privind planificarea apărării
Parlamentul României adoptă prezenta lege. +
Capitolul IDispoziţii generale +
Articolul 1Planificarea apărării, atribut şi componentă esenţială a politicii de apărare, reprezintă un complex de activităţi şi măsuri care vizează promovarea intereselor naţionale, definirea şi îndeplinirea obiectivelor securităţii naţionale a României în domeniul apărării. +
Articolul 2(1) Domeniile planificării apărării sunt: … a) planificarea forţei; … b) planificarea armamentelor; … c) planificarea resurselor; … d) planificarea logistică; … e) planificarea pentru comandă, control, comunicaţii; … f) planificarea pentru urgenţe civile. … (2) În cadrul procesului de planificare a apărării sunt incluse programele, acţiunile şi măsurile iniţiate de România în cadrul contribuţiei la securitatea şi apărarea colectivă în cadrul NATO, precum şi al contribuţiei aferente Uniunii Europene, în contextul cooperării militare bilaterale şi multilaterale cu alte state şi al îndeplinirii obligaţiilor asumate prin participarea la activitatea unor organizaţii şi regimuri juridice internaţionale. … (3) Planificarea pentru urgenţe civile se reglementează în conformitate cu prevederile legii speciale. … +
Articolul 3Planificarea apărării se realizează pe baza deciziilor politice ale Preşedintelui, Parlamentului şi Guvernului României, precum şi a măsurilor şi acţiunilor întreprinse la nivelul celorlalte instituţii publice, care, potrivit legii, au răspunderi în domeniul apărării. +
Capitolul IIFundamentarea planificării apărării +
Articolul 4(1) Principalele documente care fundamentează planificarea apărării la nivel naţional sunt: Strategia naţională de apărare şi Programul de guvernare. … (2) Documentele de planificare a apărării, la nivel departamental, sunt: Carta albă a apărării, Strategia militară, Directiva de planificare a apărării, Programele majore şi Planurile operaţionale de întrebuinţare a forţelor. … +
Articolul 5(1) Strategia naţională de apărare a României este documentul de bază care fundamentează planificarea apărării la nivel naţional. Preşedintele României, în termen de cel mult 6 luni de la data depunerii jurământului, prezintă Strategia naţională de apărare Parlamentului, care o dezbate şi o aprobă, prin hotărâre, în cadrul unei şedinţe comune. … (2) În cazul în care, pe perioada de valabilitate a Strategiei naţionale de apărare, intervin modificări majore ale mediului de securitate, Preşedintele României poate iniţia procesul de modificare a strategiei şi de prezentare a acesteia în Parlament, în vederea adoptării în regim de urgenţă. … (3) Strategia naţională de apărare a României cuprinde: definirea intereselor şi obiectivelor naţionale de securitate, evaluarea mediului internaţional de securitate, identificarea potenţialelor riscuri, ameninţări şi vulnerabilităţi, direcţiile de acţiune şi principalele modalităţi pentru asigurarea securităţii naţionale a României în cadrul Alianţei. Strategia are un orizont de acoperire pe termen mediu de 5 ani şi conţine şi prevederi pe termen lung pentru realizarea obiectivelor naţionale şi colective de securitate şi apărare. … +
Capitolul IIIPlanificarea apărării +
Articolul 6(1) În vederea realizării prevederilor Strategiei naţionale de apărare, a implementării liniilor directoare ale politicii de apărare stabilite prin Programul de guvernare şi în conformitate cu prevederile Conceptului strategic al NATO, Ministerul Apărării Naţionale elaborează Carta albă a apărării, prin care se stabilesc: obiectivele politicii de apărare, măsurile şi acţiunile avute în vedere pentru îndeplinirea acestora, misiunile şi cerinţele specifice pentru armata României, resursele naturale, umane, materiale, financiare şi de altă natură, care urmează să fie asigurate anual, în vederea generării capabilităţilor militare necesare îndeplinirii misiunilor armatei. … (2) Carta albă a apărării are un orizont de acoperire pe termen mediu de 4 ani şi conţine şi prevederi pe termen lung pentru realizarea obiectivelor naţionale şi colective de securitate şi apărare. După ce este însuşită de Guvern şi avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Carta albă a apărării se supune spre aprobare Parlamentului în termen de cel mult 6 luni de la acordarea încrederii Guvernului. … +
Articolul 7(1) Pe baza Strategiei naţionale de apărare, a Cartei albe a apărării şi a Directivei ministeriale NATO, Ministerul Apărării Naţionale elaborează Strategia militară, care cuprinde: evaluarea mediului internaţional de securitate din punct de vedere strategico-militar, identificarea potenţialelor riscuri şi ameninţări militare, definirea obiectivelor militare naţionale, stabilirea conceptelor strategice şi operaţionale pentru îndeplinirea acestor obiective şi a misiunilor armatei. … (2) Strategia militară are un orizont de acoperire pe termen mediu şi lung analog cu cel al Cartei albe a apărării. După ce este avizată de Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, Strategia militară se supune spre aprobare Guvernului în termen de cel mult 3 luni de la aprobarea Cartei albe a apărării. … +
Articolul 8(1) Pe baza prevederilor Cartei albe a apărării şi a documentelor relevante de planificare a apărării NATO, ministrul apărării naţionale emite Directiva de planificare a apărării, prin care se planifică structura şi capabilităţile militare, pe baza cărora se stabilesc Programele majore şi se alocă resursele pentru apărare. … (2) Directiva de planificare a apărării este elaborată pe un orizont de timp de 6 ani şi se revizuieşte anual. … +
Articolul 9(1) Pe baza Directivei de planificare a apărării, Ministerul Apărării Naţionale îşi elaborează Programe majore, care cuprind totalitatea acţiunilor şi a măsurilor concrete desfăşurate pentru constituirea, modernizarea, înzestrarea, instruirea, întreţinerea la pace şi pregătirea pentru situaţii de criză şi război a unităţilor militare, asigurarea condiţiilor optime de viaţă pentru personal, asigurarea sprijinului logistic şi a rezervelor pentru mobilizare şi război, crearea şi întreţinerea infrastructurii pentru acţiuni militare în cadrul apărării comune a NATO, participarea la acţiuni de cooperare internaţională cu alte state, precum şi resursele necesare anual pentru realizarea acestora. … (2) Programele se elaborează pentru o perioadă de 6 ani şi se revizuiesc anual. … (3) Elaborarea, coordonarea şi monitorizarea Programelor majore intră în sarcina organelor de planificare din Ministerul Apărării Naţionale, iar de execuţia acestora răspund directorii de programe. … +
Articolul 10(1) Planurile operaţionale de întrebuinţare a forţelor cuprind: misiunile Armatei şi cerinţele specifice componentelor categoriilor de forţe, scenariile probabile, forţele întrebuinţate, resursele alocate şi modalităţile de acţiune pentru executarea acestora. … (2) Aceste documente se elaborează pe baza Strategiei militare, conform procedurilor NATO, şi se aprobă potrivit reglementărilor specifice existente în Ministerul Apărării Naţionale. … +
Articolul 11Modalităţile concrete privind elaborarea, coordonarea şi execuţia prevederilor Directivei de planificare a apărării, a Programelor majore şi a Planurilor operaţionale de întrebuinţare a forţelor se reglementează prin instrucţiuni interne, aprobate de ministrul apărării naţionale. +
Articolul 12Pentru punerea în aplicare a Planurilor operaţionale de întrebuinţare a forţelor, Ministerul Apărării Naţionale poate încheia protocoale de cooperare cu alte ministere, agenţii şi organisme guvernamentale. +
Capitolul IVRăspunderi +
Articolul 13Încălcarea ori neîndeplinirea prevederilor prezentei legi de către persoanele cu atribuţii în organizarea şi realizarea planificării apărării atrage, după caz, răspunderea administrativă, civilă sau penală. +
Articolul 14La data intrării în vigoare a prezentei legi, Ordonanţa Guvernului nr. 52/1998 privind planificarea apărării naţionale a României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 525 din 25 octombrie 2000, precum şi orice alte dispoziţii contrare se abrogă.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANUp. PREŞEDINTELE SENATULUI,DORU IOAN TĂRĂCILĂBucureşti, 4 noiembrie 2004.Nr. 473._______________
