LEGE nr. 43 din 27 decembrie 1975

pentru stabilirea normelor privind proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor



Dezvoltarea continua a economiei naţionale şi a întregii activităţi sociale a tarii determina creşterea într-un ritm susţinut a traficului rutier intern şi internaţional.Prin Legea drumurilor, adoptată în anul 1974, au fost stabilite principiile generale ale dezvoltării unitare a întregii reţele rutiere în concordanta cu nevoile de transport rutier ale economiei naţionale şi populaţiei, prevazindu-se, totodată, ca proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice şi de exploatare urmează să se facă pe baza unor norme aprobate prin lege.Stabilirea unor norme obligatorii pentru proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor, precum şi amplasarea unor construcţii şi instalaţii în zona acestora, trebuie să asigure, în condiţii de înaltă tehnicitate şi eficienta economică, imbinarea judicioasă a sistemului de drumuri publice şi de exploatare, realizarea unei reţele unitare de drumuri, păstrarea şi valorificarea superioară a reţelei de drumuri existente, modernizarea acestora, economisirea şi folosirea raţională a terenurilor, creşterea eficientei şi siguranţei transporturilor rutiere.În acest scop, Marea Adunare Naţionala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege.  + 
Capitolul 1DISPOZIŢII GENERALE  + 
Articolul 1Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor publice şi de exploatare se realizează într-o conceptie unitară, pe baza principiilor generale prevăzute în Legea drumurilor, potrivit normelor stabilite prin prezenta lege.La proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor se va ţine seama de funcţiunea pe care o au în reţeaua rutiera sau în exploatarea obiectivelor pe care le deservesc, de volumul, tipul şi structura traficului de perspectiva, utilizarea raţională a terenurilor agricole şi forestiere, sistematizarea teritoriului şi a localităţilor, de factorii economici şi sociali, precum şi de necesitatea desfăşurării circulaţiei în condiţii de siguranţă şi confort. + 
Articolul 2Programele de dezvoltare a drumurilor publice şi de exploatare, elaborate şi aprobate potrivit dispoziţiilor legii drumurilor, trebuie să asigure crearea unei reţele rutiere omogene şi unitare din punct de vedere funcţional şi al caracteristicilor traseelor, legătură dintre diferitele categorii de drumuri, localităţi şi centre industriale, cu respectarea normelor legale privind sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie urbana şi rurală. + 
Articolul 3Construirea de drumuri noi, artere ocolitoare, rocade, pasaje denivelate, viaducte, lărgirea şi modernizarea drumurilor publice şi de exploatare, precum şi încadrarea drumurilor în clase tehnice, se fac numai cu aprobarea prealabilă data prin decret prezidential. + 
Articolul 4Proiectarea şi executarea modernizării drumurilor trebuie să asigure păstrarea şi folosirea traseelor existente.Variantele de traseu se pot executa numai în cazuri cu totul excepţionale, justificate prin studii comparative tehnico-economice, şi se aproba odată cu lucrările de modernizare a drumului, prin decret prezidential. + 
Articolul 5Drumurile de exploatare se vor proiecta şi executa numai pe baza studiilor de eficienta economică care vor cuprinde analize comparative ale transportului auto cu cel feroviar, funicular, pe banda şi altele.În cazul în care din studiul comparativ rezultă eficiente economice apropiate, se va adopta soluţia care ocupa sau degradeaza cea mai mica suprafaţa de teren. + 
Articolul 6La stabilirea eficientei tehnico-economice a lucrărilor de construcţii şi modernizare a drumurilor se va avea în vedere şi realizarea pe etape a lucrărilor, pe măsura creşterii traficului rutier. + 
Articolul 7Proiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor se vor corela cu prevederile planurilor de amenajare a bazinelor hidrografice ale rîurilor. + 
Articolul 8Tronsoanele de drumuri cu podurile aferente din zonele inundabile, indiferent de categoria drumului, se vor dimensiona în mod corespunzător condiţiilor hidrotehnice.Ministerul Transporturilor şi Telecomunicatiilor împreună cu Consiliul Naţional al Apelor avizează proiectele, organizează controlul anual şi răspund de starea tehnica a tronsoanelor prevăzute în alineatul precedent. + 
Articolul 9La construirea şi modernizarea drumurilor se vor lua măsuri de decopertare a stratului de sol fertil, care va fi folosit pentru punerea în valoare şi ameliorarea unor terenuri neproductive sau slab productive, destinate sa recupereze terenurile productive ocupate de drumul construit sau modernizat.Terenurile rămase disponibile vor fi redate de îndată producţiei agricole sau altei destinaţii productive în condiţiile prevăzute de lege. + 
Articolul 10Locurile de stationare, platformele de parcare, rampele de revizie tehnica, staţiile de benzina, precum şi orice alte dotări sau utilităţi anexe drumului se vor amplasa în localităţi, cu respectarea prevederilor Legii privind sistematizarea, proiectarea şi realizarea arterelor de circulaţie în localităţile urbane şi rurale.Amplasarea în localităţi a statiilor de transport se va face, de regula, în dreptul complexelor comerciale şi de deservire, iar a rampelor de revizie şi a celorlalte dotări tehnice pe lîngă staţiile de benzina.În mod excepţional, staţiile de transport în comun se pot amplasa în afară localităţilor, în cadrul platformei drumului, cu aprobarea Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi a Ministerului de Interne.  + 
Capitolul 2PROIECTAREA, CONSTRUIREA ŞI MODERNIZAREA DRUMURILOR, PODURILOR, PASAJELOR ŞI VIADUCTELOR + 
Secţiunea IProiectarea, construirea şi modernizarea drumurilor  + 
Articolul 11Proiectarea şi construirea drumurilor se fac în funcţie de categoriile acestora stabilite prin Legea drumurilor, de clasa tehnica determinata potrivit prevederilor anexei nr. 1 şi aprobată prin decret prezidential, după cum urmează:a) autostrazile, cu cai unidirectionale, despărţite printr-o zona mediana, avînd cel puţin 2 benzi de circulaţie pe sens, intersectii denivelate şi accese limitate; … b) drumurile naţionale, cu o singura cale, cu 2 sau 4 benzi de circulaţie; … c) drumurile judeţene, cu o singura cale, cu 2 benzi de circulaţie; … d) drumurile comunale, cu o singura cale, cu 1 sau 2 benzi de circulaţie. …  + 
Articolul 12Elementele geometrice ale drumurilor se stabilesc în funcţie de clasa tehnica a acestora şi de viteza de proiectare, potrivit anexei nr. 2.Elementele geometrice adoptate trebuie să asigure desfăşurarea circulaţiei în condiţii de deplina siguranţa şi confort. + 
Articolul 13Lăţimea platformei şi a părţii carosabile se stabileşte în funcţie de categoria drumului, de intensitatea circulaţiei şi de elementele prevăzute în anexa nr. 3, astfel:A) lăţimea platformei:a) între 23,5 şi 26 m la autostrăzi; … b) între 17 şi 19 m la drumurile naţionale cu 4 benzi de circulaţie; … c) între 8 şi 12 m la drumurile naţionale cu 2 benzi de circulaţie; … d) între 8 şi 9 m la drumurile judeţene; … e) între 7 şi 7,5 m la drumurile comunale; … f) între 3,5 şi 7 m la drumurile de exploatare; … B) lăţimea părţii carosabile:a) între 14 şi 15 m la autostrăzi; … b) de 14 m la drumurile naţionale cu 4 benzi de circulaţie; … c) între 6 şi 7 m la drumurile naţionale cu 2 benzi de circulaţie; … d) între 6 şi 7 m la drumurile judeţene; … e) între 3,5 şi 5,5 m la drumurile comunale; … f) între 2,75 şi 5,5 m la drumurile de exploatare. …  + 
Articolul 14Zonele mediane la autostrăzi se prevăd cu plantaţii corespunzătoare sau cu parapete metalice de siguranţă dotate, de regula, cu dispozitive speciale antiorbitoare. + 
Articolul 15În vederea asigurării siguranţei circulaţiei, pe sectoarele de drum cu 2 benzi, cu declivitati peste 4% şi cu circulaţie preponderenta de vehicule grele, se pot construi, pe baza aprobării prevăzute la art. 3, benzi suplimentare pentru circulaţia acestora. + 
Articolul 16Lăţimea benzilor de circulaţie, respectiv a părţii carosabile la drumurile de exploatare destinate unui trafic cu vehicule de greutate, dimensiuni şi gabarite speciale, se va determina tinindu-se seama de caracteristicile acestor vehicule. + 
Articolul 17La stabilirea amprizei drumurilor se va urmări reducerea la minimum a ocupării de terenuri agricole şi silvice şi evitarea demolarii de clădiri, prin adoptarea de soluţii de sprijinire, sustinere şi consolidare a taluzelor, rambleelor înalte şi debleelor adinci.Demolarea construcţiilor nu se poate face decît pe baza aprobării date prin decret prezidential. + 
Articolul 18În scopul asigurării stabilitatii terasamentelor, proiectele pentru realizarea platformei drumurilor vor fi fundamentate prin cercetări şi studii geologice şi geotehnice. + 
Articolul 19La proiectarea drumurilor pe sectoarele situate în lungul cursurilor de apa, în albiile majore ale acestora, se va ţine seama de studiile şi lucrările privind regularizarea, indiguirea şi amenajarea acumularilor de apa, prevazindu-se lucrările necesare de suprainaltare şi apărare a terasamentelor. + 
Articolul 20Pentru asigurarea stabilitatii terasamentelor şi a capacităţii portante a acestora, precum şi pentru a evita inundarea drumului, a construcţiilor şi a terenurilor limitrofe, la proiectarea drumurilor se vor prevedea lucrările necesare asigurării scurgerii apelor prin construirea de rigole, santuri, podeţe şi alte asemenea.Totodată, se vor lua măsuri pentru asigurarea scurgerii apelor de suprafaţa interceptate de terasamentele drumurilor, spre a se evita stagnarea şi baltirea apelor pe terenurile agricole. + 
Articolul 21În cazul în care, la proiectarea terasamentelor sînt necesare surse suplimentare de pămînt, amplasamentul acestora se va fixa de comun acord cu comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, evitindu-se degradarea terenurilor fertile. În aceste situaţii, proiectele vor cuprinde măsurile necesare pentru nivelarea corespunzătoare a zonelor de unde s-a luat pămînt şi pentru asigurarea scurgerii apelor din aceste zone şi din zonele unde prin amplasarea corpului drumului s-ar produce stagnari de apa, precum şi pentru fertilizarea acestor terenuri.În cazul excesului de pămînt rezultat din săpături, acesta va fi folosit pentru nivelarea terenurilor, fertilizarea şi ameliorarea solului, cu respectarea dispoziţiilor din Legea cu privire la fondul funciar. + 
Articolul 22Dimensionarea sistemului rutier se face în condiţiile stabilite de lege în funcţie de intensitatea şi compozitia traficului, de sarcina pe roata, de condiţiile de exploatare, de materialele şi deşeurile industriale existente în zona, de factorii climatici, precum şi de posibilităţile de execuţie. + 
Articolul 23Proiectarea diferitelor sisteme rutiere se va face pe baza concluziilor desprinse din studiul comportării în exploatare a unor sectoare de drum modernizate, urmărindu-se:a) optimizarea soluţiilor tehnice aplicate în domeniul suprastructurii drumurilor, în construcţia, modernizarea şi acoperirea cu imbracaminti asfaltice uşoare, în scopul realizării unor lucrări rutiere durabile şi economice; … b) unificarea procedeelor de lucru şi tipizarea sistemelor rutiere în vederea ridicării gradului de mecanizare a execuţiei lucrărilor de drumuri, de utilizare pe scara larga a materialelor locale şi de dotare a unităţilor de execuţie; … c) extinderea ameliorarilor progresive şi etapizarea realizării sistemului rutier pe măsura creşterii traficului, în scopul reducerii investiţiilor şi a cheltuielilor de întreţinere; … d) utilizarea raţională a materialelor pe baza unor analize tehnico-economice. …  + 
Articolul 24În scopul reducerii grosimii straturilor de fundaţii şi asigurării bunei comportări în exploatare a sistemului rutier, pe sectoarele de drum care se afla în regim de umezire nefavorabil, se vor prevedea măsuri de asanare şi imbunatatire a calităţii terenului de fundaţie.În zonele unde sînt semnalate degradari datorate inghetului vor fi luate măsuri pentru asigurarea rezistentei sistemului rutier la acţiunea inghetului şi dezghetului repetat, prin lucrări de drenaje corespunzătoare, precum şi prin folosirea unui substrat de materiale rezistente la inghet.  + 
Secţiunea a II-aProiectarea şi construirea podurilor, pasajelor şi a viaductelor  + 
Articolul 25Proiectarea podurilor, pasajelor, viaductelor şi a podetelor definitive se face în funcţie de clasa tehnica a drumului, tinindu-se seama de gabaritele de libera trecere şi elementele de calcul prevăzute în anexa nr. 4. + 
Articolul 26La dimensionarea hidraulica a podurilor şi podetelor se va asigura scurgerea apelor potrivit debitelor de calcul şi de verificare, tinindu-se seama de studiile şi lucrările privind regularizarea, indiguirea şi amenajarea de acumulari pe cursurile de apa.În cazul rîurilor şi canalelor navigabile se vor prevedea soluţii care să asigure gabaritele de navigaţie.Lucrările prevăzute la alineatele 1 şi 2 vor fi avizate, potrivit legii, de Consiliul Naţional al Apelor. + 
Articolul 27La proiectarea podurilor, viaductelor şi altor lucrări anexe ale drumului se va urmări adoptarea de soluţii bazate pe studii tehnico-economice comparative prin care să se realizeze economii la consumul de oţel, ciment şi lemn, creşterea productivitatii muncii, tipizarea şi utilizarea de prefabricate. + 
Articolul 28Executarea pasajelor denivelate se va face pe etape, tinindu-se seama de creşterea traficului şi de eficienta tehnico-economică.Pasajele denivelate pentru intersectiile drumurilor între ele sau cu calea ferată se pot proiecta şi executa:a) la intersectiile autostrazilor, precum şi ale drumurilor cu 4 benzi de circulaţie cu celelalte drumuri publice şi cu cele de exploatare; … b) la intersectiile între drumurile publice din celelalte clase, precum şi între acestea şi drumurile de exploatare, cînd condiţiile de intersectare sînt necorespunzătoare pentru siguranţa circulaţiei; … c) la intersectiile cu calea ferată ale autostrazilor şi drumurile publice cu 4 benzi de circulaţie; … d) la intersectiile cu calea ferată ale drumurilor publice din celelalte clase, precum şi ale drumurilor de exploatare, cînd condiţiile de intersectie sînt necorespunzătoare pentru siguranţa circulaţiei sau cînd construcţia pasajului este eficienta.  …  + 
Secţiunea a III-aAmenajarea intersectiilor de nivel  + 
Articolul 29Proiectarea amenajării intersectiilor de nivel între 2 sau mai multe drumuri se face în funcţie de clasa tehnica, structura traficului şi capacitatea drumurilor care se intersectează, asigurindu-se circulaţia cu prioritate pe traseul de drum cu clasa tehnica superioară, considerat drum principal. Drumurile internaţionale au prioritate faţă de celelalte drumuri.Amenajarea intersectiilor între drumuri se realizează pe etape în funcţie de traficul actual şi de cel de perspectiva, evitindu-se intersectarea mai multor fluxuri de circulaţie în acelaşi punct. + 
Articolul 30Intersectia a 2 artere de circulaţie trebuie să se facă sub un unghi cît mai apropiat de 90 grade, dar nu mai puţin de 45 grade.La proiectarea intersectiilor între drumuri se vor evita sectoarele cu declivitati de peste 4% şi racordarile în interiorul curbelor drumului principal. + 
Articolul 31Pentru asigurarea fluentei şi siguranţei circulaţiei se pot prevedea benzi de virare, racordari de colt, benzi de stocaj şi benzi de accelerare sau de reducere a vitezei.Pentru dirijarea circulaţiei şi separarea fluxurilor de trafic se prevăd, de regula, insule realizate prin marcaje sau prin ghidaje optice.Pentru asigurarea vizibilitatii trebuie să se degajeze de obstacole spaţiul cuprins în unghiul de intersectie. + 
Articolul 32Amenajarea intersectiilor de nivel între drumuri şi cai ferate se face cu un unghi cît mai apropiat de 90 grade şi de minimum 45 grade.Intersectiile se amplaseaza în acele zone care asigura vizibilitatea atît pe drum, cît şi pe calea ferată şi se prevăd cu instalaţii corespunzătoare de semnalizare în funcţie de clasa tehnica a drumului, tipul de linie ferată şi de traficul respectiv. + 
Articolul 33Pentru siguranţa circulaţiei rutiere la intersectiile de nivel între drumuri şi cai ferate, se vor instala de o parte şi de alta a drumului parapete marcate în acelaşi mod ca şi barierele. + 
Articolul 34Barierele automate, semnalele de apropiere a trenurilor, indicatoarele de circulaţie, precum şi alte instalaţii se realizează în funcţie de traficul de perspectiva pe ambele cai de comunicaţie. + 
Articolul 35Amplasarea statiilor de transport în comun se aproba de comitetele şi birourile executive ale consiliilor populare, pe baza propunerilor organelor care administrează drumul, cu avizul organelor Ministerului de Interne.Accesele la staţiile de transport în comun vor fi semnalizate corespunzător condiţiilor impuse de siguranţă circulaţiei rutiere şi de protecţia pietonilor. + 
Articolul 36Amplasarea statiilor de transport în comun în acelaşi profil transversal al drumului este interzisă.Staţiile de transport în comun nu pot fi folosite ca locuri de stationare sau de parcare.  + 
Capitolul 3AMPLASAREA CONSTRUCŢIILOR ŞI INSTALAŢIILOR ÎN ZONA DRUMURILOR  + 
Secţiunea IConstrucţii şi instalaţii în zona drumurilor  + 
Articolul 37Amplasarea instalaţiilor de telecomunicaţii, electrice, conducte, canale şi altele asemenea în afară localităţilor se face, de regula, în zonele de protecţie a drumurilor publice, la limita zonei de siguranţă, cu respectarea normelor privind exploatarea lor, pe baza studiilor elaborate de beneficiarii instalaţiilor, cu acordul organului care are în administrare drumul public.Executarea acestor lucrări se poate face numai pe baza aprobării prevăzute de lege. + 
Articolul 38La amplasarea instalaţiilor în interiorul curbelor se va avea în vedere, dacă cerinţele o impun, asigurarea spaţiului liber necesar pentru corectarea traseului prin mărirea razei de racordare.În aceste cazuri executarea lucrărilor se va face numai cu avizul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor şi pe baza aprobării prevăzute la art. 3.Amplasarea instalaţiilor subterane şi aeriene, în traversarea drumurilor publice se va face cu respectarea condiţiilor prevăzute în anexa nr. 5. + 
Articolul 39În zona mediana a autostrazilor se pot executa numai instalaţii destinate întreţinerii drumurilor şi siguranţei circulaţiei. + 
Articolul 40În traversarea localităţilor amplasarea instalaţiilor se face potrivit prevederilor legii sistematizării, proiectării şi realizării arterelor de circulaţie din localităţile urbane şi rurale. + 
Articolul 41La proiectarea construcţiilor hidrotehnice se vor prevedea, după caz, lucrările necesare de apărare, consolidare, corectare sau strămutare a drumului şi accesoriilor sale. + 
Articolul 42Amplasarea de panouri, reclame, portale de semnalizare rutiera şi altele asemenea în zona drumurilor publice se face cu acordul organului care administrează drumul şi al organelor Ministerului de Interne.  + 
Secţiunea a II-aCai de acces  + 
Articolul 43Elementele geometrice şi sistemul rutier ale drumurilor de acces la obiectivele economice sau social-culturale şi la terenuri sau locuinţe vor fi stabilite în raport cu intensitatea traficului aferent şi potrivit detaliilor de sistematizare.Drumurile de acces la obiective cu caracter temporar vor avea elemente geometrice corespunzătoare traficului determinat de obiectivul sau lucrarea respectiva. + 
Articolul 44Amenajarea căilor de acces se va face cu asigurarea condiţiilor de scurgere a apelor, de vizibilitate şi de protejare a plantaţiilor şi instalaţiilor de orice fel existente în zona drumului şi cu semnalizarea şi marcajul corespunzător. + 
Articolul 45Stabilirea caii de acces la drumul public se face cu avizul organului care administrează drumul şi al inspectoratului judeţean al Ministerului de Interne.Executarea căilor de acces, lucrările de întreţinere şi reparaţii şi de semnalizare a acestora revin, după caz, organelor care au în administrare, proprietate sau folosinţă aceste cai.Căile de acces care nu mai sînt folosite vor fi desfiinţate de îndată, terenurile respective urmînd a fi redate producţiei agricole sau altei destinaţii productive, în condiţii corespunzătoare folosirii lor.  + 
Capitolul 4DISPOZIŢII FINALE  + 
Articolul 46În scopul conservării drumurilor publice, autovehiculele grele aflate în dotarea unităţilor de stat vor fi folosite numai pentru transportul tehnologic şi vor circula pe traseele şi în condiţiile de tonaj prevăzute în anexa nr. 6.Actualizarea periodică a anexei nr. 6 se va face prin decret prezidential. + 
Articolul 47Încălcarea dispoziţiilor din prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, penală sau contravenţională. + 
Articolul 48Pentru contravenţiile săvîrşite în domeniul proiectării, construirii şi modernizării drumurilor, precum şi amplasarii unor construcţii şi instalaţii în zona drumurilor de către persoane fizice se vor stabili sancţiuni cu amendă de la 1000 la 10000 lei, iar pentru cele săvîrşite de către persoane juridice, sancţiuni cu amendă de la 3000 la 30000 lei.Prevederile art. 25 alin. 1 şi art. 26 din Legea nr. 32/1968 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor nu se aplică în cazul contravenţiilor săvîrşite în domeniul proiectării, construirii şi modernizării drumurilor, precum şi amplasarii unor construcţii şi instalaţii în zona drumurilor.Prin hotărîre a Consiliului de Miniştri se vor stabili contravenţiile în domeniul proiectării, construirii şi modernizării drumurilor, precum şi amplasarii unor construcţii şi instalaţii în zona drumurilor, şi sancţiunile ce urmează a fi aplicate. + 
Articolul 49Anexele nr. 1-6 fac parte integrantă din prezenta lege. + 
Articolul 50Prevederile art. 3, art. 12 lit. a) şi b), art. 13 şi art. 16 alin. 1 din Legea drumurilor, nr. 13/1974, se abroga. + 
Articolul 51Prezenta lege intră în vigoare la 1 ianuarie 1976.  + 
Anexa 1Clasa tehnica a drumurilor publice se stabileşte în funcţie de intensitatea traficului de perspectiva.Traficul de perspectiva pentru drumurile publice se determina pe o perioadă de 15 ani, pe baza recensamintelor generale, a înregistrărilor anuale de trafic sau a anchetelor de circulaţie, după metode de prognoza adecvate, ţinînd seama de dezvoltarea economică şi socială a teritoriului strabatut.Traficul de perspectiva reprezentind media zilnica anuală în 24 de ore se exprima în vehicule fizice şi în vehicule etalon – autoturisme.Încadrarea în una din clasele tehnice ale drumurilor se face tinindu-se seama de prevederile din tabelul de mai jos:

 + 
Anexa 2ELEMENTE GEOMETRICE ALE DRUMURILOR PUBLICE ÎN FUNCŢIE DE CLASA TEHNICA ŞI VITEZELE DE PROIECTARE Viteze de proiectare

Elemente geometriceI.Clasa tehnica I – Autostrazi

II.Clasa tehnica II – V

NOTĂ:Pentru evitarea unor lucrări costisitoare: demolări, exproprieri de terenuri arabile, razele minime ale curbelor în plan din tabelul de mai sus se pot reduce cu pînă la 10% pentru drumurile care nu sînt declarate internaţionale. III.Drumuri de exploatare

 + 
Anexa 3LATIMILE PLATFORMELOR ŞI PĂRŢILOR CAROSABILE ALE DRUMURILOR ÎN ALINIAMENTE 1. DRUMURI PUBLICE–––––––A. AUTOSTRAZI 1.1. Autostrăzi în regiuni de şes şi dealDESEN *)1.2. Autostrăzi în regiuni de munteDESEN *) B. 1.3. DRUMURI NAŢIONALE CU 4 BENZI DE CIRCULAŢIEDESEN *)NOTĂ:Pe drumurile destinate circulaţiei internaţionale platforma este de 19,00 m latime. C. DRUMURI NAŢIONALE CU 2 BENZI DE CIRCULAŢIE1.4. Drumuri din clasa tehnica III destinate circulaţiei internaţionaleDESEN *)1.5. Drumuri din clasa tehnica IIIDESEN *)1.6. Drumuri din clasele tehnice IV şi VDESEN *) NOTĂ:Se admite ca parapetele să fie amplasate şi în cadrul latimii acostamentelor. D. DRUMURI JUDEŢENEDESEN *) NOTĂ:În zonele cu trafic intens şi foarte intens, cînd drumurile se încadrează în clasa tehnica III se pot majoră latimile platformei şi părţii carosabile la 8,00, respectiv 7,00 m.Se admite ca parapetele să fie amplasate şi în cadrul latimii acostamentelor. E. DRUMURI COMUNALEDESEN *) NOTĂ:În cazuri excepţionale justificate tehnico-economic se pot majoră latimile platformei şi părţii carosabile la 7,50, respectiv 6,00 m.Se admite ca parapetele să fie amplasate şi în cadrul latimii acostamentelor, eventual se poate proceda similar şi cu rigolele. 2. DRUMURI DE EXPLOATARE–––––––––A. DRUMURI FORESTIERE, AGRICOLE, PETROLIERE, MINIERE ŞI ALTELE2.1. Drumuri de categoria IIIDESEN *)NOTĂ:Se construiesc pentru deservirea masivelor paduroase cu suprafaţa sub 1000 ha pentru trafic sub 5000 tone anual sau pentru întreţinerea şi exploatarea canalelor principale din sistemele de îmbunătăţiri funciare.Aceste drumuri se construiesc pentru declivitati de maximum 9%.2.2. Drumuri de categoria IIDESEN *)NOTĂ:Se construiesc pentru deservirea masivelor paduroase cu suprafaţa de peste 1000 ha sau pentru un trafic de peste 5000 tone anual.Se admite ca parapetele şi rigolele să fie amplasate şi în cadrul latimii acostamentelor.2.3. Drumuri de categoria IDESEN *)NOTĂ:Se construiesc pentru deservirea masivelor paduroase cu suprafaţa de peste 10000 ha sau pentru un trafic de peste 50000 tone anual.Se admite ca parapetele şi rigolele să fie amplasate şi în cadrul latimii acostamentelor.Pe drumuri de categoria II şi III, pentru siguranţa circulaţiei, se vor prevedea locuri de incrucisare.Pe drumurile de exploatare la care calculul de eficienta economică justifica folosirea unor vehicule speciale, lăţimea drumurilor se dimensioneaza pe baza caracteristicilor acestor vehicule.Pe drumurile de categoria II şi III, pentru siguranţa circulaţiei se vor prevedea locuri de incrucisare şi staţii de întoarcere.–––––––––––-Notă …
*) Desenele se găsesc în Buletinul Oficial nr. 136 din 27 decembrie 1975.  + 
Anexa 4I. LĂŢIMI ŞI GABARITE DE LIBERA TRECERE LA PODURI, PASAJE, VIADUCTE

II. CLASE DE ÎNCĂRCARE ŞI CONVOAIE DE CALCULA. Drumuri publice

B. Drumuri de exploatareÎn funcţie de importanţa drumului şi de tipul mijloacelor de transport utilizate, convoaiele de calcul sînt următoarele:

NOTĂ:Pentru proiectarea podurilor semidefinitive sau provizorii noi, se pot adopta convoaie de calcul inferioare celor prevăzute în tabele, cu o treapta, dar minimum clasa de încărcare A.8.Pentru drumurile de exploatare la care calculul de eficienta economică a transporturilor justifica folosirea unor vehicule speciale cu convoaie mai defavorabile decît cele stabilite, dimensionarea podurilor şi podetelor se va face pe baza caracteristicilor acestor vehicule speciale.La drumurile de exploatare ce pot deveni drumuri publice se aplică aceleaşi convoaie de calcul ca la drumurile publice, diferenţa de valoare urmînd a fi suportată de organul care solicită trecerea drumului ca drum public.  + 
Anexa 5CONDIŢII DE AMPLASARE A INSTALAŢIILOR ÎN ZONA DRUMURILOR PUBLICE 1. La amplasarea instalaţiilor subterane şi aeriene în traversarea drumurilor naţionale, unghiul dintre axa traversarii şi axul drumului naţional va fi cît mai apropiat de 90 grade, dar nu mai mic de 60 grade.Executarea lucrărilor trebuie să asigure circulaţia rutiera în condiţii de siguranţă şi confort, pe variante special amenajate. În cazurile în care variantele nu sînt posibile, executarea lucrărilor se face pe jumătate din lăţimea părţii carosabile sau prin utilizarea podurilor de serviciu.Traversarile instalaţiilor aeriene vor avea un gabarit minim de 6 m între cota părţii carosabile în ax şi conductorul cel mai de jos la sageata maxima, dacă normativele specifice nu impun gabarite mai mari.Traversarile instalaţiilor subterane prin conducte pentru lichide se executa la adîncimea minima de 1,50 m sub cota axului drumului şi la minimum 0,80 m sub cota fundului santurilor.Traversarile instalaţiilor subterane prin cabluri sau conducte de gaze se executa la adîncimea de minimum 1,20 m sub cota axului drumului şi la 0,50 m sub cota fundului santurilor.2. Construirea de canale închise pentru transportul sau scurgerea apelor, pentru benzi transportoare, de canale tehnice pentru instalaţii şi altele asemenea peste drumurile publice din clasele tehnice I-IV este interzisă.În situaţiile prevăzute la alineatul precedent, traversarea drumurilor se va asigura prin podeţe sau poduri la construirea cărora se va avea în vedere dezvoltarea viitoare a drumului.3. Infrastructurile estacadelor sau ale podurilor canal, precum şi pilonii funicularelor, se amplaseaza în afară spaţiului destinat liniei plantaţiei de pe zona drumurilor.Pentru executarea transporturilor cu gabarit depăşit se asigura înălţimea libera de minimum 6 m deasupra platformei drumului.Unităţile beneficiare ale acestor construcţii vor lua măsuri de protecţie împotriva caderii materialelor.  + 
Anexa 6TRASEELE DRUMURILOR PUBLICE ŞI LIMITELE DE TONAJ PE OSIE SIMPLA ŞI DUBLA, ADMISE PENTRU VEHICULELE DE TRANSPORT GRELE I. Sarcina maxima pe osie simpla 10 tone şi pe osie dubla 16 tone A. Drumuri publice de interes republicandin care: a) autostrăzi: A.1 Bucureşti – Pitesti … b) drumuri naţionale:  … deschise traficului internaţional

B. Drumuri publice de interes localdin care: a) străzi modernizate în oraşe * … ––––––––––––-* În oraşele reşedinţa de judeţ şi în municipii circulaţia autovehiculelor pentru transport marfa se va dirija pe arterele rutiere (strazile) stabilite de comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare judeţene şi ale municipiilor sau oraşelor respective, împreună cu organele inspectoratelor judeţene ale Ministerului de Interne.Pentru traseele de drumuri naţionale în tranzit prin localităţile menţionate mai sus se va obţine acordul Ministerului Transporturilor şi Telecomunicatiilor. II. Sarcina maxima pe osia simpla 8 tone şi pe osia dubla 14,5 tone A.Drumuri publice de interes republican

B.Drumuri publice de interes local

III. Sarcina maxima pe osia simpla 7,5 tone iar pe osia dubla 12 tone. A. Drumuri publice de interes republican– toate drumurile naţionale pietruite. B. Drumuri publice de interes local– drumurile judeţene pietruite– drumurile comunale– strazile pietruite în oraşe.Transporturile pe drumurile respective cu vehicule la care sarcinile rezultate pe osii sînt superioare celor prevăzute în norme vor putea fi efectuate, de la caz la caz, numai cu autorizaţie specială de transport eliberata de organul de administrare a drumului potrivit art. 21 din Legea drumurilor.–––––––––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește