Parlamentul României adopta prezenta lege. +
Articolul 1Persoanele fizice, asociațiile agricole constituite potrivit legii, persoanele juridice, cu excepția celor supuse impozitului pe profit și a instituțiilor publice, precum și unitățile de cult, deținătoare de terenuri agricole, denumite în continuare contribuabili, datorează, potrivit legii, impozit pe venitul agricol obținut de pe terenurile situate în municipii, orașe și comune. Sunt contribuabili în sensul prezentei legi: – orice persoană care deține în proprietate teren agricol, precum și – orice persoană care beneficiază de prevederile Legii fondului funciar nr. 18/1991 și căreia i s-a reconstituit sau i s-a constituit dreptul de proprietate și, deși nu i s-a eliberat titlul de proprietate, are în mod efectiv terenul atribuit pe bază de adeverinta provizorie sau proces-verbal de punere în posesie. … +
Articolul 2Impozitul pe venitul agricol este anual și se calculează asupra venitului determinat potrivit prezentei legi, indiferent de localitatea unde sunt situate terenurile. Venitul anual impozabil se determina pe baza normelor de venit stabilite pe hectar, diferențiate pe zone de fertilitate, zone de favorabilitate și categorii de folosință a terenurilor, atât pentru terenurile cultivate, cît și pentru cele necultivate, conform anexei, care face parte integrantă din prezenta lege. Normele de venit stabilite prin prezenta lege se pot corecta, în funcție de rata inflației, anual, prin hotărâre a Guvernului, cu 3 luni înainte de începerea anului fiscal următor. +
Articolul 3Impunerea se stabilește de către organele fiscale la locul unde contribuabilii sunt înscriși în documentele de evidenta funciară ori în localitatea în care asociațiile agricole, constituite potrivit legii, își desfășoară activitatea sau, după caz, își au sediul principal. În scopul organizării impunerii conform prevederilor prezentei legi, consiliile locale comunale, orășenești, municipale și ale sectoarelor municipiului București vor asigura întocmirea și ținerea la zi a documentelor de evidenta funciară. +
Articolul 4Încadrarea terenurilor pe zone de fertilitate și pe zone de favorabilitate este cea stabilită potrivit prevederilor legale. +
Articolul 5Contribuabilii care dețin venituri din cultivarea și valorificarea florilor, a legumelor și a zarzavaturilor în sere, în solarii amenajate în acest scop și în sistem irigat, a arbustilor și a plantelor decorative, a ciupercilor, precum și din exploatarea pepinierelor viticole și pomicole depun anual, până la 1 aprilie pentru anul anterior, declarații de impunere. Impozitarea se face pe baza venitului net obținut, rezultat prin scăderea din venitul brut a cheltuielilor legate de realizarea venitului respectiv, inclusiv cheltuielile cu amortizarea. Contribuabilii prevăzuți în cuprinsul prezentului articol sunt obligați să evidențieze veniturile și cheltuielile, potrivit instrucțiunilor elaborate de Ministerul Finanțelor. +
Articolul 6.Veniturile determinate pe bază de norme și veniturile nete obținute din cultivarea terenurilor de către contribuabili și stabilite la art. 2 și 5 se impun anual cu cota de 15%, cu excepția veniturilor aferente anilor 1994, 1995 și 1996, pentru care cota de impozit este de 10%. La culturile de sfecla de zahăr, floarea-soarelui, soia, în, cinepa și bumbac, impozitul datorat se reduce cu 50%, cu condiția ca 60% din recolta să fie contractată și livrata agenților economici mandatați de stat. +
Articolul 7Impozitul pe venitul agricol se calculează de către organele fiscale, pe numele contribuabilului, pe baza datelor din documentele de evidenta funciară. În situația asociațiilor agricole constituite potrivit legii, impozitul pe venitul agricol se calculează pe numele acestora când constituirea lor este atestata printr-un înscris sau pe numele asociaților persoane fizice în celelalte cazuri. Pentru persoanele juridice plătitoare de impozit pe venitul agricol, impozitul se calculează în sarcina acestora. +
Articolul 8Membrii de familie care locuiesc și gospodăresc împreună cu contribuabilul, persoana fizica, pe numele căruia s-a calculat impozitul și care beneficiază împreună de veniturile realizate în gospodărie, precum și moștenitorii aflați în indiviziune, răspund solidar în ceea ce privește obligațiile prevăzute în prezenta lege. Membrii asociațiilor agricole, indiferent de modul de constituire a acestora, răspund fiecare de îndeplinirea obligațiilor prevăzute de prezenta lege, în raport cu suprafața de teren adusă în asociație, în cazul când acestea nu sunt îndeplinite de asociație. +
Articolul 9Impozitul pe venitul agricol se plătește în proportiile și la termenele următoare: – 50 % până la 1 septembrie inclusiv; … – 50 % până la 15 noiembrie inclusiv. … Organele fiscale au obligația de a întocmi și de a comunică anual contribuabililor instiintari de plată, cu impozitul datorat, cel tirziu până la 15 aprilie inclusiv. Modificările de orice natura, intervenite în cursul anului în ce privește mărimea suprafețelor de teren, se vor opera în vederea stabilirii noilor obligații fiscale, începând cu data la care s-au produs, în condițiile legii. Metodologia privind sumele încasate în plus și cele neîncasate la termen se reglementează prin instrucțiunile prevăzute la art. 18. +
Articolul 10Pentru neplata la termen a impozitului datorat potrivit prezentei legi, contribuabilii plătesc o majorare de 0,3 % pentru fiecare zi de întârziere. +
Articolul 11În situația în care impozitul pe venitul agricol datorat nu a fost stabilit la timp ori datele declarate nu corespund realității, stabilirea sau modificarea impozitului, după caz, se face pe 3 ani anteriori celui în care s-a efectuat constatarea excepțind perioada de scutire prevăzută de Legea fondului funciar nr. 18/1991. Termenul de prescripție pentru dreptul de a cere executarea silită este de 3 ani. Impozitul sau diferența din impozit, stabilite în condițiile menționate în cuprinsul acestui articol, se plătește în termen de 30 de zile de la data comunicării. Funcționarul vinovat de nestabilirea impozitului la timp răspunde material, în limita majorărilor de întârziere calculate. +
Articolul 12În situația de pierdere a recoltei din cauza calamităților naturale, venitul impozabil, se reduce proporțional cu ponderea producției calamitate, determinata din raportarea acesteia, la producția medie realizată în ultimii 3 ani cu producții normale în unitatea administrativ-teritorială respectiva. Reducerea se acordă pe baza cererii de scădere, depusa în termen de 5 zile de la producerea fenomenului de calamitate, la Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana sau la Administrația financiară a sectorului agricol Ilfov. În termen de 10 zile de la înregistrarea cererii, organele financiare sesizate vor efectua, la fața locului, constatarea pagubelor produse, în prezenta proprietarului sau deținătorului terenului și a reprezentantului de specialitate agricolă al administrației locale. Reducerea impozitului se acordă o singură dată, pe baza constatărilor făcute, începând cu ultimul termen de plată, respectiv 15 noiembrie. +
Articolul 13Consiliile județene, Consiliul Sectorului Agricol Ilfov și Consiliul Local al Municipiului București pot acorda, în cazuri temeinic justificate, aminari sau eșalonări la plata impozitului pe venitul agricol, precum și a majorărilor de întârziere aferente. Pentru persoanele handicapate și asimilabile gr. I și II de invaliditate și pentru persoanele fizice în vârsta de peste 65 ani care își lucrează singuri pământul, impozitul pe venitul agricol se reduce cu 50 %. Se scutesc de plată impozitului pe venitul agricol veteranii și văduvele de război. +
Articolul 14Contribuabilii, astfel cum au fost definiți prin prezenta lege, nu datorează impozit pe venitul agricol pentru veniturile obținute din creșterea animalelor și a pasarilor, din apicultura și sericicultura, precum și din valorificarea fructelor și a ciupercilor de padure, a plantelor medicinale din flora spontana și a altor produse culese din natură. +
Articolul 15Constituie contravenții următoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infracțiuni: a)nedepunerea declarațiilor de impunere prevăzute la art. 5; … b)sustragerea de la impunere a unor surse de venit prevăzute prin prezenta lege. … Contravențiile menționate la lit. a) și b) se sancționează cu amendă de la 300.000 la 1.000.000 lei. Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se fac de către organele de specialitate din Ministerul Finanțelor și din unitățile fiscale teritoriale. Contravențiilor prevăzute mai sus li se aplică dispozițiile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor, cu excepția art. 25, 26 și 27. Sancțiunile pot fi aplicate și persoanelor juridice. Plîngerea acestora se adresează judecătoriei în aceleași condiții ca și în cazul persoanelor fizice. +
Articolul 16Contribuabilii din comune pot face contestație privind stabilirea și încasarea impozitului pe venitul agricol în termen de 30 de zile de la data primirii înștiințării de plată, la Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana sau la Administrația financiară a sectorului agricol Ilfov, după caz, la care s-a calculat impozitul pe venitul agricol. Organul financiar sesizat are obligația sa rezolve contestația în termen de 30 de zile. Împotriva deciziei date de Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana sau de Administrația financiară a sectorului agricol Ilfov, după caz, contribuabilii pot face plîngere, în termen de 30 de zile de la primirea deciziei, la Ministerul Finanțelor, care în termen de 40 de zile are obligația sa o soluționeze. În cazul contribuabililor din orașe, municipii sau sectoare ale municipiului București, aceștia pot face contestație în termen de 30 de zile de la data primirii înștiințării de plată la circumscripțiile sau administrațiile financiare, după caz, care au, de asemenea, obligația sa o rezolve în termen de 30 de zile. Împotriva deciziei date de circumscripția sau de administrația financiară, după caz, se poate face plîngere în termen de 30 de zile de la primirea acesteia la Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului București, după caz. Organul financiar sesizat este obligat sa rezolve plîngerea în termen de 30 de zile. Împotriva deciziei date de Direcția generală a finanțelor publice și controlului financiar de stat judeteana sau a municipiului București, după caz, se poate face plîngere la Ministerul Finanțelor în termen de 30 de zile de la data luării la cunoștința a modului de soluționare. Organul financiar sesizat este obligat ca în termen de 40 de zile să soluționeze plîngerea. Împotriva soluției date de Ministerul Finanțelor se poate face plîngere la judecătoria în a carei raza teritorială contribuabilul își are domiciliul sau, după caz, sediul principal. Depunerea contestației sau a plingerii nu suspenda urmărirea și încasarea impozitului pe venitul agricol și a majorărilor de întârziere datorate. Impozitul încasat în plus se compensează sau se restituie, după caz, în termen de 30 de zile de la data comunicării plusului sau a deciziei respective. Pentru nerezolvarea cu vinovăție a contestațiilor în termenele stabilite în prezenta lege, funcționarul răspunde material în limita majorărilor de întârziere calculate pentru perioadele care depășesc aceste termene. +
Articolul 17Contestațiile cu privire la stabilirea și încasarea impozitului pe venitul agricol și a majorărilor de întârziere sunt supuse unei taxe de timbru de 2 %, calculată la suma contestată. Aceasta taxa nu poate fi mai mica de 1.000 lei. Plingerile împotriva deciziei date se timbrează cu jumătate din taxa plătită la contestație. Taxa de timbru se datorează indiferent dacă o alta contestație sau plîngere, cu același obiect, înregistrată și rezolvată anterior, a fost taxată. Contribuabilii sunt obligați sa specifice în cuprinsul contestației sau al plingerii cuantumul sumei contestate. În situația admiterii integrale sau parțiale a contestației, taxa de timbru se restituie integral sau proporțional cu reducerea sumei contestate. +
Articolul 18În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanțelor va supune spre aprobare Guvernului instrucțiuni privind metodologia de calcul și de regularizare a impozitului pe venitul agricol, formularistica corespunzătoare referitoare la așezarea și urmărirea impozitului. +
Articolul 19Nerespectarea prevederilor prezentei legi atrage răspunderea disciplinară, contravențională sau penală, după caz, precum și materială sau civilă, potrivit dispozițiilor legale în vigoare. +
Articolul 20Impozitul pe venitul agricol, stabilit potrivit prezentei legi, constituie venit al bugetelor locale. +
Articolul 21Până la adoptarea unei noi reglementări privind evidenta terenurilor agricole, înscrierea în evidentele fiscale a contribuabililor se face pe baza declarației date pe propria răspundere a acestora. +
Articolul 22Prezenta lege intră în vigoare la 1 iulie 1994. Pentru anul 1994, impozitul se datorează proporțional cu durata aplicării legii și numai pentru veniturile obținute după intrarea în vigoare a legii. Obligația prevăzută de art. 5 se va îndeplini până la 15 august 1994, obligația de la art. 9 alin. 2, până la 1 septembrie 1994, iar obligația de plată a impozitului prevăzut de art. 9 alin. 1 se realizează în proporție de 50% până la 15 noiembrie 1994 și de 50% până la 15 decembrie 1994. +
Articolul 23Pe data aplicării prezentei legi se abroga și dispozițiile rămase în vigoare ale art. 11, 15, 19, 20, 22-23 din Legea 2/1977 privind impozitul agricol, pct. 3 cap. 2 din anexa la Ordonanța Guvernului nr. 15/1992 cu privire la impozitele și taxele locale, aprobată prin Legea nr. 114/1992, precum și orice alte dispoziții contrare. Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților în ședința din 11 aprilie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României și a fost reexaminata de Camera Deputaților în ședința din 30 mai 1994, potrivit art. 145 din Constituția României, în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 49 din 17 mai 1994.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
ADRIAN NASTASEAceastă lege a fost adoptată de Senat în ședința din 18 aprilie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României și a fost reexaminata de Senat în ședința din 25 mai 1994, potrivit art. 145 din Constituția României, în urma Deciziei Curții Constituționale nr. 49 din 17 mai 1994.
PREȘEDINTELE SENATULUI
prof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN +
AnexăNORMELE DE VENIT AGRICOL IMPOZABILA – mii lei/ha/an-Nr. Categoria de folosință Zona de fertilitatecrt. I II III IV V1. Arabil 141 114 92 48 202. Grădini de legume și zarzavat 1.050 945 640 480 ––––––––––––––––––––––––––-B -mii lei/ha/an––––––––––––––––––––––––––-Nr. Categoria de folosință Zona de favorabilitatecrt. –––––––––––––- I II III IV V––––––––––––––––––––––––––-1. Vii, începând cu al doilea an de rod 920 900 880 810 2502. Livezi de pomi fructiferi, zmeuris și capsunarii, începând cu al doilea an de rod 1.150 975 840 750 5003. Pășuni 70 60 50 40 304. Fânețe 80 70 60 50 40––––––––––––––––––––––––––-C -mii lei/ha/an––––––––––––––––––––––––––-Nr. Categoria de folosință Norma de venit pentru toate zonelecrt.1. Terenuri forestiere cu păduri în exploatare 502. Alte terenuri agricole (ape, balti, heleștee etc.) 35––––––––––––––––––––––––––-––––
