**) Republicată în temeiul art. XII al titlului XVII din Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 653 din 22 iulie 2005, dându-se textelor o noua numerotare.Legea nr. 303/2004 a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004 și a mai fost modificată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 124/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.168 din 9 decembrie 2004, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 71/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 300 din 11 aprilie 2005. +
Titlul IDispoziții generale +
Capitolul INoțiuni și principii +
Articolul 1Magistratura este activitatea judiciară desfășurată de judecători în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor. +
Articolul 2(1)Judecătorii numiți de Președintele României sunt inamovibili, în condițiile prezentei legi.(2)Judecătorii inamovibili pot fi mutați prin transfer, delegare, detașare sau promovare, numai cu acordul lor, și pot fi suspendați sau eliberați din funcție în condițiile prevăzute de prezenta lege.(3)Judecătorii sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie imparțiali.(4)Orice persoana, organizație, autoritate sau instituție este datoare să respecte independenta judecătorilor. +
Articolul 3(1)Procurorii numiți de Președintele României se bucură de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii.(2)Procurorii care se bucură de stabilitate pot fi mutați prin transfer, detașare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegați, suspendați sau eliberați din funcție în condițiile prevăzute de prezenta lege. +
Articolul 4(1)Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure supremația legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și să participe la formarea profesională continua.(2)Judecătorii nu pot refuza să judece pe motiv că legea nu prevede, este neclară sau incompletă. +
Capitolul IIIncompatibilități și interdicții +
Articolul 5(1)Funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și a celor de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri, în condițiile legii.(2)Judecătorii și procurorii sunt obligați să se abțină de la orice activitate legată de actul de justiție în cazuri care presupun existenta unui conflict între interesele lor și interesul public de înfăptuire a justiției sau de apărare a intereselor generale ale societății, cu excepția cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunoștința, în scris, colegiului de conducere al instanței sau conducătorului parchetului și s-a considerat că existenta conflictului de interese nu afectează îndeplinirea imparțială a atribuțiilor de serviciu.(3)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul auxiliar de specialitate sunt obligați să dea, anual, o declarație pe propria răspundere în care să menționeze dacă soțul, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea inclusiv exercita o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități de investigare sau cercetare penală, precum și locul de muncă al acestora. Declarațiile se înregistrează și se depun la dosarul profesional. +
Articolul 6(1)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat magistraților și personalul auxiliar de specialitate sunt obligați să facă o declarație autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenența ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politică.(2)Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifica declarațiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se atașează la dosarul profesional.(3)Dispozițiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politică se aplica în mod corespunzător. +
Articolul 7(1)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declarație autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.(3)Consiliul Suprem de Apărare a Țării verifică, din oficiu sau la sesizarea Consiliului Superior al Magistraturii ori a ministrului justiției, realitatea declarațiilor prevăzute la alin. (2).(4)Încălcarea dispozițiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcția deținută, inclusiv cea de judecător sau procuror. +
Articolul 8(1)Judecătorilor și procurorilor le este interzis:a)să desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse; … b)să desfășoare activități de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura; … c)să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți civile, societăți comerciale, inclusiv bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare ori financiare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome; … d)să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. … (2)Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii și procurorii pot fi acționari sau asociați ca urmare a legii privind privatizarea în masa. +
Articolul 9(1)Judecătorii și procurorii nu pot să facă parte din partide sau formațiuni politice și nici să desfășoare sau să participe la activități cu caracter politic.(2)Judecătorii și procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice. +
Articolul 10(1)Judecătorii și procurorii nu își pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.(2)Judecătorii și procurorii nu pot să dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe sau parchete decât acelea în cadrul cărora își exercita funcția și nu pot îndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.(3)Judecătorilor și procurorilor le este permis să pledeze, în condițiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenților și descendenților, ale soților, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar și în asemenea situații însă judecătorilor și procurorilor nu le este îngăduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influența soluția instanței de judecata sau a parchetului și trebuie să evite a se crea aparența că ar putea influența în orice fel soluția. +
Articolul 11(1)Judecătorii și procurorii pot participa la elaborarea de publicații, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori științifice și pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic.(2)Judecătorii și procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaționale.(3)Judecătorii și procurorii pot fi membri ai societăților științifice sau academice, precum și ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. +
Titlul IICariera judecătorilor și procurorilor +
Capitolul IAdmiterea în magistratură și formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor +
Articolul 12Admiterea în magistratură a judecătorilor și procurorilor se face prin concurs, pe baza competenței profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputații. +
Articolul 13Admiterea în magistratură și formarea profesională inițială în vederea ocupării funcției de judecător și procuror se realizează prin Institutul Național al Magistraturii. +
Articolul 14(1)Admiterea la Institutul Național al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenței și egalității, exclusiv pe baza de concurs.(2)Poate fi admisă la Institutul Național al Magistraturii persoana care îndeplinește cumulativ următoarele condiții:a)are cetățenia română, domiciliul în România și capacitate deplină de exercițiu; … b)este licențiată în drept; … c)nu are antecedente penale sau cazier fiscal și se bucură de o bună reputație; … d)cunoaște limba română; … e)este aptă, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției. Comisia medicală se numește prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății. Taxele examenului medical se suportă din bugetul Institutului Național al Magistraturii.Alin. (2) al art. 14 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 23 din 6 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 7 iunie 2012. … +
Articolul 15(1)Concursul de admitere se organizează anual la data și locul stabilite de Institutul Național al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfășurare a concursului de admitere și numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.(2)Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoștința și printr-un comunicat care se publică în trei cotidiene centrale.(3)Pentru înscrierea la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plătește o taxa al carei cuantum se stabilește prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului.(4)Consiliul Superior al Magistraturii stabilește în fiecare an numărul de cursanți, în funcție de posturile de judecători și procurori vacante, precum și de cele care vor fi înființate.(5)Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor și comisia de soluționare a contestațiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaților și îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.(6)Rezultatele concursului se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.(7)Candidații nemulțumiți de rezultatele concursului pot formula contestații în termen de 3 zile de la afișare la comisia de soluționare a contestațiilor. Aceasta le va soluționa în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluționare a contestațiilor este irevocabilă, dispozițiile alin. (6) fiind aplicabile în mod corespunzător.(8)Verificarea îndeplinirii condiției bunei reputații și a condiției de a fi apt din punct de vedere medical și psihologic pentru exercitarea funcției se realizează după afișarea rezultatelor definitive ale concursului.––––-Alin. (8) al art. 15 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 23 din 6 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 7 iunie 2012. +
Articolul 16(1)Cursanții Institutului Național al Magistraturii au calitatea de auditori de justiție.(2)Formarea profesională inițială în cadrul Institutului Național al Magistraturii consta în pregătirea teoretică și practică a auditorilor de justiție pentru a deveni judecători sau procurori.(3)Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiție este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiție optează, în ordinea mediilor și în raport cu numărul posturilor, pentru funcția de judecător sau procuror.(4)În perioada cursurilor, auditorii de justiție efectuează stagii de practică în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor, asista la ședințele de judecata și la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaște în mod direct activitățile pe care le desfășoară judecătorii, procurorii și personalul auxiliar de specialitate.(5)Programul de formare profesională a auditorilor de justiție se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. +
Articolul 17(1)Auditorii de justiție beneficiază de o bursă având caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcției de judecător stagiar și procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.(2)Bursa auditorilor de justiție prevăzută la alin. (1) are natura și regimul juridic al unui drept salarial și se stabilește pe baza indemnizației brute prevăzute de lege pentru judecătorii și procurorii stagiari, la care se vor calcula reținerile pentru obținerea indemnizației nete, urmând a se vira obligația angajatorului și a asiguraților la asigurările sociale de stat, precum și obligația angajatorului și a asiguraților privind contribuția la asigurările sociale de sănătate. Auditorii de justiție beneficiază de indemnizație și în perioada vacanțelor.(3)Indemnizațiile auditorilor de justiție se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii.(4)Auditorii de justiție beneficiază de drepturile prevăzute de art. 79 alin. (4) și (5), care se aplică în mod corespunzător.(5)Perioada în care o persoana a avut calitatea de auditor de justiție, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.(6)Prevederile alin. (1)-(3) și (5) se aplică și auditorilor de justiție proveniți din alte țări, pe baza înțelegerilor încheiate cu ministerele de justiție din țările respective. +
Articolul 18(1)Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiție de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Național al Magistraturii se sancționează disciplinar.(2)Constituie abateri disciplinare:a)desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor ce le revin; … b)atitudinile ireverențioase față de colegi, personalul de instruire și de conducere al Institutului Național al Magistraturii, precum și față de persoanele cu care intra în contact în perioada efectuării stagiului; … c)absențele nemotivate de la cursuri, dacă acestea depășesc 8 ore într-o lună. … (3)Sancțiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiție sunt:a)avertismentul; … b)diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o lună la 3 luni; … c)diminuarea bursei proporțional cu numărul absențelor nemotivate, dacă acestea depășesc 8 ore într-o lună; … d)exmatricularea din Institutul Național al Magistraturii. … (4)Avertismentul se aplica, în scris, de directorul Institutului Național al Magistraturii și poate fi contestat la consiliul științific al institutului.(5)Sancțiunile prevăzute la alin. (3) lit. b), c) și d) se aplică de Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii.(6)Hotărârile consiliului științific prevăzute la alin. (5) pot fi atacate la instanța de contencios administrativ și fiscal competenta.(7)În cazul exmatriculării din Institutul Național al Magistraturii, cel sancționat este obligat să restituie indemnizația și cheltuielile de școlarizare.(8)Procedura de constatare a abaterilor și de aplicare a sancțiunilor disciplinare se stabilește prin Regulamentul Institutului Național al Magistraturii. +
Articolul 19(1)După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Național al Magistraturii, auditorii de justiție susțin un examen de absolvire, constând în probe teoretice și practice, prin care se verifica însușirea cunoștințelor necesare exercitării funcției de judecător sau de procuror.(2)Auditorii de justiție care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiți, potrivit legii, de regula, în funcțiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului Național al Magistraturii.(3)Auditorii de justiție care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o data pentru susținerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Național al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiție nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror și este obligat să restituie bursa și cheltuielile de școlarizare. +
Articolul 20(1)Absolvenții Institutului Național al Magistraturii sunt obligați să îndeplinească timp de 6 ani funcția de judecător sau de procuror.(2)În cazul în care un absolvent al Institutului Național al Magistraturii este eliberat din funcție înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat să restituie bursa de auditor de justiție și cheltuielile de școlarizare efectuate cu formarea să, proporțional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1).(3)În perioada dintre data promovării examenului de absolvire și data numirii în funcția de judecător sau procuror stagiar, absolvenții Institutului Național al Magistraturii care au promovat examenul de absolvire primesc indemnizația lunară corespunzătoare funcției de auditor de justiție. Drepturile salariate se suportă din bugetul Institutului Național al Magistraturii.Alin. (3) al art. 20 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008. +
Capitolul IIJudecătorii stagiari și procurorii stagiari +
Articolul 21(1)Judecătorii stagiari și procurorii stagiari sunt numiți în funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obținută prin însumarea celor trei medii de la sfârșitul fiecărui an de studiu și de la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii.(1^1)Perioada cuprinsă între promovarea examenului de absolvire și numirea de către Consiliul Superior al Magistraturii în funcția de judecător sau procuror stagiar, precum și perioada în care o persoană a avut calitatea de judecător sau procuror stagiar, dacă a promovat examenul de capacitate prevăzut de art. 25, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.––––Alin. (1^1) al art. 21 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.(2)Judecătorii stagiari și procurorii stagiari pot fi numiți în funcție numai la judecătorii sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea.(3)Judecătorii stagiari se bucura de stabilitate. +
Articolul 22(1)Durata stagiului este de 1 an.(2)În perioada stagiului, judecătorii și procurorii sunt obligați să continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de președintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă aceasta instanță.(3)Conducerea instanțelor și a parchetelor este obligată să asigure toate condițiile pentru buna desfășurare a stagiului. +
Articolul 23(1)Judecătorii stagiari judecă:a)acțiunile posesorii, cererile privind pensiile de întreținere, cererile privind înregistrările și rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviințarea executării silite și luarea unor măsuri asigurătorii;–––-Lit. a) a alin. (1) al art. 23 a fost modificată de art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 3 februarie 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 85 din 4 februarie 2016. … b)litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depășește 100 milioane lei (10 mii lei RON); … c)plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor contravenționale; … d)ordonanța de plată;Lit. d) a alin. (1) al art. 23 a fost modificată de art. III din LEGEA nr. 138 din 15 octombrie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 753 din 16 octombrie 2014. … e)reabilitarea; … f)constatarea intervenției amnistiei ori grațierii; … g)infracțiunile prevăzute de Codul penal pentru care acțiunea penală se pune în mișcare la plângerea prealabilă a persoanei vătămate, cu excepția celor de la art. 218 alin. (1) și (2), art. 219 alin. (1), art. 223, 226, 227, precum și art. 239-241.––––Lit. g) a alin. (1) al art. 23 a fost modificată de pct. 1 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. … (2)Procurorii stagiari au dreptul să efectueze și să semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucură de stabilitate, și să pună concluzii în instanță.Alin. (2) al art. 23 a fost modificat de pct. 2 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(3)Soluțiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează. +
Articolul 24(1)Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmește trimestrial un referat de evaluare individuală privind însușirea cunoștințelor practice specifice activității de judecător sau de procuror.(2)În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală cuprinde avizul consultativ al președintelui curții de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta. +
Articolul 25(1)După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii și procurorii stagiari sunt obligați să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.(2)Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calității de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În aceasta situație, judecătorul sau procurorul stagiar este obligat să restituie bursa de auditor de justiție și cheltuielile de școlarizare efectuate pentru formarea sa profesională.(3)Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susține acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispozițiile alin. (2) se aplica în mod corespunzător.(4)După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii. +
Articolul 26(1)Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii.(1^1)La examenul de capacitate prevăzut la alin. (1) participă judecătorii stagiari și procurorii stagiari, precum și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii, Ministerului Public și al Ministerului Justiției.––––-Alin. (1^1) al art. 26 a fost introdus de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(2)Data, locul și modul de desfășurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum și pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii și se comunică instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puțin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.(3)Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoțite de referatele de evaluare și de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului. +
Articolul 27(1)Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor și comisia pentru soluționarea contestațiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecători de la curțile de apel și formatori din Institutul Național al Magistraturii, numiți prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.(2)Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor și comisia pentru soluționarea contestațiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel și formatori din Institutul Național al Magistraturii, numiți prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. +
Articolul 28(1)Examenul de capacitate consta în verificarea cunoștințelor teoretice și practice prin probe scrise și orale.(2)Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituționale ale statului de drept, instituțiile de baza ale dreptului, organizarea judiciară și Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor. La susținerea probelor orale participa cel puțin 3 membri ai comisiilor prevăzute la art. 27.(3)Probele cu caracter practic constau în soluționarea de spețe și întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecători și procurori, în funcție de specificul activității acestora.(4)Abrogat.––––-Alin. (4) al art. 28 a fost abrogat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007. +
Articolul 29(1)Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaților, care se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii.(2)Contestațiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul Național al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afișarea rezultatelor, de către candidați, curțile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestațiile se soluționează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluționare a contestațiilor este irevocabilă, dispozițiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.(3)Notarea la probele orale este definitivă.(4)După întocmirea tabelului de clasificare a candidaților, Consiliul Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima ședința care urmează afișării rezultatelor.(5)Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constata că nu au fost respectate condițiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau că exista dovada săvârșirii unor fraude. +
Articolul 30(1)După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii și parchetele de pe lângă aceste instanțe se publică de îndată, separat pentru judecători și procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și se afișează la sediile instanțelor și parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Candidații declarați admiși la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să-și aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.(3)Candidatului care nu și-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie.(4)La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care funcționează la instanța sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratură.(5)Repartizarea pe posturi se afișează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanțelor și al parchetelor, se comunica persoanelor interesate și se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii.(6)În circumscripțiile instanțelor și parchetelor unde o minoritate națională are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidații cunoscători ai limbii acelei minorități. +
Capitolul IIINumirea judecătorilor și procurorilor +
Articolul 31(1)Judecătorii și procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.(3)Președintele României poate refuza o singura data numirea judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. (1). Refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.(4)În situația în care Consiliul Superior al Magistraturii susține propunerea inițială, are obligația să motiveze opțiunea și să o comunice de îndată Președintelui României.(5)În perioada dintre data validării examenului de capacitate și data intrării în vigoare a actului de numire de către Președintele României, judecătorii și procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzător funcției imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar. +
Articolul 32(1)Poate fi numită judecător sau procuror militar persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratură, cu avizul conform al Ministerului Apărării Naționale privind îndeplinirea condițiilor legale pentru dobândirea calității de ofițer activ în cadrul acestui minister.(2)Numirea ca judecător sau procuror militar, transferul de la instanțele sau parchetele civile la instanțele ori parchetele militare, precum și acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari se fac potrivit unui regulament comun al Consiliului Superior al Magistraturii și Ministerului Apărării Naționale.––––Art. 32 a fost modificat de pct. 3 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. +
Articolul 33(1)Pot fi numiți în magistratură, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 14 alin. (2), foștii judecători și procurori care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), avocații, notarii, asistenții judiciari, consilierii juridici, personalul de probațiune cu studii superioare juridice, ofițerii de poliție judiciară cu studii superioare juridice, grefierii cu studii superioare juridice, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, din Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române și Institutul Român pentru Drepturile Omului, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, precum și magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani.Alin. (1) al art. 33 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(2)Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea.(2^1)Dispozițiile art. 15 alin. (8) se aplică în mod corespunzător.Alin. (2^1) al art. 33 a fost introdus de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 23 din 6 iunie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 383 din 7 iunie 2012.(3)În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcția de judecător sau, după caz, de procuror a candidaților admiși.(4)Dispozițiile art. 30 alin. (6) se aplica în mod corespunzător.(5)Abrogat.––––-Alin. (5) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(6)Abrogat.Alin. (6) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(7)Abrogat.––––-Alin. (7) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(8)Abrogat.Alin. (8) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(9)Abrogat.––––-Alin. (9) al art. 33 a fost abrogat de articolul unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10)Abrogat.Alin. (10) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^1)Abrogat.––––-Alin. (10^1) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^2)Abrogat.Alin. (10^2) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^3)Abrogat.––––-Alin. (10^3) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^4)Abrogat.Alin. (10^4) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^5)Abrogat.––––-Alin. (10^5) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^6)Abrogat.Alin. (10^6) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(10^7)Abrogat.––––-Alin. (10^7) al art. 33 a fost abrogat de art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 46 din 16 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 323 din 24 aprilie 2008.(11)Președintele României poate refuza o singura data numirea judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. (1). Refuzul motivat se comunica de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.(12)În situația în care Consiliul Superior al Magistraturii susține propunerea inițială, are obligația să motiveze opțiunea și să o comunice de îndată Președintelui României.(13)După numirea în funcția de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Național al Magistraturii, care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.Alin. (13) al art. 33 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(14)Persoanele numite în condițiile prezentului articol nu pot fi delegate, detașate, transferate și nu pot promova la alte instanțe sau parchete timp de cel puțin 3 ani de la numirea în funcție.––––-Alin. (14) al art. 33 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(15)Judecătorii Curții Constituționale care, la data numirii, aveau funcția de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, să revină la postul deținut anterior. +
Articolul 34(1)Înainte de a începe să-și exercite funcția, judecătorii și procurorii depun următorul jurământ: "Jur să respect Constituția și legile tarii, să apar drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuțiile cu onoare, conștiință și fără părtinire. Așa să-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinței religioase a judecătorilor și procurorilor și este facultativă.(2)Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcție.(3)Jurământul se depune în ședința solemnă, în fața judecătorilor instanței sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.(4)Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanței sau, după caz, al parchetului și de 2 dintre judecătorii sau procurorii prezenți, precum și de cel care a depus jurământul.(5)Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în altă funcție. +
Capitolul IVFormarea profesională continuă și evaluarea periodică a judecătorilor și procurorilor +
Articolul 35(1)Formarea profesională continua a judecătorilor și procurorilor constituie garanția independentei și imparțialității în exercitarea funcției.(2)Formarea profesională continua trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și consta, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinară a instituțiilor cu caracter de noutate, precum și în cunoașterea și aprofundarea unor limbi străine și operarea pe calculator. +
Articolul 36Responsabilitatea pentru formarea profesională continua a judecătorilor și procurorilor revine Institutului Național al Magistraturii, conducătorilor instanțelor sau parchetelor la care aceștia își desfășoară activitatea, precum și fiecărui judecător și procuror, prin pregătire individuală. +
Articolul 37(1)Judecătorii și procurorii participa, cel puțin o data la 3 ani, la programe de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii, de instituții de învățământ superior din țară sau din străinătate ori la alte forme de perfecționare profesională.(2)Judecătorii și procurorii au obligația de a urma în cadrul programelor de formare profesională continuă un curs intensiv pentru învățarea sau aprofundarea unei limbi străine și un curs intensiv pentru inițierea sau aprofundarea cunoștințelor de operare pe calculator organizate de Institutul Național al Magistraturii sau de instanțele judecătorești sau parchete, de instituții de învățământ superior din țara sau din străinătate, precum și de alte instituții de specialitate.(3)Consiliul Superior al Magistraturii aproba anual, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, programul de formare profesională continua a judecătorilor și procurorilor.(4)Formarea profesională continua a judecătorilor și procurorilor se realizează ținând seama de necesitatea specializării lor. +
Articolul 37^1(1)Cheltuielile de cazare și masă ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, auditorilor de justiție, personalului de instruire prevăzut la art. 108 din Legea nr. 304/2004privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care participă la activitățile de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituții.(2)Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1) se stabilește prin decizie a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.(3)Cheltuielile de transport ale judecătorilor, procurorilor, personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, care participă la activitățile de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii, se suportă din bugetul instituțiilor unde îndeplinesc funcția de bază.(4)Cheltuielile de transport ale auditorilor de justiție și ale personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii, care participă la activitățile de formare profesională continuă organizate de Institutul Național al Magistraturii, se suportă din bugetul acestei instituții.(5)Judecătorii, procurorii, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, auditorii de justiție, precum și personalul de instruire care participă la activitățile de formare organizate de Institutul Național al Magistraturii nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituțiile unde îndeplinesc funcția de bază.(6)Cheltuielile de transport al membrilor Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii care nu au domiciliul în municipiul București se suportă din bugetul Institutului Național al Magistraturii.Alin. (6) al art. 37^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 118 din 24 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 30 aprilie 2009, care completează pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.––––Art. 37^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008. +
Articolul 38(1)În cadrul fiecărei curți de apel și în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se organizează periodic activități de formare profesională continua, constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Național al Magistraturii. Tematica acestora se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii.(1^1)Cheltuielile aferente organizării activităților prevăzute la alin. (1), inclusiv cele privind cazarea, masa și transportul personalului de instruire și al participanților, se suportă din bugetul curții de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel.––––Alin. (1^1) al art. 38 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.(1^2)Plafonul maxim al cheltuielilor prevăzute la alin. (1^1) se stabilește prin ordin al ministrului justiției, respectiv al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.Alin. (1^2) al art. 38 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 118 din 24 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 285 din 30 aprilie 2009, care modifică pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.(1^3)Cheltuielile cu salarizarea personalului de instruire care participă la activitățile prevăzute la alin. (1) se suportă din bugetul curții de apel sau, după caz, al parchetului de pe lângă curtea de apel. Dispozițiile art. 108 alin. (3) din Legea nr. 304/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător.––––Alin. (1^3) al art. 38 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.(1^4)Judecătorii, procurorii, precum și personalul de instruire care participă la activitățile prevăzute la alin. (1) nu beneficiază de diurnă de delegare de la instituțiile unde îndeplinesc funcția de bază.Alin. (1^4) al art. 38 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 195 din 25 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 825 din 8 decembrie 2008.(2)Președintele curții de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează judecătorii, respectiv procurorii, care răspund de organizarea activității de formare profesională continua a judecătorilor și procurorilor de la curtea de apel și instanțele din circumscripția acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel și parchetele subordonate. +
Articolul 39(1)Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenta profesională și de performanta judecătorii și procurorii sunt supuși la fiecare 3 ani unei evaluări privind eficienta, calitatea activității și integritatea, obligația de formare profesională continua și absolvirea unor cursuri de specializare, iar în cazul judecătorilor și procurorilor numiți în funcții de conducere, și modul de îndeplinire a atribuțiilor manageriale.(2)Prima evaluare a judecătorilor și procurorilor se face la 2 ani de la numirea în funcție.(3)Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători și procurori, formate din președintele instanței sau, după caz, conducătorul parchetului, secției sau direcției din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau Direcției Naționale Anticorupție, precum și din 2 judecători sau procurori desemnați de colegiul de conducere.(4)Din comisiile pentru evaluarea procurorilor din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcției Naționale Anticorupție fac parte și procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și, respectiv, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție care răspund direct de performanțele acestor structuri.(5)Criteriile de evaluare a activității profesionale a judecătorilor și procurorilor sunt prevăzute în anexa*) care face parte integrantă din prezenta lege.*) Potrivit art. III al titlului XVII din Legea nr. 247/2005, la împlinirea termenului prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004, cu modificările ulterioare, se abroga.(6)Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor se aproba prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. +
Articolul 40(1)Prin raportul de evaluare a activității profesionale a judecătorului sau procurorului întocmit de comisiile prevăzute la art. 39 alin. (3) sau (4), se poate acorda unul dintre calificativele: „foarte bine”, „bine”, „satisfăcător” sau „nesatisfăcător”.(2)Judecătorii sau procurorii nemulțumiți de calificativul acordat pot face contestație la secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare.(3)În soluționarea contestației, secțiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanței sau parchetului ori comisiilor sau persoanelor prevăzute la art. 39 alin. (3) sau (4) orice informații pe care le considera necesare, iar citarea judecătorului sau procurorului pentru a fi audiat este obligatorie.(4)Hotărârile secțiilor pot fi atacate la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanță de judecata, sunt definitive și irevocabile. +
Articolul 41(1)Judecătorii și procurorii care primesc calificativul "nesatisfăcător" sunt obligați să urmeze pentru o perioada cuprinsă între 3 și 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Național al Magistraturii.(2)Judecătorii și procurorii care primesc calificativul "satisfăcător" în urma a doua evaluări consecutive sunt obligați să urmeze pentru o perioada cuprinsă între 3 și 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Național al Magistraturii.(3)Cursurile prevăzute la alin. (1) și (2) se încheie prin susținerea unui examen, în condițiile prezentei legi.(4)Judecătorul sau procurorul care primește în urma a doua evaluări consecutive calificativul "nesatisfăcător" sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcție pentru incapacitate profesională de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. +
Articolul 42(1)Evoluția carierei de judecător sau procuror se consemnează în fișa din dosarul profesional, care se întocmește și se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii.(2)Datele conținute în dosarul profesional sunt confidențiale, în condițiile prevăzute de lege.(3)Judecătorii și procurorii au acces la propriul dosar profesional și pot obține copii ale actelor existente în dosar. +
Capitolul VPromovarea judecătorilor și procurorilor și numirea în funcțiile de conducere +
Secţiunea 1Promovarea la tribunale, curți de apel și la parchete +
Articolul 43(1)Promovarea judecătorilor și procurorilor se face numai prin concurs organizat la nivel național, în limita posturilor vacante existente la tribunale și curți de apel sau, după caz, la parchete.(2)Concursul pentru promovarea judecătorilor și procurorilor se organizează, anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii.(3)Comisia pentru promovarea judecătorilor este alcătuită din judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecători de la curțile de apel și formatori din Institutul Național al Magistraturii, numiți prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.(4)Comisia pentru promovarea procurorilor este alcătuită din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel și formatori din Institutul Național al Magistraturii, numiți prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.(5)Data, locul, modul de desfășurare a concursului și posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunica tuturor judecătorilor și procurorilor, prin curțile de apel și parchete, și se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Național al Magistraturii, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și în trei cotidiene centrale, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. +
Articolul 44(1)Pot participa la concursul de promovare la instanțele sau parchetele imediat superioare judecătorii și procurorii care au avut calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc următoarele condiții minime de vechime:a)5 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat și procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat; … b)6 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcțiile de judecător de curte de apel și procuror la parchetul de pe lângă aceasta; … c)8 ani vechime în funcția de judecător sau procuror, pentru promovarea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. … (2)Încetat efectele juridice.Alin. (2) al art. 44 și-a încetat efectele juridice ca urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 785 din 12 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 404 din 15 iunie 2009.(3)Consiliul Superior al Magistraturii verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1). +
Articolul 45Judecătorii și procurorii care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii. +
Articolul 46(1)Concursul de promovare consta în probe scrise, cu caracter teoretic și practic.(2)Probele constau în:a)în funcție de specializare, una dintre următoarele materii: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar și fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internațional privat; … b)jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și jurisprudența Curții Constituționale; … c)jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții de Justiție a Comunităților Europene; … d)procedura civilă sau procedura penală, în funcție de specializarea judecătorului sau procurorului. … (3)Procedura de desfășurare a concursului, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor este prevăzută în Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor.(4)Dispozițiile art. 30 alin. (6) se aplică în mod corespunzător. +
Articolul 47În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea judecătorilor și procurorilor declarați admiși. +
Secţiunea a 2-aNumirea în funcțiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curților de apel și parchetelor corespunzătoare +
Articolul 48(1)Numirea în funcțiile de președinte și vicepreședinte la judecătorii, tribunale, tribunale specializate și curți de apel se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii.(2)Pot participa la concurs sau examen judecătorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute de lege.(3)Judecătorii își depun candidaturile însoțite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Național al Magistraturii.(4)Concursul sau examenul consta în prezentarea unui proiect referitor la exercitarea atribuțiilor specifice funcției de conducere și în probe scrise privind managementul, comunicarea, resursele umane, capacitatea candidatului de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, rezistenta la stres și un test psihologic.(5)Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, și este formată din 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 judecători de la curțile de apel și 3 specialiști în management și organizare instituțională. La constituirea comisiilor vor fi avuți în vedere, în principal, judecătorii care au urmat cursuri de management.(6)Data, locul, precum și Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Național al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii și se afișează pe pagina de Internet a Institutului Național al Magistraturii, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și la sediile instanțelor judecătorești, cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării acestuia.(7)Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului și numește judecătorii în funcțiile de conducere în termen de 15 zile de la data afișării rezultatelor finale. Dispozițiile art. 30 alin. (6) se aplica în mod corespunzător.(8)Numirea judecătorilor care au obținut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declarați admiși la examen în funcțiile pentru care au candidat se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singura data, în condițiile prevăzute la alin. (1).(9)Numirea judecătorilor în celelalte funcții de conducere se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura data, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea președintelui instanței.(10)Nu pot fi numiți în funcții de conducere judecătorii care au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori judecătorii care au un interes personal, ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.(11)Judecătorii care participa la concurs sau examen, precum și cei propuși pentru o funcție de conducere sunt obligați să dea o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 și nici nu au colaborat cu acestea, precum și o declarație de interese care se actualizează anual sau în termen de 15 zile de la apariția unei schimbări sau de la data la care judecătorul a luat cunoștința despre aceasta.(12)Înainte de numirea în funcțiile de conducere, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifica și comunica, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorul a făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau a colaborat cu acestea.(13)Evidența posturilor vacante de conducere de la instanțele judecătorești este publică și disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii și Ministerului Justiției, precum și prin afișare la sediile instanțelor judecătorești.(14)Numirea în funcții de conducere potrivit prezentului articol se face în termen de cel mult 6 luni de la data la care acestea devin vacante. +
Articolul 49(1)Numirea în funcțiile de procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori și familie sau prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie și de adjuncți ai acestora se face numai prin concurs sau examen organizat, ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii.(2)Pot participa la concurs sau examen procurorii care au calificativul "foarte bine" la ultima evaluare, nu au fost sancționați disciplinar în ultimii 3 ani și îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute de lege.(3)Procurorii își depun candidaturile însoțite de orice alte acte considerate relevante, în termen de 20 de zile de la publicarea datei concursului sau examenului, la Institutul Național al Magistraturii.(4)Dispozițiile art. 48 alin. (4) se aplica în mod corespunzător.(5)Comisia de examinare este numita de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, și este formată din 2 procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, 2 procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel și 3 specialiști în management și organizare instituțională. La constituirea comisiilor vor fi avuți în vedere, în principal, procurorii care au urmat cursuri de management.(6)Data, locul, precum și Regulamentul de organizare a concursului sau examenului elaborat de Institutul Național al Magistraturii se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii și se afișează pe pagina de Internet a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Institutului Național al Magistraturii, a Consiliului Superior al Magistraturii, a Ministerului Justiției și la sediile parchetelor, cu cel puțin 30 de zile înainte de data desfășurării acestuia.(7)Consiliul Superior al Magistraturii validează rezultatul concursului sau examenului și numește procurorii în funcțiile de conducere în termen de 15 zile de la data afișării rezultatelor finale. Dispozițiile art. 30 alin. (6) se aplica în mod corespunzător.(8)Numirea procurorilor care au obținut rezultatul cel mai bun la concurs sau, după caz, au fost declarați admiși la examen în funcțiile pentru care au candidat se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii, o singura data, în condițiile prevăzute la alin. (1).(9)Numirea în celelalte funcții de conducere la parchete se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată, de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(10)Pentru numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (9) este necesară recomandarea conducătorului parchetului unde urmează să fie numit procurorul.(11)Dispozițiile art. 48 alin. (10)-(12) și (14) se aplica în mod corespunzător și în cazul numirii procurorilor în funcțiile de conducere.(12)Evidenta posturilor vacante de conducere de la parchete este publică și disponibilă permanent pe paginile de Internet ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii, Institutului Național al Magistraturii și Ministerului Justiției, precum și prin afișare la sediile parchetelor. +
Articolul 50(1)Pentru numirea în funcții de conducere, sunt necesare următoarele condiții minime de vechime:a)pentru funcția de președinte și vicepreședinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie și adjunct al acestuia, o vechime de 5 ani în funcția de judecător sau procuror; … b)pentru funcția de președinte și vicepreședinte de tribunal sau tribunal specializat, precum și președinte de secție la tribunal, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori și familie, adjunct al acestuia și procuror șef secție al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori și familie, o vechime de 6 ani în funcția de judecător sau procuror; … c)pentru funcția de președinte, vicepreședinte, președinte de secție la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel și adjunct al acestuia, procuror șef secție al parchetului de pe lângă curtea de apel, o vechime de 8 ani în funcția de judecător sau procuror. … (2)Încetat efectele juridice.Alin. (2) al art. 50 și-a încetat efectele juridice ca urmare a admiterii excepției de neconstituționalitate prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 176 din 26 martie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 351 din 13 mai 2014.(3)Pentru numirea în funcții de conducere, judecătorul și procurorul trebuie să aibă dreptul să funcționeze la instanță sau, după caz, parchetul la care urmează să fie numit în funcția de conducere. +
Articolul 51(1)La încetarea mandatului funcției de conducere judecătorii sau procurorii pot ocupa, în condițiile prevăzute de art. 48, 49 și 50, o funcție de conducere la aceeași instanță sau la același parchet ori la alta instanță sau parchet ori revin la instanțele sau parchetele de unde provin sau la o instanță sau parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii.(2)Revocarea din funcția de conducere a judecătorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a președintelui instanței, pentru următoarele motive:a)în cazul în care nu mai îndeplinesc una dintre condițiile necesare pentru numirea în funcția de conducere; … b)în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor manageriale privind organizarea eficientă, comportamentul și comunicarea, asumarea responsabilităților și aptitudinile manageriale; … c)în cazul aplicării uneia dintre sancțiunile disciplinare. … (3)La verificarea organizării eficiente a activității vor fi avute în vedere, în principal, următoarele criterii: folosirea adecvată a resurselor umane și materiale, evaluarea necesităților, gestionarea situațiilor de criza, raportul resurse investite – rezultate obținute, gestionarea informațiilor, organizarea pregătirii și perfecționării profesionale și repartizarea sarcinilor în cadrul instanțelor sau parchetelor.(4)La verificarea comportamentului și comunicării vor fi avute în vedere, în principal, comportamentul și comunicarea cu judecătorii, procurorii, personalul auxiliar, justițiabilii, persoanele implicate în actul de justiție, alte instituții, mass-media, asigurarea accesului la informațiile de interes public din cadrul instanței sau parchetului și transparenta actului de conducere.(5)La verificarea asumării responsabilității vor fi avute în vedere, în principal, îndeplinirea atribuțiilor prevăzute de lege și regulamente, implementarea strategiilor naționale și secvențiale în domeniul justiției și respectarea principiului distribuirii aleatorii sau, după caz, al repartizării pe criterii obiective a cauzelor.(6)La verificarea aptitudinilor manageriale vor fi avute în vedere, în principal, capacitatea de organizare, capacitatea rapidă de decizie, rezistență la stres, autoperfecționarea, capacitatea de analiză, sinteză, previziune, strategie și planificare pe termen scurt, mediu și lung, inițiativă și capacitatea de adaptare rapidă.(7)Revocarea din funcția de conducere a procurorilor se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea adunării generale ori a conducătorului parchetului, pentru motivele prevăzute la alin. (2) care se aplica în mod corespunzător. +
Secţiunea a 3-aPromovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și numirea în funcțiile de conducere din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Direcției Naționale Anticorupție +
Articolul 52(1)Promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție se face numai prin concurs organizat ori de câte ori este necesar, în limita posturilor vacante, de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii.(2)Data, locul, modul de desfășurare a concursului și posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor judecătorilor și procurorilor prin curțile de apel, prin parchetele de pe lângă curțile de apel și prin Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, a Institutului Național al Magistraturii, a Înaltei Curți de Casație și Justiție, a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și în 3 cotidiene centrale, cu cel puțin 40 de zile înainte de data stabilită pentru concurs.––––Alin. (2) al art. 52 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.(3)Pot participa la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție judecătorii și procurorii care au cel puțin gradul de curte de apel sau parchet de pe lângă curtea de apel, care au îndeplinit efectiv cel puțin 3 ani funcția de judecător la curtea de apel sau de procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel ori la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, au obținut calificativul «foarte bine» la ultimele 3 evaluări, nu au fost niciodată sancționați disciplinar*) și au o vechime în funcția de judecător sau procuror de cel puțin 15 ani.Alin. (3) al art. 52 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.(4)Dispozițiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.(5)Consiliul Superior al Magistraturii verifică îndeplinirea condițiilor prevăzute de prezentul articol.Art. 52 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011. +
Articolul 52^1(1)Cererile de înscriere la concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție cuprind precizarea secției pentru care se depune candidatura.(2)Concursul de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție constă în:a)o probă având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidați sau care privesc activitatea acestora; … b)un interviu susținut în fața Plenului Consiliului Superior al Magistraturii; … c)o probă scrisă, cu caracter practic.Alin. (2) al art. 52^1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012. … (3)Comisiile de concurs sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.––––Alin. (3) al art. 52^1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.(4)Comisiile de concurs sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, cadre didactice universitare de la facultăți de drept din cadrul universităților de cercetare avansată și educație, astfel cum acestea sunt clasificate potrivit art. 193 alin. (4) lit. c) din Legea educației naționale nr. 1/2011, cu modificările și completările ulterioare, și formatori ai Institutului Național al Magistraturii.Alin. (4) al art. 52^1 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.(5)Membrii comisiilor prevăzute la alin. (3) nu pot avea apartenență politică la data formării comisiilor.(6)Abrogat.Alin. (6) al art. 52^1 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012.(7)Nu pot fi membri ai comisiilor prevăzute la alin. (3) persoanele care au soțul sau soția, rude ori afini până la gradul al patrulea inclusiv, în rândul candidaților.–––––Art. 52^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011. +
Articolul 52^2(1)În cadrul probei prevăzute la art. 52^1 alin. (2) lit. a), la cererea comisiilor de concurs, Consiliul Superior al Magistraturii va solicita, prin intermediul curților de apel sau, după caz, al parchetelor de pe lângă curțile de apel ori al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, hotărâri judecătorești sau, după caz, acte întocmite de candidați sau care privesc activitatea acestora, din ultimii 5 ani de activitate, precum și celelalte date necesare evaluării potrivit prezentei legi.(2)Orice persoană poate transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevăzute la alin. (1), întocmite de candidați, care pot fi analizate în cadrul probei având ca obiect evaluarea actelor întocmite de candidați sau care privesc activitatea acestora.(3)Cererile de înscriere la concurs se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și a Înaltei Curți de Casație și Justiție, însoțite de un anunț prin care se aduce la cunoștința publică posibilitatea oricărei persoane de a transmite comisiilor de concurs acte de natura celor prevăzute la alin. (1), întocmite de candidați, precum și termenul în care acestea pot fi transmise.(4)Actele prevăzute la alin. (1) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea dispozițiilor legale privind protejarea datelor cu caracter personal, pentru a fi supuse dezbaterii publice pentru o perioadă de 7 zile de la publicare. Sesizările sau observațiile primite din partea opiniei publice pot fi avute în vedere la evaluare de către comisiile de concurs.––––-Art. 52^2 a fost modificat de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012. +
Articolul 52^3(1)Pentru candidații judecători, evaluarea prevăzută la art. 52^2 are ca obiect:a)verificarea capacității de analiză și sinteză; … b)verificarea coerenței în exprimare; … c)verificarea argumentației din punctul de vedere al clarității și logicii; … d)abrogată;Lit. d) a alin. (1) al art. 52^3 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012. … e)abrogată;––––Lit. e) a alin. (1) al art. 52^3 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012. … f)abrogată;Lit. f) a alin. (1) al art. 52^3 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012. … g)abrogată;––––Lit. g) a alin. (1) al art. 52^3 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012. … h)abrogată;Lit. h) a alin. (1) al art. 52^3 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012. … i)abrogată;––––Lit. i) a alin. (1) al art. 52^3 a fost abrogată de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012. … j)verificarea respectării termenelor rezonabile de soluționare a cauzelor și de redactare a hotărârilor. … (2)Prevederile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în cazul evaluării candidaților procurori prevăzute la art. 52^2.(3)În cadrul procedurii de evaluare, comisiile de concurs pot solicita candidaților explicații cu privire la orice aspect supus evaluării.Art. 52^3 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011. +
Articolul 52^4(1)În cadrul probei interviului, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii evaluează aspecte referitoare la integritatea candidaților.(2)La ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii în care se susține interviul va participa, cu rol consultativ, și un psiholog desemnat de plen, care va putea adresa întrebări candidaților în scopul evaluării motivației și competențelor umane și sociale ale acestora.(3)Evaluarea integrității candidaților se face pe baza raportului întocmit de Inspecția Judiciară sub acest aspect, precum și a răspunsurilor primite de la candidat la întrebările puse acestuia pe baza acestui raport, a datelor existente la dosarul profesional, a documentelor depuse de candidat, a modului în care candidatul se raportează la valori precum independența justiției, imparțialitatea magistraților, integritatea și a aspectelor ridicate în cadrul discuțiilor.Art. 52^4 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012. +
Articolul 52^5(1)Punctajul maxim ce poate fi atribuit la probele prevăzute la art. 52^1 alin. (2) este de 100 de puncte, distribuite astfel:a)40 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. a); … b)20 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. b); … c)40 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. c). … (2)Punctajul minim pentru a fi declarat admis la probele prevăzute la art. 52^1 alin. (2) este următorul:a)28 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. a); … b)14 puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. b); … c)28 de puncte pentru proba prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. c). … (3)Punctajul minim pentru a fi declarat admis la concurs este de 70 de puncte.Art. 52^5 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012. +
Articolul 52^6(1)Proba scrisă prevăzută la art. 52^1 alin. (2) lit. c) constă în:a)în funcție de specializare, una dintre următoarele grupe de materii:(i)drept civil, dreptul familiei și drept internațional privat; … (ii)drept penal; … (iii)drept administrativ, drept financiar și fiscal și dreptul muncii; … … b)jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului și jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene; … c)procedura civilă sau procedura penală, în funcție de specializarea judecătorului ori procurorului. … (2)La elaborarea subiectelor pentru proba prevăzută la alin. (1) se vor avea în vedere jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție și cea a Curții Constituționale.––––Art. 52^6 a fost modificat de pct. 8 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 4 decembrie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 837 din 12 decembrie 2012. +
Articolul 52^7(1)În termen de cel mult 15 zile de la comunicarea rezultatelor concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea candidaților declarați admiși.(2)Procedura de desfășurare a concursului de promovare în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție, inclusiv modalitatea de contestare a rezultatelor se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii, în conformitate cu prezenta lege, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.–––––Art. 52^7 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011. +
Articolul 53(1)Președintele, vicepreședintele și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție sunt numiți de către Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care au funcționat la aceasta instanță cel puțin 2 ani.(2)Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului.(3)Numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.(4)Dispozițiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica în mod corespunzător.(5)Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție care îndeplinesc condițiile prevăzute la alin. (1) își pot depune candidaturile pentru funcția de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori președinte de secție, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcția de președinte, vicepreședinte sau președinte de secție a devenit vacanta.(5^1)În cazul în care funcțiile de președinte sau vicepreședinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție ori de președinte de secție devin vacante ca urmare a expirării mandatului, candidatura se depune cu cel puțin 30 de zile înainte de expirarea mandatului, dar nu mai devreme de 60 de zile până la momentul în care funcția urmează a se vacanta.–––––Alin. (5^1) al art. 53 a fost introdus de art. unic din ORDONANȚA DE URGENȚA nr. 48 din 21 mai 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 303 din 28 mai 2013.(6)Revocarea din funcție a președintelui, a vicepreședintelui sau a președinților de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se face de către Președintele României la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instanței, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplica în mod corespunzător. +
Articolul 54(1)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii șefi de secție ai acestor parchete, precum și procurorul șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Președintele României, la propunerea ministrului justiției, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.(2)Dispozițiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplică în mod corespunzător.(3)Președintele României poate refuza motivat numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1), aducând la cunoștința publicului motivele refuzului.(4)Revocarea procurorilor din funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) se face de către Președintele României, la propunerea ministrului justiției care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplica în mod corespunzător. +
Articolul 55(1)Numirea în celelalte funcții de conducere în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al Direcției Naționale Anticorupție se face pe o perioada de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singura data, de către Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, după caz.(2)Pentru numirea în funcțiile de conducere prevăzute la alin. (1) este necesară recomandarea conducătorului secției ori, după caz, al direcției din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau Direcției Naționale Anticorupție, unde urmează să fie numit procurorul.(3)Dispozițiile art. 48 alin. (10)-(12) se aplica în mod corespunzător.(4)Revocarea din funcțiile de conducere a procurorilor numiți potrivit alin. (1) se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, din oficiu sau la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori, după caz, a procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție, pentru motivele prevăzute la art. 51 alin. (2) care se aplica în mod corespunzător.(5)Propunerea prevăzută la alin. (4) poate fi formulată din oficiu sau la sesizarea adunărilor generale ori a conducătorilor secțiilor ori, după caz, al direcției din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau Direcției Naționale Anticorupție. +
Articolul 56La încetarea mandatului pentru funcțiile de conducere prevăzute la art. 53, 54 și 55, judecătorii sau procurorii revin la instanțele sau parchetele de unde provin sau la o instanță sau parchet unde au dreptul să funcționeze potrivit legii. +
Capitolul VIDelegarea, detașarea și transferul +
Articolul 57(1)În cazul în care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcționa normal din cauza absenței temporare a unor judecători, existenței unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, președintele curții de apel, la propunerea președintelui respectivei instanțe din circumscripția acelei curți de apel, poate delega judecători de la alte instanțe din circumscripția menționată, cu acordul scris al acestora.(2)Delegarea judecătorilor de la judecătorii, tribunale și tribunale specializate în circumscripția altei curți de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea președintelui curții de apel în circumscripția căreia se cere delegarea și cu avizul președintelui curții de apel unde aceștia funcționează.(3)Delegarea judecătorilor curților de apel se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea președintelui curții de apel.(4)Delegarea în funcții de conducere a judecătorilor de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii se dispune, cu acordul scris al acestora, de Consiliul Superior al Magistraturii, până la ocuparea funcției prin numire în condițiile prezentei legi.(5)Delegarea în funcțiile de conducere de la Înalta Curte de Casație și Justiție a judecătorilor de la aceasta instanță se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii, cu acordul scris al acestora, la propunerea președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.(6)Delegarea judecătorilor se poate face pe o perioadă de cel mult 6 luni și poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni.––––-Alin. (6) al art. 57 a fost modificat de art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 27 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 26 iunie 2009.(7)În interesul serviciului, procurorii pot fi delegați, cu acordul scris al acestora, inclusiv în funcții de conducere, de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la parchetele din cadrul Ministerului Public pe o perioadă de cel mult 6 luni.Alin. (7) al art. 57 a fost modificat de art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 27 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 26 iunie 2009.(8)Delegarea procurorilor poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni.––––-Alin. (8) al art. 57 a fost modificat de art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 59 din 27 mai 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 439 din 26 iunie 2009.(8^1)În interesul serviciului, magistrații-asistenți pot fi delegați, cu acordul scris al acestora, în funcțiile de prim-magistrat-asistent sau magistrat-asistent-șef de către președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, pe o perioadă de cel mult 6 luni. Delegarea magistraților-asistenți poate fi prelungită, cu acordul scris al acestora, cel mult încă 6 luni. Pe perioada delegării, magistrații-asistenți beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcția în care sunt delegați.Alin. (8^1) al art. 57 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.(9)Pe perioada delegării judecătorii și procurorii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege pentru funcția în care sunt delegați. Când salariul și celelalte drepturi bănești prevăzute pentru funcția în care este delegat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta își păstrează indemnizația de încadrare lunară și celelalte drepturi bănești. +
Articolul 58(1)Consiliul Superior al Magistraturii dispune detașarea judecătorilor și procurorilor, cu acordul scris al acestora, la alte instanțe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național al Magistraturii, Ministerul Justiției sau la unitățile subordonate acestuia ori la alte autorități publice, în orice funcții, inclusiv cele de demnitate publică numite, la solicitarea acestor instituții, precum și la instituții ale Uniunii Europene sau organizații internaționale.Alin. (1) al art. 58 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.Notă …
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 588 din 21 septembrie 2017, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 835 din 20 octombrie 2017, s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, constatându-se că soluția legislativă care nu precizează condițiile încetării detașării judecătorilor sau procurorilor, este neconstituțională.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
În concluzie, începând cu data de 20 octombrie 2017, soluția legislativă care nu precizează condițiile încetării detașării judecătorilor sau procurorilor din cuprinsul art. 58 alin. (1) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor republicată este neconstituțională, urmând să-și înceteze efectele juridice începând cu data de data de 4 decembrie 2017, dacă legiuitorul nu intervine pentru modificarea prevederilor atacate.(2)Durata detașării este cuprinsă între 6 luni și 3 ani. Detașarea se prelungește o singura data, pentru o durata de până la 3 ani, în condițiile prevăzute la alin. (1).(3)În perioada detașării, judecătorii și procurorii își păstrează calitatea de judecător sau procuror și beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detașat. Când salariul și celelalte drepturi bănești prevăzute pentru funcția în care este detașat judecătorul sau procurorul sunt inferioare, acesta își păstrează indemnizația de încadrare lunară și celelalte drepturi bănești.(3^1)Judecătorii, procurorii și personalul asimilat acestora, detașați în străinătate pentru acțiuni în interesul serviciului, beneficiază de drepturi și au obligațiile stabilite prin normele speciale ale instituției la care sunt detașați.––––-Alin. (3^1) al art. 58 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(3^2)În lipsa normelor speciale prevăzute la alin. (3^1), personalul detașat în străinătate beneficiază de următoarele drepturi:a)indemnizația de încadrare lunară, la care se adaugă sporurile cu caracter permanent prevăzute de lege pentru funcția deținută anterior detașării; … b)decontarea costului transportului între locul de domiciliu și locul detașării, la începutul și la sfârșitul perioadei de detașare, precum și pentru efectuarea concediului de odihnă în țară; … c)decontarea chiriei, în limita plafonului stabilit anual, potrivit limitei bugetului alocat în acest scop, prin legea bugetului de stat, prin ordin comun al ministrului justiției, al președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, al președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție, al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și al procurorului-șef al Direcției Naționale Anticorupție;–––––Lit. c) a alin. (3^2) al art. 58 a fost modificată de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007. … d)diurnă, în cuantumul prevăzut de lege pentru deplasarea în străinătate a secretarilor de stat.Alin. (3^2) al art. 58 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007. … (3^3)Personalul detașat în străinătate nu poate beneficia în țară de aceleași drepturi acordate de instituția unde este detașat.––––-Alin. (3^3) al art. 58 a fost introdus de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(4)Perioada detașării constituie vechime în funcția de judecător sau procuror.(5)După încetarea detașării, judecătorul sau procurorul revine în funcția deținută anterior. +
Articolul 59Detașarea nu se poate face la instanțe sau parchete de nivel superior celor la care judecătorul sau procurorul are dreptul să funcționeze potrivit legii. +
Articolul 60Transferul judecătorilor și procurorilor de la o instanță la alta instanță sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituție publică se aproba, la cererea celor în cauza, de Consiliul Superior al Magistraturii. +
Articolul 61(1)La cererea motivată, judecătorii pot fi numiți în funcția de procuror, iar procurorii, în funcția de judecător, prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condițiilor prevăzute în prezenta lege.(2)Pentru numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1), candidații vor susține un interviu în fața secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul procurorilor care solicita numirea ca judecători și, respectiv, a secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii în cazul judecătorilor care solicita numirea ca procuror.(3)Președintele României nu poate refuza numirea în funcțiile prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoștința Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului. +
Capitolul VIISuspendarea din funcție și încetarea funcției de judecător și procuror +
Articolul 62(1)Judecătorul sau procurorul este suspendat din funcție în următoarele cazuri:a)când a fost trimis în judecată pentru săvârșirea unei infracțiuni;––––Lit. a) a alin. (1) al art. 62 a fost modificată de pct. 4 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. … a^1)când față de acesta s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu;Lit. a^1) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 5 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. … b)când suferă de o boală psihică, care îl împiedică să-și exercite funcția în mod corespunzător. … c)când a fost sancționat disciplinar, în condițiile art. 100 lit. d).Lit. c) a alin. (1) al art. 62 a fost introdusă de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 24 din 17 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 23 ianuarie 2012. … (1^1)Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. a), dacă trimiterea în judecată a intervenit pentru o infracțiune din culpă și se apreciază că aceasta nu aduce atingere prestigiului profesiei, judecătorului sau procurorului i se poate interzice provizoriu exercitarea anumitor atribuții până la soluționarea definitivă a cauzei.––––Alin. (1^1) al art. 62 a fost introdus de pct. 6 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(2)Suspendarea din funcție a judecătorilor și procurorilor și interzicerea provizorie a exercitării anumitor atribuții de către aceștia se dispun de către Consiliul Superior al Magistraturii.Alin. (2) al art. 62 a fost modificat de pct. 7 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(3)În perioada suspendării din funcție, judecătorului și procurorului nu i se plătesc drepturile salariale. Aceasta perioada nu constituie vechime în magistratură.(4)În perioada suspendării din funcție, judecătorului sau procurorului nu îi sunt aplicabile dispozițiile referitoare la interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute la art. 5 și 8. +
Articolul 62^1(1)Încheierea definitivă prin care s-a dispus arestarea preventivă ori arestul la domiciliu, rechizitoriul prin care s-a dispus trimiterea în judecată sau ordonanța prin care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală cu privire la un judecător ori procuror se comunică în termen de 24 de ore Consiliului Superior al Magistraturii.(2)În termen de 3 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii pronunțate într-o cauză penală față de un magistrat, instanța de executare comunică Consiliului Superior al Magistraturii copie de pe dispozitivul hotărârii.––––Art. 62^1 a fost introdus de pct. 8 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. +
Articolul 63(1)Consiliul Superior al Magistraturii comunică de îndată judecătorului sau procurorului și conducerii instanței ori parchetului unde acesta funcționează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcție.(2)Dacă se dispune clasarea, achitarea sau încetarea procesului penal față de judecător ori procuror, suspendarea din funcție încetează, iar acesta este repus în situația anterioară, i se plătesc drepturile bănești de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcție și i se recunoaște vechimea în magistratură pentru această perioadă.(3)Judecătorii și procurorii pot fi menținuți în activitate în cazul în care s-a dispus renunțarea la urmărirea penală sau dacă, printr-o hotărâre definitivă, s-a dispus renunțarea la aplicarea pedepsei. Menținerea în activitate se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, dacă se apreciază că infracțiunea săvârșită nu aduce atingere prestigiului profesiei.Art. 63 a fost modificat de pct. 9 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. +
Articolul 64(1)În cazul prevăzut la art. 62 alin. (1) lit. b), boala psihică se constata printr-o expertiza de specialitate, la sesizarea președintelui instanței sau a conducătorului parchetului ori a colegiilor de conducere, iar suspendarea din funcție se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate, numita în condițiile art. 14 alin. (2) lit. e).(2)După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării și repunerea în funcție a judecătorului sau procurorului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibilă, propune eliberarea din funcție potrivit legii.(3)În perioada suspendării, judecătorului sau procurorului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii. +
Articolul 65(1)Judecătorii și procurorii sunt eliberați din funcție în următoarele cazuri:a)demisie; … b)pensionare, potrivit legii; … c)transfer într-o altă funcție, în condițiile legii; … d)incapacitate profesională; … e)ca sancțiune disciplinară; … f)condamnarea și amânarea aplicării pedepsei dispuse printr-o hotărâre definitivă;Lit. f) a alin. (1) al art. 65 a fost modificată de pct. 10 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. … f^1)renunțarea la urmărirea penală și renunțarea la aplicarea pedepsei dispuse printr-o hotărâre definitivă, dacă s-a apreciat că nu se impune menținerea în funcție;––––Lit. f^1) a alin. (1) al art. 65 a fost introdusă de pct. 11 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. … g)încălcarea dispozițiilor art. 7; … h)nepromovarea examenului prevăzut la art. 33 alin. (14); … i)neîndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 14 alin. (2) lit. a), c) și e). … (1^1)Prin excepție de la prevederile alin. (1) lit. f), judecătorii și procurorii pot fi menținuți în activitate în cazul în care condamnarea sau amânarea aplicării pedepsei a fost pronunțată pentru infracțiunea prevăzută de art. 196 alin. (2)-(4) din Codul penal. Menținerea în activitate se dispune de către Consiliul Superior al Magistraturii, dacă se apreciază că infracțiunea săvârșită nu aduce atingere prestigiului profesiei.––––Alin. (1^1) al art. 65 a fost introdus de pct. 12 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(2)Eliberarea din funcție a judecătorilor și procurorilor se dispune prin decret al Președintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.(3)Trecerea în rezerva sau în retragere a judecătorilor și procurorilor militari se face în condițiile legii, după eliberarea din funcție de către Președintele României. În caz de pensionare sau de transfer, eliberarea din funcție se face după trecerea în rezerva sau, după caz, în retragere.(4)Eliberarea din funcție a judecătorilor stagiari și a procurorilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii.(5)În cazul în care judecătorul sau procurorul cere eliberarea din funcție prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia să devină efectivă, dacă prezenta judecătorului sau procurorului este necesară.(6)Judecătorul sau procurorul eliberat din funcție din motive neimputabile își păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanțelor sau a parchetelor. +
Articolul 65^1–––––Alin. (1) al art. 65^1 a fost abrogat de articolul unic din LEGEA nr. 77 din 1 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 227 din 7 aprilie 2009, care modifică pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.(2)În cazul în care, împotriva hotărârii de eliberare din funcție a judecătorului sau procurorului se exercita calea de atac a recursului, acesta va fi suspendat din funcție până la soluționarea irevocabilă a cauzei de către instanță competenta.(3)Dispozițiile art. 63 alin. (2) și ale art. 64 alin. (3) se aplica în mod corespunzător.–––––Art. 65^1 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006. +
Capitolul VIIIMagistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție +
Articolul 66(1)Prim-magistratul-asistent, magistrații-asistenți șefi și magistrații-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție se bucura de stabilitate.(2)Magistrații-asistenți sunt numiți și promovați în funcție de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza de concurs.(3)Condițiile generale de numire a magistraților-asistenți sunt cele prevăzute pentru funcția de judecător și procuror.(4)Dispozițiile prezentei legi privind incompatibilitățile și interdicțiile, formarea profesională continua și evaluarea periodică, drepturile și îndatoririle, precum și răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor se aplica în mod corespunzător și magistraților-asistenți. +
Articolul 67(1)Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistrații-asistenți șefi cu o vechime de cel puțin 2 ani în această funcție.Alin. (1) al art. 67 a fost modificat de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 300 din 23 decembrie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 925 din 27 decembrie 2011.(2)Magistrații-asistenți șefi gradul III sunt promovați dintre magistrații-asistenți cu cel puțin 3 ani vechime în aceasta funcție. După o perioada de 2 ani ca magistrați-asistenți șefi pot fi trecuți în gradul II și după alți 5 ani în gradul I.(3)Magistrații-asistenți gradul III sunt numiți fără concurs dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în magistratură de cel puțin 4 ani. După o perioada de 3 ani în aceasta funcție, magistrații-asistenți pot fi trecuți în gradul II, iar după alți 3 ani în gradul I.(4)Magistrații-asistenți gradul III pot fi numiți, prin concurs, și dintre avocați, notari, personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum și dintre grefieri cu studii superioare juridice de la curțile de apel și Înalta Curte de Casație și Justiție, cu o vechime de cel puțin 5 ani.–––––Alin. (4) al art. 67 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 5^1. +
Articolul 68(1)Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuții:a)coordonează activitatea magistraților-asistenți din secții și a funcționarilor din Cancelaria Înaltei Curți de Casație și Justiție; … b)ia parte la ședințele Secțiilor Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție și ale Completului de 9 judecători, ca instanță disciplinară. … (2)Prim-magistratul-asistent are și alte atribuții stabilite prin Regulamentul privind organizarea administrativă și funcționarea Înaltei Curți de Casație și Justiție. +
Articolul 69Magistrații-asistenți șefi au următoarele atribuții:a)participa la ședințele de judecata ale secțiilor și ale Completului de 9 judecători; … b)repartizează magistrații-asistenți care participă la ședințele de judecată; … c)asigura ținerea în bune condiții a evidentelor secțiilor și realizarea la timp a tuturor lucrărilor. … +
Articolul 70Magistrații-asistenți participă la ședințele de judecată ale secțiilor. +
Articolul 71Magistrații-asistenți care participa la ședințele de judecată ale Înaltei Curți de Casație și Justiție redactează încheierile, participa cu vot consultativ la deliberări și redactează hotărâri, conform repartizării făcute de președinte pentru toți membrii completului de judecată. +
Articolul 72Magistrații-asistenți aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredințate de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, de vicepreședinte sau de președintele secției. +
Titlul IIIDrepturile și îndatoririle judecătorilor și procurorilor +
Articolul 73Stabilirea drepturilor judecătorilor și procurorilor se face ținându-se seama de locul și rolul justiției în statul de drept, de răspunderea și complexitatea funcției de judecător și procuror, de interdicțiile și incompatibilitățile prevăzute de lege pentru aceste funcții și urmărește garantarea independentei și imparțialității acestora. +
Articolul 74(1)Pentru activitatea desfășurată, judecătorii și procurorii au dreptul la o remunerație stabilită în raport cu nivelul instanței sau al parchetului, cu funcția deținută, cu vechimea în magistratură și cu alte criterii prevăzute de lege.(2)Drepturile salariale ale judecătorilor și procurorilor nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială.(3)Abrogat.Alin. (3) al art. 74 a fost abrogat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006.(4)Judecătorii și procurorii militari sunt militari activi și au toate drepturile și obligațiile ce decurg din aceasta calitate.(5)Salarizarea și celelalte drepturi cuvenite judecătorilor și procurorilor militari se asigura de Ministerul Apărării Naționale, în concordanta cu prevederile legislației privind salarizarea și alte drepturi ale personalului din organele autorității judecătorești și cu reglementările referitoare la drepturile materiale și bănești specifice calității de militar activ și, respectiv, de salariat civil al acestui minister.(6)Acordarea gradelor militare și înaintarea în grad a judecătorilor și procurorilor militari se fac potrivit normelor aplicabile cadrelor permanente din Ministerul Apărării Naționale. +
Articolul 75(1)Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul și obligația de a apăra judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenta sau imparțialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea.(2)Judecătorii sau procurorii care consideră că independentă și imparțialitatea le sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea profesională se pot adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii. +
Articolul 76Judecătorii și procurorii sunt liberi să organizeze sau să adere la organizații profesionale locale, naționale sau internaționale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum și la cele prevăzute de art. 11 alin. (3). +
Articolul 77(1)Judecătorii și procurorii în funcție sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecție împotriva amenințărilor, violentelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor.(2)Măsurile speciale de protecție, condițiile și modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției și a Ministerului Afacerilor Interne. +
Articolul 78(1)Judecătorii și procurorii beneficiază de despăgubiri acordate din fondurile bugetare ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, ale Ministerului Justiției, Ministerului Public sau, în cazul judecătorilor și procurorilor militari, din fondurile Ministerului Apărării Naționale, în cazul în care viața, sănătatea ori bunurile le sunt afectate în exercitarea atribuțiilor de serviciu sau în legătură cu acestea.(2)Despăgubirile prevăzute la alin. (1) se acordă în condițiile stabilite prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.–––––Art. 78 a fost modificat de pct. 6 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 5^2. +
Articolul 79(1)Judecătorii și procurorii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare.(2)Judecătorii și procurorii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în țară sau în străinătate, pentru pregătirea și susținerea examenului de capacitate și de doctorat, precum și la concedii fără plată, potrivit Regulamentului privind concediile judecătorilor și procurorilor.(3)Judecătorii și procurorii au dreptul la concedii medicale și la alte concedii, în conformitate cu legislația în vigoare.(4)Abrogat.–––––Alin. (4) al art. 79 a fost abrogat de alin. (2) al art. 28 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 148 din 3 noiembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005.(5)Abrogat.Alin. (5) al art. 79 a fost abrogat de pct. 4 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 50 din 28 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 566 din 30 iunie 2006*).(6)Judecătorii și procurorii au dreptul la închirierea locuințelor de serviciu. Locuințele de serviciu aflate în proprietatea sau administrarea Ministerului Justiției și unităților subordonate, precum și cele aflate în proprietatea sau în administrarea Ministerului Public nu pot fi cumpărate de judecători, procurori sau orice alți salariați ai acestor instituții.(7)În cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere prevăzut la alin. (6) și, după caz, soțul ori soția acestuia își păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieții. +
Articolul 80Judecătorii și procurorii beneficiază anual de 6 călătorii în țara dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval și aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în țara dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. +
Articolul 81(1)Judecătorii și procurorii cu vechime continua în magistratură de 20 de ani beneficiază, la data pensionării sau a eliberării din funcție pentru alte motive neimputabile, de o indemnizație egala cu 7 indemnizații de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii.(2)Indemnizația prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de judecător sau procuror și se înregistrează, potrivit legii.(3)Modul de calcul al vechimii continue în magistratură se stabilește prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.(4)Prevederile alin. (1) se aplică și în cazul decesului judecătorului sau procurorului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizație beneficiază soțul/soția și copiii care se afla în întreținerea acestuia la data decesului. +
Articolul 82(1)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, cu o vechime de cel puțin 25 de ani în funcția de judecător ori procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona la cerere și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizația de încadrare brută lunară sau de salariul de bază brut lunar, după caz, și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării.Alin. (1) al art. 82 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(2)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilierii de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi se pot pensiona la cerere înainte de împlinirea vârstei de 60 de ani și beneficiază de pensia prevăzută la alin. (1), dacă au o vechime de cel puțin 25 de ani numai în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi. La calcularea acestei vechimi se iau în considerare și perioadele în care judecătorul, procurorul, magistratul-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și judecătorul, procurorul financiar și consilierul de conturi la secția jurisdicțională a Curții de Conturi a exercitat profesia de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult*).–––––Alin. (2) al art. 82 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.Notă …
*) Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 262 din 5 mai 2016, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 385 din 20 mai 2016, s-a admis excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 82 alin. (2) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, stabilindu-se că respectivele dispoziții sunt constituționale în măsura în care noțiunea de „judecător” din cuprinsul acestora include și judecătorul Curții Constituționale.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
În concluzie, în intervalul 20 mai 2016-3 iulie 2016, dispozițiile invocate mai sus au fost suspendate de drept, în măsura în care noțiunea de "judecător" din cuprinsul acestora nu include și judecătorul Curții Constituționale, încetându-și efectele juridice în data de 4 iulie 2016, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru modificarea prevederilor atacate.(3)De pensia de serviciu prevăzută la alin. (1) beneficiază, la împlinirea vârstei de 60 de ani, și judecătorii și procurorii cu o vechime în magistratură între 20 și 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei fiind micșorat cu 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), pentru fiecare an care lipsește din vechimea integrală în magistratură.(4)Pentru fiecare an care depășește vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) și (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăși.(5)Persoanele care îndeplinesc condițiile de vechime prevăzute la alin. (1) și (3) în funcția de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum și în funcția de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secția jurisdicțională a Curții de Conturi se pot pensiona și pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupație. În acest caz, pensia se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcție din motive neimputabile.–––––Alin. (5) al art. 82 a fost modificat de pct. 7 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(6)De prevederile alin. (1), (3) și (4) pot beneficia și judecătorii și procurorii pensionați anterior intrării în vigoare a prezentei legi, care beneficiază de pensie în sistemul public și care îndeplinesc condițiile prevăzute de prezenta lege pentru acordarea pensiei de serviciu. În acest caz, pensia de serviciu se stabilește dintr-o bază de calcul egală cu indemnizația de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și nivel al instanței sau parchetului unde a funcționat înaintea eliberării din funcția de judecător sau procuror, și sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcție.(7)Judecătorii și procurorii pot opta între pensia de serviciu și pensia din sistemul public. Judecătorii și procurorii militari pot opta între pensia de serviciu și pensia militară de serviciu.(8)Pensia prevăzută de prezentul articol are regimul juridic al unei pensii pentru limită de vârstă.Art. 82 a fost modificat de pct. 6 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007. +
Articolul 83(1)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) pot fi menținuți în funcție după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 70 de ani. Până la vârsta de 65 de ani, magistratul poate opta să rămână în funcție, însă după împlinirea acestei vârste, pentru menținerea în activitate este necesar avizul anul al Consiliului Superior al Magistraturii.Alin. (1) al art. 83 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(2)Judecătorii și procurorii care au fost eliberați din funcție prin pensionare pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective.––––Alin. (2) al art. 83 a revenit la forma anterioară ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009, ca urmare a încetării efectelor juridice conform DECIZIEI CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009.(3)Reîncadrarea în funcția de judecător, procuror ori magistrat-asistent se face fără concurs și cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, la instanțele sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea în cadrul cărora au funcționat până la data pensionării. În acest caz, numirea în funcția de magistrat-asistent se face de Consiliul Superior al Magistraturii, iar numirea în funcția de judecător sau procuror se face de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.Alin. (3) al art. 83 a fost modificat de pct. 8 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.(4)Eliminat.––––Alin. (4) al art. 83 a fost eliminat, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 conform DECIZIEI CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009.(5)Eliminat.Alin. (5) al art. 83 a fost eliminat, ca urmare a încetării efectelor juridice ale ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 conform DECIZIEI CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009.––––-Art. 83 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.Notă …
Prin DECIZIA CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009 a fost admisă excepția de neconstituționalitate ridicată direct de Avocatul Poporului și s-a constatat că ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009 pentru modificarea unor acte normative în domeniul pensiilor din sistemul public, pensiilor de stat și al celor de serviciu este contrară art. 115 alin. (6) din Constituție.
Conform art. 147 alin. (1) din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI republicată în MONITORUL OFICIAL nr. 767 din 31 octombrie 2003 dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituționale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept.
În concluzie, în intervalul 16 ianuarie 2009-2 martie 2009, întrucât Ordonanța de urgență nr. 230 din 30 decembrie 2008 a fost suspendată de drept, și modificările și completările aduse de acest act asupra Legii nr. 303/2004 republicată, în speță alin. (2) al art. 83, alin. (4) al art. 83 și alin. (5) al art. 83, au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice, în data de 3 martie 2009, întrucât legiuitorul nu a intervenit pentru punerea de acord a Ordonanței de urgență nr. 230 din 30 decembrie 2008 cu prevederile Constituției. +
Articolul 83^1(1)Judecătorii și procurorii pot fi pensionați anticipat, cu reducerea vârstei de pensionare prevăzute de prezenta lege cu până la 5 ani, în cazul în care depășesc vechimea în magistratură prevăzută la art. 82 alin. (1) cu cel puțin 5 ani. Cei care îndeplinesc atât condițiile pentru acordarea pensiei în condițiile prezentului articol, cât și pe cele prevăzute la art. 82 alin. (2) pot opta între cele două pensii.(2)Pensia prevăzută la alin. (1) are regimul unei pensii anticipate de serviciu.(3)Beneficiarii pensiei de serviciu prevăzute la alin. (1) nu pot cumula pensia de serviciu cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective, până la vârsta de 60 de ani.Alin. (3) al art. 83^1 a revenit la forma anterioară ORDONANȚEI DE URGENȚĂ nr. 230 din 30 decembrie 2008, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 4 din 5 ianuarie 2009, ca urmare a încetării efectelor juridice conform DECIZIEI CURȚII CONSTITUȚIONALE nr. 82 din 15 ianuarie 2009, publicate în MONITORUL OFICIAL nr. 33 din 16 ianuarie 2009.(4)Cuantumul pensiei anticipate se stabilește potrivit prevederilor art. 82 alin. (1) și (4).––––-Art. 83^1 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007. +
Articolul 83^2(1)Nu beneficiază de pensia de serviciu prevăzută la art. 82 și 83^1 și de indemnizația-prevăzută la art. 81 judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor care, chiar ulterior eliberării din funcție, au fost condamnați definitiv ori s-a dispus amânarea aplicării pedepsei pentru o infracțiune de corupție, o infracțiune asimilată infracțiunilor de corupție sau o infracțiune în legătură cu acestea, săvârșite înainte de eliberarea din funcție. Aceste persoane beneficiază de pensie în sistemul public, în condițiile legii.(2)Punerea în mișcare a acțiunii penale pentru una dintre infracțiunile prevăzute la alin. (1) atrage, de drept, suspendarea soluționării cererii de acordare a pensiei de serviciu sau, după caz, suspendarea plății pensiei de serviciu, dacă aceasta a fost acordată până la soluționarea definitivă a cauzei. În această perioadă, persoana față de care s-a pus în mișcare acțiunea penală beneficiază, în condițiile legii, de pensie din sistemul public.(3)Dacă se dispune clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea, încetarea procesului penal sau renunțarea la aplicarea pedepsei față de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, acesta este repus în situația anterioară și i se plătește pensia de serviciu de care a fost lipsit ca urmare a punerii în mișcare a acțiunii penale sau, după caz, diferența dintre aceasta și pensia din sistemul public încasată după punerea în mișcare a acțiunii penale.(4)Hotărârea de condamnare sau prin care s-a dispus amânarea aplicării pedepsei, rămasă definitivă, se comunică de către instanța de executare Consiliului Superior al Magistraturii. Consiliul Superior al Magistraturii va informa Casa Națională de Pensii Publice cu privire la apariția uneia dintre situațiile prevăzute de prezentul articol care are ca efect acordarea, suspendarea, încetarea sau reluarea plății pensiei de serviciu ori, după caz, suspendarea sau reluarea procedurii de soluționare a cererii de acordare a pensiei de serviciu. Informarea Consiliului Superior al Magistraturii cuprinde elementele necesare pentru aplicarea măsurii respective de către casele teritoriale de pensii, inclusiv datele de identificare a persoanei, temeiul de drept al măsurii, precum și data de la care se aplică.––––-Art. 83^2 a fost introdus de art. I din LEGEA nr. 118 din 14 iulie 2014, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 549 din 24 iulie 2014. +
Articolul 84(1)Soțul supraviețuitor al judecătorului sau procurorului are dreptul, la împlinirea vârstei de 60 de ani, la pensia de urmaș în condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul, actualizată, după caz.(2)Copiii minori ai judecătorului sau procurorului decedat, precum și copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la pensia de urmaș, calculată din pensia de serviciu aflată în plată sau la care ar fi avut dreptul la data decesului susținătorul decedat, actualizată, după caz, în condițiile Legii nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, și în procentele prevăzute de această lege, în funcție de numărul de urmași.(3)În cazul în care la data decesului procurorul sau judecătorul nu îndeplinește condițiile de acordare a pensiei de serviciu, copiii minori, precum și copiii majori până la terminarea studiilor, dar nu mai mult de 26 de ani, au dreptul la o pensie de urmaș în cuantum de 75% din indemnizația de încadrare brută lunară avută de susținătorul decedat în ultima lună de activitate, în condițiile prevăzute de Legea nr. 19/2000*), cu modificările și completările ulterioare.Art. 84 a fost modificat de pct. 9 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007.Notă …
*) Legea nr. 19/2000 a fost abrogată de lit. a) a art. 196, Cap. X din LEGEA nr. 263 din 16 decembrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 852 din 20 decembrie 2010. +
Articolul 85(1)Partea din pensia de serviciu care depășește nivelul pensiei din sistemul public, pensia prevăzută de art. 82 alin. (2), art. 83^1 și și art. 84 alin. (3), precum și pensia de serviciu acordată celor care nu îndeplinesc condiția de limită de vârstă prevăzută de Legea nr. 19/2000, cu modificările și completările ulterioare, se suportă din bugetul de stat.(2)Pensiile de serviciu ale judecătorilor și procurorilor, precum și pensiile de urmaș prevăzute la art. 84 se actualizează ori de câte ori se majorează indemnizația brută lunară a unui judecător și procuror în activitate, în condiții identice de funcție, vechime și grad al instanței sau parchetului, cu luarea în considerare, în procent, a sporurilor intrate în baza de calcul la acordarea pensiei de serviciu, precum și a sporului de vechime. Dacă în urma actualizării rezultă o pensie de serviciu mai mică, judecătorul sau procurorul își poate păstra pensia aflată în plată.(3)Cererile de pensionare formulate de judecătorii și procurorii în activitate pentru acordarea pensiei de serviciu prevăzute de prezenta lege se depun la casa teritorială de pensii competentă. Plata pensiei se face de la data prevăzută în decretul Președintelui României ca fiind cea a eliberării din funcție sau, în cazul lipsei unei astfel de date, de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a decretului Președintelui României de eliberare din funcție.Art. 85 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007. +
Articolul 86Constituie vechime în magistratură perioada în care judecătorul, procurorul, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) sau magistratul-asistent a îndeplinit funcțiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiție, judecător financiar, judecător financiar inspector, procuror financiar, procuror financiar inspector, consilier și consilier de conturi în secția jurisdicțională a Curții de Conturi, grefier cu studii superioare juridice sau personal de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1), precum și perioada în care a fost avocat, notar, asistent judiciar, cadru didactic în învățământul juridic superior acreditat, jurisconsult, consilier juridic, ofițer de poliție judiciară cu studii superioare juridice, expert criminalist cu studii superioare juridice, autorizat potrivit legii, personal de probațiune cu studii superioare juridice sau care a îndeplinit funcții de specialitate juridică în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române, Institutul Român pentru Drepturile Omului, în Parlament sau în aparatul acestuia ori în cadrul Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi, Consiliului Legislativ.–––––Art. 86 a fost modificat de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care modifică pct. 11 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007. +
Articolul 87(1)Pe durata îndeplinirii funcției, personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiției, Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Național de Criminologie, Institutul Național de Expertize Criminalistice și din Institutul Național al Magistraturii este asimilat judecătorilor și procurorilor în ceea ce privește drepturile și îndatoririle, inclusiv susținerea examenului de admitere, evaluarea activității profesionale, susținerea examenului de capacitate și de promovare, dispozițiile prezentei legi aplicându-se în mod corespunzător.Alin. (1) al art. 87 a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 97 din 14 aprilie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 294 din 15 aprilie 2008, care completează art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 100 din 4 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 684 din 8 octombrie 2007, cu pct. 12.(2)Stabilirea faptelor care constituie abateri disciplinare, precum și a procedurii de cercetare și aplicare a sancțiunilor disciplinare se face prin ordin al conducătorilor autorităților prevăzute la alin. (1). +
Articolul 88(1)Pentru merite deosebite în activitate, judecătorii și procurorii pot fi distinși cu Diploma Meritul judiciar.(2)Diploma Meritul judiciar se acorda de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, pentru judecători, și la propunerea ministrului justiției, pentru procurori. +
Articolul 89Modelul diplomei și modul de confecționare a acesteia se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de către ministrul justiției. +
Articolul 90(1)Judecătorii și procurorii sunt datori să se abțină de la orice acte sau fapte de natura să compromită demnitatea lor în profesie și în societate.(2)Relațiile judecătorilor și procurorilor la locul de muncă și în societate se bazează pe respect și buna-credința. +
Articolul 91(1)Judecătorii și procurorii sunt obligați să rezolve lucrările în termenele stabilite și să soluționeze cauzele în termen rezonabil, în funcție de complexitatea acestora, și să respecte secretul profesional.(2)Judecătorul este obligat să păstreze secretul deliberărilor și al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcției. +
Articolul 92(1)Judecătorii și procurorii sunt obligați să aibă, în timpul ședințelor de judecata, ținuta vestimentara corespunzătoare instanței la care funcționează.(2)Ținuta vestimentară se stabilește prin hotărâre a Guvernului, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, și se asigură în mod gratuit. +
Articolul 93Judecătorii și procurorii sunt obligați să prezinte, în condițiile și la termenele prevăzute de lege, declarația de avere și declarația de interese. +
Titlul IVRăspunderea judecătorilor și procurorilor +
Capitolul IDispoziții generale +
Articolul 94Judecătorii și procurorii răspund civil, disciplinar și penal, în condițiile legii. +
Articolul 95(1)Judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți pot fi percheziționați, reținuți, arestați la domiciliu sau arestați preventiv numai cu încuviințarea secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii.Alin. (1) al art. 95 a fost modificat de pct. 13 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013.(2)În caz de infracțiune flagrantă, judecătorii, procurorii și magistrații-asistenți pot fi reținuți și supuși percheziției potrivit legii, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat de îndată de organul care a dispus reținerea sau percheziția. +
Articolul 96(1)Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare.(2)Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătura răspunderea judecătorilor și procurorilor care și-au exercitat funcția cu rea-credința sau grava neglijența.(3)Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârșite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedura penală.(4)Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârșite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitiva, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a judecătorului sau procurorului pentru o fapta săvârșită în cursul judecății procesului și dacă aceasta fapta este de natura să determine o eroare judiciară.(5)Nu este îndreptățită la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârșirea erorii judiciare de către judecător sau procuror.(6)Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate îndrepta cu acțiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.(7)După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate îndrepta cu o acțiune în despăgubiri împotriva judecătorului sau procurorului care, cu rea-credință sau gravă neglijență, a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii.(8)Termenul de prescripție a dreptului la acțiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an. +
Articolul 97(1)Orice persoana poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanțelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a judecătorilor sau procurorilor, încălcarea obligațiilor profesionale în raporturile cu justițiabilii ori săvârșirea de către aceștia a unor abateri disciplinare.(2)Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuție soluțiile pronunțate prin hotărârile judecătorești, care sunt supuse căilor legale de atac. +
Capitolul IIRăspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor +
Articolul 98(1)Judecătorii și procurorii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum și pentru faptele care afectează prestigiul justiției.(2)Răspunderea disciplinară a judecătorilor și procurorilor militari poate fi angajată numai potrivit dispozițiilor prezentei legi. +
Articolul 99Constituie abateri disciplinare:a)manifestările care aduc atingere onoarei sau probității profesionale ori prestigiului justiției, săvârșite în exercitarea sau în afara exercitării atribuțiilor de serviciu; … b)încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilități și interdicții privind judecătorii și procurorii; … c)atitudinile nedemne în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu față de colegi, celălalt personal al instanței sau al parchetului în care funcționează, inspectori judiciari, avocați, experți, martori, justițiabili ori reprezentanții altor instituții; … d)desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor de serviciu; … e)refuzul nejustificat de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părțile din proces; … f)refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire de serviciu; … g)nerespectarea de către procuror a dispozițiilor procurorului ierarhic superior, date în scris și în conformitate cu legea; … h)nerespectarea în mod repetat și din motive imputabile a dispozițiilor legale privitoare la soluționarea cu celeritate a cauzelor ori întârzierea repetată în efectuarea lucrărilor, din motive imputabile; … i)nerespectarea îndatoririi de a se abține atunci când judecătorul sau procurorul știe că există una din cauzele prevăzute de lege pentru abținerea sa, precum și formularea de cereri repetate și nejustificate de abținere în aceeași cauză, care are ca efect tergiversarea judecății; … j)nerespectarea secretului deliberării sau a confidențialității lucrărilor care au acest caracter, precum și a altor informații de aceeași natură de care a luat cunoștință în exercitarea funcției, cu excepția celor de interes public, în condițiile legii; … k)absențe nemotivate de la serviciu, în mod repetat sau care afectează în mod direct activitatea instanței ori a parchetului; … l)imixtiunea în activitatea altui judecător sau procuror; … m)nerespectarea în mod nejustificat a dispozițiilor ori deciziilor cu caracter administrativ dispuse în conformitate cu legea de conducătorul instanței sau al parchetului ori a altor obligații cu caracter administrativ prevăzute de lege sau regulamente; … n)folosirea funcției deținute pentru a obține un tratament favorabil din partea autorităților sau intervențiile pentru soluționarea unor cereri, pretinderea ori acceptarea rezolvării intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, altfel decât în limita cadrului legal reglementat pentru toți cetățenii; … o)nerespectarea în mod grav sau repetat a dispozițiilor privind distribuirea aleatorie a cauzelor; … p)obstrucționarea activității de inspecție a inspectorilor judiciari, prin orice mijloace; … q)participarea directă sau prin persoane interpuse la jocurile de tip piramidal, jocuri de noroc sau sisteme de investiții pentru care nu este asigurată transparența fondurilor; … r)lipsa totală a motivării hotărârilor judecătorești sau a actelor judiciare ale procurorului, în condițiile legii; … s)utilizarea unor expresii inadecvate în cuprinsul hotărârilor judecătorești sau al actelor judiciare ale procurorului ori motivarea în mod vădit contrară raționamentului juridic, de natură să afecteze prestigiul justiției sau demnitatea funcției de magistrat; … ș)nerespectarea deciziilor Curții Constituționale ori a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii; … t)exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.Art. 99 a fost modificat de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 24 din 17 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 23 ianuarie 2012. … +
Articolul 99^1(1)Există rea-credință atunci când judecătorul sau procurorul încalcă cu știință normele de drept material ori procesual, urmărind sau acceptând vătămarea unei persoane.(2)Există gravă neglijență atunci când judecătorul sau procurorul nesocotește din culpă, în mod grav, neîndoielnic și nescuzabil, normele de drept material ori procesual.––––Art. 99^1 a fost introdus de pct. 4 al art. I din LEGEA nr. 24 din 17 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 23 ianuarie 2012. +
Articolul 100Sancțiunile disciplinare care se pot aplica judecătorilor și procurorilor, proporțional cu gravitatea abaterilor, sunt:a)avertismentul; … b)diminuarea indemnizației de încadrare lunare brute cu până la 20% pe o perioadă de până la 6 luni; … c)mutarea disciplinară pentru o perioadă de până la un an la o altă instanță sau la un alt parchet, situate în circumscripția altei curți de apel ori în circumscripția altui parchet de pe lângă o curte de apel; … d)suspendarea din funcție pe o perioadă de până la 6 luni; … e)excluderea din magistratură.Art. 100 a fost modificat de pct. 5 al art. I din LEGEA nr. 24 din 17 ianuarie 2012 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 51 din 23 ianuarie 2012. … +
Articolul 101Sancțiunile disciplinare prevăzute la art. 100 se aplica de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile legii sale organice. +
Titlul VDispoziții tranzitorii și finale +
Articolul 102(1)Judecătorii în funcție ai Înaltei Curți de Casație și Justiție își continua activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiți.(2)Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiți ori, după caz, sunt eliberați din motive neimputabile își păstrează gradul dobândit în ierarhie și pot ocupa o funcție de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și pot reveni pe funcția de magistrat deținută anterior sau pe o alta funcție de judecător ori procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatura sau notariat, fără examen. +
Articolul 103Judecătorii și procurorii care au, la data intrării în vigoare a prezentei legi, norma de baza la instituții de învățământ superior juridic au obligația ca, începând cu anul universitar următor, să-și transfere norma de baza la instanță sau parchetul la care funcționează ori să renunțe la calitatea de judecător sau procuror. +
Articolul 104(1)Judecătorii și procurorii în funcție, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 87 alin. (1) care au beneficiat de vechime în magistratură potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările și completările ulterioare, își păstrează aceasta vechime.(2)Salarizarea magistraților-asistenți se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, în baza coeficienților de multiplicare prevăzuți la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistrații-asistenți gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistrații-asistenți șefi gradul I, II, III și la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent. +
Articolul 105(1)Judecătorii și procurorii militari care își continua activitatea la instanțele și parchetele militare, redistribuiți pe funcții inferioare, își păstrează drepturile salariale de care beneficiază la data redistribuirii. Celelalte dispoziții ale prezentei legi se aplica în mod corespunzător și judecătorilor și procurorilor militari.(2)Transferul judecătorilor și procurorilor militari, la cerere sau ca urmare a reducerii posturilor, se face, în funcție de opțiunea exprimată, la instanțele sau parchetele civile la care judecătorul ori procurorul are dreptul să funcționeze, potrivit gradului său profesional.––––Alin. (2) al art. 105 a fost modificat de pct. 14 al art. 71 din LEGEA nr. 255 din 19 iulie 2013 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 515 din 14 august 2013. +
Articolul 106Consiliul Superior al Magistraturii aproba, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I:a)Regulamentul privind concursul de admitere și examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfășurare a concursului de admitere și a examenului de absolvire, precum și media minima de admitere și de absolvire a Institutului Național al Magistraturii; … b)Regulamentul Institutului Național al Magistraturii; … c)Regulamentul privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, bibliografia, probele de examen, procedura de desfășurare și media minima de promovare a examenului de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari; … d)Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de admitere în magistratură; … e)Regulamentul privind modul de desfășurare a cursurilor de formare profesională continua a judecătorilor și procurorilor și atestare a rezultatelor obținute; … f)Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor; … g)Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor; … h)Regulamentul privind evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor; … i)Regulamentul privind concediile judecătorilor și procurorilor. … +
Articolul 107(1)Prezenta lege intra în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2)La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga:a)dispozițiile art. 6, art. 12, art. 14-16, art. 36-43, art. 55, art. 58 și art. 59-69 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările și completările ulterioare; … b)dispozițiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42-69, art. 91-120^1 și art. 121-131^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările și completările ulterioare, cu excepția dispozițiilor art. 66 privind vechimea în magistratură necesară pentru promovarea în funcția de judecător sau procuror, care se abroga pe data de 1 ianuarie 2005. … (3)Dispozițiile art. 13 din Legea Curții Supreme de Justiție nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările și completările ulterioare, se abroga pe data de 1 ianuarie 2005.Notă …
Reproducem mai jos prevederile art. II-VIII din titlul XVII al Legii nr. 247/2005, care nu sunt încorporate în textul republicat al Legii nr. 303/2004 și care se aplică, în continuare, ca dispoziții proprii ale titlului XVII al Legii nr. 247/2005.Articolul II(1) Regulamentul privind organizarea și desfășurarea concursului de promovare a judecătorilor și procurorilor se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi și intra în vigoare la data publicării sale în Monitorul Oficial al României, Partea I.(2) Celelalte regulamente prevăzute la art. 106 se actualizează și se aproba în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(3) În termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi, se va adopta hotărârea Guvernului prevăzută la art. 77 alin. (3)*) din Legea nr. 303/2004.Art. III. – La împlinirea termenului prevăzut la art. II alin. (2), anexa la Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, cu modificările ulterioare, se abrogă.Art. IV. – (1) Comisiile pentru primul concurs sau examen privind funcțiile de conducere de la instanțe și parchete vor fi numite de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii, în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(2) Regulamentul de organizare a concursului sau examenului pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor va fi elaborat de Institutul Național al Magistraturii, aprobat de Consiliul Superior al Magistraturii și afișat pe paginile de Internet ale Institutului Național al Magistraturii, Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Ministerului Justiției, precum și la sediile instanțelor judecătorești și parchetelor, în termen de 10 zile de la numirea comisiilor.(3) În 30 de zile de la publicarea regulamentului prevăzut la alin. (2) se organizează concurs sau examen pentru numirea în funcțiile de conducere de la curțile de apel, tribunale și parchetele de pe lângă acestea, iar în termen de 60 de zile de la aceeași data se organizează concurs sau examen pentru ocuparea funcțiilor de conducere de la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea. Dispozițiile art. 48 alin. (7) și ale art. 48^1 alin. (7)**) se aplică în mod corespunzător.(4) Numirea în funcțiile de conducere de la curțile de apel, tribunale, tribunale specializate și judecătorii, precum și de la parchetele de pe lângă acestea, pentru care se aplica procedura prevăzută la art. 48 alin. (9) și art. 48^1 alin. (9)***), se face în termen de 30 de zile de la numirea în funcțiile de conducere a judecătorilor și procurorilor care au obținut rezultatul cel mai bun la concursurile sau examenele prevăzute la alin. (3).(5) Nerespectarea termenelor și a procedurii pentru organizarea concursurilor sau examenelor prevăzute de prezentul articol constituie abatere disciplinară.Art. V. – (1) Judecătorii și procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, îndeplinesc condițiile de pensionare pentru limita de vârsta vor fi eliberați din funcție la împlinirea unui termen de 3 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(2) Consiliul Superior al Magistraturii va lua măsurile necesare pentru ocuparea în termen de 4 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi a posturilor care devin vacante prin pensionarea persoanelor prevăzute la alin. (1).Art. VI. – Judecătorii și procurorii care nu au renunțat la norma de baza la instituții de învățământ superior juridic, potrivit art. 102****) din Legea nr. 303/2004, sunt obligați să-și transfere norma de baza la instanță sau parchetul la care funcționează, în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.Art. VII. – (1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat magistraților și personalul auxiliar de specialitate depun declarațiile prevăzute la art. 6 alin. (3)*****) sau, după caz, art. 6^1******) și art. 6^2*******) din Legea nr. 303/2004, în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi.(2) Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifica declarațiile prevăzute la art. 6^1******) din Legea nr. 303/2004, iar Consiliul Suprem de Apărare a Tarii verifica declarațiile prevăzute la art. 6^2*******) din Legea nr. 303/2004 în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a prezentei legi.Art. VIII. – Dispozițiile art. 82********) din Legea nr. 303/2004 se aplică și magistraților-asistenți ai Curții Constituționale și personalului de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor prevăzut la art. 73 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.*) Art. 77 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 78 alin. (3).
**) Art. 48^1 alin. (7) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (7).
***) Art. 48^1 alin. (9) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 49 alin. (9).
****) Art. 102 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004,art. 103.
*****) Art. 6 alin. (3) a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004,art. 5 alin. (3).
******) Art. 6^1 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 6.
*******) Art. 6^2 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 7.
********) Art. 82 a devenit, în forma republicată a Legii nr. 303/2004, art. 83.
