privind statutul magistraţilor(actualizată până la data de 9 decembrie 2004*)
Parlamentul României adopta prezenta lege. +
Titlul IDispoziţii generalDispoziţii general +
Capitolul IPrincipiiPrincipii +
Articolul 1(1) Justiţia se înfăptuieşte de judecători în numele legii şi are ca scop apărarea ordinii de drept şi garantarea respectării drepturilor, a libertăţilor şi a intereselor legitime ale persoanelor. … (2) Judecătorii sunt independenţi, se supun numai legii şi trebuie să fie impartiali. … (3) Orice persoană, organizaţie, autoritate sau instituţie este datoare să respecte independenta judecătorilor. … +
Articolul 2Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au calitatea de magistraţi şi fac parte din corpul magistraţilor. +
Articolul 3(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile prezentei legi. … (2) Judecătorii inamovibili pot fi mutati prin transfer, delegare, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor, şi pot fi suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege. … +
Articolul 4(1) Procurorii numiţi de Preşedintele României se bucura de stabilitate, în condiţiile prezentei legi şi ale Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii. … (2) Procurorii care se bucura de stabilitate pot fi mutati prin transfer, detaşare sau promovare, numai cu acordul lor. Ei pot fi delegaţi, suspendaţi sau eliberaţi din funcţie în condiţiile prevăzute de prezenta lege. … +
Articolul 5(1) Magistraţii sunt obligaţi ca, prin întreaga lor activitate, să asigure suprematia legii, să respecte drepturile şi libertăţile persoanelor, precum şi egalitatea lor în faţa legii şi să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanţilor la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte normele deontologice ale profesiei de magistrat şi sa participe la formarea profesională continua. … (2) Judecătorii nu pot refuza sa judece pe motiv ca legea nu prevede, este neclara sau incompleta. … +
Capitolul IIIncompatibilităţi şi interdicţiiIncompatibilităţi şi interdicţii +
Articolul 6Funcţiile de judecător, procuror, magistrat-asistent şi asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcţii publice sau private, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior, în condiţiile legii. +
Articolul 7(1) Magistraţilor le este interzis: … a) sa desfăşoare activităţi comerciale, direct sau prin persoane interpuse; … b) sa desfăşoare activităţi de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura; … c) să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăţi civile, societăţi comerciale, inclusiv bănci sau alte instituţii de credit, societăţi de asigurare ori financiare, companii naţionale, societăţi naţionale sau regii autonome; … d) să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. … (2) Prin derogare de la regula prevăzută la alin. (1) lit. c), magistraţii pot fi acţionari sau asociaţi ca urmare a legii privind privatizarea în masa. … +
Articolul 8(1) Magistraţii nu se subordonează scopurilor şi doctrinelor politice. … (2) Magistraţii nu pot să facă parte din partide sau formaţiuni politice şi nici sa desfăşoare activităţi cu caracter politic. … (3) Magistraţii sunt obligaţi ca în exercitarea atribuţiilor să se abţină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice. … +
Articolul 9(1) Magistraţii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul. … (2) Magistraţilor nu le este permis sa comenteze sau să justifice în presa ori în emisiuni audiovizuale hotărârile sau soluţiile date în dosarele rezolvate de ei. … (3) Magistraţii nu pot sa dea consultaţii scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanţe sau parchete decât acelea în cadrul cărora îşi exercită funcţia şi nu pot îndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat. … (4) Magistraţilor le este permis sa pledeze, în condiţiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenţilor şi descendenţilor, ale soţilor, precum şi ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar şi în asemenea situaţii însă magistraţilor nu le este ingaduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influenţa soluţia instanţei de judecată sau a parchetului şi trebuie să evite a se crea aparenta ca ar putea influenţa în orice fel soluţia. … +
Articolul 10(1) Magistraţii pot participa la elaborarea de publicaţii sau studii de specialitate, a unor lucrări literare ori ştiinţifice sau la emisiuni audiovizuale, cu excepţia celor cu caracter politic. … (2) Magistraţii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaţionale, cu acordul conducătorului instanţei sau al parchetului. … (3) Magistraţii pot fi membri ai societăţilor ştiinţifice sau academice, precum şi ai asociaţiilor sau fundaţiilor care au scop ştiinţific ori profesional. … +
Titlul IICariera magistraţilorCariera magistraţilor +
Capitolul IRecrutarea şi formarea profesională iniţială a magistraţilorRecrutarea şi formarea profesională iniţială a magistraţilor +
Articolul 11Recrutarea magistraţilor se face prin concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor şi a bunei reputatii. +
Articolul 12Recrutarea şi formarea profesională iniţială în vederea ocupării funcţiei de magistrat se realizează prin Institutul Naţional al Magistraturii. +
Articolul 13(1) Admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se face cu respectarea principiilor transparenţei şi egalităţii, exclusiv pe bază de concurs. … (2) La concursul pentru admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii se poate înscrie persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii: … a) are cetăţenia română, domiciliul în România şi capacitate deplina de exerciţiu; … b) este licentiata în drept; … c) nu are antecedente penale, nu are cazier fiscal şi se bucura de o buna reputaţie; … d) cunoaşte limba română; … e) este apta, din punct de vedere medical, pentru exercitarea funcţiei. Comisia medicală se numeşte prin ordin comun al ministrului justiţiei şi al ministrului sănătăţii. … +
Articolul 14(1) Concursul de admitere se organizează anual la data şi locul stabilite de Institutul Naţional al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfăşurare a concursului de admitere şi numărul de locuri scoase la concurs se aduc la cunoştinţa printr-un comunicat de presa şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. … (2) Consiliul Superior al Magistraturii stabileşte în fiecare an numărul de cursanţi, în funcţie de posturile de judecători şi procurori vacante, precum şi de cele care vor fi înfiinţate. … (3) Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor şi comisia de soluţionare a contestaţiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaţilor şi îndeplinirea condiţiilor prevăzute la art. 13 alin. (2) se realizează de comisia de admitere. … (4) Rezultatele concursului se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se aduc la cunoştinţa publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. … (5) Candidaţii nemultumiti de rezultatele concursului pot formula contestaţii în termen de 3 zile de la afişare la comisia de soluţionare a contestaţiilor. Aceasta le va soluţiona în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluţionare a contestaţiilor este irevocabilă, dispoziţiile alin. (4) fiind aplicabile în mod corespunzător. … +
Articolul 15(1) Cursanţii Institutului Naţional al Magistraturii au calitatea de auditori de justiţie. … (2) Formarea profesională iniţială în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii consta în pregătirea teoretică şi practica a auditorilor de justiţie pentru a deveni judecători sau procurori. … (3) Durata cursurilor de formare profesională a auditorilor de justiţie este de 2 ani. După primul an de cursuri, auditorii de justiţie optează, în ordinea mediilor şi în raport cu numărul posturilor, pentru funcţia de judecător sau procuror. … (4) În perioada cursurilor, auditorii de justiţie efectuează stagii de practica în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, asista la şedinţele de judecată şi la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaşte în mod direct activităţile pe care le desfăşoară magistraţii şi personalul auxiliar de specialitate. … (5) Programul de formare profesională a auditorilor de justiţie se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii. … +
Articolul 16(1) Auditorii de justiţie beneficiază de o indemnizaţie lunară corespunzătoare funcţiei de magistrat stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori. … (2) Indemnizaţia auditorilor de justiţie prevăzută la alin. (1) are natura şi regimul juridic al unui drept salarial şi se stabileşte pe baza indemnizaţiei brute prevăzute de lege pentru magistraţii stagiari. … (3) Indemnizaţiile auditorilor de justiţie se plătesc din fondul prevăzut în bugetul anual aprobat al Consiliului Superior al Magistraturii. … (4) Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiţie, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, constituie vechime în magistratura. … (5) Prevederile alin. (1)-(4) se aplică şi auditorilor de justiţie proveniţi din alte tari, pe baza înţelegerilor încheiate cu ministerele de justiţie din ţările respective. … +
Articolul 17(1) Abaterile disciplinare ale auditorilor de justiţie de la îndatoririle ce le revin potrivit legii sau Regulamentului Institutului Naţional al Magistraturii se sancţionează disciplinar. … (2) Sancţiunile disciplinare aplicabile auditorilor de justiţie sunt: … a) avertismentul; … b) diminuarea indemnizaţiei cu până la 15% pe o perioadă de la o luna la 3 luni sau proporţional cu numărul absentelor nemotivate, dacă acestea depăşesc 8 ore într-o luna; … c) exmatricularea din Institutul Naţional al Magistraturii. … (3) Avertismentul se aplică, în scris, de directorul Institutului Naţional al Magistraturii şi poate fi contestat la consiliul ştiinţific al institutului. … (4) Sancţiunile prevăzute la alin. (2) lit. b) şi c) se aplică de consiliul ştiinţific al Institutului Naţional al Magistraturii. … (5) Hotărârile consiliului ştiinţific prevăzute la alin. (3) şi (4) pot fi atacate la instanţa de contencios administrativ şi fiscal competenţa. … (6) În cazul exmatricularii din Institutul Naţional al Magistraturii, cel sancţionat este obligat sa restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare. … (7) Procedura de constatare a abaterilor şi de aplicare a sancţiunilor disciplinare se stabileşte prin Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii. … +
Articolul 18(1) După încheierea cursurilor în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii, auditorii de justiţie susţin un examen de absolvire, constând în probe teoretice şi practice, prin care se verifica însuşirea cunoştinţelor necesare exercitării funcţiei de judecător sau de procuror. … (2) Auditorii de justiţie care au promovat examenul prevăzut la alin. (1) vor fi numiţi, potrivit legii, de regula, în funcţiile pentru care au optat după primul an de cursuri în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii. … (3) Auditorii de justiţie care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susţinerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Naţional al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiţie nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca magistrat şi este obligat sa restituie indemnizaţia şi cheltuielile de şcolarizare. … +
Articolul 19(1) Absolvenţii Institutului Naţional al Magistraturii sunt obligaţi sa îndeplinească timp de 6 ani funcţia de judecător sau de procuror. … (2) În cazul în care un magistrat absolvent al Institutului Naţional al Magistraturii este eliberat din funcţie înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din iniţiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat sa restituie indemnizaţia de auditor de justiţie şi cheltuielile de şcolarizare efectuate cu formarea sa, proporţional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1). … +
Capitolul IIMagistraţii stagiariMagistraţii stagiari +
Articolul 20(1) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari sunt numiţi în funcţie de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza rezultatelor obţinute la examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii. … (2) Judecătorii stagiari şi procurorii stagiari pot fi numiţi în funcţie numai la judecătorii sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea. … +
Articolul 21(1) Durata stagiului este de 3 ani. … (2) În perioada stagiului, judecătorii şi procurorii sunt obligaţi sa continue formarea profesională, sub coordonarea unui judecător sau procuror anume desemnat de preşedintele judecătoriei sau, după caz, de prim-procurorul parchetului de pe lângă această instanţă. … (3) Conducerea instanţelor şi a parchetelor este obligată să asigure toate condiţiile pentru buna desfăşurare a stagiului. … +
Articolul 22(1) Judecătorii stagiari judeca: … a) cererile privind pensiile de întreţinere, cererile privind înregistrările şi rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviinţarea executării silite, investirea cu formula executorie şi luarea unor măsuri asiguratorii; … b) litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depăşeşte 100 milioane lei; … c) acţiunile posesorii; … d) plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiilor şi de aplicare a sancţiunilor contravenţionale; … e) somaţia de plată; … f) reabilitarea; … g) constatarea intervenţiei amnistiei ori graţierii; … h) infracţiunile prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală. … –––––Alin. (1) al art. 22 a fost modificat de art. II din ORDONANŢA DE URGENŢĂ nr. 124 din 24 noiembrie 2004, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.168 din 9 decembrie 2004.(2) Procurorii stagiari au dreptul sa pună concluzii în instanţa, să efectueze şi să semneze acte procedurale, sub coordonarea unui procuror care se bucura de stabilitate. … +
Articolul 23(1) Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea magistraţilor stagiari întocmeşte anual un referat de evaluare individuală privind însuşirea cunoştinţelor practice specifice activităţii de judecător sau de procuror. … (2) În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul referat de evaluare individuală cuprinde în mod obligatoriu avizul consultativ al preşedintelui curţii de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel. … +
Articolul 24(1) După încheierea perioadei de stagiu, magistraţii stagiari sunt obligaţi să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care magistratul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare. … (2) Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calităţii de judecător stagiar sau de procuror stagiar. … (3) Persoana care, din motive justificate, nu s-a prezentat la examenul de capacitate poate susţine acest examen dacă de la încheierea stagiului până la data fixată pentru examen nu au trecut mai mult de 2 ani. Dispoziţiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător. … (4) După trecerea termenului de 2 ani, persoanele prevăzute la alin. (3) sunt obligate să efectueze din nou stagiul, potrivit legii. … +
Articolul 25(1) Examenul de capacitate al magistraţilor stagiari se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii. … (2) Data, locul şi modul de desfăşurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum şi pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii, cu cel puţin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate. … (3) Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoţite de referatele de evaluare şi de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al magistraţilor stagiari, se depun la Institutul Naţional al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului. … +
Articolul 26(1) Comisia pentru examenul de capacitate este alcătuită din judecători de la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, procurori de la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, judecători de la curţile de apel, procurori de la parchetele de pe lângă curţile de apel, cadre didactice din învăţământul juridic universitar acreditat sau din Institutul Naţional al Magistraturii, numiţi prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. … (2) Comisiile pentru examenul de capacitate sunt alcătuite, după caz, din judecători, respectiv procurori, precum şi din cadre didactice din învăţământul juridic universitar acreditat. … +
Articolul 27(1) Examenul de capacitate consta în verificarea cunoştinţelor teoretice şi practice prin probe scrise şi orale. … (2) Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituţionale ale statului de drept, instituţiile de baza ale dreptului, organizarea judiciară şi Codul deontologic al magistraţilor. La susţinerea probelor orale participa cel puţin 3 membri ai comisiei prevăzute la art. 26 alin. (1). … (3) Probele cu caracter practic constau în soluţionarea de spete şi întocmirea de acte judiciare, distincte pentru judecători şi procurori, în funcţie de specificul activităţii acestora. … +
Articolul 28(1) Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaţilor, care se afişează la sediul Institutului Naţional al Magistraturii şi se aduc la cunoştinţa publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Institutului Naţional al Magistraturii. … (2) După întocmirea tabelului de clasificare a candidaţilor, Consiliul Superior al Magistraturii validează examenul de capacitate, în prima şedinţa care urmează afişării rezultatelor. … (3) Consiliul Superior al Magistraturii poate invalida, în tot sau în parte, examenul de capacitate în cazurile în care constata că nu au fost respectate condiţiile prevăzute de lege sau de regulament privind organizarea examenului sau ca exista dovada săvârşirii unor fraude. … +
Articolul 29(1) După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii şi parchetele de pe lângă aceste instanţe se publică de îndată, separat pentru judecători şi procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, şi se afişează la sediile instanţelor şi parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii. … (2) Candidaţii declaraţi admişi la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să-şi aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a. Judecătorii stagiari pot opta numai pentru posturi de judecător, iar procurorii stagiari numai pentru posturi de procuror. … (3) Candidatului care nu şi-a exercitat dreptul de alegere a postului în termenul prevăzut la alin. (2) i se propune, din oficiu, un post de către Consiliul Superior al Magistraturii. Refuzul de a accepta propunerea este considerat demisie. … (4) La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, deţinătorul titlului de doctor în drept, cel care are o vechime mai mare în magistratura ori magistratul care funcţionează la instanţa sau parchetul pentru care a optat. … (5) Repartizarea pe posturi se afişează la sediul Consiliului Superior al Magistraturii, al instanţelor şi al parchetelor, se comunică persoanelor interesate şi se publică pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. … +
Capitolul IIINumirea magistraţilorNumirea magistraţilor +
Articolul 30(1) Judecătorii inamovibili şi procurorii care se bucura de stabilitate sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. … (2) Propunerile de numire se fac în cel mult 3 luni de la data validării examenului de capacitate. … (3) În perioada dintre data validării examenului de capacitate şi data intrării în vigoare a actului de numire de către Preşedintele României, magistraţii în funcţie primesc salariul corespunzător funcţiei imediat superioare celei de magistrat stagiar. … +
Articolul 31(1) Pot fi numiţi în magistratura, pe bază de concurs, personalul de specialitate juridică asimilat magistraţilor potrivit prezentei legi, precum şi avocaţii, notarii, asistenţii judiciari, consilierii juridici, persoanele care au îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cu o vechime în specialitate de cel puţin 5 ani. … (2) În termen de cel mult 3 luni de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţia de judecător sau, după caz, de procuror a candidaţilor admişi. … (3) După numirea în funcţia de magistrat, persoanele prevăzute la alin. (1) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Naţional al Magistraturii. … (4) Judecătorii Curţii Constituţionale care, la data numirii, aveau funcţia de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, sa revină la postul deţinut anterior. … (5) Profesorii universitari din învăţământul juridic superior acreditat, precum şi persoanele care au îndeplinit funcţia de magistrat sau magistrat-asistent la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie cel puţin 5 ani de la numire în condiţiile legii şi care şi-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite în magistratura fără concurs. … +
Articolul 32(1) Înainte de a începe să-şi exercite funcţia, judecătorii şi procurorii depun următorul jurământ: "Jur sa respect Constituţia şi legile tarii, sa apar drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuţiile cu onoare, constiinta şi fără partinire." … (2) Refuzul depunerii jurământului atrage, de drept, nulitatea numirii în funcţie. … (3) Jurământul se depune în şedinţa solemna, în faţa magistraţilor instanţei sau, după caz, ai parchetului la care a fost numit magistratul, după citirea actului de numire. … (4) Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanţei sau, după caz, al parchetului şi de doi dintre magistraţii prezenţi, precum şi de cel care a depus jurământul. … (5) Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în alta funcţie în cadrul corpului magistraţilor. … (6) Actele efectuate de magistrat înainte de depunerea jurământului sunt nule. … +
Capitolul IVFormarea profesională continua şi evaluarea periodică a magistraţilorFormarea profesională continua şi evaluarea periodică a magistraţilor +
Articolul 33(1) Formarea profesională continua a magistraţilor constituie garanţia independentei şi imparţialităţii în exercitarea funcţiei. … (2) Formarea profesională continua trebuie să ţină seama de dinamica procesului legislativ şi consta, în principal, în cunoaşterea şi aprofundarea legislaţiei interne, a documentelor europene şi internaţionale la care România este parte, a jurisprudenţei instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, a jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului şi a Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice ale profesiei de magistrat, precum şi în abordarea multidisciplinara a instituţiilor cu caracter de noutate. … +
Articolul 34Responsabilitatea pentru formarea profesională continua a magistraţilor revine Institutului Naţional al Magistraturii, conducătorilor instanţelor sau parchetelor la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, precum şi fiecărui magistrat, prin pregătire individuală. +
Articolul 35(1) Magistraţii participa, cel puţin o dată la 3 ani, la programe de formare profesională continua organizate de Institutul Naţional al Magistraturii, de instituţii de învăţământ superior din ţara sau din străinătate ori la alte forme de perfecţionare profesională. … (2) Consiliul Superior al Magistraturii aproba anual, la propunerea Institutului Naţional al Magistraturii, programul de formare profesională continua a magistraţilor. … (3) Formarea profesională continua a magistraţilor se realizează ţinându-se seama de necesitatea specializării lor. … +
Articolul 36(1) În cadrul fiecărei curţi de apel şi în cadrul fiecărui parchet de pe lângă curtea de apel se organizează periodic activităţi de formare profesională continua, constând în consultări, dezbateri, seminarii, sesiuni sau mese rotunde, cu participarea Institutului Naţional al Magistraturii. Tematica acestora se aproba de Consiliul Superior al Magistraturii. … (2) Preşedintele curţii de apel sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel desemnează magistraţii care răspund de organizarea activităţii de formare profesională continua a magistraţilor de la curtea de apel şi instanţele din circumscripţia acesteia, respectiv de la parchetul de pe lângă curtea de apel şi parchetele subordonate. … +
Articolul 37(1) Pentru verificarea îndeplinirii criteriilor de competenţa profesională a magistraţilor, activitatea acestora este supusă anual unei evaluări privind îndeplinirea cu celeritate a lucrărilor, practica de casare sau, după caz, infirmarile de soluţii, obligaţia de formare profesională continua, comportamentul în cadrul raporturilor de serviciu şi îndeplinirea celorlalte îndatoriri profesionale prevăzute de lege. … (2) Evaluarea prevăzută la alin. (1) se face de comisii constituite în circumscripţia curţii de apel, respectiv a parchetului de pe lângă curtea de apel, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, separat pentru judecători şi procurori. … (3) Evaluarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a procurorilor din Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticoruptie se face de comisii constituite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. … (4) Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege. … (5) Regulamentul privind procedura de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor se aproba prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. … +
Articolul 38(1) Prin raportul de evaluare a activităţii profesionale a magistratului, întocmit de comisiile prevăzute la art. 37 alin. (2) sau (3), se poate acorda unul dintre calificativele: foarte bine, bine, satisfăcător sau nesatisfăcător. … (2) Judecătorii sau procurorii nemultumiti de calificativul acordat pot face contestaţie la secţia corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la comunicare. … (3) În soluţionarea contestaţiei, secţiile Consiliului Superior al Magistraturii pot cere conducătorului instanţei sau parchetului ori comisiilor prevăzute la art. 37 alin. (2) sau (3) orice informaţii pe care le considera necesare, iar citarea magistratului pentru a fi audiat este obligatorie. … (4) Hotărârile secţiilor pot fi atacate la plenul Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile plenului Consiliului Superior al Magistraturii, ca instanţa de judecată, sunt definitive şi irevocabile. … +
Articolul 39(1) Magistraţii care primesc calificativul nesatisfăcător sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii. … (2) Magistraţii care primesc calificativul satisfăcător în urma a doua evaluări consecutive sunt obligaţi să urmeze pentru o perioadă cuprinsă între 3 şi 6 luni cursuri speciale organizate de Institutul Naţional al Magistraturii. … (3) Cursurile prevăzute la alin. (1) şi (2) se încheie prin susţinerea unui examen, în condiţiile prezentei legi. … (4) Magistratul care primeşte în urma a doua evaluări consecutive calificativul nesatisfăcător sau care nu a promovat examenul prevăzut la alin. (3) este eliberat din funcţie pentru incapacitate profesională de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. … +
Articolul 40(1) Evoluţia carierei de magistrat de la intrarea în magistratura până la încetarea funcţiei se consemnează în fişa din dosarul profesional, care se întocmeşte şi se păstrează de Consiliul Superior al Magistraturii. … (2) Datele conţinute în dosarul profesional sunt confidenţiale, în condiţiile prevăzute de lege. … (3) Magistratul are acces la propriul dosar profesional şi poate obţine copii ale actelor existente în dosar. … +
Articolul 41(1) Consiliul Superior al Magistraturii constituie şi actualizează o baza de date cuprinzând magistraţii care s-au remarcat în activitatea lor profesională. … (2) În aprecierea activităţii profesionale se acordă importanţa următoarelor criterii: … a) rezultatele evaluărilor activităţii profesionale a magistratului; … b) deţinerea de titluri şi grade academice sau didactice în învăţământul juridic superior; … c) absolvirea unor cursuri de specializare; … d) susţinerea de comunicări ştiinţifice, referate sau alte lucrări în cadrul unor congrese, seminarii, mese rotunde sau al altor forme de dezbatere ştiinţifică; … e) publicarea de lucrări de specialitate juridică; … f) deţinerea unor funcţii de specialitate în institute de cercetare interne sau internaţionale; … g) cunoaşterea unor limbi străine; … h) deţinerea cunoştinţelor de operare pe calculator; … i) orice alte asemenea elemente care pot caracteriza cariera magistratului. … (3) Prelucrarea datelor cu caracter personal cuprinse în baza de date prevăzută la alin. (1) se realizează în condiţiile legii. … +
Capitolul VPromovarea magistraţilor şi accesul la funcţiile de conducerePromovarea magistraţilor şi accesul la funcţiile de conducere +
Secţiunea 1Promovarea în funcţii de execuţie la tribunale, curţi de apel şi la parchetePromovarea în funcţii de execuţie la tribunale, curţi de apel şi la parchete +
Articolul 42(1) Promovarea în funcţii de execuţie reprezintă recunoaşterea performantelor profesionale ale magistraţilor şi constituie o componenta a carierei acestora. … (2) Promovarea magistraţilor se face numai cu consimţământul lor. … +
Articolul 43(1) Promovarea magistraţilor în funcţii de execuţie se face numai prin concurs organizat la nivel naţional, ţinându-se seama de vechimea în magistratura şi de activitatea profesională a magistratului, precum şi de posturile vacante existente la tribunale şi curţi de apel sau, după caz, la parchete. … (2) Concursul pentru promovarea magistraţilor în funcţii de execuţie se organizează, anual sau ori de câte ori este nevoie, de Institutul Naţional al Magistraturii, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. … (3) Data, locul, modul de desfăşurare a concursului şi posturile vacante pentru care se organizează concurs se comunică tuturor magistraţilor, prin curţile de apel şi parchete, cu cel puţin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. … +
Articolul 44(1) Pot participa la concursul de promovare în funcţii de execuţie magistraţii care în ultimii 3 ani înaintea concursului au avut calificativul foarte bine, n-au săvârşit abateri disciplinare şi îndeplinesc următoarele condiţii minime de vechime: … a) 8 ani vechime în magistratura, pentru promovarea în funcţiile de judecător de tribunal sau tribunal specializat şi procuror la parchetul de pe lângă tribunal sau la parchetul de pe lângă tribunalul specializat pentru minori şi familie; … b) 12 ani vechime în magistratura, pentru promovarea în funcţiile de judecător de curte de apel şi procuror la parchetul de pe lângă curtea de apel; … c) 15 ani vechime în magistratura, pentru promovarea în funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. … (2) Consiliul Superior al Magistraturii verifica îndeplinirea condiţiilor prevăzute la alin. (1). … +
Articolul 45Magistraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 44 pot participa la concurs, în vederea promovării pe loc, în limita numărului de locuri aprobat anual de Consiliul Superior al Magistraturii. +
Articolul 46(1) Concursul de promovare în funcţii de execuţie consta în probe scrise şi orale, cu caracter teoretic şi practic, precum şi în elaborarea unui studiu de specialitate. … (2) Probele scrise şi orale se susţin la una dintre următoarele discipline, în funcţie de specializarea magistratului: drept civil, drept penal, drept comercial, drept administrativ, drept financiar şi fiscal, dreptul muncii, dreptul familiei, drept internaţional privat, precum şi, indiferent de specializare, procedura civilă sau procedura penală. Studiul de specialitate va aborda probleme ce ţin de competenţa instanţei sau a parchetului unde magistratul solicita promovarea, jurisprudenta instanţelor judecătoreşti şi a Curţii Constituţionale, jurisprudenta Curţii Europene a Drepturilor Omului, jurisprudenta Curţii de Justiţie a Comunităţilor Europene şi drept comparat. … +
Articolul 47În termen de cel mult 30 de zile de la comunicarea rezultatelor, Consiliul Superior al Magistraturii dispune, prin hotărâre, promovarea magistraţilor declaraţi admişi. +
Secţiunea a 2-aAccesul la funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelorAccesul la funcţiile de conducere din cadrul judecătoriilor, tribunalelor, curţilor de apel şi parchetelor +
Articolul 48(1) Promovarea în funcţii de conducere la instanţele judecătoreşti şi parchete se face pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reinvestirii, de Consiliul Superior al Magistraturii, dintre magistraţii care au calificativul foarte bine în ultimii 5 ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională şi au o buna capacitate de organizare şi decizie. … (2) Evidenta posturilor vacante de conducere de la instanţele judecătoreşti şi parchete este publică şi disponibilă permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. … (3) Magistraţii îşi pot depune candidaturile însoţite de un proiect privind exercitarea atribuţiilor specifice funcţiei de conducere la instanţa ori parchetul pentru care candidează, precum şi orice alte acte considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicare, la Consiliul Superior al Magistraturii. … (4) Selecţia magistraţilor pentru promovarea în funcţii de conducere se face de Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza dosarelor profesionale, a criteriilor stabilite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, a informaţiilor cuprinse în baza de date prevăzută la art. 41 alin. (1), a proiectului menţionat la alin. (3) şi a unui interviu. … (5) Pentru realizarea selecţiei prevăzute la alin. (4) sunt necesare cel puţin două candidaturi. … +
Articolul 49(1) Pentru promovarea în funcţii de conducere, sunt necesare următoarele condiţii minime de vechime: … a) pentru funcţia de preşedinte şi vicepreşedinte de judecătorie, prim-procuror al parchetului de pe lângă judecătorie şi adjunct al acestuia, o vechime de 8 ani în magistratura; … b) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte şi preşedinte de secţie de tribunal sau tribunal specializat, prim-procuror al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, adjunct al acestuia şi procuror şef secţie al parchetului de pe lângă tribunal sau al parchetului de pe lângă tribunalul pentru minori şi familie, o vechime de 10 ani în magistratura; … c) pentru funcţia de preşedinte, vicepreşedinte, preşedinte de secţie la curtea de apel, procuror general al parchetului de pe lângă curtea de apel şi adjunct al acestuia, procuror şef secţie al parchetului de pe lângă curtea de apel, judecător inspector şi procuror inspector, o vechime de 15 ani în magistratura; … d) pentru funcţia de consilier al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi procuror şef secţie al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, o vechime de 18 ani în magistratura. … (2) Pentru promovarea în funcţii de conducere, magistratul trebuie să aibă dreptul sa funcţioneze la instanţa sau, după caz, parchetul la care solicită promovarea în funcţia de conducere. … +
Articolul 50(1) La încetarea mandatului funcţiei de conducere, magistratul poate opta între depunerea candidaturii pentru o alta funcţie de conducere din magistratura la aceeaşi instanţa sau la acelaşi parchet ori la alta instanţa sau parchet ori pentru exercitarea funcţiei de magistrat la orice instanţa sau la orice parchet, în condiţiile legii. … (2) Revocarea din funcţia de conducere se poate dispune, după caz, de Consiliul Superior al Magistraturii din oficiu, la propunerea colegiilor de conducere ale instanţelor sau ale parchetelor ori ca sancţiune disciplinară, în condiţiile legii. … +
Secţiunea a 3-aPromovarea în funcţia de judecător la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi accesul la funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi JustiţiePromovarea în funcţia de judecător la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi accesul la funcţiile de conducere din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie +
Articolul 51(1) Promovarea în funcţia de judecător la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie se face de către Consiliul Superior al Magistraturii, dintre judecătorii sau procurorii care au calificativul foarte bine în ultimii 5 ani, nu au fost sancţionaţi disciplinar, s-au remarcat în activitatea profesională şi au o vechime efectivă în magistratura sau în învăţământul juridic superior acreditat de cel puţin 15 ani. … (2) Evidenta posturilor vacante de judecător la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie este publică şi disponibilă permanent pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii şi pe cea a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. … (3) Magistraţii care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de judecător la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, însoţite de orice înscrisuri considerate relevante, în termen de 30 de zile de la publicare, la Consiliul Superior al Magistraturii. … (4) Candidaturile prevăzute la alin. (3) se analizează de colegiul de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care prezintă Consiliului Superior al Magistraturii un raport consultativ asupra promovării. … +
Articolul 52(1) Preşedintele, vicepreşedintele şi preşedinţii de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care au o vechime minima de 18 ani în magistratura sau în învăţământul juridic superior acreditat, pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reinvestirii. … (2) Preşedintele României nu poate refuza numirea în funcţiile de conducere prevăzute la alin. (1) decât motivat, aducând la cunoştinţa Consiliului Superior al Magistraturii motivele refuzului. … (3) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) îşi pot depune candidaturile pentru funcţia de preşedinte sau vicepreşedinte al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ori preşedinte de secţie, la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data la care funcţia de preşedinte, vicepreşedinte sau preşedinte de secţie a devenit vacanta. … (4) Revocarea din funcţie a preşedintelui, a vicepreşedintelui sau a preşedinţilor de secţii ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se face de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ca sancţiune disciplinară. … +
Articolul 53(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, precum şi procurorul general al Parchetului Naţional Anticoruptie şi adjunctul acestuia sunt numiţi de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu recomandarea ministrului justiţiei, dintre procurorii care au o vechime minima de 18 ani în magistratura, pe o perioadă de 5 ani, fără posibilitatea reinvestirii. Dispoziţiile art. 52 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. … (2) Revocarea din funcţie a procurorilor cu funcţii de conducere prevăzuţi la alin. (1) se face de către Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ca sancţiune disciplinară. … +
Articolul 54La încetarea mandatului pentru funcţiile de conducere prevăzute la art. 52 şi 53, magistratul poate opta între depunerea candidaturii pentru o alta funcţie de conducere la aceeaşi instanţa sau parchet sau la alta instanţa sau parchet ori pentru exercitarea funcţiei de magistrat la orice instanţa sau parchet. +
Capitolul VIDelegarea, detasarea şi transferulDelegarea, detasarea şi transferul +
Articolul 55(1) În cazul în care o judecătorie, un tribunal sau un tribunal specializat nu poate funcţiona normal din cauza absentei temporare a unor judecători, existenţei unor posturi vacante sau altor asemenea cauze, preşedintele curţii de apel, la propunerea preşedintelui respectivei instanţe din circumscripţia acelei curţi de apel, poate delega, cu acordul lor, judecători de la alte instanţe din circumscripţia menţionată. … (2) Delegarea judecătorilor curţilor de apel se dispune, cu acordul lor, de Consiliul Superior al Magistraturii, la solicitarea preşedintelui curţii de apel, cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute la alin. (1). … (3) În interesul serviciului, procurorii pot fi delegaţi de către procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. … (4) Delegarea magistraţilor se poate face pe o perioadă de cel mult 60 de zile şi poate fi prelungită cu acordul magistratului cel mult 60 de zile într-un an. … (5) Pe perioada delegării magistraţii beneficiază de toate drepturile prevăzute de lege. … +
Articolul 56(1) Consiliul Superior al Magistraturii poate dispune detasarea magistraţilor, numai cu acordul scris al acestora, la alte instanţe sau parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii, Institutul Naţional al Magistraturii, Ministerul Justiţiei sau la unităţile subordonate acestuia ori la alte autorităţi publice. … (2) Durata detaşării este cuprinsă între 6 luni şi 3 ani. Detasarea poate fi prelungită pentru o durată de până la 3 ani, o singură dată, cu respectarea condiţiilor prevăzute la alin. (1). … (3) În perioada detaşării, judecătorii şi procurorii îşi păstrează calitatea de magistraţi şi beneficiază de drepturile prevăzute de lege pentru personalul detaşat. Când salariul şi celelalte drepturi băneşti prevăzute pentru funcţia în care este detaşat magistratul sunt inferioare celor de care acesta beneficiază în calitatea sa de magistrat, el îşi păstrează indemnizaţia de încadrare lunară şi celelalte drepturi băneşti ale funcţiei de magistrat pe care o deţine. … (4) După încetarea detaşării, magistratul revine la postul deţinut anterior. … +
Articolul 57Delegarea şi detasarea nu se pot face la instanţe sau parchete de nivel superior celor la care magistratul are dreptul sa funcţioneze potrivit legii. +
Articolul 58Transferul magistraţilor de la o instanţa la alta instanţa sau de la un parchet la alt parchet ori la o instituţie publică se aproba, la cererea celor în cauza, de Consiliul Superior al Magistraturii. +
Articolul 59La cerere, judecătorii pot fi numiţi în funcţia de procuror, iar procurorii în funcţia de judecător, prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, cu respectarea condiţiilor prevăzute în prezenta lege. +
Capitolul VIISuspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de magistratSuspendarea din funcţie şi încetarea funcţiei de magistrat +
Articolul 60(1) Magistratul este suspendat din funcţie în următoarele cazuri: … a) când a fost pusă în mişcare acţiunea penală împotriva sa; … b) când suferă de o boala psihică, care îl împiedica să-şi exercite funcţia în mod corespunzător. … (2) Suspendarea din funcţie a magistratului se dispune de Consiliul Superior al Magistraturii. … (3) În perioada suspendării din funcţie, magistratului nu i se plătesc drepturile salariale. Aceasta perioada nu constituie vechime în magistratura. … +
Articolul 61(1) În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. a), Consiliul Superior al Magistraturii comunică de îndată magistratului şi conducerii instanţei sau parchetului unde acesta funcţionează hotărârea prin care s-a dispus suspendarea din funcţie. … (2) Dacă se dispune scoaterea de sub urmărire penală, încetarea urmăririi penale, achitarea sau încetarea procesului penal faţă de magistrat, suspendarea din funcţie încetează, iar magistratul este repus în situaţia anterioară, i se plătesc drepturile băneşti de care a fost lipsit pe perioada suspendării din funcţie şi i se recunoaşte vechimea în magistratura pentru această perioadă. … +
Articolul 62(1) În cazul prevăzut la art. 60 alin. (1) lit. b), boala psihică se constata printr-o expertiza de specialitate, la sesizarea preşedintelui instanţei sau, după caz, a conducătorului parchetului, iar suspendarea din funcţie se dispune pe perioada recomandată de comisia medicală de specialitate, numita în condiţiile art. 13 alin. (2) lit. e). … (2) După expirarea perioadei prevăzute la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza unei noi expertize, poate hotărî încetarea suspendării şi repunerea în funcţie a magistratului, prelungirea acesteia sau, dacă boala este ireversibila, propune Preşedintelui României eliberarea sa din funcţie. … (3) În perioada suspendării, magistratului i se plătesc drepturile de asigurări sociale de sănătate, potrivit legii. … +
Articolul 63(1) Magistraţii sunt eliberaţi din funcţie în următoarele cazuri: … a) demisie; … b) pensionare, potrivit legii; … c) transfer într-o alta funcţie, în condiţiile legii; … d) incapacitate profesională; … e) ca sancţiune disciplinară; … f) condamnarea definitivă a magistratului pentru o infracţiune; … g) neîndeplinirea oricăreia dintre condiţiile prevăzute la art. 13 alin. (2). … (2) Eliberarea din funcţie a magistraţilor se dispune prin decret al Preşedintelui României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. În situaţia prevăzută la alin. (1) lit. e), Consiliul Superior al Magistraturii comunică hotărârea de aplicare a sancţiunii rămasă irevocabilă Administraţiei Prezidenţiale, în vederea emiterii decretului de eliberare din funcţie de către Preşedintele României. … (3) Eliberarea din funcţie a magistraţilor stagiari se face de Consiliul Superior al Magistraturii. … (4) În cazul în care magistratul cere eliberarea din funcţie prin demisie, Consiliul Superior al Magistraturii poate stabili un termen de cel mult 30 de zile de la care demisia sa devină efectivă, dacă prezenta magistratului este necesară. … (5) Magistratul eliberat din funcţie din motive neimputabile îşi păstrează gradul profesional dobândit în ierarhia instanţelor sau a parchetelor. … +
Articolul 64(1) Magistraţii pot fi mentinuti în funcţie, după împlinirea vârstei de pensionare prevăzute de lege, până la vârsta de 68 de ani, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea preşedintelui curţii de apel sau, după caz, a procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel, a preşedintelui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie ori a procurorului general al Parchetului Naţional Anticoruptie. … (2) În mod excepţional, magistraţii pensionaţi pentru limita de vârsta pot fi reincadrati în funcţie până la împlinirea vârstei de 68 de ani, cu respectarea procedurii prevăzute la alin. (1). … +
Capitolul VIIIMagistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi JustiţieMagistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie +
Articolul 65(1) Prim-magistratul-asistent, magistraţii-asistenţi şefi şi magistraţii-asistenţi ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie fac parte din corpul magistraţilor şi se bucura de stabilitate. … (2) Magistraţii-asistenţi sunt numiţi şi promovati în funcţie de Consiliul Superior al Magistraturii, pe bază de concurs. … (3) Condiţiile generale de numire a magistraţilor-asistenţi sunt cele prevăzute pentru funcţia de magistrat. … +
Articolul 66(1) Prim-magistratul-asistent este promovat dintre magistraţii-asistenţi şefi cu o vechime de cel puţin 4 ani în aceasta funcţie. … (2) Magistraţii-asistenţi şefi gradul III sunt promovati dintre magistraţii-asistenţi cu cel puţin 3 ani vechime în aceasta funcţie. După o perioadă de 2 ani ca magistraţi-asistenţi şefi pot fi trecuţi în gradul II şi după alţi 5 ani în gradul I. … (3) Magistraţii-asistenţi gradul III sunt numiţi fără concurs dintre judecătorii sau procurorii cu o vechime în magistratura de cel puţin 4 ani. După o perioadă de 3 ani în aceasta funcţie, magistraţii-asistenţi pot fi trecuţi în gradul II, iar după alţi 3 ani în gradul I. … (4) Magistraţii-asistenţi gradul III pot fi numiţi, prin concurs, şi dintre avocaţi, notari, consilieri juridici, cadre didactice din învăţământul superior cu o vechime de cel puţin 6 ani, precum şi grefieri cu studii superioare juridice de la curţile de apel şi Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie, cu o vechime de cel puţin 10 ani. … +
Articolul 67(1) Prim-magistratul-asistent are următoarele atribuţii: … a) coordonează activitatea magistraţilor-asistenţi din secţii şi a funcţionarilor din Cancelaria Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie; … b) ia parte la şedinţele Secţiilor Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi ale Completului de 9 judecători, ca instanţa disciplinară. … (2) Prim-magistratul-asistent are şi alte atribuţii stabilite prin Regulamentul privind organizarea administrativă şi funcţionarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. … +
Articolul 68Magistraţii-asistenţi şefi au următoarele atribuţii:a) participa la şedinţele de judecată ale secţiilor şi ale Completului de 9 judecători; … b) repartizează magistraţii-asistenţi care participa la şedinţele de judecată; … c) asigura ţinerea în bune condiţii a evidentelor secţiilor şi realizarea la timp a tuturor lucrărilor. … +
Articolul 69Magistraţii-asistenţi participa la şedinţele de judecată ale secţiilor. +
Articolul 70Magistraţii-asistenţi care participa la şedinţele de judecată ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie redactează încheierile, participa cu vot consultativ la deliberări şi redactează hotărâri, conform repartizării făcute de preşedinte pentru toţi membrii completului de judecată. +
Articolul 71Magistraţii-asistenţi aduc la îndeplinire orice alte sarcini încredinţate de Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, de vicepreşedinte sau de preşedintele secţiei. +
Titlul IIIDrepturile şi îndatoririle magistraţilorDrepturile şi îndatoririle magistraţilor +
Articolul 72Stabilirea drepturilor magistraţilor se face ţinându-se seama de locul şi rolul justiţiei în statul de drept, de răspunderea şi complexitatea funcţiei de magistrat, de interdicţiile şi incompatibilităţile prevăzute de lege pentru magistraţi şi urmăreşte garantarea independentei şi imparţialităţii acestora. +
Articolul 73(1) Pentru activitatea desfăşurată, magistraţii au dreptul la o remuneraţie stabilită în raport cu nivelul instanţei sau al parchetului, cu funcţia deţinută, cu vechimea în magistratura şi cu alte criterii prevăzute de lege. … (2) Drepturile salariale ale magistratului nu pot fi diminuate sau suspendate decât în cazurile prevăzute de prezenta lege. Salarizarea magistraţilor se stabileşte prin lege specială. … (3) Salarizarea judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie se stabileşte prin legea privind indemnizaţiile pentru persoanele care ocupa funcţii de demnitate publică. … +
Articolul 74(1) Consiliul Superior al Magistraturii, garant al independenţei justiţiei, are dreptul şi obligaţia de a apara corpul magistraţilor şi pe membrii acestuia împotriva oricărui act care ar putea afecta independenta sau imparţialitatea magistratului în înfăptuirea actului de justiţie ori crea suspiciuni cu privire la acestea. … (2) Magistratul care considera ca independenta şi imparţialitatea îi sunt afectate în orice mod prin acte de imixtiune în activitatea judiciară sau de influentare a evoluţiei sale profesionale se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii, pentru a dispune măsurile necesare, conform legii. … (3) Informaţiile de interes public referitoare la activitatea judiciară a magistraţilor, care intra sub incidenţa Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, se pot solicita numai prin intermediul birourilor de informaţii şi relaţii publice din cadrul instanţelor şi parchetelor sau prin intermediul Consiliului Superior al Magistraturii. … +
Articolul 75(1) Magistraţii sunt liberi să se asocieze sau sa adere la organizaţii profesionale locale, naţionale sau internaţionale, în scopul apărării intereselor lor profesionale, precum şi la cele prevăzute de art. 10 alin. (3). … (2) Este interzis organizaţiilor profesionale ale magistraţilor sa constituie sau sa adere la alte asociaţii decât cele profesionale. … +
Articolul 76(1) Magistraţii în funcţie sau pensionari au dreptul de a li se asigura măsuri speciale de protecţie împotriva amenintarilor, violentelor sau a oricăror fapte care îi pun în pericol pe ei, familiile sau bunurile lor. … (2) Măsurile speciale de protecţie, condiţiile şi modul de realizare a acestora se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiţiei şi a Ministerului Administraţiei şi Internelor. … +
Articolul 77(1) Magistraţii beneficiază de asigurare pentru risc profesional, realizată din fondurile bugetare ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ale Ministerului Justiţiei sau, după caz, ale Ministerului Public, pentru viaţa, sănătate şi bunuri, în limita veniturilor pentru anii lucrati în aceste funcţii, dar nu în mai mult de 15 ani de activitate. … (2) La eliberarea din funcţie, asigurarea prevăzută la alin. (1) încetează. … (3) Asigurarea prevăzută la alin. (1) se realizează în condiţiile stabilite prin hotărâre a Guvernului. … (4) Magistraţii se pot asigura pentru risc profesional peste limita prevăzută la alin. (1). … (5) Prin hotărâre a Guvernului, se poate înfiinţa Casa de asigurări a magistraţilor. … +
Articolul 78(1) Magistraţii beneficiază anual de un concediu de odihnă plătit de 35 de zile lucrătoare. … (2) Magistraţii au dreptul la concedii de studii de specialitate plătite pentru participarea la cursuri sau alte forme de specializare organizate în ţara sau în străinătate, pentru pregătirea şi susţinerea examenului de capacitate şi de doctorat, precum şi la concedii fără plata, potrivit Regulamentului privind concediile magistraţilor. … (3) Magistraţii au dreptul la concedii medicale şi la alte concedii, în conformitate cu legislaţia în vigoare. … (4) Magistraţii în activitate sau pensionari, precum şi soţul sau sotia şi copiii aflaţi în întreţinerea acestora beneficiază în mod gratuit de asistenţa medicală, medicamente şi proteze, în condiţiile respectării dispoziţiilor legale privind plata contribuţiei la asigurările sociale. … (5) Magistraţii au dreptul la atribuirea locuinţelor de serviciu, iar după 10 ani de vechime în magistratura le pot cumpara. … +
Articolul 79Magistraţii beneficiază anual de 6 călătorii în ţara dus-întors, gratuite, la transportul pe calea ferată clasa I, auto, naval şi aerian sau de decontarea a 7,5 litri combustibil la suta de kilometri pentru 6 călătorii în ţara dus-întors, în cazul în care deplasarea se efectuează cu autoturismul. +
Articolul 80(1) Magistraţii cu vechime continua în magistratura în ultimii 20 de ani înainte de data pensionării sau a eliberării din funcţie pentru alte motive neimputabile beneficiază de o indemnizaţie egala cu 7 indemnizaţii de încadrare lunare brute, care se impozitează potrivit legii. … (2) Indemnizaţia prevăzută la alin. (1) se acordă o singură dată în decursul carierei de magistrat şi se înregistrează, potrivit legii. … (3) Modul de calcul al vechimii continue în magistratura se stabileşte prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. … (4) Prevederile alin. (1) se aplică şi în cazul decesului magistratului aflat în activitate. În acest caz, de indemnizaţie beneficiază soţul/sotia şi copiii care se afla în întreţinerea magistratului la data decesului. … +
Articolul 81(1) Magistraţii cu o vechime de cel puţin 25 de ani în magistratura beneficiază, la împlinirea vârstei prevăzute de lege, de pensie de serviciu, în cuantum de 80% din venitul brut realizat în ultima luna de activitate înainte de data pensionării. … (2) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratura prevăzută la alin. (1) se adauga la cuantumul pensiei câte 1% din venit, fără a se putea depăşi venitul brut avut la data pensionării. … (3) De pensia de serviciu beneficiază şi magistraţii cu o vechime în magistratura între 20 şi 25 de ani, în acest caz cuantumul pensiei prevăzut la alin. (1) fiind micşorat cu 1% pentru fiecare an care lipseşte din vechimea integrală. … (4) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) numai în funcţia de judecător sau procuror beneficiază de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o alta ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte pe baza drepturilor salariale pe care le are un magistrat în funcţie în condiţii identice de vechime şi nivel al instanţei sau parchetului. … (5) De prevederile alin. (4) pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţia de magistrat din motive neimputabile. … +
Articolul 82Soţul supravieţuitor şi copiii magistraţilor care au dreptul la pensie de serviciu potrivit art. 81 beneficiază de pensie de urmaş dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute pentru aceasta de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. +
Articolul 83(1) Partea din pensia de serviciu care depăşeşte nivelul pensiei din sistemul public al asigurărilor sociale se suporta din bugetul de stat. … (2) Pensiile de serviciu ale magistraţilor se actualizează în raport cu nivelul indemnizaţiei brute a magistraţilor în activitate. … (3) De dispoziţiile alin. (2) beneficiază şi magistraţii pensionari. … +
Articolul 84Magistraţii pot fi pensionaţi anticipat în condiţiile Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, respectându-se, în mod corespunzător, drepturile prevăzute în prezenta lege. +
Articolul 85Constituie vechime în magistratura perioada în care magistratul sau persoana asimilată acestuia a îndeplinit funcţiile de judecător, procuror, personal de specialitate juridică din fostele arbitraje de stat, magistrat-asistent, auditor de justiţie sau personal de specialitate juridică asimilat magistraţilor, precum şi perioada în care o persoană a fost avocat, notar, asistent judiciar, consilier juridic sau a îndeplinit funcţii de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Avocatului Poporului, Curţii de Conturi sau al Consiliului Legislativ, potrivit prezentei legi. +
Articolul 86(1) Personalul de specialitate juridică din Ministerul Justiţiei, din Ministerul Public, Consiliul Superior al Magistraturii, din Institutul Naţional de Criminologie şi din Institutul Naţional al Magistraturii este asimilat magistraţilor pe durata îndeplinirii funcţiei. … (2) Prevederile prezentei legi referitoare la drepturile şi îndatoririle magistraţilor, inclusiv susţinerea examenului de admitere, evaluarea anuală a activităţii profesionale, susţinerea examenului de capacitate şi de promovare se aplică în mod corespunzător şi personalului de specialitate juridică prevăzut la alin. (1). … +
Articolul 87(1) Pentru merite deosebite în activitate, respectarea îndatoririlor prevăzute de lege şi vechime îndelungată în magistratura ca judecător sau procuror, magistraţii în activitate, care au obţinut numai calificative de foarte bine în ultimii 10 ani, pot fi distinşi cu Diploma Meritul judiciar clasele I-III. … (2) În mod excepţional, Diploma Meritul judiciar poate fi conferita şi magistraţilor pensionari care îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (1) şi au avut o contribuţie deosebită la înfăptuirea actului de justiţie, precum şi personalului de specialitate juridică asimilat magistraţilor, dacă au avut o contribuţie deosebită la organizarea şi administrarea justiţiei, la elaborarea legislaţiei ori la formarea iniţială şi continua a personalului din sistemul justiţiei. … (3) Diploma Meritul judiciar se acordă de Preşedintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. … +
Articolul 88(1) Diploma Meritul judiciar se conferă astfel: … a) Diploma Meritul judiciar clasa I, pentru 20 de ani vechime; … b) Diploma Meritul judiciar clasa II, pentru 15 ani vechime; … c) Diploma Meritul judiciar clasa III, pentru 10 ani vechime. … (2) Modelul diplomelor şi modul de confectionare a acestora se stabilesc, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii, de ministrul justiţiei. … +
Articolul 89(1) Magistraţii sunt datori să se abţină de la orice acte sau fapte de natura sa compromita demnitatea lor în profesie şi în societate. … (2) Relaţiile magistraţilor la locul de muncă şi în societate se bazează pe respect şi buna-credinţa. … +
Articolul 90(1) Magistraţii sunt obligaţi sa rezolve lucrările în termenele stabilite şi să soluţioneze cauzele în termen rezonabil, în funcţie de complexitatea acestora. … (2) Magistraţii sunt obligaţi sa desfăşoare activitatea judiciară în mod independent, dând dovada de o conduita impartiala şi să respecte secretul profesional. … (3) Judecătorul este obligat sa păstreze secretul deliberărilor şi al voturilor la care a participat, inclusiv după încetarea exercitării funcţiei. … +
Articolul 91(1) Magistraţii sunt obligaţi să aibă, în timpul şedinţelor de judecată, ţinuta vestimentara corespunzătoare instanţei la care funcţionează. … (2) Ţinuta vestimentara se stabileşte prin hotărâre a Guvernului şi se asigura în mod gratuit. … +
Articolul 92Magistraţii sunt obligaţi să prezinte, în condiţiile şi la termenele prevăzute de lege, declaraţia de avere şi declaraţia de interese. +
Titlul IVRăspunderea magistraţilorRăspunderea magistraţilor +
Capitolul IDispoziţii generaleDispoziţii generale +
Articolul 93Magistraţii răspund civil, disciplinar, administrativ şi penal, în condiţiile legii. +
Articolul 94(1) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. … (2) Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu inlatura răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţa sau grava neglijenţa. … (3) Cazurile în care persoana vătămată are dreptul la repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare săvârşite în procese penale sunt stabilite de Codul de procedură penală. … (4) Dreptul persoanei vătămate la repararea prejudiciilor materiale cauzate prin erorile judiciare săvârşite în alte procese decât cele penale nu se va putea exercita decât în cazul în care s-a stabilit, în prealabil, printr-o hotărâre definitivă, răspunderea penală sau disciplinară, după caz, a magistratului pentru o faptă săvârşită în cursul judecaţii procesului şi dacă aceasta fapta este de natura sa determine o eroare judiciară. … (5) Nu este indreptatita la repararea pagubei persoana care, în cursul procesului, a contribuit în orice mod la săvârşirea erorii judiciare de către magistrat. … (6) Pentru repararea prejudiciului, persoana vătămată se poate indrepta cu acţiune numai împotriva statului, reprezentat prin Ministerul Finanţelor Publice. … (7) După ce prejudiciul a fost acoperit de stat în temeiul hotărârii irevocabile date cu respectarea prevederilor alin. (6), statul se poate indrepta cu o acţiune în despăgubiri împotriva magistratului care, cu rea-credinţa sau grava neglijenţa, a săvârşit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii. … (8) Termenul de prescripţie a dreptului la acţiune în toate cazurile prevăzute de prezentul articol este de un an. … +
Articolul 95(1) Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanţelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui magistrat, încălcarea obligaţiilor profesionale în raporturile cu justiţiabilii ori săvârşirea de către acesta a unor abateri disciplinare. … (2) Exercitarea dreptului prevăzut la alin. (1) nu poate pune în discuţie soluţiile pronunţate prin hotărârile judecătoreşti, care sunt supuse căilor legale de atac. … +
Capitolul IIRăspunderea disciplinară a magistraţilorRăspunderea disciplinară a magistraţilor +
Articolul 96Magistraţii răspund disciplinar pentru abaterile de la îndatoririle de serviciu, precum şi pentru faptele care afectează prestigiul justiţiei. +
Articolul 97Constituie abateri disciplinare:a) încălcarea prevederilor legale referitoare la incompatibilităţi şi interdicţii privind magistraţii; … b) nerespectarea prevederilor cuprinse în Codul deontologic al magistraţilor; … c) intervenţiile pentru soluţionarea unor cereri privind satisfacerea intereselor personale sau ale membrilor familiei ori ale altor persoane, precum şi imixtiunea în activitatea altui magistrat; … d) desfăşurarea de activităţi publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuţiilor de serviciu; … e) nerespectarea secretului deliberării sau a confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter; … f) nerespectarea în mod repetat a dispoziţiilor legale privitoare la soluţionarea cu celeritate a cauzelor; … g) refuzul de a primi la dosar cererile, concluziile, memoriile sau actele depuse de părţile din proces; … h) reţinerea repetată a dosarelor peste timpul necesar efectuării lucrărilor sau studiului dosarului; … i) refuzul nejustificat de a îndeplini o îndatorire ce îi revine potrivit legii sau dispusă, potrivit legii, de conducătorul instanţei ori parchetului; … j) neglijenţa grava sau repetată în rezolvarea lucrărilor; … k) efectuarea cu întârziere a lucrărilor; … l) absentele nemotivate de la serviciu sau întârzierea ori plecarea de la program, în mod repetat; … m) atitudinile ireverentioase în timpul exercitării atribuţiilor de serviciu faţă de colegi, avocaţi, experţi, martori sau justiţiabili. … +
Articolul 98Sancţiunile disciplinare care se pot aplica magistraţilor, proporţional cu gravitatea abaterilor, sunt:a) avertismentul; … b) diminuarea indemnizaţiei de încadrare lunare brute cu până la 15% pe o perioadă de la o luna la 3 luni; … c) mutarea disciplinară pentru o perioadă de la o luna la 3 luni la o instanţa sau la un parchet, situate în circumscripţia aceleiaşi curţi de apel ori în circumscripţia aceluiaşi parchet de pe lângă curtea de apel; … d) revocarea din funcţia de conducere ocupată; … e) excluderea din magistratura. … +
Articolul 99Sancţiunile disciplinare prevăzute la art. 98 se aplică de secţiile Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice. +
Titlul VDispoziţii tranzitorii şi finaleDispoziţii tranzitorii şi finale +
Articolul 100(1) Magistraţii în funcţie la data intrării în vigoare a prezentei legi se considera ca îndeplinesc condiţiile legale pentru ocuparea funcţiilor în care sunt numiţi. … (2) Judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi perchezitionati, reţinuţi sau arestaţi preventiv numai cu încuviinţarea secţiilor Consiliului Superior al Magistraturii. Până la constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii, încuviinţarea se acordă de către ministrul justiţiei. … (3) În caz de infracţiune flagrantă, judecătorii, procurorii şi magistraţii-asistenţi pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei, Consiliul Superior al Magistraturii fiind informat neîntârziat de organul care a dispus reţinerea sau percheziţia. Până la constituirea noului Consiliu Superior al Magistraturii, va fi informat ministrul justiţiei. … +
Articolul 101(1) Judecătorii în funcţie ai Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie îşi continua activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi. … (2) Judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cărora le-a expirat mandatul pentru care au fost numiţi ori, după caz, sunt eliberaţi din motive neimputabile, îşi păstrează gradul dobândit în ierarhie şi pot ocupa o funcţie de judecător la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi pot reveni pe funcţia de magistrat deţinută anterior sau pe o alta funcţie de judecător ori procuror sau pot opta pentru intrarea în avocatura sau notariat, fără examen. … +
Articolul 102Magistraţii care au, la data intrării în vigoare a prezentei legi, norma de baza la instituţii de învăţământ superior juridic, au obligaţia ca, începând cu anul universitar următor, să-şi transfere norma de baza la instanţa sau parchetul la care funcţionează ori sa renunţe la calitatea de magistrat. +
Articolul 103(1) Magistraţii în funcţie şi personalul de specialitate juridică asimilat acestora care au beneficiat de vechime în magistratura potrivit Legii nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, îşi păstrează aceasta vechime. … (2) Salarizarea magistraţilor-asistenţi se face potrivit anexei nr. 1 la Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea şi alte drepturi ale magistraţilor, aprobată prin Legea nr. 347/2003, în baza coeficienţilor de multiplicare prevăzuţi la nr. crt. 19, 20, 18 pentru magistraţii-asistenţi gradul I, II, III, la nr. crt. 12, 13, 19 pentru magistraţii-asistenţi şefi, gradul I, II, III şi la nr. crt. 12 pentru prim-magistratul-asistent. … +
Articolul 104(1) Dispoziţiile prezentei legi privind vechimea necesară pentru ocuparea funcţiei de judecător sau procuror şi pentru promovarea în aceste funcţii se aplică începând cu 1 ianuarie 2005. … (2) Până la data de 1 ianuarie 2005, pot fi numite în magistratura, în condiţiile art. 31, şi persoanele care au ocupat cel puţin 5 ani funcţia de personal de specialitate juridică din fostele arbitraje de stat, magistrat consultant, asistent judiciar, avocat, notar, jurisconsult, consilier juridic, cadru didactic din învăţământul superior acreditat ori de cercetare în Institutul de Cercetări Juridice al Academiei Române sau funcţii de specialitate juridică în administraţia publică, în aparatul Parlamentului, Administraţiei Prezidenţiale, Guvernului, Curţii Constituţionale, Curţii de Conturi, Avocatului Poporului sau Consiliului Legislativ. … +
Articolul 105(1) Dispoziţiile prezentei legi se aplică în mod corespunzător şi magistraţilor militari. … (2) Perioada în care judecătorii financiari, judecătorii financiari inspectori, procurorii financiari şi consilierii secţiei jurisdicţionale ai Curţii de Conturi au exercitat aceste funcţii în cadrul Curţii de Conturi se considera vechime în magistratura. … (3) Perioada în care personalul de specialitate juridică a funcţionat în fostele arbitraje de stat constituie vechime în magistratura. … +
Articolul 106(1) Consiliul Superior al Magistraturii aproba, prin hotărâre care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I: … a) Regulamentul privind concursul de admitere şi examenul de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii, care prevede modul de organizare, tematica, probele de examen, procedura de desfăşurare a concursului de admitere şi a examenului de absolvire, precum şi media minima de admitere şi de absolvire a Institutului Naţional al Magistraturii; … b) Regulamentul Institutului Naţional al Magistraturii; … c) Regulamentul privind examenul de capacitate al magistraţilor stagiari, care prevede modul de organizare, tematica, probele de examen, procedura de desfăşurare şi media minima de promovare a examenului de capacitate al magistraţilor stagiari; … d) Regulamentul privind organizarea şi desfăşurarea concursului de admitere în magistratura; … e) Regulamentul privind modul de desfăşurare a cursurilor de formare profesională continua a magistraţilor şi atestare a rezultatelor obţinute; … f) Regulamentul privind concursul de promovare în funcţii de execuţie a magistraţilor; … g) Regulamentul privind concediile magistraţilor. … (2) Regulamentele prevăzute la alin. (1) se adoptă în termen de 90 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Partea I, şi intră în vigoare la data intrării în vigoare a dispoziţiilor prezentei legi. … +
Articolul 107(1) Prezenta lege intră în vigoare la 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. … (2) La data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga: … a) dispoziţiile art. 6, art. 12, art. 14-16, art. 36-43, art. 55, art. 58 şi art. 59-69 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare; … b) dispoziţiile art. 2 alin. (2), art. 3, art. 42-69, art. 91-120^1 şi art. 121-131^1 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 259 din 30 septembrie 1997, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 66 privind vechimea în magistratura necesară pentru promovarea în funcţia de judecător sau procuror, care se abroga pe data de 1 ianuarie 2005. … (3) Dispoziţiile art. 13 din Legea Curţii Supreme de Justiţie nr. 56/1993, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 56 din 8 februarie 1999, cu modificările şi completările ulterioare, se abroga pe data de 1 ianuarie 2005. … Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, în condiţiile art. 77 alin. (2) şi cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (1) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANUPREŞEDINTELE SENATULUINICOLAE VACAROIUBucureşti, 28 iunie 2004.Nr. 303. +
AnexăCriteriile de evaluare a activităţii profesionale a magistraţilor ┌────────────────────────────────────────────┐ │ A. Perfecţionarea pregătirii profesionale │ └────────────────────────────────────────────┘1. FORMA PERFECŢIONARE ORGANIZATĂ LA NIVELUL INSTANŢEI SAU, DUPĂ CAZ, AL CURŢII DE APEL ŞI LA NIVELUL PARCHETELOR DE PE LÂNGĂ ACESTEA – ÎNVĂŢĂMÂNT PROFESIONALTEMA ___________________REZULTATELE OBŢINUTE___________________2. FORMA PERFECŢIONARE CENTRALIZATA (Institutul Naţional al Magistraturii, instituţii de învăţământ superior din ţara sau străinătate ori alte forme de perfecţionare centralizata) PERIOADA LOC DESFĂŞURARE DISCIPLINA REZULTATE ┌───────────────┐ ┌───────────┐ ───── ──── └───────────────┘ └───────────┘ ───────── ───── ──── ┌───────────────┐ ┌───────────┐ ───────── └───────────────┘ └───────────┘ 3. FORMA SPECIALIZARE, SCHIMB EXPERIENTA PERIOADA ŢARA LOCALITATEA DISCIPLINA TEMA ┌─────┐ ┌───────────┐ ┌───────────┐ ┌─────┐ ───── ──── └─────┘ └───────────┘ └───────────┘ └─────┘ ───── ──── ┌─────┐ ┌───────────┐ ┌───────────┐ ┌─────┐ └─────┘ └───────────┘ └───────────┘ └─────┘ PARTICIPARE LA SIMPOZIOANE, CONFERINŢE etc. PERIOADA ŢARA LOCALITATE TEMA LUCRARE PREZENTATĂ (dacă este cazul) ┌─────┐ ┌──────────┐ ┌─────┐ ┌──────────────────┐ ──── ──── └─────┘ └──────────┘ └─────┘ └──────────────────┘ ┌─────┐ ┌──────────┐ ┌─────┐ ┌──────────────────┐ ──── ──── └─────┘ └──────────┘ └─────┘ └──────────────────┘ INSTITUŢIA CARE A PROPUS PARTICIPAREA ______________________ 4. LUCRĂRI PUBLICATE NR. TOTAL: _____ DINTRE CARE: DATA LOC APARITIE TIP TITLU (Editura, (Articol, Revista etc.) Lucrare etc.) ┌─────────────┐ ┌─────────────────────┐ ┌─────────┐ ──── ──── └─────────────┘ └─────────────────────┘ └─────────┘ ┌─────────────┐ ┌─────────────────────┐ ┌─────────┐ ──── ──── └─────────────┘ └─────────────────────┘ └─────────┘ 5. ACTIVITATE DIDACTICA INSTITUŢIA FUNCŢIA DISCIPLINA┌──────────────┐ ┌──────────────┐ ┌─────────────────┐└──────────────┘ └──────────────┘ └─────────────────┘ ┌────────────────────────────────────────────┐ │ B. Activitate profesională a judecătorilor │ └────────────────────────────────────────────┘I. Activitatea de judecată: TOTAL MEDIA PE INSTANTA SAU, DUPĂ CAZ, PE SECŢIE 1. NR. ŞEDINŢE DE JUDECATA LA CARE A PARTICIPAT ___ _____ 2. NR. ŞEDINŢE DE JUDECATA CONDUSE ___ _____ 3. NR. PARTICIPARI COMPLETE SPECIALIZATE ___ _____ 4. NR. DOSARE RULATE ___ ____ 5. NR. HOTĂRÂRI PRONUNŢATE ___ _____ 6. OPERATIVITATEA ÎN SOLUŢIONAREA CAUZELOR ___ _____ 7. NR. HOTĂRÂRI REDACTATE ___ _____ 8. NR. HOTĂRÂRI REDACTATE PESTE TERMEN ___ _____ 9. NR. HOTĂRÂRI CASATE ___ _____ 10. NR. HOTĂRÂRI CASATE IMPUTABILE ___ _____ DIN CARE: – CU OBIECTIUNTLE MAGISTRATULUI APRECIATE CA ÎNTEMEIATE DE INSTANTA/SECŢIILE SPECIALIZATE _____II. Alte activităţi ale judecătorului:1. Activitatea de judecător de serviciu sau delegatCompartiment______________________2. Observaţii de proiecte de acte normative___________3. Plângeri, reclamaţii, cereri soluţionate ____________4. Alte activităţi___________________________ ┌──────────────────────────────────────┐ │ C. Activitatea profesională │ └──────────────────────────────────────┘1. DOSARE de ancheta_____________din care rechizitorii __________________2. DOSARE de supraveghere________din care rechizitorii __________________3. INCULPATI trimişi în judecata _________din care arestaţi _____________4. Operativitate în rezolvarea cauzelor_______________________5. CONCLUZII în:– latura penală a cauzei _____________– latura civilă a cauzei _____________6. Exercitarea acţiunii civile din oficiu ___________7. Soluţii infirmate _____________________8. Cai de atac exercitate _______ din care admise ______________________9. Referate pentru recurs în anulare întocmite ______ din care admise______10. Dosare restituite de instanţa în vederea refacerii sau completării urmăririi penale, cu excepţia celor restituite ca urmare a extinderii acţiunii sau a procesului penal _________________________________11. Dosare restituite la procuror în vederea refacerii rechizitoriului ______12. Alte activităţi ale procurorului:– Note de studiu ___________________________– Observaţii la proiecte de acte normative _____________– Note, memorii, referate _______________________ ┌──────────────────────────────────────────────────────┐ │ D. Criterii şi parametri în evaluarea performantelor │ │ magistraţilor care deţin funcţii de conducere │ └──────────────────────────────────────────────────────┘ CALIFICATIVUL ACORDAT a) Capacitatea de organizare şi decizie ________________ b) Gradul de comunicativitate ________________ c) Atitudinea în relaţiile cu: – magistraţii ________________ – personalul auxiliar ________________ – petitionarii ________________ – alte instituţii ________________ d) Gradul de complexitate a cauzelor ________________ e) Obiectivitatea în aprecierea colaboratorilor ________________ f) Organizarea şi supravegherea pregătirii profesionale ________________ g) Capacitatea de a gestiona situaţiile de criza ________________ ┌────────────────────────────────────────────┐ │ E. Parteneri profesionali, organizatorici │ │ şi de conduita │ └────────────────────────────────────────────┘ CALIFICATIVUL ACORDAT 1. a) Capacitatea de interpretare şi aplicare ca legii _________________ b) Respectarea normelor procedurale în activitatea desfăşurată _________________ c) Calitatea hotărârilor/actelor de urmărire penală _________________ d) Gradul de complexitate a cauzelor _________________ e) Rezolvarea lucrărilor în termen _________________ f) Cunoaşterea, asimilarea şi aplicarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale şi a C.E.D.O _________________ 2. a) Perseverenta _________________ b) Iniţiativa _________________ c) Autoritatea _________________ d) Puterea de muncă _________________ e) Spiritul de analiza şi sinteza _________________ 3. a) Respectarea disciplinei muncii _________________ b) Atitudinea în relaţiile cu colegii _________________ c) Atitudinea în raporturile cu justiţiabilii _________________ d) Respectarea normelor Codului deontologic al magistraţilor _________________F. CALIFICATIV ACORDAT:_______________________G. CALIFICATIV FINAL ACORDAT DUPĂ CONTESTAŢIE: _________________________________
