LEGE nr. 293 din 3 noiembrie 2022

Notă …

Conform articolului III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, în tot cuprinsul anexei la Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea și combaterea cancerului se elimină sintagma „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.Parlamentul României adoptă prezenta lege. + 
Articolul 1Se aprobă Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, ale cărui obiective și măsuri de aplicare se realizează în condițiile Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare. + 
Articolul 2(1)Ministerul Sănătății, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătății publice, este responsabil de planificarea, inițierea, coordonarea, monitorizarea și evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea și combaterea cancerului. Casa Națională de Asigurări de Sănătate și Ministerul Finanțelor sunt responsabili de îndeplinirea măsurilor cuprinse în anexa care face parte integrantă din prezenta lege.(2)Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se implementează pentru perioada 2023-2030 și reprezintă principalul document de politică publică ce fundamentează măsurile de prevenire și combatere a cancerului la nivel național. Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se actualizează în funcție de rezultatele obținute și în acord cu direcțiile strategice din domeniul prevenirii și combaterii cancerului stabilite de Organizația Mondială a Sănătății și la nivelul Uniunii Europene. + 
Articolul 3Îndeplinirea tuturor obiectivelor și a măsurilor cuprinse în Planul național de prevenire și combatere a cancerului constituie o obligație a tuturor autorităților administrației publice centrale și locale, precum și a tuturor persoanelor fizice și juridice. + 
Articolul 4(1)Toți cetățenii români care se află pe teritoriul României, au domiciliul sau reședința în România, cetățenii statelor membre ale Uniunii Europene, ai Spațiului Economic European și cetățenii Confederației Elvețiene, precum și străinii și apatrizii care au domiciliul sau reședința în România au dreptul garantat de stat la serviciile de natură medicală, socială și de susținere psihologică cuprinse în Planul național de prevenire și combatere a cancerului, după cum urmează:a)servicii medicale de prevenire, diagnostic și tratament al cancerului; … b)servicii de îngrijire, inclusiv îngrijiri paliative; … c)servicii de psihooncologie, onconutriție și oncofertilitate; … d)servicii sociale și indemnizații lunare de hrană. … (2)Serviciile prevăzute la alin. (1) se asigură prin intermediul furnizorilor de servicii organizați conform legii, în funcție de specificul serviciilor acordate și de nevoile particulare ale fiecărui beneficiar. + 
Articolul 5(1)Planul național de prevenire și combatere a cancerului în România se finanțează de la bugetul de stat prin bugetul Ministerul Sănătății și din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate (FNUASS), după caz, conform prevederilor art. 58 și ale art. 271 din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Suma aprobată anual pentru finanțarea planului național reprezintă cel puțin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfășurarea programelor de sănătate la nivel național de către Ministerul Sănătății și Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS).(2)Fondurile necesare pentru acordarea și decontarea la nivelul realizat a serviciilor și investigațiilor medicale prevăzute în cadrul Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România se aprobă prin legile bugetare anuale, atât în bugetul FNUASS, cât și în bugetul Ministerului Sănătății, după caz. Sumele aprobate prin legile bugetare anuale pot fi modificate în cursul exercițiului bugetar, cu respectarea regulilor și a condițiilor prevăzute de lege.(3)Se înființează Programul de inovație în sănătate ca un mecanism de acces la tratamente inovative, finanțat din bugetul de stat prin Ministerul Sănătății și transfer către CNAS. Criteriile și condițiile de acces, precum și procedura de decontare din programul de inovație se aprobă prin ordin comun al ministrului sănătății și al președintelui Casei Naționale de Asigurări de Sănătate.(la 30-07-2023,
Articolul 5 a fost modificat de Punctul 1., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
 + 
Articolul 6În scopul implementării Planului național de prevenire și combatere a cancerului în România, Ministerul Sănătății și unitățile din subordine și coordonare, precum și ministerele care au rețea medicală proprie pot colabora cu asociații și fundații de profil, naționale și internaționale. + 
Articolul 7Abrogat.(la 30-07-2023,
Articolul 7 a fost abrogat de Punctul 2., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
 + 
Articolul 8Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2023.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 și ale art. 76 alin. (2) din Constituția României, republicată.
p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR,
CIPRIAN-CONSTANTIN ȘERBAN
p. PREȘEDINTELE SENATULUI,
ALINA-ȘTEFANIA GORGHIUBucurești, 3 noiembrie 2022.Nr. 293. + 
ANEXĂ
PLANUL NAȚIONAL
de prevenire și combatere a cancerului în România + 
AbrevieriANMDMR – Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din RomâniaCCCN (Comprehensive Cancer Care Networks) – rețele complexe pentru îngrijirea canceruluiCCR – cancerul colorectalCISH – hibridizare cromogenă in situCNAS – Casa Națională de Asigurări de Sănătate CRISPR (Clustered Regularly Interspaced Short Palindromic Repeats) – grupuri de repetări scurte palindromice în ordine intercalată CT – tomografie computerizatăDAPP – deținătorul autorizației de punere pe piațăDES – dosarul electronic de sănătateEDS – endoscopie digestivă superioarăEMA – Agenția Europeană a Medicamentului ERNs – rețele europene de referințăFISH – hibridizare fluorescentă in situFNUASS – Fondul Național Unic de Asigurări Sociale de Sănătate GLOBOCAN – Observatorul global al canceruluiHP – histopatologicIHC – imunohistochimieIRM – imagistică prin rezonanță magnetică INSP – Institutul Național de Sănătate Publică MS – Ministerul SănătățiiNGS (Next Generation Sequencing) – secvențiere de generația a 2-aOMS – Organizația Mondială a SănătățiiORPHA – sistem de codificare specific bolilor rarePET-CT – tomografia cu emisie de pozitroniPNRR – Planul național de redresare și reziliențăRNCC – Registrul național al cancerelor la copilSISH – hibridizarea in situ prin amplificarea semnalului cu argintSBRT (Stereotactic Body Radiation Therapy) – radioterapia stereotactică a corpuluiSPF – factor de protecție solară UE – Uniunea EuropeanăYLL (Years of Life Lost) – anii de viață pierduți + 
Situația prezentăCreșterea și diferențierea excesivă a celulelor prin dezechilibrarea ciclului celular pot conduce la apariția cancerului.Cancerul a fost și va rămâne în continuare o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel național, cât și la nivel mondial, fiind prima sau a doua cauză de decese premature (la vârste cuprinse între 30 și 69 de ani) în 134 de țări (sursa: OMS – International Agency for Research on Cancer).Din nefericire, această afecțiune este responsabilă de aproximativ 10 milioane de decese în anul 2020, una din 11 femei și unul din 8 bărbați decedând din cauza acesteia în fiecare an (sursa: OMS – International Agency for Research on Cancer).Pe de altă parte, estimările World Cancer Report 2020 arată că atât incidența, cât și prevalența acestei afecțiuni sunt în creștere, ceea ce ne obligă la măsuri imediate pentru limitarea poverii bolii.În UE, în anul 2020, au fost înregistrate 2,7 milioane de noi cazuri de cancer și 1,3 milioane de decese datorate acestei maladii (GLOBOCAN 2020).Conform GLOBOCAN, în România, în anul 2020, au fost înregistrate 98.886 de noi cazuri de cancer (53.881 de cazuri la sexul masculin și 45.005 cazuri la sexul feminin) și 54.486 de decese (31.886 de decese la sexul masculin și 22.600 de decese la sexul feminin). Cele mai frecvente localizări, la ambele sexe, au fost în ordine descrescătoare colorectal, plămân, sân, prostată, vezică urinară.La sexul feminin, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate în strânsă legătură cu următoarele localizări: sân, colorectal, col uterin, plămân, corp uterin. (GLOBOCAN 2020)La sexul masculin, cele mai frecvente cancere au fost înregistrate în strânsă legătură cu următoarele localizări: plămân, prostată, colorectal, vezica urinară, stomac. (GLOBOCAN 2020)În data de 3 februarie 2021, Comisia Europeană a lansat Planul european de combatere a cancerului, structurat pe patru domenii majore de acțiune (prevenție, depistare timpurie, diagnostic și tratament, îmbunătățirea calității vieții), cu o finanțare de aproximativ 4 miliarde euro. De asemenea, se dorește crearea unui centru de cunoștințe privind cancerul, în vederea realizării unui sprijin real în domeniul cercetării și inovării. Planul european de combatere a cancerului^1 recunoaște valoarea medicinei personalizate pentru managementul cancerului, pentru cei 4 piloni ai planului: prevenție, depistare precoce, tratament și calitatea vieții: „Medicina personalizată – adaptată situațiilor și nevoilor individuale – a schimbat radical prognosticul pacienților cu cancer. Între timp, cercetarea și inovația, precum tehnologiile mRNA, alături de tehnologiile digitale, au stimulat substanțial înțelegerea asupra modului în care apare și progresează cancerul, dar și asupra prevenirii, diagnosticului și tratamentului cancerului …. Combinația inteligentă dintre datele privind sănătatea și noile tehnologii răspunde dezvoltării exponențiale a medicinei personalizate, care devine un instrument puternic de abordare a cancerului prin strategii de prevenire și tratament personalizate, astfel încât pacienții să primească terapiile care funcționează cel mai bine pentru ei și să nu se irosească bani pe tratamente folosind principiul încercare-eroare …. Bazându-se pe ceea ce UE, statele membre, profesioniștii din domeniul sănătății, industria și organizațiile de pacienți au realizat deja, Planul european de combatere a cancerului va folosi potențialul remarcabil al noilor tehnologii și al progresului științific, inclusiv cunoștințe despre comorbidități, dar și din științele sociale și comportamentale, pentru a aborda mai bine cancerul de-a lungul întregului traseu al pacientului și de-a lungul evoluției bolii, prin flagshipurile și acțiunile sale. UE se află într-o poziție unică de a maximiza acest potențial prin punerea în comun a cunoștințelor științifice, a cunoștințelor, a datelor și a puterii de calcul pentru a dezvolta soluții inovatoare și personalizate care să beneficieze pacienții cu cancer.“^1 https://ec.europa.eu/health/sites/default/files/non_communicable_diseases/docs/eu_cancer-plan_en.pdf.Consiliul Uniunii Europene^2, încă din 7 decembrie 2015, a inclus printre concluzii „Medicina personalizată pentru pacienți“, invitând statele membre și Comisia Europeană să se implice pentru a atinge potențialul maxim al medicinei personalizate. Conform concluziilor Consiliului, medicina personalizată se referă la un model medical care folosește caracterizarea fenotipurilor și genotipurilor persoanelor (de exemplu, profilare moleculară, imagistică medicală, date despre stilul de viață) pentru elaborarea strategiei terapeutice potrivite pentru persoana potrivită la momentul potrivit și/sau pentru a determina predispoziția la o boală și/sau pentru a oferi în timp util o prevenție specifică. Medicina personalizată se referă la conceptul mai larg de îngrijire axată pe pacienți, care ține seama de faptul că, în general, sistemele de sănătate trebuie să răspundă mai bine nevoilor pacienților.^2 http://data.consilium.europa.eu/doc/document/ST-15054-2015-INIT/en/pdf.Noul Parteneriat pentru medicina personalizată, care urmează să fie înființat în 2023 și finanțat în cadrul programului Orizont Europa, va identifica prioritățile pentru cercetare și educație în medicina personalizată, va sprijini proiectele de cercetare privind prevenirea, diagnosticul și tratamentul cancerului și va face recomandări pentru lansarea abordărilor medicale personalizate în practica medicală zilnică. Ca acțiune pregătitoare pentru parteneriat, Comisia Europeană va stabili o foaie de parcurs către prevenția personalizată, identificând lacunele din cercetare și inovare, și va sprijini o abordare pentru cartografierea tuturor anomaliilor biologice cunoscute care duc la susceptibilitatea la cancer, inclusiv a cancerelor ereditare.Medicina personalizată va beneficia, de asemenea, de High-Performance Computing. Combinarea datelor de sănătate ale unei persoane cu monitorizarea în timp real prin dispozitive inteligente și farmacocinetică va constitui baza pentru crearea unui geamăn digital (digital twin) al fiecărei persoane. Acest lucru va valorifica potențialul abordărilor medicale personalizate și va spori strategiile de screening și prevenire, diagnosticele rapide și conceptele terapeutice individualizate.Pe de altă parte, acest plan are în vedere o inițiativă prin care să se asigure accesul rapid la servicii de depistare, diagnosticare și tratament în cazul cancerelor pediatrice.De asemenea, va fi necesar un focus pe zona de medicină preventivă, care să aducă populației informații despre factorii de risc ai bolilor transmisibile care pot fi preveniți și convertiți. Spre exemplu, despre efectele fumatului asupra sănătății, care în România a fost reglementat printr-un cadru legislativ restrictiv, cum ar fi interzicerea fumatului în spațiile publice, interzicerea comercializării către minori, introducerea pictorialelor pentru avertismentele de sănătate, punerea în practică a unui sistem de taxare a tutunului la nivel european și stabilirea prețurilor produselor și a politicilor comerciale pentru a încuraja renunțarea la fumat și pentru a descuraja inițierea minorilor. Cu toate acestea, conform ultimelor date statistice, 30% din populația țării fumează (cu mult peste media UE, de 23%), iar România este unul dintre puținele state membre ale Uniunii Europene în care procentul fumătorilor este în creștere accelerată în ultimii ani (Eurobarometrul 506/2021 al Comisiei Europene). Organizația Mondială a Sănătății, în contextul oferit de Convenția-cadru OMS pentru controlul tutunului, adoptată la Geneva la 21 mai 2003 și ratificată de România prin Legea nr. 332/2005, acordă o atenție sporită problemei fumatului la nivel global și promovează politici de control al tutunului. Aceste politici sunt susținute de Comisia Europeană, prin revizuirea periodică a cadrului de fabricare și comercializare, precum și prin monitorizarea implementării acestor prevederi introduse prin Directiva 2014/40/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 3 aprilie 2014 privind apropierea actelor cu putere de lege și a actelor administrative ale statelor membre în ceea ce privește fabricarea, prezentarea și vânzarea produselor din tutun și a produselor conexe și de abrogare a Directivei 2001/37/CE, transpusă de România prin Legea nr. 201/2016.Cu toate acestea, măsurile naționale, europene și internaționale nu sunt suficiente și eficiente pentru reducerea ratei fumatului. În România, proporția fumătorilor față de întreaga populație a crescut cu 1 punct procentual față de 2014 și cu 2 puncte procentuale față de 2017 și este una dintre cele mai mari din Uniunea Europeană (Eurobarometru 506/2021).Având în vedere cele expuse, Parlamentul României a decis constituirea unui grup de lucru pentru realizarea unui plan național de combatere a cancerului care să corespundă nevoilor pacienților oncologici din țara noastră.Grupul de lucru pentru realizarea Planului național de combatere a cancerului a stabilit ca obiectiv principal realizarea unui traseu bine stabilit și standardizat al pacientului între diversele paliere de îngrijiri, pentru un abord multidisciplinar, integrat al cancerului, iar pentru ca acest obiectiv să fie atins au fost statuate obiective generale care urmăresc pilonii Planului european de combatere a cancerului și obiective specifice pentru localizările cu cea mai mare povară a bolii în România.I.Obiective generaleA.Prevenția1.Realizarea unei strategii naționale de promovare a conceptelor de prevenție a NCDS

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Punctul 1, Litera A., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 … 2.Realizarea unei rețele interconectate la nivel național și sistemele de conectare în rețea ale UE

(la 06-09-2024,
Punctul 2. , Litera A. , Punctul I. , ANEXĂ a fost modificat de Punctul 1. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024
)
 … 3.Măsurarea factorilor de risc asociați cu apariția cancerului

 … 4.Medicina personalizată

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Punctul 4, Litera A, Punctul I din ANEXĂ a fost modificat de Punctul 3., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin înlocuirea sintagmei Fond de inovație cu sintagma Program de inovație
)
(la 30-07-2023,
Tabelul de la Punctul 4, Litera A, Punctul I din ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 …  … B.Diagnosticarea1.Traseul pacientului oncologic

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Punctul 1, Litera B., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)

 … 2.Medicina personalizată

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Punctul 2., Litera B., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Punctul 4., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
(la 30-07-2023,
Tabelul de la Punctul 2., Litera B., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 … 3.Extinderea categoriei de afecțiuni hematologice maligne pentru bolnavii care beneficiază de diagnostic prin testare prin imunofenotipare, examen citogenetic și FISH și examen de biologie moleculară la adulți și copii

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Punctul 3., Litera B., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Punctul 5., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
 … 4.Realizarea unui registru național de cancer funcțional, cu subregistre pentru toate localizările, precum și implementarea dosarului electronic al pacientului, în acord cu spațiul european de date medicale

(la 06-09-2024,
Punctul 4. , Litera B. , Punctul I. , ANEXĂ a fost modificat de Punctul 2. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024
)
 …  … C.Tratamentul1.Introducerea terapiilor inovative

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Punctul 1., Litera C., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Punctul 6., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin înlocuirea sintagmei Fond de inovație cu sintagma Program de inovație
)
(la 30-07-2023,
Tabelul de la Punctul 1., Litera C., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 … 2.Actualizarea periodică a ghidurilor de practică medicală și a protocoalelor terapeutice

 … 3.Tumor board

 … 4.Medicina personalizată

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Punctul 4, Litera C, Punctul I din ANEXĂ a fost modificat de Punctul 7., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
(la 30-07-2023,
Tabelul de la Punctul 4, Litera C, Punctul I din ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 … 5.Servicii de radioterapie

(la 06-09-2024,
Litera C. , Punctul I. , ANEXĂ a fost completată de Punctul 3. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024
)
 …  … D.Îngrijirea1.Paliația

(la 06-09-2024,
Punctul 1, Litera D., Punctul I., ANEXĂ a fost modificat de Punctele 4 și 5 ale articolului III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024
)
 … 2.Servicii de psihooncologie, onconutriție și oncofertilitate

 …  … E.Cercetarea și inovarea

 …  … II.Obiective specificeA.Localizarea colorectalăExpunerea situației:1.Nivel europeanLa nivel european, conform International Agency for Research on Cancer (IARC) și European Cancer Information System (ECIS), în anul 2020 s-au înregistrat următoarele:– incidența: 507.044 de noi cazuri diagnosticate (325.335 cancer de colon și 181.709 cancer rectal), care reprezintă 12,9% din totalul cazurilor noi de cancer; … – mortalitate: 240.797 de decese (158.724 cancer de colon și 82.073 cancer rectal), care reprezintă 12,6% din totalul deceselor prin cancer în Europa; … – este al 3-lea cel mai frecvent cancer la bărbați și al 2-lea ca frecvență la femei; … – rata de supraviețuire este de 60%, probabilitatea de supraviețuire crește la 85% în cazul în care acest tip de cancer este tratat în centre specializate; … – 55% din cazurile noi de cancer ar putea fi prevenite prin ajustarea stilului de viață; … – 55% din pacienți sunt diagnosticați în stadiile 3 și 4; … – costurile cancerului colorectal: () costuri totale: aproximativ 19 miliarde EUR;() cancerul de colon – 12,2 miliarde EUR (6,4 costuri directe și 5,8 indirecte); cancerul rectal – 6,8 miliarde EUR (3,4 costuri directe și 3,4 indirecte);() costurile medicației pentru cancerul colorectal reprezintă aproximativ 25% din costurile directe;() conform studiului IHE The Costs of cancers of the digestive system (2020), comisionat de Digestive Cancers Europe, România cheltuie pentru tratamentul unui pacient cu cancer de colon 10 EUR/cap de locuitor (costurile sunt ajustate prin PPP = Purchasing Power Parity) și pentru tratamentul unui cancer rectal, aproximativ 5 EUR/cap de locuitor; aceste cheltuieli plasează România pe ultimele locuri pentru cheltuielile cu cele 2 patologii în Europa, ceea ce se reflectă și în indicatorii epidemiologici și de supraviețuire din țara noastră.În Europa de Est, la pacienții cu vârste cuprinse între 50 și 79 ani, 30% din cancerele colorectale au fost diagnosticate în stadiul IV. Conform studiului EUROCARE, supraviețuirea la 3 ani în stadiul IV este de 16%. …  … 2.Nivel național:Cancerul colorectal (CCR) reprezintă o cauză importantă de morbiditate și mortalitate, această patologie fiind la ora actuală a doua cauză de mortalitate neoplazică în România, după cancerul pulmonar. Riscul apariției este diferențiat la femei și bărbați (raport B/F = 1,5/1). În România, cancerul colorectal ocupă locul al doilea ca incidență la femei și locul trei la bărbați (Sursa: GLOBOCAN 2020), iar ca mortalitate ocupă locul al doilea la ambele sexe. Anual, în România mor peste 6.000 de adulți din cauza cancerului colorectal.Riscul de cancer colorectal crește cu vârsta, cea mai afectată grupă de vârstă fiind cea de la 60 la 79 ani. De asemenea, în România se constată o proporție mai mare în mediul urban față de cel rural (incidența între 2015-2019 a fost de 1,4-1,5 ori mai mare în mediul urban).Conform Roadmapului pentru cancerul colorectal publicat de Digestive Cancer Europe în anul 2019, ultimele date disponibile pentru România sunt la nivelul anului 2014 și indică o supraviețuire la 5 ani sub 60%, față de Elveția, Belgia și Norvegia, unde supraviețuirea la 5 ani se apropie de 70%.Județele cu cele mai mari incidențe sunt: Hunedoara, Alba, Sibiu, Vâlcea, Neamț, Iași, Covasna, Galați, Giurgiu. Numărul mediu al pacienților spitalizați anual (2015-2019) a fost de 20.700 pentru o medie de 114.000 de episoade de spitalizare. Tumora de cec a fost dominantă în episoadele de spitalizare din cauza cancerului colorectal (57,1% din cazuri), urmată de cea de rect (31,9% cazuri).Rata de mortalitate în 2019 prin cancer colorectal a fost de 40,3 decese la 100.000 de adulți.Media anilor de viață pierduți prematur (YLL = Years of Life Lost) prin cancer colorectal în 2019 a fost de 509,4/100.000 de locuitori (77.971 YLL). În mediul urban s-au pierdut prematur de 1,23 ori mai mulți ani de viață decât în cel rural. Județele cu cei mai mulți ani de viață pierduți prematur sunt: Bihor, Hunedoara, Mehedinți, Giurgiu, Harghita, Vaslui, Galați, Brăila și Tulcea.Majoritatea pacienților cu cancer colorectal sunt diagnosticați la vârste mai mari de 50 ani.Detecția precoce și screeningul cresc substanțial șansele de tratament și de supraviețuire. Peste o treime din decesele prin cancer colorectal ar putea fi evitate printr-un program riguros respectat de screening adresat persoanelor care prezintă risc crescut de cancer. Prin caracteristicile sale, CCR este o patologie care poate fi prevenită prin screeningul și supravegherea persoanelor asimptomatice.Screeningul CCR se poate face prin următoarele metode:• administrarea testelor de depistare a sângerărilor oculte din scaun;• rectosigmoidoscopia asociată cu prima metodă;• irigoscopia cu dublu contrast (rar utilizată);• colonoscopia totală (metoda esențială de diagnostic, dar costisitoare);• colonoscopia virtuală, utilizată în situații particulare; • administrarea capsulei endoscopice (metoda mai ușor acceptată de către pacienți, dar cu costuri crescute și rata mică de detecție pentru polipii mici și fără posibilitatea de excizie sau biopsie);• efectuarea testelor genetice în cazul rudelor pacienților care suferă de anumite sindroame genetice cu risc crescut pentru apariția cancerului colorectal. În prezent nu există în țară un program național de screening al CCR, care să fie reglementat legal, printr-un act normativ sau Plan național de prevenție și să aibă finanțare corespunzătoare și sustenabilă.Pe baza acestor date și ținând cont de faptul că în România nu există un program de screening organizat populațional pentru cancerul colorectal, introducerea unei politici de prevenție pentru cancerul colorectal constituie o prioritate care trebuie prevăzută într-un plan național de combatere a cancerului, alături de alte măsuri care să îmbunătățească supraviețuirea și modul de viață al pacientului oncologic.Având în vedere Directiva UE privind screeningul cancerului colorectal, în România au fost inițiate programele ROCCAS și ROCCAS II care au început în decembrie 2018, respectiv decembrie 2019 și care au ca obiectiv screeningul organizat în regiuni-pilot pentru populația cuprinsă între 50 și 74 de ani. Au fost nominalizate, după criterii bine definite, următoarele centre de screening: Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Clinic de Urgență Militar Central, Spitalul Clinic Județean de Urgență Constanța, Spitalul Clinic Județean de Urgență Craiova și UMF Craiova, fiecare dintre acestea având arondate județe aferente cu o țintă de 50.000 de persoane (total 200.000). Populația supusă screeningului va primi teste imunologice pentru detecția hemoragiilor fecale în scaun, iar cei pozitivi vor fi supuși colonoscopiei. Dintre aceștia, unii vor fi cu polipi, care se excizează endoscopic, iar alții cu cancer colorectal. Testele FIT vor fi înmânate populației-țintă, după chestionar și educație sanitară, de către medicii de familie. Deoarece unul dintre criteriile de eligibilitate ale proiectului finanțat de UE este ca peste 50% din populație să fie din zone defavorizate (rurale, comunități de romi) au fost implicate ONG-uri (de exemplu, SASTIPEN și Renașterea pentru Sud Muntenia). Proiectul se desfășoară până la sfârșitul anului 2023 și de succesul lui depinde extinderea în alte județe, respectiv regiuni, și apoi la nivelul întregii țări.Proiectul de screening organizat în centre-pilot, așa cum a fost prezentat pe scurt, are la bază experți gastroenterologi și endoscopiști din toată țara, din conducerile celor două societăți SRED (Societatea Română de Endoscopie Digestivă) și SRGH (Societatea Română de Gastroenterologie și Hepatologie) care se ocupă de educația medicilor de familie și a endoscopiștilor pentru colonoscopiile de screening. Registrul de cancer colorectal, care include în afara datelor demografice înregistrări legate de diagnostic etc., face parte integrantă din proiectele ROCCAS.Experții europeni implicați în proiectul ROCCAS au subliniat faptul că de la debutul proiectelor de acest gen până la primele rezultate pozitive trec aproximativ 10 ani. Programul de screening al cancerului colorectal (profilaxie) trebuie disociat ca plan financiar de cel de management (diagnostic, tratament, urmărire) al cancerului colorectal, deoarece sunt programe diferite foarte complexe, deși sunt conectate.Conform documentului Institutului Național de Cancer din Franța (Cancerul colorectal – de la diagnostic până la follow-up), https://www.e-cancer.fr/Professionnels-de-sante/Recommandations-et-outils-d-aide-a-la-pratique/Cancers-digestifs, riscul de a face un cancer colorectal se poate stratifica astfel:

O strategie de screening viabilă trebuie să țină cont de această stratificare pentru a propune metoda de diagnostic cea mai adaptată și de asemenea de povara bolii în funcție de județul de domiciliu.Recomandări și ghiduri europeneEste cunoscut și demonstrat științific faptul că un mod de viață sănătos, cu evitarea factorilor de risc (obezitatea, lipsa activității fizice, fumatul, consumul de alcool și unii factori alimentari), poate preveni cel puțin o treime din cancere, depistarea precoce și tratamentul curativ pot evita decesul prin cancer la încă o treime din bolnavi, iar tratamentul durerii și cel paliativ corect pot crește durata supraviețuirilor și calitatea vieții pentru o altă treime de bolnavi de cancer incurabili.Controlul cancerului include orice activitate care contribuie la reducerea morbidității sau a mortalității prin cancer. Un program național complex de control al cancerului evaluează diferitele căi de control al bolii și le implementează pe acelea cu cel mai redus raport între costuri și beneficii, pentru cea mai mare parte a populației. Consiliul Uniunii Europene recomandă screeningul doar în condițiile în care acesta este organizat pe baze populaționale și calitatea este asigurată în fiecare etapă a procesului de screening, incluzând informarea și invitarea populației-țintă, diagnosticarea leziunilor detectate prin screening, urmărirea și managementul leziunilor depistate. Calitatea screeningului populațional este direct dependentă de integrarea cu registrele de cancer. Ținând cont de capacitatea limitată a sistemelor de asigurare a calității și de nevoia de a integra înregistrarea efectivă a cancerului este recomandabil să se inițieze pilotarea screeningului pentru cancerul colorectal. În prezent, în Europa, nu există un consens privind modalitatea de screening pentru cancerul colorectal, deși în ultimii ani s-au implementat programe regionale sau naționale pentru screening. Astfel, ca modalități principale de screening se folosesc FIT (test imunologic de depistare a hemoragiilor oculte în scaun), colonoscopia sau FIT combinat cu colonoscopia sau sigmoidoscopia. De asemenea, nu există un consens referitor la grupele de vârstă țintă pentru aceste programe de screening. În țări precum Germania și Polonia acestea sunt între 50 și 65 de ani, în Franța, Ungaria, Italia, Slovacia și Scoția între 50 și 70/75 de ani, în Albania, Austria, Bulgaria, Cehia, Luxemburg după vârsta de 40/50 de ani, fără limită de vârsta superioară, iar în țări precum Finlanda și Anglia între 60 și 69 de ani.Directiva Consiliului Uniunii Europene din 2 decembrie 2003, privind screeningul pentru cancer (2003/878/CE), recomandă ca metodă primară de screening pentru cancerul colorectal FIT la ambele sexe, la grupele de vârsta între 50 și 74 de ani.Pe de altă parte, testarea genetică în cancerul colorectal aduce perspectiva diagnosticului molecular cu stabilirea riscului individual în familiile în care s-au identificat cazuri de sindroame genetice care predispun la cancer colorectal (de exemplu, polipoza adenomatoasă familială, sindrom Lynch) și accesul la terapii personalizate, în cazul cancerului colorectal avansat, metastatic. … 1.Testarea moleculară în sindroamele care predispun la CCRa)Sindromul LynchSindromul Lynch reprezintă cea mai frecventă cauză de cancer colorectal ereditar și reprezintă o afecțiune genetică autosomal dominantă, definită prin prezența unei mutații pe linie germinală în genele MMR (DNA mismatch repair) sau EPCAM. Tumorile care apar la acești pacienți sunt caracterizate de modificarea lungimii secvențelor repetitive de nucleotide denumite microsateliți, generând fenomenul de instabilitate microsatelitară (MSI). Instabilitatea microsatelitară este asociată cu pierderea expresiei genelor MLH1, MSH2, MSH6 și/sau PMS2. Prevalența instabilității microsatelitare (MSI) în cancerul colorectal variază între 7 și 19% și poate fi cel mai ușor pusă în evidență imunohistochimic. Pe de altă parte, este posibilă și testarea genetică în cadrul panelurilor NGS. Testarea instabilității microsatelitare este recomandată pentru toate cazurile diagnosticate de cancer colorectal.Sensibilitatea testării imunohistochimice pentru instabilitatea microsatelitară este de aproximativ 83%, iar specificitatea este de aproximativ 89%. Testarea genetică MSI este puternic corelată cu rezultatele determinărilor imunohistochimice. Sensibilitatea testării genetice pentru instabilitate microsatelitară în rândul subiecților cu mutații MLH1 sau MSH2 este aproximativ 80-91%, în timp ce în rândul subiecților cu mutații MSH6 sau PMS2 este de aproximativ 55-77%. Pentru persoanele la care testele imunohistochimice indică pierderea expresiei MLH1 se recomandă analiza prezenței mutațiilor BRAF sau studii de hipermetilare a promotorului genei MLH1, pentru a elucida cauza pierderii expresiei proteice a genei MLH1.Persoanele care prezintă istoric personal de tumoră cu instabilitatea microsatelitară înaltă (cu absența mutațiilor BRAF sau a hipermetilării promotorului MLH1), cu istoric familial pozitiv de mutație asociată cu sindromul Lynch, au un risc de > 2,5-5 ori mai mare de dezvoltare a sindromului Lynch pe baza modelelor de predicție existente și trebuie să fie supuse testării genetice pentru sindromul Lynch. La persoanele din familiile la care se cunoaște o anumită mutație specifică sindromului Lynch se recomandă testarea țintită pentru detectarea mutației respective (varianta patogenică familială). În cazul absenței variantei patogenice familiale, subiectul va continua protocoalele existente pentru screeningul cancerului colorectal. În cazul în care varianta patogenică familială este detectată la subiectul în cauză, acesta trebuie să urmeze strategiile existente pentru screeningul și supravegherea specifică Sindromului Lynch. … b)Sindromul de polipoză adenomatoasă familială (Familial Adenomatous Polyposis – FAP)Sindroamele de polipoză adenomatoasă familială sunt cauzate de mutații pe linie germinală care determină carcinogeneză colorectală crescută, manifestată prin apariția la vârstă tânără a multiple adenoame colorectale, leziunile premaligne pentru cancerul colorectal. Polipoza adenomatoasă familială este reprezentată de apariția a peste 100 de adenoame colorectale sincrone și este o afecțiune cu transmitere autosomal dominantă a mutațiilor în gena APC. Prevalența sa variază între 1:6850 și 1:31250 nașteri viabile. Forma atenuată a sindromului de polipoză adenomatoasă familială este caracterizată de apariția a mai puțin de 100 de adenoame colorectale, afecțiunea fiind transmisă tot autozomal dominant.Testarea genetică pentru sindroamele de polipoză se recomandă pentru pacienții la care se suspectează FAP, dar la care diagnosticul fenotipic nu este cert sau pentru identificarea variantei patogenice familiale. Rudele de gradul I ale pacientului index vor fi testate țintit pentru mutația identificată la pacientul index. Testarea genetică ar trebui să includă genele APC și MUTYH. Următoarele categorii de pacienți ar trebui să fie supuse testării genetice pentru sindroamele de polipoză adenomatoasă familială: subiecți cu un istoric personal cumulativ de cel puțin 10 adenoame colorectale, subiecții cu istoric familial de polipoză adenomatoasă familială, subiecții cu istoric de leziuni extracolorectale asociate FAP (adenoame duodenale, ampulare, tumori desmoide, cancer papilar tiroidian, hipertrofie congenitală a epiteliului pigmentar retinian, chisturi epidermoide, osteoame). … c)Sindromul Peutz-Jeghers (SPJ) Diagnosticul SPJ presupune identificarea unei mutații patogenice la nivelul genei STK11 sau criterii clinice precum cel puțin 2 din următoarele: cel puțin două hamartoame PJ la nivelul tractului digestiv, hiperpigmentare mucocutanată specifică la nivelul buzelor, limbii, nasului, organelor genitale, degetelor sau istoric familial de Sindrom Peutz-Jeghers. Se recomandă testarea genetică pentru genele STK11, BMPR1A și SMAD4. Dacă este cunoscută o variantă germinală patogenică SMAD4, testarea genetică la descendenți trebuie efectuată în primele 6 luni de viață, datorită riscului de telenagiectazie hemoragică ereditară.Pentru implementarea în practică a testării moleculare pentru cancerul colorectal trebuie susținute prin Planul național de combatere a cancerului următoarele activități:a)testarea imunohistochimică a tuturor cancerelor colorectale pentru testarea genelor de reparare a ADN-ului (mismatch repair-MMR); … b)testarea genetică de tip PCR/NGS pentru identificarea mutațiilor patogenice familiale din sindromul Lynch, din sindroamele de polipoză adenomatoasă și din sindromul Peutz-Jeghers etc. la nivelul centrelor de referință naționale prin disponibilitatea tehnică și susținerea financiară la nivel de centre de referință naționale conform criteriilor pentru riscul de sindroame neoplazice ereditare, de exemplu pentru Sindromul Lynch; … c)disponibilitatea tehnică și susținerea financiară la nivel de centre de referință naționale a testării genetice țintite, prin tehnici RT-PCR sau secvențiere Sanger pentru subiecții din familiile cu mutații patogenice familiale identificate pentru sindroamele menționate. …  …  … 2.Testarea moleculară pentru accesul la terapii personalizate, în cazul cancerului colorectal avansat, metastatic prin IHC sau NGS sau FISHMutațiile KRAS și NRASRAS este o familie de gene care include HRAS, NRAS și KRAS. Unele tumori colorectale conțin mutații somatice la nivelul genelor NRAS sau KRAS ce conduc la activarea proteinelor corespunzătoare și promovarea proliferării celulare.Mutațiile BRAFMutațiile BRAF, cea mai frecventă fiind V600E, sunt asociate cu proliferarea exagerată și metastazarea cancerului colorectal și reprezintă o țintă terapeutică specifică.Testarea genetică KRAS/NRAS și BRAF este recomandată la toți subiecții cu cancer colorectal metastatic.Testarea instabilității microsatelitare prin IHC pentru MLH1, MSH2, MSH6, PMS2 sau prin PCR-RT/NGS pentru cei cinci microsateliți (BAT25, BAT26, D5S346, D2S123, D17S250) necesar tratamentului imunologicHER2Supraexpresia HER2 este întâlnită în 2-5% din tumorile colorectale și este recomandată testarea ei în cazul tumorilor RAS sau BRAF wildtype, întrucât poate conduce la terapii antitumorale țintite.Fuziunile NTRKTestarea individuală pentru identificarea fuziunilor NTRK este indicată la pacienții care nu prezintă mutații la nivelul KRAS, NRAS, BRAF și MSI-H. Cazurile de cancer colorectal care prezintă fuziuni NTRK sunt eligibile pentru terapiile tumor-agnostice, aprobate în Uniunea Europeană. Testarea se poate face prin imunohistochimie sau FISH, urmată de confirmare prin testare NGS. + 
Obiective specifice cancerul – colorectal + 
Obiectivul 1 – Mortalitatea

 + 
Obiectivul 2 – Stadializarea

 + 
Obiectivul 3 – Program național de screening

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 3 – Program național de screening, Litera A., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)

 + 
Obiectivul 4 – Testarea genetică, decontarea acestor testări în situații clar stabilite

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 4 – Testarea genetică, decontarea acestor testări în situații clar stabilite, Litera A., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Punctul 8., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 4 – Testarea genetică, decontarea acestor testări în situații clar stabilite, Litera A., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 + 
Obiectivul 5 – Monitorizarea pacientului cu cancer colorectal

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 5 – Monitorizarea pacientului cu cancer colorectal, Litera A., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Punctele 9 și 10, Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 5 – Monitorizarea pacientului cu cancer colorectal, Litera A., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)

 + 
Obiectivul 6 – Centre acreditate pentru abordul minim invaziv, rezecții complexe, tratamentul carcinomatozei peritoneale, metastazelor hepatice, pulmonare și extrahepatice

(la 06-09-2024,
Tabelul de la Obiectivul 6 – Centre acreditate pentru abordul minim invaziv, rezecții complexe, tratamentul carcinomatozei peritoneale, metastazelor hepatice, pulmonare și extrahepatice, Litera A, Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Punctul 6. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024, prin abrogarea sintagmei „Casa Națională de Asigurări de Sănătate“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 …  … B.Localizare sânExpunerea situației:1.La nivel european s-au înregistrat următoarele date (conform GLOBOCAN 2020):– incidența: 531.086 de noi cazuri diagnosticate, ceea ce reprezintă 12,1% din totalul cazurilor noi de cancer; … – mortalitate: 141.765 de decese, care reprezintă 7,3% din totalul deceselor prin cancer din Europa; … – locul 1 ca frecvență la sexul feminin. …  … 2.La nivel naționalÎn România, cancerul de sân reprezintă încă o problemă majoră de sănătate publică, fiind cel mai frecvent cancer întâlnit la populația feminină și principala cauză de mortalitate prin cancer la femei. Lipsa unui program de screening populațional organizat pentru cancerul de sân și ineficiența screeningului mamar oportunist au impact în numărul relativ mare de cazuri noi descoperite în stadii avansate de boală. În anul 2020, conform GLOBOCAN, în România, există 12.085 de cazuri noi diagnosticate cu cancer de sân și 3.918 decese ca urmare a acestei afecțiuni.Media anilor de viață pierduți prematur (YLL = Years of Life Lost) prin cancer de sân este de aproximativ 7 ani de viață la 1.000 de femei adulte. Cei mai mulți ani de viață pierduți prin cancer de sân sunt într-o parte din județele cu rate de mortalitate ridicate; cu toate acestea ele nu sunt superpozabile. De exemplu, județele Caraș-Severin, Giurgiu și Tulcea au o rată de spitalizare scăzută pentru cancerul de sân, o rată de mortalitate ridicată și o rată a anilor de viață pierduți prin cancer de sân foarte ridicată, ceea ce poate explica inechitățile de acces la servicii de diagnostic și tratament eficace pentru acest tip de cancer. Pe de altă parte, există județe cu rate ridicate de spitalizare, mortalitate și ani de viață pierduți (de exemplu, municipiul București, județul Buzău) sau județe cu rate mici de spitalizare și rate ridicate de mortalitate și ani de viață pierduți (de exemplu, județele Covasna, Satu Mare), precum și județe cu rate ridicate de spitalizare și de mortalitate și rate mai scăzute ale anilor de viață pierduți (de exemplu, Cluj, Hunedoara) (Sursa: Cancerul de sân, Povara bolii, ARPIM).Rata de supraviețuire la 5 ani este de aproximativ 75%, față de 83% în UE-26^3. ^3 https://ec.europa.eu/health/sites/default/files/state/docs/2019_chp_romania_romanian.pdf (pag. 15)Studiul „European trends in breast cancer mortality, 1980-2017 and predictions to 2025“, publicat în European Journal of Cancer 152 (2021), pag. 4-17, arată faptul că la nivel european există o scădere constantă a mortalității prin cancer de sân, cu excepția României și Poloniei, excepție care se datorează în principal ineficienței programelor de depistare precoce a cancerului de sân. O altă cauză a evoluției nefavorabile a ratei mortalității se referă la managementul ineficient al pacientei cu cancer de sân, cu referire la perioada mare de timp dintre diagnosticare și începerea tratamentului (aproximativ 21 de săptămâni). + 
Obiectivul 1 – Mortalitatea

 + 
Obiectivul 2 – Program național de screening

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 2 – Program național de screening, Litera B., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 + 
Obiectivul 3 – Introducerea testării genetice, decontarea acestor testări în situații clar stabilite

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 3 – Introducerea testării genetice, decontarea acestor testări în situații clar stabilite, Litera B., Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Punctul 11., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 3 – Introducerea testării genetice, decontarea acestor testări în situații clar stabilite, Litera B., Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 + 
Obiectivul 4 – Monitorizarea pacientului cu cancer de sân și conservarea fertilității

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 4 – Monitorizarea pacientului cu cancer de sân și conservarea fertilității, Litera B., Punctul II. din ANEXĂ a fost modificat de Punctele 12. și 13, Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 4 – Monitorizarea pacientului cu cancer de sân și conservarea fertilității, Litera B., Punctul II. din ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 + 
Obiectivul 5 – Centre acreditate pentru diagnosticul și tratamentul cancerului de sân

(la 06-09-2024,
Tabelul de la Obiectivul 5 – Centre acreditate pentru diagnosticul și tratamentul cancerului de sân, Litera B., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Punctul 7. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024
)
 …  … C.Localizarea col uterinExpunerea situației:La nivel european s-au înregistrat următoarele date (conform GLOBOCAN 2020):– incidența: 58.169 de noi cazuri diagnosticate, ceea ce reprezintă 1,3% din totalul cazurilor noi de cancer; … – mortalitate: 25.989 de decese, care reprezintă 1,3% din totalul deceselor prin cancer din Europa; … – nu este în top 5 cele mai frecvente cancere. … La nivel național, cancerul de col uterin reprezintă încă o problemă majoră de sănătate publică, fiind cel de-al treilea cel mai frecvent cancer întâlnit la populația feminină după cancerul de sân și cel colorectal și a patra cauză de mortalitate prin cancer la sexul feminin după cancerul de sân, cancerul colorectal și cancerul bronhopulmonar (GLOBOCAN 2020).Incidența: 3.380 de noi cazuri diagnosticate, ceea ce reprezintă 7,5% din totalul cazurilor noi de cancer la sexul feminin.Mortalitate: 1.805 decese în anul 2020, care reprezintă 3,3% din totalul deceselor prin cancer din România.Rata anilor de viață pierduți din cauza cancerului de col uterin atinge un maxim la grupa de vârstă 55-59, în timp ce rata de mortalitate atinge un maxim la grupa de vârstă 70-74 de ani în anul 2019. Mortalitatea atribuibilă acestui tip de cancer are un impact semnificativ în pierderea de productivitate. Repartiția ratei anilor de viață pierduți prematur din cauza cancerului de col uterin este destul de variată în teritoriu, cu valori ce nu depășesc 336 de ani la 100 de mii de femei în județele Suceava, Bistrița-Năsăud, Arad etc., respectiv cu valori de peste 500 de ani la 100 de mii de femei în județele situate preponderent în câteva noduri (NV, V/SV și SE).În prezent, în România se derulează Programul Național de Screening pentru Cancerul de Col Uterin care constă în efectuarea testului Babeș Papanicolau (PAP) o dată la cinci ani, dar prezentarea la screening este variabilă la nivel local (rețele de screening constituite la nivel județean) și nu depășește 20% la a doua rundă de screening.De asemenea, în România se derulează un program de screening populațional organizat pentru cancerul de col uterin, cu testare combinată HPV și PAP, în regiunile Centru, Nord-Est, Nord-Vest, Muntenia Sud, pentru un număr de 680.000 de femei cu vârsta cuprinsă între 25 și 64 de ani. În paralel, furnizorii de servicii agreați de teste PAP pot oferi în cadrul pachetului de servicii medicale ambulatorii procedura de screening pentru cancerul de col uterin pentru același grup populațional, dar adresabilitatea la acest tip de procedură este relativ redusă.Medicul de familie poate elibera bilet de trimitere pentru examinare ginecologică femeilor asigurate, eligibile pentru screening sau celor care au simptomatologie specifică colului uterin.Procentul femeilor care nu au o simptomatologie specifică colului uterin și merg din propria inițiativă sau la recomandarea unui medic la o examinare ginecologică cu testare PAP și, eventual, colposcopie este destul de mic în România; până în prezent, mai puțin de 15% din femeile adulte cu vârsta de 20-74 de ani, preponderent din mediul urban, declară că au efectuat o examinare PAP în ultimii cinci ani, așa cum se arată în anchetele stării de sănătate efectuate de către Institutul Național de Statistică. Proporția acestora este variabilă pe regiuni de dezvoltare, fiind în relație directă cu urbanizarea, infrastructura medicală disponibilă și nivelul de educație al femeilor intervievate.Disponibilitatea echipamentelor pentru screeningul cancerului de col uterin este variabilă la nivel național, dar în ultima perioadă s-a observat o creștere a numărului de echipamente de testare HPV achiziționate, precum și de echipamente de tratament al leziunilor precanceroase. Disponibilitatea personalului pentru screeningul cancerului de col uterin este redusă la nivel național și foarte eterogen distribuită în teritoriu, cu concentrări ale specialiștilor în centrele universitare medicale importante (sursa: Cancerul de col uterin, Povara bolii, ARPIM).În august 2020, Adunarea Mondială a Sănătății a adoptat Strategia globală pentru eliminarea cancerului de col uterin. Pentru a elimina cancerul de col uterin, toate țările trebuie să atingă și să mențină o rată de incidență sub patru la 100.000 de femei. Atingerea acestui obiectiv se bazează pe trei piloni-cheie și pe obiectivele corespunzătoare ale acestora:• vaccinare: 90% dintre fete s-au vaccinat complet cu vaccinul HPV până la vârsta de 15 ani;• screening: 70% dintre femei au fost testate cu ajutorul unui test de înaltă performanță până la vârsta de 35 de ani și din nou până la vârsta de 45 de ani;• tratament: 90% dintre femeile cu precancer tratate și 90% dintre femeile cu cancer invaziv gestionate.Fiecare țară ar trebui să îndeplinească obiectivele 90-70-90 până în 2030 pentru a ajunge pe calea eliminării cancerului de col uterin în secolul următor, conform Organizației Mondiale a Sănătății. În unele regiuni ale lumii, precum Europa de Est, acest obiectiv ar putea fi atins după orizontul anului 2030, ținând cont de realitățile locale (sociale, economice și medicale), precum și de impactul pandemiei și al războiului din Ucraina. + 
Obiectivul 1 – Mortalitatea

 + 
Obiectivul 2 – Program național de screening

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 2 – Program național de screening, Litera C., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 + 
Obiectivul 3 – Introducerea testării genetice, decontarea acestor testări în situații clar stabilite

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 3 – Introducerea testării genetice, decontarea acestor testări în situații clar stabilite, Litera C., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Punctul 14., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 3 – Introducerea testării genetice, decontarea acestor testări în situații clar stabilite, Litera C., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 + 
Obiectivul 4 – Centre acreditate pentru abordul minim invaziv

(la 06-09-2024,
Tabelul de la Obiectivul 4 – Centre acreditate pentru abordul minim invaziv, Litera C., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Punctul 8. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024, prin abrogarea sintagmei „Casa Națională de Asigurări de Sănătate“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 + 
Obiectivul 5 – Eliminarea cancerului de col uterin

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 5 – Eliminarea cancerului de col uterin, Litera C, Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 … D.Localizarea bronhopulmonarăExpunerea situației:1.Nivel europeanLa nivel european, conform European Cancer Information System (ECIS) și International Agency for Research on Cancer (IARC), în anul 2020 s-au înregistrat următoarele date:– incidența: 318.327 de noi cazuri diagnosticate, care reprezintă 11,9% din totalul cazurilor noi de cancer; … – mortalitate: 257.293 de decese, care reprezintă 20,4% din totalul deceselor prin cancer în Europa; … – este al 2-lea cel mai frecvent cancer la bărbați după cancerul de prostată și al 3-lea ca frecvență la femei, după cancerul de sân și cel colorectal;  … – reprezintă prima cauză de deces la sexul masculin și a doua cauză de deces la sexul feminin, după cancerul de sân; … – rata de supraviețuire la 5 ani este de aproximativ 18% (15% pentru bărbați și 21% pentru femei). …  … 2.Nivel naționalCancerul bronhopulmonar reprezintă o problemă majoră de sănătate publică în România, fiind prima cauză de mortalitate dintre toate cancerele (19,78% din mortalitatea prin cancer).Este cel mai frecvent cancer întâlnit la populația masculină și al patrulea la sexul feminin, după cancerele de sân, colorectal și de col uterin. Lipsa unui program de evaluare a riscului și de depistare precoce pentru cancerul bronhopulmonar are impact în numărul mare de cazuri noi descoperite în stadii avansate de boală.Județele cu cele mai mari incidențe sunt Iași, Neamț, Alba, Hunedoara, Timiș, Constanța, Călărași, Giurgiu, Dâmbovița. Numărul mediu al pacienților spitalizați (2015-2019) este de aproximativ 15.000/an, pentru o medie de 72.000 de episoade de spitalizare pe an. Durata medie de spitalizare pentru un caz de cancer bronhopulmonar tratat într-o secție de oncologie medicală este de aproximativ 5 zile, în timp ce un caz tratat într-o secție de pneumologie sau într-o secție de chirurgie toracică are o durată de spitalizare aproape dublă.Incidența cancerului bronhopulmonar crește proporțional cu vârsta, rata de incidență dublându-se după vârsta de 50 de ani. Cu toate acestea, cele mai multe cazuri noi de cancer bronhopulmonar sunt întâlnite la intervalul de vârstă 65-69 de ani. La intervalul de 65-69 de ani, incidența cancerului bronhopulmonar crește brusc/exponențial, de la o rată de aproximativ 12,4 cazuri noi la 100 de mii de pacienți pentru grupa de vârstă 45-49 de ani până la 84,6 cazuri noi la 100 de mii de pacienți pentru grupa de vârstă 65-69 de ani.The Economist Intelligence Unit (EIU) a realizat raportul „Breathing In A New Era: O analiză comparativă a politicilor în domeniul cancerului pulmonar în Europa“, cu scopul de a evalua povara cancerului pulmonar și de a identifica soluții concrete, acționabile, prin care sistemele de sănătate europene pot controla mai bine această problemă importantă de sănătate publică. Prima fază a studiului a inclus 11 țări și prima versiune oficială a fost publicată în 2019. A două fază a cuprins încă 16 țări, iar versiunea actualizată a raportului s-a lansat pe 15 iulie 2020. România este una dintre țările incluse în raportul The Economist. În fiecare an, în România sunt diagnosticate în jur de 11.000 de cazuri noi de cancer pulmonar, reprezentând aproximativ 13% din totalul cazurilor noi de cancer. Supraviețuirea la 5 ani de la diagnostic a pacienților cu cancer pulmonar din România este de doar 10%, în timp ce în alte țări europene, precum Norvegia sau Suedia, acest procent este dublu.Numărul de ani de viață pierduți din cauza decesului prematur prin cancer bronhopulmonar a scăzut constant în perioada 2015-2019, de la o rată de 984 de ani la 100 de mii de pacienți, până la 944 de ani la 100 de mii de pacienți. În medie, într-un an, în perioada analizată se pierd prematur aproximativ 10 ani de viață la 1.000 de adulți din cauza decesului prin cancer pulmonar. …  + 
Obiective specifice – cancerul bronhopulmonar + 
Obiectivul 1 – Mortalitatea

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 1 – Mortalitatea, Litera D., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)

 + 
Obiectivul 2 – Stadializarea

 + 
Obiectivul 3 – Program național de screening

 + 
Obiectivul 4 – Introducerea testării genetice, decontarea acestor testări în situații clar stabilite

(la 30-07-2023,
Obiectivul 4 – Introducerea testării imunohistochimice și genetice, decontarea acestor testări în situații clar stabilite, Litera D., Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Punctul 15., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
 + 
Obiectivul 5 – Monitorizarea pacientului cu cancer bronhopulmonar

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 5 – Monitorizarea pacientului cu cancer bronhopulmonar, Litera D., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 + 
Obiectivul 6 – Centre acreditate pentru tratamentul integrat, abordul minim invaziv, rezecții complexe etc.

(la 06-09-2024,
Tabelul de la Obiectivul 6 – Centre acreditate pentru tratamentul integrat, abordul minim invaziv, rezecții complexe etc., Litera D., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Punctul 9. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024
)
 + 
Obiectivul 7 – Radioterapia cancerelor bronhopulmonare

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 7 – Radioterapia cancerelor bronhopulmonare, Litera D, Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Punctele 16. și 17, Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)

 … E.Localizare prostatăExpunerea situației:1.Nivel europeanLa nivel european, conform GLOBOCAN 2020, avem următoarele estimări:– incidența: 473.344 de noi cazuri diagnosticate, care reprezintă 20,2% din totalul cazurilor noi de cancer la sexul masculin; … – mortalitate: 108.088 de decese, care reprezintă 5,5% din totalul deceselor prin cancer în Europa; … – este cel mai frecvent cancer la sexul masculin. …  … 2.Nivel național (date preluate din Cancerul de prostată – Povara bolii, ARPIM):Cancerul de prostată este al doilea cel mai frecvent cancer întâlnit la populația masculină după cancerul bronhopulmonar și a treia cauză de mortalitate prin cancer la bărbați după cancerul bronhopulmonar și colorectal. Lipsa unui program de evaluare a riscului și depistare precoce pentru cancerul de prostată are impact în numărul relativ mare de cazuri noi descoperite în stadii avansate de boală.Numărul de cazuri noi de cancer de prostată raportate local se situează în jurul valorii de 2.900 de cazuri și are o tendință ușor crescătoare pentru perioada 2015-2019. De asemenea, rata brută de incidență are o valoare ușor crescătoare în perioada 2015-2019, de la 36,3 cazuri noi la 41,2 cazuri noi la 100.000 de bărbați. Numărul de cazuri noi estimate de GLOBOCAN pentru anul 2020 este de 8.055 de cazuri, cu 62% mai mult decât cazurile noi raportate în România. De asemenea, rata de incidență brută estimată de GLOBOCAN este de 86,1 cazuri noi la 100.000 de persoane cu peste 55% mai mare decât rata de incidență brută locală^4.^4 GLOBOCAN 2020; https://gco.iarc.fr/.Incidența cancerului de prostată crește proporțional cu vârsta, rata de incidență triplându-se după vârsta de 50 de ani. Cu toate acestea, cele mai multe cazuri noi de cancer de prostată sunt întâlnite la intervalul de vârstă 70-84 de ani, cu un maxim al incidenței înregistrat la grupa de vârstă 75-79 de ani. Pe intervalul 45-79 de ani, incidența cancerului de prostată crește brusc/exponențial de la o rată de aproximativ 3 cazuri noi la 100 de mii de bărbați pentru grupa de vârstă 45-49 de ani până la 218 cazuri noi la 100 de mii de bărbați pentru grupa de vârstă 75-79 de ani.Anual mor peste 2.300 de bărbați din cauza cancerului de prostată. În perioada 2015-2019, numărul mediu de decese și rata de mortalitate aferentă au o tendință relativ constantă.Numărul de ani de viață pierduți din cauza decesului prematur prin cancer de prostată a crescut în perioada 2015-2018 de la o rată de 257 de ani la 100 de mii de bărbați până la 292 de ani la 100 de mii de bărbați. În anul 2019, rata a scăzut ușor până la 281 de ani pierduți la 100 de mii de bărbați. În medie, într-un an, în perioada analizată se pierd prematur aproximativ 3 ani de viață la 1.000 de bărbați adulți din cauza decesului prin cancer de prostată (sursa: Cancerul de prostată, Povara bolii, ARPIM). …  + 
Obiectivul 1 – Mortalitatea

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 1 – Mortalitatea, Litera E., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)

 + 
Obiectivul 2 – Stadializarea

 + 
Obiectivul 3 – Program național de screening

 + 
Obiectivul 4 – Introducerea testării genetice, decontarea acestor testări în situații clar stabilite

(la 30-07-2023,
Obiectivul 4 – Introducerea testării genetice și a unor investigații paraclinice, decontarea acestor testări în situații clar stabilite, Litera E., Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Punctul 18., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
 + 
Obiectivul 5 – Monitorizarea pacientului cu cancer de prostată

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 5 – Monitorizarea pacientului cu cancer de prostată, Litera E., Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Punctele 19. și 20, Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
 + 
Obiectivul 6 – Centre acreditate pentru tratamentul cancerului de prostată

(la 06-09-2024,
Tabelul de la Obiectivul 6 – Centre acreditate pentru tratamentul cancerului de prostată, Litera E, Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Punctul 10. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024
)
 … F.Cancerele hematologicea)Leucemiile acuteLeucemiile acute reprezintă bolile cu prognosticul cel mai sever dintre toate bolile hematologice maligne. Conform datelor publicate de National Cancer Institute (USA), https://seer.cancer.gov/, în leucemia acută limfoblastică (LAL) se estimează 5.690 de cazuri noi/an (0,3% din toate cancerele), cu o rată de supraviețuire la 5 ani de 69,9%. În leucemia acută mieloidă (LAM) se estimează 20.240 de cazuri noi/an (1,1% din toate cancerele), cu o rată de supraviețuire la 5 ani de 29,5%. În Uniunea Europeană, incidența este 5-8 cazuri noi de LAM/100.000 locuitori/an.În România nu există o situație exactă despre incidența și mortalitatea în bolile hematologice și nu există registre funcționale oficiale care să furnizeze aceste informații.GLOBOCAN raportează în România, în martie 2021, aproximativ 1.900 de cazuri noi pentru anul 2020 pentru leucemie, fără să facă distincția între formele acute și cronice, mieloide sau limfoide. De asemenea, numărul de decese corespunzător anului 2020 este 1.277, cel mai probabil atribuit cazurilor de leucemie acută.Singurele informații valide sunt cele oferite de Societatea Română de Hematologie prin Grupul de Lucru pentru Leucemii Acute/Sindroame Mielodisplazice. Cele mai recente date sunt cele prezentate la întâlnirea din mai 2019 de la București. Au fost analizate datele despre pacienții diagnosticați cu leucemie acută (LAL și LAM) în 2018, acestea fiind primite din 14 centre, și anume: Arad, București (Colțea, Colentina, Fundeni, SUUB), Brăila, Brașov, Cluj, Constanța, Galați, Iași, Oradea, Sibiu, Timișoara. În urma analizei au rezultat următoarele:(i)numărul pacienților diagnosticați în 2018 – aproximativ 684, din care aproximativ 250 sunt pacienți cu leucemie acută eligibili pentru transplant med; … (ii)mortalitatea este între 54% și 85%. Această mortalitate este mult peste media europeană/USA; … (iii)cauze de mortalitate raportate: pe primul loc, sepsis, iar pe locul doi, complicații hemoragice și boală necontrolată/progresivă. … Mai mult, pacienții cu leucemie acută sunt pacienți fragili, cu imunodepresie severă, cu perioade de aplazie prelungită, și, ideal, îngrijirea acestor pacienți trebuie făcută în camere sterile, cu flux laminar (recomandări din UK și Franța). Niciun centru de hematologie din România nu dispune de camere sterile pentru pacienții cu leucemie acută; majoritatea centrelor dețin un număr redus de rezerve pentru izolarea pacienților cu neutropenie severă prelungită. Acest lucru creează dificultăți serioase în izolarea pacienților cu portaj cu bacterii multirezistente.De asemenea, toate centrele dispun de laborator de microbiologie de rutină, dar niciun centru nu are acces, în timp real, la investigații complexe (de exemplu, tipizare moleculară a fungilor). Acest lucru limitează terapia țintită în anumite infecții severe. … b)Sindroamele mielodisplaziceSindroamele mielodisplazice sunt afecțiuni maligne întâlnite la populația adultă, în special la vârstnici. Sunt forme heterogene din punct de vedere clinic, cu risc variabil de transformare în leucemie acută. Nu există un registru național de sindroame mielodisplazice, astfel că nu se cunoaște incidența reală a acestei afecțiuni în țara noastră. Conform Ghidurilor ESMO 2021, vârsta medie la diagnostic este de 70 de ani, sub 10% având sub 50 de ani. Incidența bolii este de 4 cazuri/100.000 de locuitori/an, cu creștere la 40-50 de cazuri/100.000 pentru pacienții de 70 de ani. Diagnosticul acestor pacienți este unul complex și necesită investigații de înaltă performanță: examen citogenetic, biologie moleculară, imunofenotipare, NGS (next-generation sequencing). Examenul citogenetic și biologia moleculară sunt disponibile în București (Institutul Clinic Fundeni, laboratoare private), Iași și Cluj, iar NGS este o tehnică complexă care nu este accesibilă de rutină și care în prezent nu este decontată de CNAS. Aceste investigații sunt utile deoarece stabilesc scoruri prognostice care permit alegerea terapiei potrivite, în principal stabilirea indicației de transplant allogeneic, singura terapie cu intenție curativă.În ceea ce privește tratamentul acestor pacienți, opțiunile terapeutice sunt de la tratament substitutiv la terapii noi (agenți hipometilanți, lenalidomidă, romiplostim și eltrombopag, doi agoniști ai receptorilor de trombopoietină) sau chimioterapie de tip leucemie acută și transplant medular allogeneic. … c)Limfoamele maligneNu există o situație exactă despre incidența și mortalitatea în bolile hematologice. Societatea Română de Hematologie a demarat un registru pentru limfomul Hodgkin în care, începând cu 2019, au fost raportate 614 cazuri din 57 de centre. Deocamdată nu există o înregistrare completă a tuturor cazurilor.Datele furnizate de ultima actualizare a GLOBOCAN (martie 2021) pentru anul 2020 raportează un număr de 263 de cazuri noi/an cu 55 de decese, cu prevalența la 5 ani de 961 de cazuri noi, însemnând 5 cazuri/100.000 de locuitori.Pentru limfoamele non-Hodgkin (42 de entități diagnostice de limfoame cu celule B, 27 de entități diagnostice cu celule T și NK, 6 entități diagnostice – limfoproliferări posttransplant – conform clasificării OMS a tumorilor țesuturilor hematopoietice și limfoide).În România nu există în acest moment un registru funcțional care să furnizeze informații despre limfoamele non-Hodgkin. Datele furnizate de GLOBOCAN (martie 2021) pentru anul 2020 raportează un număr de 1.909 cazuri noi cu 789 decese, cu prevalența la 5 ani de 5.792 de cazuri noi, însemnând 30,11 cazuri/100.000 locuitori pentru toate tipurile de limfoame non-Hodgkin.Din păcate, majoritatea pacienților cu limfoame maligne ajung la medicul specialist în stadii avansate, tendință accentuată în ultimii doi ani pe fondul situației particulare impuse de pandemia de COVID-19. Depistarea, cel puțin parțială, a cazurilor în stadii precoce poate fi realizată prin examinare clinică și paraclinică uzuală periodică de către medicii de familie, cu îndrumarea către specialist a cazurilor cu suspiciune. … d)Mielomul multipluNu există o situație exactă despre incidența și mortalitatea în bolile hematologice. Pentru mielomul multiplu, Societatea Română de Hematologie a demarat un registru național, începând cu anul 2019, unde au fost incluse 500 de cazuri din 7 centre universitare (Institutul Clinic Fundeni, Spitalul Universitar Colțea, SUUV, IRO Iași, IO Cluj, Spitalul Universitar Cluj, Spitalul Clinic Județean Craiova, Spitalul Județean Sibiu, Spitalul Clinic Județean Timiș). Nu există încă o înregistrare completă a cazurilor.Datele furnizate de ultima actualizare a GLOBOCAN (martie 2021) pentru anul 2020 raportează un număr de 880 de cazuri noi/an. Considerăm acest număr supraevaluat și estimăm un număr mai mic, în jur de 500 de cazuri noi/an în România din cauza subdiagnosticării.În România, majoritatea cazurilor de mielom multiplu se prezintă la medicul hematolog în stadii avansate din cauza diagnosticării târzii. Această întârziere este cauzată, în principal, de lipsa includerii electroforezei proteinelor serice în lista analizelor anuale de screening la 3 ani recomandate de către medicii de familie pacienților. Această analiză nu este decontată de către CNAS pe lista analizelor gratuite anuale.De asemenea, pentru diagnosticul mielomului multiplu, în prezent, în multe spitale din România nu poate fi efectuată gratuit electroforeza proteinelor serice cu dozări de imunoglobuline (Ig A, Ig G, Ig M) și dozări ale lanțurilor ușoare libere (free kappa și free lambda) și a imunofixării proteinelor serice, care sunt obligatorii pentru diagnosticul corect și stabilirea răspunsului la tratament.În România există doar un centru public (Institutul Clinic Fundeni) care efectuează testul FISH (din măduvă) pentru pacienții cu mielom multiplu. Această analiză este recomandată standard în toate ghidurile pentru pacienți deoarece precizează factorii de risc citogenetic (cu prognostic negativ sau bun), în funcție de care se alege conduita terapeutică viitoare.În multe spitale nu este posibilă efectuarea examinării „CT whole body low dose“, investigație standard recomandată de toate ghidurile internaționale și naționale, medicii fiind nevoiți să efectueze doar teste radiologice tip radiografie simplă, examinare care poate pierde 50% din leziuni. … e)Sindroamele mieloproliferative croniceNu există o situație exactă despre incidența și mortalitatea în sindroamele mieloproliferative cronice. Acestea sunt: leucemia mieloidă cronică și neoplaziile mieloproliferative BCR-ABL negative (trombocitemia esențială – TE, policitemia vera – PV, mielofibroza primară – MP).Pentru leucemia mieloidă cronică, în România nu există în acest moment un registru funcțional care să furnizeze informații clare despre incidență și mortalitate. În Europa, incidența raportată este de 1-2 cazuri/100.000 persoane/an. O raportare independentă estimează 148 de cazuri noi/an în țara noastră.Pentru neoplaziile mieloproliferative BCR-ABL negative nu există în acest moment, în România, un registru funcțional. În Europa, incidența raportată este de 0,8/100.000 persoane/an la MP, 1,8/100.000 persoane/an la PV și 1,5/100.000 persoane/an la TE. O raportare independentă estimează 483 de cazuri noi/an în țara noastră (din care 140 MP, 184 PV, 150 TE). Datele din România nu au putut fi extrase din GLOBOCAN, deoarece leucemiile sunt raportate global.Pentru majoritatea pacienților cu sindroame mieloproliferative cronice, suspiciunea de diagnostic se realizează prin examen clinic și investigații de rutină periodice efectuate de către medicii de familie, iar pentru diagnostic este necesară îndrumarea către specialist a cazurilor cu suspiciune. Existența unui program de efectuare a investigațiilor paraclinice periodice și punerea în aplicare cu strictețe a acestui program de screening ar duce la diagnosticarea precoce a pacienților cu sindroame mieloproliferative cronice. … f)Sindroame limfoproliferative croniceNu există o evidență a cazurilor de sindroame limfoproliferative și nu există registre ale sindroamelor limfoproliferative.GLOBOCAN raportează în martie 2021 aproximativ 1.900 de cazuri noi pentru anul 2020, pentru leucemie, fără să facă distincția între formele acute și cronice, mieloide sau limfoide. De asemenea, numărul de decese corespunzător anului 2020 este 1.277, cel mai probabil atribuit cazurilor de leucemie acută. Prevalența pe 5 ani este de 27,37 la 100.000 de locuitori.Statisticile din alte țări raportează o incidență medie a leucemiei limfocitare cronice (LLC) de 4,2 la 100.000 de locuitori/an. În România avem date indirecte din anumite comunicări științifice, pe baza colectării numărului de analize de diagnostic prin imunofenotipare (2011, Hematologica, abstract no. 1578), când am raportat incidența de 4,0559: 100.000 locuitori din 3.476.357 de locuitori corespunzători regiunilor din care au fost trimise probele de diagnostic. S-au primit probe din județele București/Ilfov, Ialomița, Constanța, Brăila, Galați, Vrancea, Covasna, Prahova, Brașov, Argeș, Dolj, Olt, Vâlcea, Mehedinți, Caraș-Severin, Hunedoara, Alba, Timișoara, Arad, Bihor, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Maramureș, Satu Mare. Lipsesc cazurile de limfom limfocitic, care nu sunt diagnosticate prin imunofenotipare. Din analiza anuală a cazurilor diagnosticate prin imunofenotipare s-a constatat pe aceleași regiuni, excluzând Moldova, un număr de aproximativ 450 de cazuri noi confirmate în perioada 2018-2019, incluzând toate stadiile, internate cu limfocitoză monoclonală B. Extrapolând datele la populația țării, putem estima un număr de aproximativ 800-1.000 de cazuri noi de LLC pe an, corespunzând la incidența de 4,44-5,55 la 100.000 de locuitori/an.Nu există nicio informație legată de rata de mortalitate specifică pentru pacienții cu LLC, de rata de pacienți tratați, tipurile de tratament și supraviețuirea fără progresie a acestora, date care sunt necesare aprecierii managementului pacientului cu LLC în România. Aceste date extrem de utile ar putea fi obținute dintr-un registru național de boală.Terapiile disponibile în România pentru pacienții cu LLC corespund recomandărilor ghidurilor europene în proporție de peste 90%, existând posibilitatea de a utiliza terapiile noi cu indicațiile noi aprobate la nivel european.Diagnosticul prin imunofenotipare și necesitatea de a evalua prognostic pacienții în vederea alegerii terapiei, prin identificarea factorilor genetici de risc, sunt posibile pentru toate liniile de tratament conform ghidurilor europene în proporție de circa 90%, prin suportarea acestor teste de către companiile farmaceutice. …  + 
Obiective specifice + 
Obiectivul 1 – Centre regionale de diagnostic și tratament al leucemiilor acute pentru adulți și copii

(la 06-09-2024,
Tabelul de la Obiectivul 1 – Centre regionale de diagnostic și tratament al leucemiilor acute pentru adulți și copii, Litera F., Punctul II., ANEXĂ a fost modificat de Punctul 11. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024
)
 + 
Obiectivul 2 – Programe naționale de screening

 + 
Obiectivul 3 – Extinderea testării genetice în cancerele hematologice, decontarea acestor testări în situații clar stabilite, pentru adulți și copii

(la 30-07-2023,
Litera F., Punctul II din ANEXĂ a fost completată de Punctul 21., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
 … G.Cancerele pediatriceDiagnosticul de cancer are un impact major asupra oricărei persoane, dar atunci când este vorba despre un copil impactul este devastator. După un asemenea diagnostic urmează foarte multe întrebări, principala întrebare fiind „Se va face bine copilul meu?“. O altă întrebare este dacă acel copil poate fi tratat în România.Trebuie precizat de la început că tratarea cancerelor pediatrice nu este întotdeauna similară cu tratarea cancerelor adultului. Oncohematologia pediatrică este specialitatea care se ocupă cu acest lucru și are expertiza necesară pentru a asigura un diagnostic și un tratament eficient.În foarte multe țări, cancerul pediatric este tratat în centre dedicate, în centre pentru tratarea cancerelor copiilor. În cadrul acestor centre activează specialiști care pot asigura o expertiză completă și complexă în vederea diagnosticării și instituirii tratamentului medical adecvat tuturor pacienților copii.În România, în fiecare an, peste 400 de copii sunt diagnosticați cu diverse tipuri de cancer, în special leucemii și limfoame, care acoperă aproape 50% din cazurile nou-diagnosticate. Din nefericire, peste 200 de copii ajung la medicul specialist de oncologie pediatrică în stadii avansate, uneori tardive ale bolii, atunci când rezultatul terapeutic nu mai este unul favorabil.În anul 2010, Societatea Română de Onco-Hematologie Pediatrică a lansat Registrul național al cancerelor la copil în România, iar din anul 2019 este membru al ENCR (European Network of Cancer Registries), organism care funcționează în cadrul Joint Research Center al Comisiei Europene. + 
Obiective specifice + 
Obiectivul 1 – Conectarea oncohematologiei pediatrice românești la marile platforme europene de asistență medicală și cercetare

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 1 – Conectarea oncohematologiei pediatrice românești la marile platforme europene de asistență medicală și cercetare, Litera G., Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Punctele 22. și 23, Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 1 – Conectarea oncohematologiei pediatrice românești la marile platforme europene de asistență medicală și cercetare, Litera G., Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 + 
Obiectivul 2 – Extinderea testării genetice în cancerele pediatrice

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 2 – Extinderea testării genetice în cancerele pediatrice, Litera G., Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Punctul 24., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 2 – Extinderea testării genetice în cancerele pediatrice, Litera G., Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 + 
Obiectivul 3 – Radioterapia cancerelor pediatrice

(la 06-09-2024,
Tabelul de la Obiectivul 3 – Radioterapia cancerelor pediatrice, Litera G., Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Punctul 12. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024
)
 + 
Obiectivul 4 – Acces continuu și adecvat la medicația oncologică pediatrică prevăzută de protocoalele terapeutice actuale

(la 06-09-2024,
Tabelul de la Obiectivul 4 – Acces continuu și adecvat la medicația oncologică pediatrică prevăzută de protocoalele terapeutice actuale, Litera G., Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Punctul 13. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024, prin abrogarea sintagmei „Casa Națională de Asigurări de Sănătate“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 + 
Obiectivul 5 – Dezvoltarea de servicii de oncohematologie pediatrică integrate multidisciplinar pentru toate etapele parcursului clinic, prin aplicații inovative ale tehnologiei informației

(la 06-09-2024,
Tabelul de la Obiectivul 5 – Dezvoltarea de servicii de oncohematologie pediatrică integrate multidisciplinar pentru toate etapele parcursului clinic, prin aplicații inovative ale tehnologiei informației, Litera G., Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Punctul 14. , Articolul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 4 septembrie 2024, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 903 din 6 septembrie 2024, prin abrogarea sintagmei „Casa Națională de Asigurări de Sănătate“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
 … H.Cancere rareConceptul de cancere rare a fost introdus în SUA de către Institutul Național de Cancer. Un cancer rar este definit ca un cancer care afectează mai puțin de 6 la 100.000 de persoane pe an. Se estimează că 5,1 milioane de persoane trăiesc cu un cancer rar în Europa și peste 200 de tipuri de cancere rare, grupate în 12 „familii“ (sursa: RARECARENet).Cu 650.000 de diagnostice noi de cancere rare anual și aproximativ 5,1 milioane de persoane din UE care trăiesc cu un cancer rar, cancerele rare afectează un număr mare de cetățeni europeni, fapt care constituie în continuare o provocare pentru sănătatea publică (diagnosticarea târzie, lipsa expertizei clinice, accesul insuficient și inegal la terapii, în cazul în care există terapii, precum și absența unor registre cu pacienții).În acest context sunt necesare mai multe măsuri pentru a asigura diagnosticarea în primele stadii și sprijinirea cercetării și inovării pentru a înțelege formele rare de cancer și pentru a dezvolta tratamente inovatoare, îmbunătățind astfel standardele de îngrijiri, dar și accesul pacienților la terapiile respective.În România, cancerele rare reprezintă provocări deosebite pentru toți specialiștii implicați în diagnosticul și tratamentul acestora, din cauza diagnosticului tardiv sau incorect. Pacienții afectați de cancere rare împărtășesc provocările legate de raritatea și natura neobișnuită a bolii lor și toate consecințele acesteia asupra vieții unui pacient și a familiei sale, și anume: – dificultate în accesarea unui diagnostic precis; … – dificultate în accesarea de îngrijiri de înaltă specializare; … – lipsa cercetării în comparație cu cancerele mai frecvente;  … – lipsa registrelor; … – puține studii clinice; … – pacienții afectați de un cancer rar se simt izolați și singuri;  … – o calitate a vieții mult redusă. Familiile pacienților sunt, de asemenea, afectate. … – Prin urmare, pacienții care trăiesc cu cancere rare merită o atenție mai mare în ceea ce privește sprijinul, informațiile, accesul la terapii și îngrijirea medicală de specialitate. … Datorită specificității și provocărilor cu care se confruntă pacienții și îngrijitorii acestora, cancerele rare trebuie recunoscute ca un domeniu de acțiune clar, atât în Planul național de boli rare, cât și în Planul național de combatere a cancerului, prin:– includerea cancerelor rare la adulți și copii în toate obiectivele și activitățile Planului național de combatere a cancerului; … – România va include recomandările prevăzute în Agenda Rare 2030 pentru cancer și le va integra în Registrul inegalităților de cancer; … – o secțiune specifică privind gestionarea cancerelor rare în toate programele naționale de control al cancerului. … Pacienții afectați de cancere rare au nevoie de o îngrijire multidisciplinară și coordonată la nivel regional, național și european. Pentru a sprijini acțiunile care vizează toate aspectele legate de cancer (prevenire, depistare, tratament, îngrijire paliativă și reintegrare) este nevoie de o mobilizare eficientă a principalelor instrumente, colaborare interministerială și intersectorială. Dacă o tumoare este rară, poate fi mai dificil de diagnosticat sau poate fi diagnosticată incorect pentru că nu a mai fost întâlnită în practică. De aceea, este necesară o atenție specială pentru obținerea diagnosticului.Scopul măsurilor pentru creșterea calității îngrijirii pacienților cu cancere rare:• asigurarea unei îngrijiri mai echitabile, la standarde mai înalte de calitate;• îmbunătățirea accesului prin scurtarea timpilor de așteptare la diagnostic și tratament și reducerea diferențelor regionale;• scurtarea procesului de îngrijire între suspiciunea rezonabilă și începerea tratamentului;• introducerea unui sistem național comun de căi de îngrijire standardizate;• concentrarea îngrijirii cancerelor rare în centrele de expertiză, arondate rețelelor europene pentru cancerele rare;• creșterea încrederii pacienților din România în sistemul național de sănătate și a gradului de satisfacție în legătură cu serviciile de îngrijire accesibile la nivel național;• codificarea ORPHA pentru cancerele rare. + 
Obiective specifice + 
Obiectivul 1 – Reducerea ratei de mortalitate la pacienții cu cancere rare

 + 
Obiectivul 2 – Diagnosticarea cât mai precoce și stadializarea cancerelor rare

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 2 – Diagnosticarea cât mai precoce și stadializarea cancerelor rare, Litera H., Punctul II din ANEXĂ a fost modificat și completat de Punctele 28. și 29, Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
 + 
Obiectivul 3 – Inițierea unui program național de screening familial

 + 
Obiectivul 4 – Testarea genetică în cancerele rare, decontarea acestor testări în situații clar stabilite

(la 30-07-2023,
Obiectivul 4 – Introducerea unui program complex de testare histopatologică și genetică, Litera H., Punctul II din ANEXĂ a fost modificat de Punctul 30., Articolul II din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023
)
 + 
Obiectivul 5 – Acreditarea de centre de expertiză pentru cancere rare

(la 30-07-2023,
Tabelul de la Obiectivul 5 – Acreditarea de centre de expertiză pentru cancere rare, Litera H., Punctul II, ANEXĂ a fost modificat de Articolul III din ORDONANȚA nr. 26 din 27 iulie 2023, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 692 din 27 iulie 2023, prin eliminarea sintagmei „Ministerul Finanțelor“ din coloana aferentă instituțiilor responsabile din cuprinsul obiectivelor generale și specifice ale anexei.
)
Grupul de lucru pentru realizarea Planului național de combatere a cancerului:Inițiatori:Dr. Nelu Tătaru,Președintele Comisiei pentru sănătate și familieCamera DeputațilorProf. univ. dr. Alexandru Rafila,ministrul sănătățiiConf. univ. dr. Diana Păun,consilier prezidențialAdministrația PrezidențialăNicoleta Pauliuc,președintele Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță naționalăSenatul Românieidr. Attila László,secretarul Comisiei de sănătateSenatul RomânieiCoordonator științific: prof. univ. dr. Andrei-Patriciu Achimaș-Cadariu – Camera DeputațilorCoordonator tehnic: conf. univ. dr. Constantin Dina – Ministerul SănătățiiExperți cooptați (în ordine alfabetică):Dr. Adela Cojan – Vicepreședinte, Casa Națională de Asigurări de Sănătate;Conf. univ. dr. Adina Croitoru – șef Departament oncologie medicală, Institutul Clinic Fundeni;Dr. Alexandru Iordache – medic primar urolog, cercetător științific grad 2, Institutul Clinic Fundeni;Prof. univ. dr. Anca Coliță – medic primar oncohematologie pediatrică, manager, Institutul Clinic Fundeni;Conf. univ. dr. Ariadna Petronela Fildan – șef secție Pneumologie, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanța;Dr. Bogdan Tănase – medic primar chirurgie generală, manager, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu“ București;Conf. univ. dr. Carmen Orban – șef clinică ATI, Spitalul Universitar de Urgență București/director general Grupul Monza;Cătălina Negara – director executiv, Fundația Renașterea;Cezar Irimia – președinte, Federația Asociațiilor Bolnavilor de Cancer; Dr. Corneliu Dan Jinga – coordonator departament Oncologie, Neolife România;Prof. univ. dr. Cristian Gheorghe – șef secție Gastroenterologie, Institutul Clinic Fundeni;Dr. Cristina Berteanu – director medical, Neolife România; Dr. Dana Lucia Stănculeanu – șef secție Oncologie, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu“ București;Prof. univ. dr. Daniel Coriu – director Centrul de Hematologie și Transplant Medular, Institutul Clinic Fundeni, președintele Colegiului Medicilor;Asist. univ. dr. Dragoș Garofil – medic primar chirurg, Spitalul Clinic de Nefrologie „Dr. Carol Davila“;Ioana Bianchi – director relații externe, Asociația Română a Producătorilor și Exportatorilor de Medicamente;Dr. Ioana Luca – medic primar oncolog, Institutul Clinic Fundeni/Spitalul de Oncologie Monza;Conf. univ. dr. Ionuț Negoi – medic primar chirurg, manager, Spitalul Clinic de Urgență București;Dr. Lidia Kajanto – medic primar oncolog, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Alexandru Trestioreanu“ București;Prof. univ. dr. Lucian Negreanu – șef secție Gastroenterologie, Spitalul Universitar de Urgență București; Prof. univ. dr. Marcel Tanțău – șef secție clinică Gastroenterologie, Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie „Prof. Dr. Octavian Fodor“ Cluj; Dr. Marius Geantă – președinte, Centrul pentru Inovație în Medicină;Conf. univ. dr. Michael Schenker – președintele Comisiei de Oncologie din cadrul Ministerului Sănătății; Conf. univ. dr. Monica Desiree Dragomir – președinte, Comisia de Oncohematologie Pediatrică din cadrul Ministerului Sănătății;Șef lucrări dr. Mugur Cristian Grasu – Radiologie, imagistică medicală și radiologie intervențională, Institutul Clinic Fundeni;Conf. univ. dr. Octav Ginghină – șef secție Chirurgie generală, Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan“ București;Prof. univ. dr. Tudor Eliade Ciuleanu – medic primar oncolog, Institutul Oncologic „Prof. Dr. Ion Chiricuță“ Cluj-Napoca;Prof. univ. dr. Viorel Jinga – medic primar urolog, rector, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“ București. …  … ––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește