LEGEA contenciosului administrativ(actualizată pînă la data de 24 iulie 1997*)
–––––*) Actualizată pînă la data de 24 iulie 1997, cu modificări aduse de LEGEA nr. 59 din 23 iulie 1993, LEGEA nr. 146 din 24 iulie 1997.Parlamentul României adopta prezenta lege. +
Articolul 1Orice persoană fizica sau juridică, dacă se considera vătămată în drepturile sale, recunoscute de lege, printr-un act administrativ sau prin refuzul nejustificat al unei autorităţi administrative de a-i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de lege, se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, pentru anularea actului, recunoaşterea dreptului pretins şi repararea pagubei ce i-a fost cauzată.Se considera refuz nejustificat de rezolvare a cererii referitoare la un drept recunoscut de lege şi faptul de a nu se răspunde petitionarului în termen de 30 de zile de la înregistrarea cererii respective, dacă prin lege nu se prevede un alt termen. +
Articolul 2Nu pot fi atacate în justiţie:a) actele care privesc raporturile dintre parlament sau Preşedintele României şi guvern; actele administrative de autoritate şi actele de gestiune ale organelor de conducere din cadrul parlamentului; actele administrative referitoare la siguranţa interna şi externa a statului, precum şi cele referitoare la interpretarea şi executarea actelor internaţionale, la care România este parte; măsurile urgente luate de organele puterii executive pentru evitarea sau înlăturarea efectelor unor evenimente prezentind pericol public, cum sînt actele emise ca urmare a stării de necesitate sau pentru combaterea calamităţilor naturale, incendiilor de păduri, epidemiilor, epizootiilor şi altor evenimente de aceeaşi gravitate; … b) actele de comandament cu caracter militar; … c) actele administrative pentru desfiinţarea sau modificarea cărora se prevede, prin lege specială, o alta procedura judiciară; … d) actele de gestiune săvîrşite de stat în calitate de persoana juridică şi pentru administrarea patrimoniului sau; … e) actele administrative adoptate în exercitarea atribuţiilor de control ierarhic. … +
Articolul 3Cererile privitoare la stabilirea şi scăderea impozitelor şi a taxelor, precum şi a amenzilor prevăzute în legile de impozite şi taxe, se rezolva de către organele prevăzute de legea specială şi în condiţiile stabilite de acestea. +
Articolul 4Actele administrative jurisdicţionale – cu excepţia celor prevăzute la art. 3 şi a celor din domeniul contravenţiilor – pot fi atacate cu recurs, după epuizarea căilor administrativ-jurisdicţionale, în termen de 15 zile de la comunicare, la secţia de contencios administrativ a Curţii Supreme de Justiţie.Hotărîrea curţii este definitivă. +
Articolul 5Înainte de a cere instanţei anularea actului sau obligarea la eliberarea lui, cel care se considera vătămat se va adresa pentru apărarea dreptului sau, în termen de 30 de zile de la data cînd i s-a comunicat actul administrativ sau la expirarea termenului prevăzut la art. 1 alin. 2, autorităţii emitente, care este obligată sa rezolve reclamaţia în termen de 30 de zile de la aceasta.În cazul în care cel care se considera vătămat nu este multumit de soluţia data reclamaţiei sale, el poate sesiza instanţa în termen de 30 de zile de la comunicarea soluţiei.Dacă cel care se considera vătămat în dreptul sau s-a adresat cu reclamaţie şi autorităţii administrative ierarhic superioare celei care a emis actul, termenul de 30 de zile, prevăzut în alineatul precedent, se calculează de la comunicarea de către acea autoritate a soluţiei date reclamaţiei.Sesizarea instanţei se va putea face şi în cazul în care autoritatea administrativă emitenta sau autoritatea ierarhic superioară nu rezolva reclamaţia în termenul prevăzut la alin. 1.În toate cazurile, introducerea cererii la instanţa nu se va putea face mai tirziu de un an de la data comunicării actului administrativ a cărui anulare se cere. +
Articolul 6Judecarea acţiunilor formulate în baza art. 1 din prezenta lege este de competenţa instanţei sau a curţii de apel în a căror rază teritorială îşi are domiciliul reclamantul, potrivit competentei materiale prevăzute de art. 2 şi 3 din Codul de procedură civilă.Instanţa judeca de urgenta acţiunile în şedinţa publică, în completul stabilit de lege.Sentinţele vor fi redactate în cel mult cinci zile de la pronunţare.–––––-Alin. 1 şi 2 ale art. 6 au fost modificate de art. 7 din LEGEA nr. 59 din 23 iulie 1993, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 26 iulie 1993. +
Articolul 7Abrogat.––––––Art. 7 a fost abrogat de art. 30 alin. 2 din LEGEA nr. 146 din 24 iulie 1997, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 173 din 29 iulie 1997. +
Articolul 8Reclamantul va depune, o dată cu acţiunea, actul administrativ pe care îl ataca sau, după caz, răspunsul autorităţii administrative prin care i se comunică refuzul rezolvarii cererii sale privind un drept recunoscut de lege. În situaţia în care reclamantul nu a primit nici un răspuns în legătură cu cererea sa, va depune la dosar copia cererii, certificată pentru conformitate cu originalul. +
Articolul 9În cazuri bine justificate şi pentru a se preveni producerea unei pagube iminente, reclamantul poate cere instanţei sa dispună suspendarea executării actului administrativ pînă la soluţionarea acţiunii.Instanţa va soluţiona cererea de suspendare, de urgenta, chiar şi fără citarea părţilor, hotărîrea pronunţată în acest caz fiind executorie de drept. +
Articolul 10La primirea acţiunii, instanţa va dispune citarea părţilor şi va putea cere autorităţii al carei act este atacat să-i comunice de urgenta acel act, împreună cu întreaga documentaţie care a stat la baza emiterii lui, precum şi orice alte lucrări necesare pentru soluţionarea cauzei.În acelaşi mod se va proceda şi în cazul refuzului nejustificat de rezolvare a cererii privind un drept recunoscut de lege.Dacă autoritatea administrativă nu trimite, în termenul stabilit de instanţa, lucrările cerute, conducătorul acesteia va fi obligat sa plătească statului, cu titlu de amenda, 500 lei pentru fiecare zi de întîrziere nejustificată. +
Articolul 11Instanţa, soluţionînd acţiunea, poate, după caz, sa anuleze, în total sau în parte, actul administrativ, sa oblige autoritatea administrativă sa emita un act administrativ ori sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt înscris. Instanţa este competenţa să se pronunţe şi asupra legalităţii actelor sau operaţiunilor administrative care au stat la baza emiterii actului supus judecaţii.În cazul admiterii cererii, instanţa va hotărî şi asupra daunelor materiale şi morale cerute. +
Articolul 12În cazul în care cel vătămat a cerut anularea actului administrativ, fără a cere în acelaşi timp şi despăgubiri, întinderea pagubei nefiindu-i cunoscută la data judecării acţiunii de anulare, termenul de prescripţie pentru cererea de despăgubiri curge de la data la care a cunoscut sau ar fi trebuit sa cunoască întinderea pagubei. +
Articolul 13Acţiunile în justiţie, prevăzute în prezenta lege, vor putea fi formulate şi personal împotriva funcţionarului autorităţii pirite, care a elaborat actul sau care se face vinovat de refuzul rezolvarii cererii, dacă se solicita plata unor despăgubiri pentru prejudiciul cauzat pentru întîrziere. În cazul în care acţiunea se admite, persoana respectiva va putea fi obligată la plata daunelor, solidar cu autoritatea administrativă.Persoana actionata astfel în justiţie poate chema în garanţie pe superiorul sau ierarhic de la care a primit ordin scris să semneze actul, a cărui legalitate – totală sau parţială – este supusă judecaţii. +
Articolul 14Sentinta instanţei prin care s-a soluţionat acţiunea prevăzută în prezenta lege poate fi atacată cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.Recursul este suspensiv de executare.–––––Alin. 1 a art. 14 a fost modificat de de art. 7 din LEGEA nr. 59 din 23 iulie 1993, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 26 iulie 1993. +
Articolul 15Curtea Suprema de Justiţie va judeca recursul de urgenta.În cazul admiterii recursului, Curtea Suprema de Justiţie, casind sentinta, va rejudeca litigiul în fond. +
Articolul 16Dacă, în urma admiterii acţiunii, autoritatea administrativă este obligată sa înlocuiască sau sa modifice actul administrativ, sa elibereze un certificat, o adeverinta sau orice alt înscris, executarea hotărîrii irevocabile se va face în termenul prevăzut în cuprinsul ei, iar în lipsa unui astfel de termen, în cel mult 30 de zile de la data rămînerii definitive a hotărîrii.În cazul în care termenul nu este respectat se va aplica conducătorului autorităţii administrative sancţiunea prevăzută la art. 10 alin. 3, iar reclamantului i se vor putea acorda daune pentru întîrziere. Instanţa hotărăşte în camera de consiliu, de urgenta, la cererea reclamantului, cu citarea părţilor, fără plata vreunei taxe de timbru, hotărîrea fiind definitivă şi executorie.Conducătorul autorităţii administrative se poate indrepta cu acţiune împotriva celor vinovaţi de neexecutarea hotărîrii, potrivit dreptului comun.–––––Alin. 1 a art. 16 a fost modificat de art. 7 din LEGEA nr. 59 din 23 iulie 1993, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 26 iulie 1993. La articolul 16 alineatul 1, noţiunea „hotărîre definitivă” s-a înlocuit cu „hotărîre irevocabilă”. +
Articolul 17Pentru soluţionarea litigiilor prevăzute de prezenta lege se înfiinţează, la Curtea Suprema de Justiţie, la curţile de apel şi la instanţe, secţii de contencios administrativ.La secţiile de contencios administrativ pot fi încadraţi şi absolvenţi ai facultăţilor de drept, secţia drept administrativ. Vechimea acestora în munci administrative este considerată vechime în specialitate pentru ocuparea funcţiei de judecător.–––––Alin. 1 a art. 17 a fost modificat de art. 7 din LEGEA nr. 59 din 23 iulie 1993, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 26 iulie 1993. +
Articolul 18Dispoziţiile prezentei legi se completează cu prevederile Codului de procedura civilă. +
Articolul 19Prezenta lege nu se aplică actelor administrative emise anterior intrării sale în vigoare, dar se aplică cererilor introduse anterior acestei date, termenul de 30 de zile – prevăzut la art. 1 alin. 2 – reincepind să curgă de la intrarea ei în vigoare. +
Articolul 20Cauzele aflate pe rolul instanţelor la data intrării în vigoare a prezentei legi vor continua să se judece potrivit legii aplicabile în momentul sesizării instanţei. +
Articolul 21Prezenta lege intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial.Pe aceeaşi dată se abroga Legea nr. 1/1967 cu privire la judecarea de către instanţe a cererilor celor vătămaţi în drepturile lor prin acte administrative ilegale, precum şi orice alte dispoziţii contrare.–––––NOTĂ:Alin. 5 a art. 7 din LEGEA nr. 59 din 23 iulie 1993, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 177 din 26 iulie 1993 prevede: În tot cuprinsul Legii nr. 29/1990, termenul „tribunal” sau „tribunalului” se înlocuieşte, corespunzător, cu „instanţa” sau „instanţei”.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 31 octombrie 1990.PREŞEDINTELE SENATULUIacademician ALEXANDRU BÎRLĂDEANUAceastă lege a fost adoptată de Adunarea Deputaţilor în şedinţa din 5 noiembrie 1990.PREŞEDINTELE ADUNĂRII DEPUTAŢILORMARŢIAN DANÎn temeiul art. 82 lit. m) din Decretul-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, promulgăm Legea contenciosului administrativ şi dispunem publicarea sa în Monitorul Oficial al României.PREŞEDINTELE ROMÂNIEIION ILIESCU––––––
