LEGE nr. 257 din 14 decembrie 2010

privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti la 16 iunie 2010, actualizată prin Scrisoarea suplimentară de intenţie, semnată la Bucureşti la 29 iunie 2010, aprobate prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 2 iulie 2010, şi pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009



Parlamentul României adoptă prezenta lege. + 
Articolul 1Se ratifică Scrisoarea de intenţie*) semnată de autorităţile române la Bucureşti la 16 iunie 2010, actualizată prin Scrisoarea suplimentară de intenţie*), semnată la Bucureşti la 29 iunie 2010, aprobate prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 2 iulie 2010 prin care se modifică şi se completează Scrisoarea de intenţie, semnată de autorităţile române la Bucureşti la 5 februarie 2010 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 19 februarie 2010, ratificată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 10/2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 120 din 23 februarie 2010.–––Notă …
*) Traducere. + 
Articolul 2Anexa "Scadenţar rambursare Aranjament stand-by" la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2009 privind ratificarea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, convenit prin Scrisoarea de intenţie transmisă de autorităţile române, semnată la Bucureşti la 24 aprilie 2009, şi prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 4 mai 2009, precum şi a Scrisorii suplimentare de intenţie, semnată de autorităţile române la data de 8 septembrie 2009 şi aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 21 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 629 din 22 septembrie 2009, cu modificările ulterioare, se modifică şi se înlocuieşte cu anexa care face parte integrantă din prezenta lege.Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, republicată.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORROBERTA ALMA ANASTASEPREŞEDINTELE SENATULUIMIRCEA-DAN GEOANĂBucureşti, 14 decembrie 2010.Nr. 257. + 
Anexă(Anexa la Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2009)Scadenţar rambursare Aranjament stand-by(DST)

NOTĂ:Datele efectuării rambursărilor aferente tranşelor VI-VIII sunt estimative şi vor fi corelate cu datele efectuării tragerilor.ROMÂNIA: SCRISOARE DE INTENŢIE

Stimate domnule Strauss-Kahn,1. Programul cuprinzător anticriză susţinut de Fond, UE şi Banca Mondială a continuat să joace un rol crucial în normalizarea condiţiilor financiare menite să conducă la inversarea dezechilibrelor economice şi pregătirea redresării economice. În pofida acestor îmbunătăţiri, condiţiile s-au dovedit a fi mai dificile decât am anticipat. Activitatea economică a continuat să fie marcată de recesiune în ultimele luni, datorită atât cererii interne reduse, cât şi unei reveniri lente a partenerilor comerciali ai României. Incertitudinile legate de criza din Grecia au condus de asemenea la o creştere a riscurilor de piaţă. Prin urmare, ne aşteptăm acum ca redresarea economică să devină vizibilă mai târziu în cursul acestui an şi proiectam o creştere economică în jur de zero sau uşor negativă în 2010.2. Creşterea economică mai slabă şi dificultăţile în colectarea veniturilor, precum şi presiunile asupra anumitor categorii de cheltuieli publice au creat probleme în atingerea ţintelor noastre fiscale. Cu toate acestea, performanţele noastre în ceea ce priveşte celelalte ţinte cantitative şi programul de reforme structurale au fost însemnate (tabelele 1 şi 2):● Criteriile de performanţă cantitativă şi mecanismul de consultare pe inflaţie. Criteriile de performanţă cantitativă privind activele externe nete şi garanţiile guvernamentale, precum şi criteriul permanent de performanţă privind neacumularea de arierate externe au fost îndeplinite. Ţintele indicative privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat pentru sfârşitul lunii martie 2010 şi cele cu privire la soldul financiar al întreprinderilor de stat (ÎS) cu cele mai mari pierderi au fost de asemenea îndeplinite. În plus, inflaţia a rămas în intervalul interior al mecanismului de consultare pe inflaţie pe tot parcursul perioadei. Criteriul de performanţă privind deficitul bugetului general consolidat a fost ratat cu o marjă foarte mică, ca şi criteriul de performanţă cantitativă în ce priveşte ţinta de arierate a bugetului general consolidat pentru finele lunii martie (vezi paragraful 3 de mai jos).● Criterii structurale de referinţă. Legea responsabilităţii fiscale a fost aprobată de Parlament în luna martie şi este în curs de implementare. Modificările aduse legislaţiei bancare şi celei privind procedura de lichidare pentru consolidarea cadrului de închidere a băncilor au fost de asemenea adoptate în martie 2010. În plus, legislaţia şi reglementările interne necesare pentru punerea în aplicare a reformelor administraţiei fiscale au fost adoptate prin ordonanţă de Guvern în luna aprilie. Discutarea în Parlament a legislaţiei privind reforma sistemului de pensii se află într-un stadiu avansat şi ne aşteptăm ca acesta să o adopte până la sfârşitul lunii iunie. Totodată, am înregistrat progrese semnificative în procesul de elaborare a legislaţiei de implementare a legii salarizării unitare, precum şi în ceea ce priveşte alte criterii structurale de referinţă din cadrul programului.3. Având în vedere aceste rezultate – şi acţiunile suplimentare şi corective prezentate în această scrisoare -, solicităm finalizarea celei de-a patra evaluări în cadrul Acordului stand-by. Solicităm o derogare pentru criteriul de performanţă de la finele lunii martie privind arieratele bugetului general consolidat şi pentru balanţa bugetului general consolidat şi că aceste criterii, precum şi un adjustor al criteriului active nete externe să fie modificate până la finele lunii iunie 2010, aşa cum se propune în tabelul 1 ataşat.4. Credem că politicile stabilite în scrisorile din 24 aprilie 2009, 8 septembrie 2009, 5 februarie 2010 şi în această scrisoare sunt adecvate pentru a realiza obiectivele programului nostru economic, dar Guvernul este gata să ia măsurile suplimentare ce se impun pentru a asigură realizarea obiectivelor sale. Aşa cum este practica standard în toate acordurile cu FMI, ne vom consulta cu FMI înainte de a modifica măsurile prevăzute în această scrisoare sau de a adopta noi măsuri care s-ar abate de la scopurile programului şi vom pune la dispoziţia FMI şi a Comisiei Europene informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.Cadrul macroeconomic pentru 20105. Activitatea economică rămâne slabă şi, contrar aşteptărilor anterioare, creşterea economică s-a menţinut negativă în primul trimestru al anului 2010. Aceasta reflectă în principal cererea internă slabă, precum şi condiţiile meteorologice nefavorabile de la începutul anului 2010. Anticipăm acum o îmbunătăţire a creşterii economice mai târziu în cursul anului, cu toate că incertitudinile de pe pieţele externe rămân considerabile. Totuşi, pentru întreg anul 2010 anticipăm o creştere economică aproape de zero sau uşor negativă. Inflaţia a scăzut de la 4,7 procente la sfârşitul anului 2009 la 4,4 procente la sfârşitul lunii mai, menţinându-se în intervalul interior de inflaţie stabilit cu Fondul. La sfârşitul anului 2010 ne aşteptăm ca inflaţia să scadă în continuare la aproximativ 3 3/4 procente datorită cererii interne slabe şi implementării unei politici monetare prudente. Redresarea mai slabă a cererii interne a diminuat importurile şi prognozăm acum un deficit de cont curent de circa 5 procente din PIB pentru 2010, comparativ cu nivelul estimat anterior de 5 'bd procente. Fluxurile de capital în 2010 rămânând în mare parte neschimbate faţă de previziunile noastre iniţiale, ne aşteptăm ca activele externe nete (AEN) să fie mai mari cu aproximativ 1 miliard de euro faţă de ţinta stabilită pentru sfârşitul anului 2010. Cu toate acestea, ţinta cu privire la AEN nu va fi revizuită în creştere, pentru a oferi Băncii Naţionale a României (BNR) o mai mare flexibilitate în a răspunde unor turbulenţe neaşteptate ale pieţei.Sectorul fiscal6. Un obiectiv central al programului este acela de a întări angajamentul nostru în ceea ce priveşte sustenabilitatea finanţelor publice prin limitarea deficitului fiscal şi o reducere credibilă a acestuia pe termen mediu. În acest scop, bugetul anului 2010 a fost conceput pentru a atinge un deficit de aproape 6 procente din PIB, cu aproximativ 1 'bd puncte procentuale din PIB mai mic decât în anul precedent. Din păcate, mai mulţi factori au pus în pericol acest obiectiv. În primul rând, revizuirea în jos a PIB-ului estimat înseamnă că ţintele iniţiale vor conduce la un deficit bugetar ca pondere în PIB ceva mai mare decât cel iniţial. În al doilea rând, redresarea economică sub aşteptări a redus colectarea veniturilor şi a majorat cheltuielile pentru ajutorul de şomaj, în special în primul trimestru. În al treilea rând, se pare că există probleme generate de creşterea evaziunii fiscale, veniturile încasate fiind în scădere pentru mai multe impozite importante (în special accize şi TVA). Veniturile fiscale cumulate sunt considerabil mai mici decât cele proiectate iniţial (cu 0,8 procente din PIB la sfârşitul lunii aprilie). Bugetul anului 2010 prevedea venituri nefiscale de 2,4 miliarde lei provenind din rambursarea creditului acordat Rompetrol. Cu toate acestea, plata efectivă este incertă. Negocierile cu privire la graficul de rambursare vor fi încheiate până la data următoarei evaluări. În cele din urmă, deşi cheltuielile bugetului general consolidat au fost menţinute mult sub nivelurile programate în efortul de a atinge ţintele fiscale convenite cu FMI şi UE pentru trimestrul I, presiunile existente pe partea de cheltuieli curente continuă să se acumuleze, în special pe partea de pensii, transferuri sociale şi bunuri şi servicii. Aceste presiuni au determinat depăşirea ţintei de arierate ale bugetului general consolidat şi au generat o disponibilitate redusă a resurselor pentru investiţii. Conjugaţi, aceşti factori pun în pericol realizarea ţintei de deficit bugetar în anul 2010. În cadrul unui scenariu de bază, fără modificări de politici, deficitul fiscal ar ajunge la 9 procente din PIB la sfârşitul anului 2010, cu circa 3 puncte procentuale din PIB mai mare decât cel programat.7. Având în vedere incertitudinile de pe pieţele internaţionale şi necesitatea de a demonstra angajamentul nostru ferm pentru o politică bugetară sustenabilă, Guvernul se angajează să ia măsuri suplimentare dificile, dar necesare, pentru a reduce deficitul fiscal la 6,8 procente din PIB 2009 (care corespunde cu 6,5 procente din PIB înainte de revizuirile acestuia).● Pe partea de cheltuieli, vom implementa până la 1 iunie:(i) o reducere cu 25 procente a salariilor, sporurilor şi altor plăţi de natură salarială pentru toţi angajaţii din sectorul public (1 procent din PIB în acest an);(îi) o reducere de 15 procente a pensiilor şi altor transferuri sociale (1 procent din PIB);(iii) reducerea transferurilor către autorităţile locale (0,3 procente din PIB); şi(iv) reducerea în continuare a subvenţiilor pentru încălzire (0,03 procente din PIB). Economii suplimentare se vor realiza prin îngheţarea temporară a pensionărilor anticipate, prin controale stricte privind pensiile de invaliditate nou-acordate şi prin aprobarea unui nou sistem care să reglementeze plata "stimulentelor" (plăţi de tipul celor nesalariale acordate anumitor ministere). Am redus deja numărul angajaţilor din sectorul bugetar cu aproximativ 20.000 de persoane în 2010 şi intenţionăm să continuăm raţionalizarea personalului în lunile următoare. Schimbările structurale din sistemul de sănătate, pensii, educaţie şi finanţe publice locale vor genera, de asemenea, economii (vezi paragrafele 12 şi 17-20).● Pentru a spori veniturile bugetare, vom lua următoarele măsuri:(i) o lărgire a bazei de impunere pentru impozitul pe venit şi a bazei de contribuţii sociale [după cum se precizează în Memorandumul tehnic de înţelegere (MTÎ)];(îi) introducerea unui impozit pe cifra de afaceri (clawback) pentru distribuitorii de medicamente.● Punerea în aplicare a măsurilor pe partea de cheltuieli enumerate la pct. (i)-(iii) şi a măsurilor de lărgire a bazelor de impozitare va constitui o acţiune prealabilă pentru finalizarea evaluării. De asemenea, în următoarele luni, vom lua măsuri suplimentare de reducere a numărului de angajaţi în sectorul public. Dacă aceste acţiuni se dovedesc insuficiente pentru a atinge ţinta de deficit pentru acest an, vom lua măsuri suplimentare, inclusiv măsuri de majorare a impozitelor şi taxelor, în funcţie de necesităţi.8. Pentru a proteja membrii mai vulnerabili ai societăţii, vom menţine neschimbat nivelul salariului minim şi pe cel al pensiei minime şi niciun salariu sau pensie nu va fi diminuat(ă) sub acest nivel. De asemenea, vom reforma programele noastre de asistenţă socială în vederea eficientizării acestora şi a unei mai bune direcţionări a lor către cei săraci şi nevoiaşi. În acest context, schema de venit minim garantat (VMG), care este unul dintre programele cele mai bine direcţionate, va fi exceptată de la reducerea de 15 procente, în timp ce alte programe – mai puţin eficiente – vor fi reduse cu mai mult pentru a realiza reducerea de cheltuieli pe ansamblu. Mai concret, vom reduce sau vom direcţiona mai bine alocaţia pentru familia monoparentală, precum şi alocaţia complementară pentru copii, aşa cum am convenit cu Banca Mondială. În paralel, vom lucra în continuare la reducerea scăpărilor din programul VMG şi alte programe sociale pentru a mări impactul acestora de combatere a sărăciei.9. Încrederea generată de respectarea programului, conjugată cu îmbunătăţirea condiţiilor de piaţă, ne-a permis în ultimele luni să îmbunătăţim profilul de maturitate al datoriei publice şi să reducem semnificativ randamentele noilor împrumuturi. Pentru a dezvolta capacitatea noastră de a răspunde flexibil la posibile viitoare perturbări ale pieţei, intenţionăm să creştem în continuare gradual tamponul (buffer-ul) financiar al Trezoreriei la aproximativ 4 luni de finanţare a deficitului şi de răscumpărare a datoriei publice.10. Stocul arieratelor de plăţi interne a crescut de la ultima evaluare. Realizăm perfect cât de importantă este neacumularea altor arierate şi eliminarea stocului existent. La nivelul autorităţilor locale, amendamentele aduse legii finanţelor publice locale (vezi paragraful 12) vor împiedica acumularea de arierate pe viitor. Cea mai mare parte a arieratelor la nivel local sunt către furnizori şi intenţionăm să încheiem acorduri de swap cu autorităţile locale pentru a putea stinge astfel datoriile reciproce. La nivel central, cea mai mare parte a arieratelor fiind în sectorul de sănătate, vom implementa un plan de restructurare a acestuia (vezi paragraful 18). Pentru a îmbunătăţi mecanismele de monitorizare şi control în vederea eliminării arieratelor, atât la nivel central, cât şi la nivel local, vom integra sistemul de raportare contabilă cu sistemul de plăţi în Trezorerie (criteriu de referinţă structural pentru finele lunii martie 2011). Această legătură ne va permite să urmărim angajamentele şi va contribui la gestionarea şi controlul bugetului. În final, vom solicita ministerelor ordonatoare să monitorizeze unităţile aflate în subordinea lor pentru ca acestea să respecte plafoanele de angajament şi să aplice sancţiuni împotriva acelor instituţii şi persoane care depăşesc plafoanele.Reforme fiscale11. Suntem ferm hotărâţi să implementăm Legea responsabilităţii fiscale (LRF) aprobată de către Parlament la sfârşitul lunii martie 2010. Consiliul fiscal este în curs de constituire şi ne vom asigura că membrii Consiliului şi ai Secretariatului vor beneficia de personal complet, cu calificările necesare, cât se poate de curând. Suntem în curs de elaborare a Strategiei fiscale (SF) pentru perioada 2011-2013 şi o vom înainta Parlamentului până la finele lunii iunie. Această strategie va cuprinde obiectivul de realizare a unei ţinte de deficit fiscal de până la 4,4 procente din PIB în 2011 şi va elimina al 13-lea salariu plătit angajaţilor din sectorul public. Vom limita totodată fondul de salarii în 2011 la 39 miliarde lei şi vom stabili o limită de 1.290.000 total angajaţi în sectorul public la începutul anului 2011. Pentru a încuraja disciplina bugetară, ierarhizarea după priorităţi a proiectelor şi sporirea eficienţei, Ministerul Finanţelor Publice va transmite limite orientative de cheltuieli ordonatorilor primari de credite în procesul de elaborare a SF. Vom stabili o legătură între SF şi procesul bugetar anual şi vom înfiinţa o echipă de analiză sprijinită de Cabinet, care să analizeze propunerile de buget ale ministerelor ordonatoare, să preseze aceste ministere în direcţia îmbunătăţirii propunerilor lor şi creşterii productivităţii, a ridicării calităţii serviciilor oferite şi a reglementărilor în conformitate cu cerinţele LRF şi a realizării unui raport privind reducerile de cheltuieli generatoare de eficienţă care să fie încorporat în bugetul anului 2011.12. Pentru a întări disciplina fiscală a autorităţilor locale şi a menţine stabilitatea macrofiscală, suntem în curs de a amenda legea finanţelor publice locale. Amendamentele vor include:(i) modificări ale definiţiei juridice a bugetului echilibrat, de la o definiţie bazată pe veniturile şi cheltuielile bugetate către una bazată pe veniturile realizate şi cheltuielile angajate;(îi) reflectarea într-o singură lege a tuturor reglementărilor privind împrumuturile contractate la nivel local şi introducerea unor limite prudenţiale suplimentare, cum ar fi limita stocului de datorie şi condiţia de a avea excedent operaţional în anii anteriori contractării împrumutului;(iii) aprobarea de limite multianuale pentru împrumut şi pentru transferurile destinate investiţiilor de la bugetul de stat, în vederea îmbunătăţirii bugetării multianuale de capital; şi(iv) introducerea de sancţiuni relevante din LRF (criteriu de performanţă structural pentru finele lunii septembrie 2010). Pentru a ne conforma cu Legea salarizării unitare, vom aplica limite privind fondul de salarii în conformitate cu standardele de personal la nivelul autorităţilor locale.13. Sunt necesare eforturi de administrare fiscală sporite pentru a combate problema scăderii veniturilor colectate pe parcursul recesiunii. În prima etapă, eforturile noastre s-au concentrat pe fraudă şi nerespectarea legii în materie de TVA, printr-o mai bună gestionare a arieratelor fiscale în creştere şi prin sporirea controlului marilor contribuabili; cadrul de reglementare necesar pentru a susţine aceste eforturi a fost aprobat de Guvern în luna aprilie 2010. În a doua etapă, ne vom concentra pe contribuabilii persoane fizice cu venituri mari şi vom dezvolta metodologii de control indirect care să completeze tehnicile existente de control în vederea identificării veniturilor nedeclarate. În mod deosebit, vom amenda Codul fiscal şi Codul de procedură fiscală în sensul:(i) acordării Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală a dreptului de acces la evidenţele bancare şi la evidenţele părţilor terţe, după notificarea corespunzătoare şi ulterior parcurgerii procesului cuvenit, pentru a permite astfel stabilirea corespunzătoare a venitului;(îi) revizuirea definiţiilor venitului, pentru a da posibilitatea impunerii veniturilor provenite din orice sursă neexceptată prin lege;(iii) întărirea obligaţiei de declarare a venitului; precum şi(iv) întărirea dreptului de control în vederea identificării venitului nedeclarat (criteriu de performanţă structural pentru finele lunii noiembrie 2010). Vom înfiinţa de asemenea un serviciu special ce va avea ca sarcină coordonarea aspectelor legate de impunerea fiscală a persoanelor fizice cu venituri mari şi dezvoltarea iniţiativelor sau a proiectelor pentru a identifica, cuantifica sau îmbunătăţi conformarea în segmentul persoanelor fizice cu venituri mari.14. Pentru a combate evaziunea fiscală şi contrabanda şi pentru a îmbunătăţi colectarea impozitelor şi taxelor, vom întreprinde următoarele măsuri până la finele lunii iunie:● în ceea ce priveşte TVA:(i) vom stabili standarde minime comune de înregistrare şi scoatere din evidenţe a contribuabililor ce desfăşoară operaţiuni intracomunitare, mai ales achiziţii de bunuri; şi(îi) vom crea un registru al operatorilor intracomunitari;● vom stabili garanţii pentru achiziţiile intracomunitare de bunuri cu risc ridicat de fraudă fiscală;● vom revizui regimul de autorizare a operatorilor care desfăşoară activităţi cu bunuri aflate în regim suspensiv de accize prin introducerea unor condiţii mai stricte, inclusiv stabilirea unei garanţii obligatorii pentru producerea, procesarea şi deţinerea acestor bunuri;● vom revizui condiţiile de transfer de părţi sociale/acţiuni în cadrul companiilor, precum şi reglementările ce guvernează răspunderea administratorilor, acţionarilor şi terţilor în vederea combaterii riscului de fraudă;● vom amenda cadrul legal ce guvernează comercializarea bunurilor în regim duty-free, inclusiv prin impunerea unei limitări a cantităţii pentru anumite bunuri accizabile comercializate în regim duty-free, prin sporirea supravegherii magazinelor de tip duty-free, prin introducerea obligativităţii timbrării bunurilor accizabile comercializate în magazinele de tip duty-free, prin înăsprirea condiţiilor de autorizare a magazinelor de tip duty-free şi de păstrare a autorizaţiilor deja acordate, prin revizuirea faptelor ce constituie contravenţii şi a celor ce atrag revocarea autorizaţiei şi majorarea taxelor de funcţionare;● vom îmbunătăţi legislaţia privind utilizarea caselor electronice de marcat;● vom îmbunătăţi legislaţia privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor de jocuri de noroc; şi● vom consolida prevederile legislative în vederea asigurării unei protecţii legale sporite angajaţilor din sectorul public care îşi îndeplinesc atribuţiile cu bună-credinţă.15. În domeniul monitorizării şi controlului companiilor de stat ce generează cele mai mari pierderi s-au realizat unele progrese. Se impune însă un efort mai cuprinzător în tratarea costurilor bugetare şi arieratelor acestora. Aşadar, Guvernul va reactiva în mod agresiv programul său de privatizare, mai ales în domenii precum industria, energia, transportul, turismul şi agricultura. Vom lua următoarele măsuri suplimentare:(i) lichidarea companiei energetice Termoelectrica prin separarea activelor viabile şi închiderea restului companiei până la finele lunii iunie 2011;(îi) privatizarea companiei de căi ferate – marfă până la finele lunii martie 2011. Agenţia de privatizare Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului va finaliza vânzarea celor 18 companii mici aflate integral în portofoliul său în cursul anului 2010 şi va vinde participările minoritare pe care le deţine în cel puţin 150 de alte companii. Ministerul Economiei, Comerţului şi Mediului de Afaceri va iniţia de asemenea vânzarea participărilor minoritare în mai multe companii aflate sub controlul său. În cele din urmă, în conformitate cu reglementările UE privind concurenţa, vom retrage treptat subvenţiile pentru extracţia de cărbune până la finele anului 2010 şi vom elabora o strategie de ieşire care să fie desfăşurată pe următorii 5 ani.16. Legea salarizării unitare a fost aprobată şi este în vigoare; ea a avut deja ca rezultat o reducere a presiunilor de majorare a cheltuielilor cu salariile, prin eliminarea unor sporuri şi plafonarea altora. Elaborarea legislaţiei de implementare a legii salarizării unitare pentru a implementa în totalitate noile trepte de salarizare unitară la nivelul întregului sector public este în desfăşurare. Vom agrea textul acestei legislaţii cu instituţiile financiare internaţionale (IFI) înainte ca acesta să fie înaintat Parlamentului, având ca scop aprobarea acestuia prin lege până la finele lunii septembrie 2010 (criteriu de referinţă structural).17. Legea privind reforma pensiilor, aflată în prezent în Parlament, va genera economii semnificative în anii ce vor urma, contribuind la aducerea sistemului de pensii la o situaţie financiară mai sustenabilă. Cu toate acestea, în ultimele luni s-a înregistrat o creştere a costurilor cu pensiile, datorită unei creşteri bruşte a numărului de persoane ce s-au pensionat anticipat şi a cererilor de pensii de invaliditate. Beneficiarii de pensii de invaliditate reprezintă acum aproape 4 'bd procente din forţa de muncă şi acest număr a crescut rapid în ultimii ani. Se anticipează că majorarea numărului de solicitări de pensionare va spori deficitul bugetului de pensii din acest an cu peste 'bd de procent din PIB, acesta ajungând la peste 2 'bc procente din PIB. Pentru a aduce situaţia financiară pe termen scurt a sistemului sub un control mai bun, vom aproba reglementări legislative care să permită acordarea de noi pensii de invaliditate numai dacă acestea au fost în prealabil aprobate de echipele de evaluare medicală din Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale. Pe termen imediat, vom interzice, de asemenea, pensionările anticipate până la intrarea în vigoare a noii legi privind reforma sistemului de pensii în 2011.Sectorul sănătate18. Reformele în sistemul public de asistenţă medicală sunt esenţiale pentru eficientizarea serviciilor şi pentru un mai bun control al cheltuielilor publice. Pentru a ajuta la îmbunătăţirea fluxului de venituri din sistemul sanitar şi pentru soluţionarea stocului de arierate, suntem în continuare hotărâţi:(i) să introducem până anul viitor taxele aferente serviciilor care se plătesc de către pacienţi;(îi) să reducem drastic exceptările de la plata acestor taxe comparativ cu planul iniţial;(iii) să implementăm impozitul pe cifra de afaceri planificat (clawback) pentru distribuitorii de medicamente;(iv) să reducem numărul de paturi în spitale cu 9.200.Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate vor lua de asemenea toate măsurile ce se impun pentru a asigura funcţionarea sistemului de sănătate în limitele alocărilor bugetare stabilite în bugetul pe anul 2010. Vom demara de asemenea reforme structurale profunde în sectorul de asistenţă medicală, în consultare cu Banca Mondială. Primul punct al acestor reforme presupune reducerea costurilor produselor farmaceutice prin promovarea unei treceri în consum către medicamentele generice şi prin recentralizarea achiziţiei de medicamente mai ales pentru programele naţionale. Al doilea punct presupune eficientizarea serviciilor prestate de spitale şi a managementului acestora şi include:(i) descentralizarea administrării pentru cele mai multe spitale la autorităţile locale;(îi) introducerea unui nou mecanism de finanţare a spitalelor, bazat pe standarde de cost pe tipuri de spital, cofinanţarea de la autorităţile locale şi stabilirea de plafoane pentru cheltuielile cu salariile, pentru a se limita depăşirile de cheltuieli; şi(iii) reformarea sistemului de asistenţă de urgenţă pentru a se elimina bazarea excesivă pe sistemul de asistenţă primară. Aceste reforme vor fi aprobate prin ordonanţă de urgenţă până la finele lunii iulie 2010.Piaţa muncii şi educaţie19. Pentru a îmbunătăţi competitivitatea pe termen lung a economiei româneşti, întreprindem reforme în domeniul educaţiei şi al pieţei muncii, cu scopul de a ridica nivelul de eficienţă şi productivitate. Vom introduce până la finele anului 2010 un cod al muncii revizuit şi o legislaţie revizuită privind contractele colective de muncă, cu scopul de a spori flexibilitatea timpului de lucru şi de a reduce costurile angajării şi concedierii, prin contracte mai flexibile. Ne propunem, de asemenea, să permitem o flexibilitate mai mare în ceea ce priveşte salariile. De asemenea, Guvernul va identifica şi va aplica măsuri de combatere a evaziunii fiscale pe piaţa forţei de muncă cu scopul de a îmbunătăţi colectarea contribuţiilor sociale.20. Guvernul român vizează îmbunătăţirea calităţii educaţiei, sporirea productivităţii sistemului educaţional şi reducerea cheltuielilor publice. Introducerea, începând cu 1 ianuarie 2010, a finanţării per capita asigură predictibilitatea şi sustenabilitatea pe termen lung a salariilor în sectorul educaţie. În acelaşi timp, pe baza Pactului naţional pentru educaţie agreat la nivel politic, Guvernul a înaintat Parlamentului noua Lege a educaţiei ce stabileşte o gestionare financiară sănătoasă a resurselor, atât pentru salarii, cât şi pentru cheltuielile şcolilor. Această lege va conduce totodată la o optimizare a reţelei şcolare.Sectorul financiar21. Recesiunea a marcat sistemul bancar din România, dar nivelurile de solvabilitate se menţin ridicate. Băncile se confruntă cu presiuni legate de calitatea activelor şi de costurile de provizionare în creştere, care le restrâng profiturile. Împrumuturile neperformante (ÎNP) au crescut la 17,2 procente (reprezentând împrumuturi şi dobânzi clasificate ca îndoielnice sau generatoare de pierderi) în martie 2010, iar acordarea de împrumuturi către sectorul privat a continuat să se contracte. Rata de deteriorare a calităţii activelor se reduce însă, ceea ce sugerează că deteriorarea s-ar putea să fi ajuns la nivelul maxim. Sistemul bancar continuă să fie bine capitalizat după plata majorărilor de capital la care s-au angajat băncile, ceea ce a generat o rată de adecvare a capitalului de 14,7 procente la nivelul sistemului, toate băncile având o rată de peste 10 procente. Cele mai mari bănci străine au respectat în linii mari condiţiile Iniţiativei de coordonare a băncilor europene (ICBE). Deşi expunerea individuală a băncilor a fluctuat, ca grup, până la finele lui martie 2010, cele 9 bănci şi-au menţinut expunerea pentru România la nivelul celei din luna martie 2009.22. Ca şi alte bănci centrale europene, ne-am pregătit pentru posibilitatea unor efecte care să derive din volatilitatea pieţelor şi am realizat planuri de contingenţă pentru a putea să rezolvăm episoadele de posibile tensiuni financiare. Am îmbunătăţit monitorizarea lichidităţii prin raportarea maturităţilor la active şi pasive, defalcate pe valute. Am revizuit condiţiile existente de acordare de împrumuturi de urgenţă şi am extins garanţiile colaterale eligibile pentru toate operaţiunile de refinanţare, pentru a include titlurile guvernamentale în euro emise pe piaţa naţională şi, imediat ce anumite aspecte tehnice nerezolvate vor fi clarificate, le vom extinde în continuare pentru a include obligaţiunile emise de IFI cotate la Bursa de Valori Mobiliare Bucureşti şi eurobondurile emise de Guvernul României. Pentru a continua dezvoltarea abordării noastre deja complexe în domeniul testării la stres, am solicitat asistenţă tehnică de la Departamentul de pieţe monetare şi de capital al FMI, cu scopul de a îmbunătăţi metodologiile noastre de testare la stres în diferite domenii.23. Ne menţinem angajamentul de a îmbunătăţi sistemul de lichidare a instituţiilor financiare cu probleme. Am actualizat normele legale naţionale în conformitate cu cerinţele UE de consolidare a cadrului de lichidare a băncilor-problemă. Am dezvoltat, de asemenea, competenţele existente ale administratorului special pentru ca acesta să poată implementa cu promptitudine o paletă largă de măsuri, inclusiv achiziţionarea, preluarea, valorificarea activelor sau transferul depozitelor. Criteriul structural de referinţă pentru luna martie 2010 referitor la amendarea regimului de insolvenţă a băncilor a fost îndeplinit.24. Ne menţinem angajamentul de a promova în continuare stabilitatea financiară prin majorarea resurselor pentru Fondul de garantare a depozitelor (FGD). Rata de acoperire vizată pentru finanţarea prealabilă va fi majorată la 2 procente. Pentru a realiza această ţintă, în timp cotele de contribuţie netă ale băncilor vor fi stabilite la 0,3 procente începând din anul 2011 şi liniile de credit stand-by vor fi eliminate (criteriu structural de referinţă pentru septembrie 2010). Vom revizui de asemenea aranjamentele de guvernanţă a FGD pentru a ne asigura că nici membrii Consiliului şi nici angajaţii instituţiilor de credit nu participă în Consiliul de administrare al FGD (finele lunii septembrie 2010). Pentru garantarea depozitelor am acordat acelaşi rang de prioritate de care beneficiază creanţele depozitarilor (criteriu structural de referinţă pentru finele lunii martie 2010). Ne menţinem angajamentul de a susţine stabilitatea financiară prin reţinerea de la promovarea de iniţiative legislative (precum actualul proiect al legii insolvabilităţii personale) ce ar submina disciplina în materie de creditare.25. Actualul cadru de provizionare este sănătos şi BNR nu consideră că la acest moment ar mai fi necesare alte reglementări prudenţiale noi. BNR va continua să se consulte cu experţii Fondului şi ai CE înainte de introducerea sau amendarea altor aspecte ale cadrului de reglementare. Creşterea permanentă şi oficială a nivelului minim al ratei de adecvare a capitalului de la 8 procente la 10 procente rămâne un obiectiv pe termen mediu. BNR şi Ministerul Finanţelor Publice îşi asumă în continuare angajamentul de a adopta până la sfârşitul perioadei programului cadrul legislativ necesar pentru implementarea cuprinzătoare a Standardelor de raportare financiară internaţionale (IFRS), în vederea aplicării IFRS de la începutul anului 2012.Politica monetară şi valutară26. Politica monetară se va concentra în continuare pe menţinerea inflaţiei în intervalul ţintit. Dezinflaţia se menţine conform parametrilor, ajutată de un nivel al PIB-ului real situat cu mult sub nivelul PIB-ului potenţial, de evoluţia limitată a salariilor şi de recenta deflaţie a preţurilor la alimente. Inflaţia totală a scăzut de la 4,7 procente la sfârşitul anului 2009 la 4,4 procente în mai 2010, în pofida unei ajustări semnificative a accizelor la produsele din tutun la începutul acestui an. Conjugată cu presiunile reduse asupra cursului de schimb, aceasta a permis o ajustare măsurată a politicii monetare, ratele dobânzilor fiind reduse de la 8 procente la sfârşitul lui 2009 la un nivel recent de 6,25 procente, reducerea cumulată fiind de 400 de puncte de bază din februarie 2009.27. Ajustarea în continuare a politicii monetare va fi condiţionată de presiuni inflaţioniste reduse şi de evoluţia perspectivelor de redresare. Se proiectează o reducere a inflaţiei până la aproximativ 3 3/4 procente până la finele anului 2010, valoare apropiată de mediana intervalului nostru de ţintire a inflaţiei de 3 'bd procente ± 1 punct procentual. Perspectiva benefică în materie de inflaţie corespunde revizuirii în scădere a intervalului nostru de ţintire a inflaţiei la 3 procente ± 1 punct procentual pentru finele anului 2011. În acelaşi timp, se va menţine o abordare prudentă având în vedere riscurile ataşate unor viitoare ajustări ale preţurilor reglementate, majorărilor preţurilor la energie şi pieţelor financiare turbulente din regiune. Aceste riscuri implică de asemenea o atentă calibrare a momentelor şi ritmului în care se vor reduce în viitor rezervele minime obligatorii, pentru a se evita perturbările pe piaţa monetară şi valutară. În conformitate cu cadrul nostru de ţintire a inflaţiei, vom menţine regimul valutar cu flotare administrată existent în prezent.Modificări ale programului şi monitorizare28. Programul va continua să fie monitorizat prin misiuni periodice de evaluare, acţiuni prealabile, criterii de performanţă cantitative şi ţinte orientative şi criterii structurale de performanţă. Ţintele cantitative pentru finele lunii septembrie şi finele lunii iunie 2010 şi criteriile de performanţă permanente sunt stabilite în tabelul 1, iar criteriile structurale de performanţă sunt stabilite în tabelul 2. Înţelegerile dintre autorităţile române şi experţii FMI privind criteriile cantitative de performanţă şi măsurile structurale descrise în prezenta scrisoare de intenţie sunt specificate în MTÎ anexat.

Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul programului

–––-*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 reprezintă stocul.*2) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 este valabilă pentru tot anul.*3) Ţinta de AEN pentru finele lunii decembrie a fost ajustată deoarece tragerile efective au fost mai mici cu 1 miliard euro decât proiecţia.Tabelul 2. România: Condiţionalităţi de performanţă pentru cea de-a patra evaluare şi condiţionalităţi noi propuse

 + 
Anexăla scrisoarea de intenţieROMÂNIA: MEMORANDUM TEHNIC DE ÎNŢELEGERE16 iunie 20101. Prezentul memorandum tehnic de înţelegere (MTÎ) actualizează şi înlocuieşte MTÎ din data de 5 februarie 2010. Acesta:(i) defineşte variabilele care fac obiectul ţintelor cantitative specificate în Scrisoarea de intenţie (SDI);(îi) descrie metodele care vor fi utilizate pentru evaluarea performanţei programului şi informaţiile necesare pentru a asigura o monitorizare adecvată a ţintelor (secţiunea I); şi(iii) clarifică unele dintre condiţionalităţile structurale din cadrul programului (secţiunea II). Conform standardului în cadrul tuturor acordurilor cu Fondul, ne vom consulta cu Fondul înainte de a modifica măsurile conţinute în această scrisoare sau înaintea adoptării de noi măsuri care ar devia de la scopul programului şi vom furniza Fondului informaţiile necesare pentru monitorizarea programului.2. În accepţiunea programului ratele de schimb ale leului românesc (RON) faţă de euro se stabilesc la 3,9852 RON = 1 EURO, faţă de dolarul SUA la 2,8342 RON = 1 $, faţă de yenul japonez la 3,1419 RON = 100 'a5 şi faţă de lira sterlină la 4,1169 RON = 1 'a3, ratele fiind cele postate pe website-ul Băncii Naţionale a României (BNR) la data de 31 decembrie 2008. Ratele de schimb faţă de alte valute, acolo unde sunt aplicabile, vor fi de asemenea acelea postate pe website-ul BNR în data de 31 decembrie 2008.3. În accepţiunea programului, bugetul general consolidat include entităţile definite în bugetul pe 2010. Acestea sunt: guvernul central (bugetul de stat, trezoreria, entităţile de stat autofinanţate incluse în buget etc.), autorităţile locale, fondurile de asigurări sociale (pensii, sănătate şi şomaj), Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi administraţia Fondului Proprietatea. Prezenta definiţie a bugetului general consolidat include de asemenea orice fonduri noi sau alte programe speciale bugetare şi extrabugetare care pot fi create pe parcursul perioadei programului pentru a desfăşura operaţii de natură fiscală, aşa cum se defineşte în Manualul FMI pentru statisticile financiare guvernamentale 2001. Autorităţile vor informa imediat personalul FMI cu privire la crearea oricărui astfel de fond sau programe noi.I. Criterii de performanţă cantitative, ţinta indicativă şi criterii de performanţă permanenteA. Limita privind activele externe nete4. În accepţiunea programului, activele externe nete (AEN) sunt definite ca AEN ale BNR minus obligaţiile trezoreriei faţă de Fondul Monetar Internaţional.5. AEN ale BNR sunt definite ca valoarea în euro a activelor externe brute ale BNR (inclusiv rezervele obligatorii ale sistemului bancar comercial ţinute la BNR) minus pasivele externe brute ale BNR şi vor fi măsurate pe baza definiţiilor operaţionale ale BNR, şi nu a celor contabile. Activele şi pasivele externe nedenominate în euro vor fi convertite în euro la ratele de schimb ale programului.6. Activele externe brute ale BNR se definesc ca incluzând deţinerile de DST ale BNR, poziţia rezervelor ţării la Fond, deţinerile de numerar, titluri şi depozite în străinătate în valute străine convertibile. Se exclud din rezervă:(i) aurul şi alte metale preţioase;(îi) activele în valute neconvertibile;(iii) active nelichide;(iv) orice active care sunt gajate, colateralizate sau se află sub o altă obligaţie, dacă acestora nu le este asociat şi un pasiv extern brut;(v) creanţe asupra rezidenţilor; şi(vi) creanţe în valută derivând din instrumente derivate în monede străine vizavi de moneda naţională (cum ar fi operaţiuni futures, forward, swap şi de opţiuni).7. Pasivele externe brute ale BNR se definesc ca totalitatea obligaţiilor în valute străine faţă de rezidenţi şi nerezidenţi, inclusiv angajamentele de vânzare de valute străine decurgând din instrumente derivate (cum ar fi operaţiuni futures, forward, swap şi de opţiuni) şi tot creditul nerambursat de la Fond, dar excluzând:(i) depozitele în valute străine ale băncilor legate de rezervele obligatorii; şi(îi) depozitele în valută ale Guvernului la BNR. Prezenta definiţie are ca scop aducerea conceptului de pasive externe mai aproape de definiţia balanţei de plăţi, pe care se bazează ţintele.

–––   1) CP = criteriu de performanţă; date la finele lunii.   2) Fluxurile în 2010 sunt faţă de stocul final din 2009.8. Ţintele AEN vor fi ajustate în creştere (în scădere) cu surplusul (deficitul) din tragerile în cadrul programului legate de proiecţia de bază. Tragerile în program se definesc ca trageri externe de la creditorii oficiali (Banca Mondială şi Comisia Europeană) care sunt utilizabile pentru finanţarea întregului buget central de stat. Ţintele AEN vor fi de asemenea ajustate în creştere prin creşterea rezervelor obligatorii ale băncilor comerciale ţinute la BNR faţă de finele lui decembrie 2009 (7,878 milioane euro), măsurate utilizând ratele de schimb ale programului.

B. Mecanismul de consultare pentru rata inflaţiei la 12 luni9. Intervalele de consultare trimestriale pentru rata inflaţiei la 12 luni în preţuri de consum [aşa cum sunt măsurate de indexul preţurilor de consum (IPC) publicat de Institutul Naţional de Statistică] sunt specificate mai jos. În cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se află în afara intervalelor exterioare specificate mai jos, autorităţile vor efectua o consultare cu Fondul cu privire la politicile propuse ca răspuns înainte de a solicita alte trageri în cadrul programului. În plus, BNR va avea discuţii cu experţii Fondului în cazul în care rata inflaţiei IPC an-pe-an se situează în afara intervalelor interioare specificate pentru finele fiecărui trimestru în tabelul de mai jos.

C. Criteriu de performanţă privind soldul bugetului general consolidat10. Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat. Autorităţile se vor consulta cu experţii FMI cu privire la măsurile de corecţie în cazul unor derapaje ale veniturilor şi finanţării guvernamentale.

11. Deficitul bugetar va fi măsurat de deasupra liniei utilizându-se datele execuţiei bugetare. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) va furniza de asemenea date lunare pentru a măsura deficitul sub linie. Soldul bugetului general consolidat măsurat sub linie va include:+ (i) finanţarea externă netă, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluare;+ (îi) schimbările în creditul intern net din sistemul financiar, excluzând câştigurile şi pierderile din reevaluarea depozitelor denominate în valută şi incluzând ajustări pentru:+ (a) fonduri UE primite şi necheltuite încă (plăţi în avans);+ (b) cereri de rambursare ale guvernului din fonduri UE;+ (c) obligaţii ale Fondului Proprietatea neplătite încă;+ (iii) schimbări în stocul de titluri de stat emise, net de schimbările de reevaluare;+ (iv) schimbări nete ale altor finanţări.12. Dacă diferenţa dintre deficitul bugetului general consolidat măsurat deasupra liniei şi sub linie este mai mare de 200 de milioane de lei pe fiecare trimestru pe parcursul lui 2010, MFP se va consulta cu experţii FMI.13. În cazul în care veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile vor depăşi valoarea proiectată în cadrul programului, ţinta de deficit va fi ajustată în scădere cu o jumătate din surplus, astfel încât să permită cheltuieli suplimentare de capital reducând în acelaşi timp deficitul. Tabelul următor înfăţişează veniturile bugetare exclusiv fonduri nerambursabile cumulate proiectate pentru 2010, faţă de care se vor compara veniturile realizate, exclusiv fonduri nerambursabile.

14. În cazul în care cheltuielile curente din trimestrul precedent depăşesc ţinta indicativă (definită mai jos), ţinta de deficit pentru trimestrul următor va fi ajustată în scădere cu valoarea corespunzătoare acestei depăşiri.D. Criteriu de performanţă limitând emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi întreprinderile publice15. Emiterea de garanţii guvernamentale către sectorul privat nefinanciar şi către întreprinderile publice va fi limitată pe parcursul duratei programului. Plafonul poate fi ajustat în creştere cu până la 4,3 miliarde RON faţă de plafonul iniţial de 7,7 miliarde RON pentru garanţii destinate finanţării plăţilor în contrapartidă în cadrul proiectelor de investiţii finanţate de UE sau pentru garanţii destinate proiectelor cofinanţate de către BERD, IFC sau BEI.

E. Criteriu de performanţă privind neacumularea de arierate interne de către bugetul general consolidat16. Criteriul de performanţă stabilit cu privire la stocul de arierate interne ale bugetului general consolidat are în vedere neacumularea de noi arierate şi eliminarea lor pe durata programului. În caz de necesitate, Guvernul va lua măsurile corective pentru a preveni acumularea de noi arierate. În accepţiunea programului, arierate înseamnă sume de plată trecute de scadenţă cu 90 de zile (în conformitate cu definiţia cheltuielilor din ESA95).

F. Criterii de performanţă permanente privind neacumularea de arierate la plăţile în contul datoriei externe la nivelul bugetului general consolidat17. La nivelul bugetului general consolidat nu se vor acumula arierate la datoria externă pe durata programului. În accepţiunea acestui criteriu de performanţă, un arierat la plată în contul datoriei externe va fi definit ca o plată din bugetul general consolidat, care nu a fost efectuată în răstimp de 7 zile după scadenţă. Criteriul de performanţă se va aplica pe bază permanentă.G. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat18. Ţinta indicativă privind cheltuielile curente primare ale bugetului general consolidat este definită ca incluzând cheltuielile de personal, cheltuielile cu bunurile şi serviciile exclusiv fonduri UE (specificate în categoria de împrumuturi externe nerambursabile), subvenţii, transferuri către entităţi publice, pensii (categoria de asistenţă socială din bugetul asigurărilor sociale şi o treime din aceeaşi categorie din bugetul de stat), ajutorul de stat şi alte cheltuieli din categoria alte transferuri, Fondul de rezervă şi alte cheltuieli clasificate în tabelele de raportare lunară:

H. Monitorizarea întreprinderilor publice19. Începând din anul 2009, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi alte instituţii competente au implementat un sistem de monitorizare a întreprinderilor publice. Pe parcursul duratei programului, se vor furniza informaţii pentru a demonstra faptul că sancţiunile – reduceri de remunerare sau eliberarea din funcţie a conducerii în conformitate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 37/2008 privind reglementarea unor măsuri financiare în domeniul bugetar, aprobată cu modificări prin Legea nr. 275/2008, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 79/2008 privind măsuri economico-financiare la nivelul unor operatori economici, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 203/2009 – sunt impuse în cazul în care bugetele şi ţintele companiei pentru restructurare nu sunt respectate.20. Se va stabili o ţintă indicativă trimestrială pentru 2010 pentru soldul agregat operaţional (EBIT – earnings before interest and tax – câştiguri înainte de dobânzi şi impozite şi taxe), exclusiv subvenţii pentru următoarele întreprinderi publice:(1) Compania Naţională Căi Ferate "CFR" – S.A.; … (2) Societatea Naţională Transport Feroviar de Călători "CFR Călători"; … (3) Compania Naţională a Huilei – S.A. Petroşani; … (4) Societatea Comercială "Termoelectrica" – S.A.; … (5) Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale; … (6) Societatea Comercială de Transport cu Metroul Bucureşti "Metrorex" – S.A.; … (7) Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă "CFR Marfă" – S.A.; … (8) Societatea Comercială "Electrocentrale Bucureşti" – S.A.; … (9) Societatea Comercială "Electrificare CFR" – S.A.; şi … (10) Administraţia Naţională a Îmbunătăţirilor Funciare. Datele vor fi furnizate de către companie, împreună cu rezultatele operaţionale. Ţintele pentru iunie 2010, septembrie 2010 şi decembrie 2010 vor fi -2.000, -3.000 şi respectiv -4.000. … Cerinţe de raportare21. Performanţa în cadrul programului va fi monitorizată în baza datelor furnizate FMI de BNR şi MFP după cum este prezentat în tabelul 1. Autorităţile vor transmite cu promptitudine experţilor FMI orice revizuiri de date, precum şi orice alte informaţii necesare pentru monitorizarea acordului cu FMI.Tabelul 1. România: Furnizarea de date către FMI

II. Condiţionalităţi structurale: detaliereA. Legislaţia privind salarizarea în sectorul public22. În urma aprobării legii organice a salarizării în sectorul public în luna octombrie 2009, o legislaţie de implementare a acesteia va fi aprobată până la finele lunii septembrie 2010, legislaţie ce va respecta următoarele principii:a) va asigura respectarea ţintelor cantitative stabilite pentru cheltuielile cu salariile în sectorul public şi incluse în legea organică a salarizării în sectorul public, iar propunerea respectivă va fi bazată pe o analiză integrală a costurilor; … b) va asigura simplificarea noii grile de salarizare şi va garanta o remunerare bazată pe responsabilităţi şi calificări. Noul sistem de salarizare din sectorul public se va raporta la salariile din sectorul privat (printr-un studiu al salariilor), pentru a se asigura că salariile din sectorul public sunt în general competitive în raport cu celelalte salarii, în limitele constrângerilor bugetare; … c) legea va introduce treptat o limită de 30% a cheltuielilor de personal, altele decât salarii, şi va limita sporurile individuale pentru personalul civil. În accepţiunea acestei legi, plăţile de "stimulente" vor fi tratate ca sporuri. … B. Lărgirea bazei de impunere23. Baza de impunere pentru impozitul pe venitul personal va fi extinsă în sensul includerii, cel puţin, a tichetelor de masă, a veniturilor din dobânzi, a câştigurilor de capital şi a plăţilor compensatorii. Vor fi eliminate scutirile de la plata contribuţiilor de asigurări sociale pentru beneficiarii "drepturilor de proprietate intelectuală".ROMÂNIA: SCRISOARE SUPLIMENTARĂ DE INTENŢIEDl Dominique Strauss-Kahn Bucureşti, 29 iunie 2010Director generalFondul Monetar InternaţionalWashington, DC, 20431S.U.A.Stimate domnule Strauss-Kahn,1. Această scrisoare actualizează Scrisoarea noastră de intenţie (ŞI) din data de 16 iunie 2010. Pe data de 25 iunie, Curtea Constituţională a invalidat reducerea cu 15% a pensiilor aprobată de Parlament, care constituia o acţiune prealabilă (reducerile de salarii şi de transferuri sociale nu au fost afectate). Pentru a acoperi deficitul de finanţare generat de decizia Curţii Constituţionale, am aprobat prin ordonanţă de urgenţă, care intră în vigoare imediat, o majorare a cotei de TVA de la 19 la 24 de procente. Publicarea ordonanţei de urgenţă care prevede majorarea TVA în Monitorul Oficial al României reprezintă o acţiune prealabilă în cadrul celei de-a patra evaluări prezentate în Consiliul director al FMI. Totodată, ratificarea de către Parlament a majorării TVA şi a măsurilor pe partea de cheltuieli ce au fost considerate constituţionale va constitui un criteriu de referinţă structural pentru finele lunii septembrie 2010 (tabelul 2).2. Modificarea în structură a ajustării fiscale pentru acest an afectează mai multe ţinte din cadrul programului. În mod special:(i) majorarea TVA va avea un efect temporar, dar semnificativ asupra inflaţiei, pe care o estimăm la 3 'bd – 4 'bd procente, şi va împinge inflaţia în afara ţintei dorite de BNR;(îi) ţinta orientativă privind cheltuielile primare curente ale bugetului general consolidat va fi afectată de decizia de invalidare a reducerilor de pensii; şi(iii) veniturile proiectate utilizate pentru ajustarea ţintei de deficit vor fi afectate de majorarea TVA. Prin urmare, propunem modificarea acestor ţinte şi proiecţii după cum se arată în tabelul 1 anexat acestei scrisori.3. Dezbaterea parlamentară de lungă durată a pachetului de ajustare fiscală a dus la unele întârzieri în aprobarea legislaţiei privind reforma pensiilor. Discutarea acestei legi a fost amânată până în luna septembrie, ceea ce nu a permis îndeplinirea criteriul de referinţă structural până la finele lunii iunie. Ne aşteptăm ca legislaţia să fie aprobată de către Parlament până la finele lunii septembrie 2010 (restabilirea criteriului de referinţă structural, vezi tabelul 2), reforma urmând a fi implementată din 2011, aşa cum s-a stabilit în cadrul programului. Totodată, unele prevederi ale legii, ce au impact pe termen scurt, cum ar fi eliminarea pensiilor speciale necontributive şi înăsprirea procedurilor de acordare a pensiilor de invaliditate, au fost incluse în legislaţia privind pachetul fiscal şi vor intra în vigoare mai devreme decât se anticipase.4. Solicităm aprobarea unei derogări de aplicabilitate pentru toate criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii iunie 2010, cu excepţia ţintei privind activele externe nete, deoarece nu avem încă informaţii despre aceste criterii. Ţinta activelor externe nete la finele lunii iunie 2010, ce a fost îndeplinită, rămâne cea stabilită la finalizarea celei de a doua şi a treia evaluări. Solicităm de asemenea o derogare şi pentru intervalul de consultare pe inflaţie la finele lunii iunie 2010, deoarece nu dispunem încă de informaţiile privind inflaţia la finele lunii iunie. În final, am dori să evidenţiem faptul că Scrisoarea noastră de intenţie din data de 16 iunie 2010 făcea referire la o ţintă fiscală de 6,8 procente pentru 2009 (paragraful 7) şi dorim să precizăm că această ţintă se referă la anul 2010.

Tabelul 1. România: Ţinte cantitative în cadrul programului (revizuit)

–––*1) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 reprezintă stocul.*2) Cifra aferentă lunii decembrie 2008 este pentru tot anul.*3) Ţinta de AEN pentru finele lunii decembrie 2009 a fost ajustată deoarece tragerile efective au fost mai mici decât proiecţia cu 1 miliard euro. De notat că ajustor AEN pentru iunie 2010 rămâne cel descris în Scrisoarea de intenţie din 5 februarie 2010, în timp ce ajustoarele pentru septembrie şi decembrie 2010 sunt stabilite în Scrisoarea din 16 iunie 2010.Tabelul 2. România: Condiţionalităţi de performanţă pentru evaluareaa doua şi a treia şi condiţionalităţi noi propuse

––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește