SUMARUL
Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente(Pag.din M.O.)TITLUL I Modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privindregimul juridic al unor imobile preluate în mod abuzivîn perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989,republicată*) …………………………………. 3-21TITLUL II Modificarea și completarea Ordonanței de urgenta aGuvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuriimobile care au aparținut cultelor religioase dinRomânia, cu modificările și completările ulterioare,aprobată cu modificări și completări prin Legeanr. 501/2002 **)……………………………….. 22-30TITLUL III Modificarea și completarea Ordonanței de urgenta aGuvernului nr. 83/1999 privind restituirea unorbunuri imobile care au aparținut comunitățilorcetățenilor aparținând minorităților naționale dinRomânia, aprobată cu modificări și completări prinLegea nr. 66/2004***)………………………….. 31-33TITLUL IV Modificarea și completarea Legii nr. 18/1991, cumodificările și completările ulterioare ……….. 34-37TITLUL V Modificarea și completarea Legii nr. 169/1997 pentrumodificarea și completarea Legii fondului funciarnr. 18/1991 ……………………………….. 38-39TITLUL VI Modificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentrureconstituirea dreptului de proprietate asupraterenurilor agricole și celor forestiere, solicitatepotrivit prevederilor Legii fondului funciarnr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 …………. 40-53TITLUL VII Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferenteimobilelor preluate în mod abuziv …………… 54-71TITLUL VIII Modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privindCodul fiscal ……………………………. 72-75TITLUL IX Modificarea Codului penal ………………… 76TITLUL X Circulația juridică a terenurilor …………. 77-78TITLUL XI Renta viageră agricolă …………………… 79-81TITLUL XII Modificarea și completarea Legii nr. 7/1996 acadastrului și a publicității imobiliare, cumodificările și completările ulterioare …….. 82-103TITLUL XIII Accelerarea judecaților în materia restituiriiproprietăților funciare ………………….. 104-105TITLUL XIV Dispoziții tranzitorii …………………… 106TITLUL XV Modificarea și completarea Legii nr. 317/2004privind Consiliul Superior al Magistraturii****) …. 107-128TITLUL XVI Modificarea și completarea Legii nr. 304/2004privind organizarea judiciară *****)……………… 129-154TITLUL XVII Modificarea și completarea Legii nr. 303/2004privind Statutul magistraților******) ……………..155-195–––––*) Legea nr. 10/2001 a fost republicată în temeiul art. VII din Titlul I al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 798 din 2 septembrie 2005.**) Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 a fost republicată în temeiul art. V din Titlul II al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 797 din 1 septembrie 2005.***) Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 a fost republicată în temeiul art. V din Titlul III al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 797 din 1 septembrie 2005.****) Legea nr. 317/2004 a fost republicată în temeiul art. VI din Titlul XV al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005.*****) Legea nr. 304/2004 a fost republicată în temeiul art. XIV din Titlul XVI al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005.******) Legea nr. 303/2004 a fost republicată în temeiul art. XII din Titlul XVII al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 13 septembrie 2005.Parlamentul României adopta prezenta lege. +
Titlul I*)Modificarea și completarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 +
Articolul ILegea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, se modifica și se completează după cum urmează:1.La articolul 1, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins: +
Articolul 1(1)Imobilele preluate în mod abuziv de stat, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, precum și cele preluate de stat în baza Legii nr. 139/1940 asupra rechizitiilor și nerestituite, se restituie, în natura, în condițiile prezentei legi.(2)În cazurile în care restituirea în natura nu este posibila se vor stabili măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile prevederilor speciale privind regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. … 2.La articolul 1, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1)Măsurile reparatorii prin echivalent constând în compensare cu alte bunuri sau servicii, se acordă prin decizia sau, după caz, dispoziția motivată a entității investite potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării. Măsurile reparatorii în echivalent constând în despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, se propun a fi acordate prin decizia sau, după caz, dispoziția motivată a entității investite potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării. … 3.La articolul 2 alineatul (1), litera a) se modifica și va avea următorul cuprins:a)imobilele naționalizate prin Decretul nr. 92/1950 pentru naționalizarea unor imobile, cu modificările și completările ulterioare, prin Legea nr. 119/1948 pentru naționalizarea întreprinderilor industriale, bancare, de asigurări, miniere și de transporturi, precum și prin alte acte normative de naționalizare; … … 4.La articolul 2 alineatul (1), literele c) și d) se modifica și vor avea următorul cuprins:c)imobilele donate statului sau altor persoane juridice în baza Decretului nr. 410/1948 privind donatiunea unor întreprinderi de arte grafice, a Decretului nr. 479/1954 privitor la donațiile făcute statului s.a., neîncheiate în forma autentică, precum și imobilele donate statului sau altor persoane juridice, încheiate în forma autentică prevăzută de art. 813 din Codul Civil, în acest din urmă caz dacă s-a admis acțiunea în anulare sau în constatarea nulității donației printr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă; … d)imobilele preluate de stat pentru neplata impozitelor ca urmare a unor măsuri abuzive impuse de stat, prin care drepturile proprietarului nu puteau fi exercitate; … … 5.La articolul 2 alineatul (1), după litera d) se introduce o noua litera, litera d^1), cu următorul cuprins:d^1)imobilele considerate a fi fost abandonate, în baza unei dispoziții administrative sau a unei hotărâri judecătorești pronunțate în temeiul Decretului nr. 111/1951 privind reglementarea situației bunurilor de orice fel supuse confiscării, confiscate, fără moștenitori sau fără stăpân, precum și a unor bunuri care nu mai folosesc instituțiilor bugetare, în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989; … … 6.La articolul 4, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 4(1)În cazul în care restituirea este cerută de mai multe persoane îndreptățite coproprietare a bunului imobil solicitat, dreptul de proprietate se constata sau se stabilește în cote-părți ideale, potrivit dreptului comun. … 7.La articolul 4, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)De prevederile prezentei legi beneficiază și moștenitorii legali sau testamentari ai persoanelor fizice îndreptățite. … 8.La articolul 4, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4)De cotele moștenitorilor legali sau testamentari care nu au urmat procedura prevăzută la Cap. III, profita ceilalți moștenitori ai persoanei îndreptățite care au depus în termen cerere de restituire. … 9.Articolul 5 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 5Nu sunt îndreptățite la restituire în natura sau la măsuri reparatorii în echivalent persoanele care au primit, despăgubiri potrivit acordurilor internaționale încheiate de România privind reglementarea problemelor financiare în suspensie, enumerate în anexa nr. 1 care face parte integrantă din prezenta lege. … 10.La articolul 6, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 6(1)Prin imobile, în sensul prezentei legi, se înțeleg terenurile, cu sau fără construcții, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și bunurile mobile devenite imobile prin încorporare în aceste construcții. … 11.La articolul 6, după alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:(3)În situația prevăzută la alin. (2), restituirea în natura se va dispune prin decizia sau dispoziția unității deținătoare.(4)În situația în care utilajele și instalațiile solicitate sunt evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 20 alin. (1) și (2), după stabilirea contravalorii acestora, prin decizia entității implicate în privatizare se vor propune acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. … 12.La articolul 7, după alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:(3)În situația în care anumite imobile-terenuri libere situate în intravilan sunt solicitate de doua persoane îndreptățite dintre cele prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. a), dintre care unul este fostul proprietar, căruia i s-a preluat terenul prin măsurile abuzive aplicate în perioada ulterioară datei de 6 martie 1945, și cel de-al doilea, persoana căreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar, iar ulterior acest teren a fost preluat prin măsurile abuzive arătate la art. 2 alin. (1), se va restitui în natura terenul celui dintâi proprietar, iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor beneficia de celelalte măsuri reparatorii în echivalent, în condițiile legii.(4)În cazurile prevăzute la alin. (3) dacă restituirea în natura nu este posibila potrivit prezentei legi, ambele persoane îndreptățite beneficiază de măsuri reparatorii în echivalent. … 13.Articolul 8 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 8(1)Nu intra sub incidența prezentei legi terenurile situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive sau la data notificării, precum și cele al căror regim juridic este reglementat prin Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și prin Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.(2)Regimul juridic al imobilelor care au aparținut cultelor religioase preluate de stat este reglementat prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu completări prin Legea nr. 501/2002, cu modificările ulterioare. … 14.La articolul 8, după alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:(3)Regimul juridic al imobilelor care au aparținut comunităților minorităților naționale preluate de stat, este reglementat prin Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 66/2004.(4)Regimul juridic al imobilelor care au aparținut patrimoniului sindical preluate de stat sau de alte persoane juridice, va fi reglementat prin acte normative speciale. … 15.La articolul 9, alineatul (2) se abroga. … 16.La articolul 10, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 10(1)În situația imobilelor preluate în mod abuziv și ale căror construcții edificate pe acestea au fost demolate total sau parțial, restituirea în natura se dispune pentru terenul liber și pentru construcțiile rămase nedemolate, iar pentru construcțiile demolate și terenurile ocupate măsurile reparatorii se stabilesc prin echivalent. … 17.La articolul 10, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)În cazul în care pe terenurile pe care s-au aflat construcții preluate în mod abuziv s-au edificat noi construcții, autorizate, persoana indreptatita va obține restituirea în natura a părții de teren rămase libera, iar pentru suprafața ocupată de construcții noi, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. … 18.La articolul 10, după alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (3^1) și (3^2), cu următorul cuprins:(3^1)Se restituie în natura inclusiv terenurile fără construcții afectate de lucrări de investiții de interes public aprobate, dacă nu a început construcția acestora, ori lucrările aprobate au fost abandonate.(3^2)Se restituie în natura și terenurile pe care, ulterior preluării abuzive, s-au edificat construcții autorizate care nu mai sunt necesare unității deținătoare, dacă persoana indreptatita achită acesteia o despăgubire reprezentând valoarea de piața a construcției respective, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare. … 19.La articolul 10, alineatul (4) se modifica și va avea următorul cuprins:(4)În cazul imobilelor preluate în mod abuziv și ale căror construcții edificate pe acestea au fost distruse ca urmare a unor calamitați naturale, persoana indreptatita beneficiază de restituirea în natura pentru terenul liber. Dacă terenul nu este liber, măsurile reparatorii pentru acesta se stabilesc în echivalent. … 20.La articolul 10, alineatul (5) se modifica și va avea următorul cuprins:(5)Dispozițiile alin. (4) se aplică în mod corespunzător și imobilelor rechiziționate în baza Legii nr. 139/1940 și ale căror construcții edificate pe acestea au fost distruse în timpul războiului, dacă proprietarii nu au primit despăgubiri. … 21.La articolul 10, alineatul (6) se modifica și va avea următorul cuprins:(6)Valoarea corespunzătoare a construcțiilor preluate în mod abuziv și demolate se stabilește potrivit valorii de piața de la data soluționării notificării, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare în funcție de volumul de informații puse la dispoziția evaluatorului. … 22.La articolul 10, alineatul (7) se modifica și va avea următorul cuprins:(7)Valoarea terenurilor, precum și a construcțiilor nedemolate preluate în mod abuziv, care nu se pot restitui în natura, se stabilește potrivit valorii de piața de la data soluționării notificării, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare. … 23.La articolul 10, alineatul (8) se modifica și va avea următorul cuprins:(8)În situațiile prevăzute la alin. (1), (2) și (4), măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. … 24.La articolul 10, alineatul (9) se abroga. … 25.La articolul 11, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 11(1)Imobilele expropriate și ale căror construcții edificate pe acestea nu au fost demolate se vor restitui în natura persoanelor îndreptățite, dacă nu au fost înstrăinate, cu respectarea dispozițiilor legale. Dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea în natura este condiționată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației în vigoare. … 26.La articolul 11, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)În cazul în care construcțiile expropriate au fost demolate parțial sau total, dar nu s-au executat lucrările pentru care s-a dispus exproprierea, terenul liber se restituie în natura cu construcțiile rămase, iar pentru construcțiile demolate măsurile reparatorii se stabilesc în echivalent. Dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea în natura este condiționată de rambursarea diferenței dintre valoarea despăgubirii primite și valoarea construcțiilor demolate asa cum a fost calculată în documentația de stabilire a despăgubirilor, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației în vigoare. … 27.La articolul 11, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)În cazul în care construcțiile expropriate au fost integral demolate și lucrările pentru care s-a dispus exproprierea ocupa terenul parțial, persoana indreptatita poate obține restituirea în natura a părții de teren rămase libera, pentru cea ocupată de construcții noi, autorizate, cea afectată servituților legale și altor amenajări de utilitate publică ale localităților urbane și rurale, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. Dispozițiile art. 10 alin. (3), (3^1), (3^2) și (4) se vor aplica în mod corespunzător. … 28.La articolul 11, alineatul (5) se modifica și va avea următorul cuprins:(5)Valoarea construcțiilor expropriate și demolate se stabilește potrivit valorii de piața de la data soluționării notificării, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare în funcție de volumul de informații puse la dispoziția evaluatorului. … 29.La articolul 11, alineatul (6) se modifica și va avea următorul cuprins:(6)Valoarea construcțiilor expropriate, care nu se pot restitui în natura și a terenurilor aferente acestora se stabilește potrivit valorii de piața de la data soluționării notificării, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare. … 30.La articolul 11, alineatul (8) se modifica și va avea următorul cuprins:(8)În situațiile prevăzute la alin. (2), (3) și (4), măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. … 31.La articolul 11, alineatul (9) se abroga. … 32.La articolul 12, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 12(1)În situația imobilelor deținute de stat, de o organizație cooperatistă, sau de orice altă persoană juridică dintre cele prevăzute la art. 20 alin. (1), (2) și (3), dacă persoana indreptatita a primit o despăgubire, restituirea în natura este condiționată de rambursarea unei sume reprezentând valoarea despăgubirii primite, actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit. … 33.La articolul 12, alineatele (2) – (4) se abroga. … 34.La articolul 13, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Contractele de locațiune pentru imobilele restituite în natura având destinațiile arătate în anexa nr. 2 lit. b) pct. 2 care face parte integrantă din prezenta lege, se prelungesc de drept pentru o perioadă de 3 ani cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, iar contractele de locațiune pentru imobilele restituite în natura având destinațiile arătate în anexa nr. 2 lit. b) pct. 1, se prelungesc de drept pentru o perioadă de 1 an cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului. … 35.La articolul 14, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 14(1)Dacă imobilul restituit prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege sau prin hotărâre judecătorească face obiectul unui contract de locațiune, concesiune, locație de gestiune sau asociere în participațiune, noul proprietar se va subroga în drepturile statului sau ale persoanei juridice deținătoare, cu renegocierea celorlalte clauze ale contractului, dacă aceste contracte au fost încheiate potrivit legii. … 36.La articolul 14, alineatul (2) se abroga. … 37.La articolul 16, alineatele (1)-(4) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 16(1)În situația imobilelor având destinațiile arătate în anexa nr. 2 lit. a) care face parte integrantă din prezenta lege, necesare și afectate exclusiv și nemijlocit activităților de interes public, de învățământ, sănătate, ori social-culturale, foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestora, li se restituie imobilul în proprietate cu obligația de a-i menține afectatiunea pe o perioadă de până la 3 ani, pentru cele arătate la pct. 3, 4, din anexa nr. 2 lit. a) sau, după caz, de până la 5 ani de la data emiterii deciziei sau a dispoziției, pentru cele arătate la pct. 1 și 2 din anexa nr. 2 lit. a).(2)În acest interval plata cheltuielilor de întreținere aferente imobilului respectiv revine deținătorilor.(3)Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile restituite în termen de cel mult 5 ani de la redobandirea dreptului de proprietate.(4)În cazul în care proprietarul pune la dispoziție un alt imobil corespunzător, care respecta normele și cerințele legale incidente desfășurării în condiții adecvate a activității prevăzute la alin. (1), utilizatorul este obligat ca, în termen de 90 de zile, sa procedeze la eliberarea acestuia. … 38.La articolul 16, alineatul (5) se abroga. … 39.La articolul 17, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 17(1)Locatarii imobilelor având destinațiile arătate în anexa nr. 2 lit. a) și lit. b) pct. 1, care face parte integrantă din prezenta lege, au drept de preemțiune la cumpărarea acestora. … 40.La articolul 18, litera c) se abroga. … 41.La articolul 18, litera d) se modifica și va avea următorul cuprins:d)imobilul a fost înstrăinat cu respectarea dispozițiilor legale. … … 42.După articolul 18, se introduce un nou articol, articolul 18^1, cu următorul cuprins: +
Articolul 18^1(1)În situația imobilelor -construcții care fac obiectul notificărilor formulate potrivit procedurilor prevăzute la cap. III și cărora le-au fost adăugate, pe orizontala și/sau verticala, în raport cu forma inițială, noi corpuri a căror arie desfășurata însumează peste 100% din aria desfășurata inițial și dacă părțile nu convin altfel, foștilor proprietari li se acordă sau, după caz, propun măsuri reparatorii prin echivalent. Măsurile reparatorii prin echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv.(2)În situația imobilelor -constractii care fac obiectul notificărilor formulate potrivit procedurilor prevăzute la cap. III și cărora le-au fost adăugate, pe orizontala și/sau verticala, în raport cu forma inițială, corpuri suplimentare de sine-stătătoare, foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestora, li se restituie, în natura, suprafața deținuta în proprietate la data trecerii în proprietatea statului.(3)Deținătorul suprafeței adăugate imobilului preluat are drept de preemțiune la cumpărarea suprafeței restituite fostului proprietar sau, după caz, moștenitorului acestuia, dispozițiile art. 17 fiind aplicabile în aceste situații indiferent de calitatea deținătorului.(4)Noul proprietar al suprafeței restituite în proprietate potrivit alin. (2) are un drept de preemțiune la cumpărarea suprafeței adăugate imobilului după trecerea acestuia în proprietatea statului, dispozițiile art. 17 alin. (2) și (3) fiind aplicabile în mod corespunzător. … 43.La articolul 19, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)În cazul în care imobilul a fost vândut cu respectarea prevederilor Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuința, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, persoana indreptatita are dreptul la măsuri reparatorii prin echivalent pentru valoarea de piața corespunzătoare a întregului imobil, teren și construcții, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare. Dacă persoanele îndreptățite au primit despăgubiri potrivit prevederilor Legii nr. 112/1995, ele au dreptul la diferența dintre valoarea încasată, actualizată cu indicele inflației, și valoarea corespunzătoare a imobilului. … 44.La articolul 19, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)În cazurile prevăzute la alin. (2) măsurile reparatorii prin echivalent constau în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite, sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. … 45.La articolul 19, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1)În situația imobilelor prevăzute la alin. (2), măsurile reparatorii în echivalent se acordă sau, după caz, se propun prin dispoziția motivată a primarului, respectiv a primarului general al municipiului București. … 46.La articolul 20, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 20(1)Imobilele – terenuri și construcții – preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie naționala, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, de o organizație cooperatistă sau de orice altă persoană juridică de drept public, vor fi restituite persoanei îndreptățite, în natura, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată a organelor de conducere ale unității deținătoare. … 47.La articolul 20, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1) cu următorul cuprins;(2^1)După emiterea deciziei de restituire în natura a imobilelor, organele de conducere ale societăților comerciale prevăzute la alin. (1) și (2), vor proceda, potrivit prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, la reducerea capitalului social cu valoarea bunului imobil restituit și la recalcularea patrimoniului. Cota de participație a statului sau a autorității administrației publice ori, după caz, a organizației cooperatiste se va diminua în mod corespunzător cu valoarea bunului imobil restituit. … 48.La articolul 20, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)În cazul imobilelor deținute de unitățile administrativ-teritoriale restituirea în natura sau prin echivalent către persoana indreptatita se face prin dispoziția motivată a primarilor, respectiv a primarului general al municipiului București ori, după caz, a președintelui Consiliului Județean. … 49.La articolul 20, alineatul (4) se abroga. … 50.La articolul 20, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1)Sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, generate de prezenta lege, este interzisă înstrăinarea, concesionarea, locația de gestiune, asocierea în participațiune, ipotecarea, locațiunea, precum și orice închiriere sau subinchiriere în beneficiul unui nou chiriaș, schimbarea destinației, grevarea sub orice formă a bunurilor imobile – terenuri și/sau construcții notificate potrivit prevederilor prezentei legi. … 51.Articolul 22 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 22Actele doveditoare ale dreptului de proprietate ori, după caz, ale calității de asociat sau acționar al persoanei juridice, precum și, în cazul moștenitorilor, cele care atesta aceasta calitate și, după caz, înscrisurile care descriu construcția demolata și orice alte înscrisuri necesare evaluării pretențiilor de restituire decurgând din prezenta lege, pot fi depuse până la data soluționării notificării. … 52.După articolul 22 se introduce un nou articol, articolul 22^1, cu următorul cuprins: +
Articolul 22^1(1)În absenta unor probe contrare, existenta și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezuma a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.(2)În aplicarea prevederilor alin. (1) și în absenta unor probe contrare, persoana individualizata în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusa ca deține imobilul sub nume de proprietar. … 53.La articolul 23, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1)Proprietarii cărora, prin procedurile administrative prevăzute de prezenta lege, le-au fost restituite în natura imobilele solicitate vor încheia cu deținătorii actuali ai acestora un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei/dispoziției de restituire, termen după care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezenta executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterala a preluării imobilului. … 54.La articolul 23, alineatul (6) se modifica și va avea următorul cuprins:(6)Prevederile alin. (1) – (5) sunt aplicabile și dispozițiilor emise de primari ori, după caz, de președinții consiliilor județene potrivit art. 20 alin. (3). … 55.La articolul 24, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 24(1)Dacă restituirea în natura nu este posibila, deținătorul imobilului sau, după caz, entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, este obligată ca, prin decizie sau, după caz, prin dispoziție motivată, în termenul prevăzut la art. 23 alin. (1) sa acorde persoanei îndreptățite în compensare alte bunuri sau servicii ori sa propună acordarea de despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, în situațiile în care măsura compensării nu este posibila sau aceasta nu este acceptată de persoana indreptatita. … 56.La articolul 24, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1)Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul imobilelor înstrăinate de persoanele juridice prevăzute la art. 20 alin. (1), (2) și (3). … 57.La articolul 24, alineatele (2) și (3) se abroga. … 58.La articolul 24, după alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (3^1) și (3^2), cu următorul cuprins:(3^1)Decizia sau, după caz, dispoziția motivată de respingere a notificării sau a cererii de restituire în natura, poate fi atacată de persoana care se pretinde indreptatita la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se afla sediul unității deținătoare sau, după caz, al entității investite cu soluționarea notificării, în termen de 30 de zile de la comunicare.(3^2)În cazul în care dispoziția motivată de soluționare a cererii de restituire în natura este atacată în justiție de persoana indreptatita, în funcție de probele de la dosar, entitatea care a emis dispoziția va adopta o poziție procesuala raportată la acestea. De asemenea, entitatea care a emis dispoziția, va decide, motivat, de la caz la caz, dacă va exercita căile de atac prevăzute de lege, în cazul soluțiilor date de instanțele de judecată. … 59.La articolul 24, alineatele (6), (7) și (8) se abroga. … 60.La articolul 27, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 27(1)Pentru imobilele evidențiate în patrimoniul unor societăți comerciale privatizate, altele decât cele prevăzute la art. 20 alin. (1) și (2), persoanele îndreptățite au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, corespunzătoare valorii de piața a imobilelor solicitate. … 61.La articolul 27, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1)Dispozițiile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul în care imobilele au fost înstrăinate. … 62.La articolul 27, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)În situația imobilelor prevăzute la alin. (1) și (1^1), măsurile reparatorii în echivalent se propun de către instituția publică care efectuează sau, după caz, a efectuat privatizarea, dispozițiile art. 24 alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător. … 63.La articolul 27 alineatul (3), teza a II-a se modifica și va avea următorul cuprins:În acest caz, măsurile reparatorii în echivalent vor consta în compensare cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către entitatea investită potrivit prezentei legi cu soluționarea notificării, cu acordul persoanei îndreptățite sau despăgubiri acordate în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. … 64.La articolul 27, alineatul (4) se abroga. … 65.Articolul 28 se abroga. … 66.Articolul 29 se abroga. … 67.La articolul 32, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 32(1)Persoanele arătate la art. 3 alin. (1) lit. b) au dreptul la despăgubiri în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv. … 68.La articolul 32, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)Măsurile reparatorii prin echivalent prevăzute la alin. (1) se vor propune, după stabilirea valorii recalculate a acțiunilor, prin decizia motivată a instituției publice implicate în privatizarea societății comerciale care a preluat patrimoniul persoanei juridice sau, după caz, prin ordin al ministrului finanțelor publice, în cazul în care societatea comercială care a preluat patrimoniul persoanei juridice naționalizate nu mai exista, nu poate fi identificata, ori nu a existat o asemenea continuitate. … 69.La articolul 32, alineatul (4) se modifica și va avea următorul cuprins:(4)Recalcularea valorii acțiunilor se face în baza valorii activului net din ultimul bilanț contabil, cu utilizarea coeficientului de actualizare stabilit de Banca Naționala a României prin Ordinul nr. 3 din 27 aprilie 2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 229 din 4 mai 2001 și a indicelui inflației stabilit de Institutul Național de Statistica și a prevederilor Legii nr. 303/1947, pentru recalcularea patrimoniului societăților pe acțiuni, în cazul în care bilanțul este anterior acesteia. … 70.La articolul 32, alineatele (7) și (8) se abroga. … 71.La articolul 33, alineatul (1) se modifica și va avea armatorul cuprins: +
Articolul 33(1)În situația imobilelor-construcții demolate, notificarea formulată de persoana indreptatita se soluționează potrivit art. 10 sau 11 prin dispoziția motivată a primarului unității administrativ-teritoriale în a carei raza s-a aflat imobilul, respectiv a primarului general al municipiului București. … 72.La articolul 33, alineatul (2) se abroga. … 73.Articolul 41 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 41Încălcarea dispozițiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, administrativă, contravențională, civilă sau penală. … 74.La articolul 44, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3)Cu aceeași pedeapsa se sancționează și emiterea deciziei sau a dispoziției conținând propunerea de acordare a despăgubirilor în condițiile legii speciale privind regimul de stabilire și plata a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv, întocmită în lipsa înscrisurilor prevăzute la alin. (1) și (2). … 75.După articolul 45 se introduc trei noi articole, articolele 45^1, 45^2 și 45^3 cu următorul cuprins: +
Articolul 45^1(1)Nerespectarea obligațiilor prevăzute de prezenta lege atrage răspunderea contravențională a autorității administrației publice centrale sau locale, a instituției sau, după caz, a societății, regiei autonome ori a organizației cooperatiste căreia îi incumba aceste obligații.(2)Constituie contravenții următoarele fapte:a)tergiversarea nejustificată a soluționării notificării persoanei îndreptățite; … b)încălcarea obligației prevăzute la art. 23 alin. (2) teza a II – a; … c)încălcarea obligației prevăzute la art. 23 alin. (3); … d)încălcarea obligației prevăzute la art. 23 alin. (4^1); … e)încălcarea interdicției de înstrăinare, prevăzută la art. 20 alin. (4^1). … (3)Faptele prevăzute la alin. (2) lit. a) – d) se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei. Faptele prevăzute la alin. (2) lit. e) se sancționează cu amendă de la 500.000.000 lei la 1.000.000.000 lei.(4)În cazul regiilor autonome, societăților comerciale prevăzute la art. 20 alin. (1) și (2), organizațiilor cooperatiste, ministerelor și altor instituții publice centrale, constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor revin Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, prin corpul de control al acesteia.(5)În cazul autorităților administrației publice locale situate pe raza teritorială a județului, respectiv a municipiului București, constatarea contravențiilor revine prefectului județului, respectiv prefectului municipiului București, iar aplicarea sancțiunilor revine Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.(6)Activitatea prefectului județului, respectiv a municipiului București, prevăzută la alin. (5) este supusă controlului Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, prin corpul de control al acesteia. În măsura în care acesta constata neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligațiilor prevăzute la alin. (5) va propune ministrului administrației și internelor măsurile corespunzătoare,Art. 45^2. – Dispozițiile art. 45^1 se completează cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.Art. 45^3. – Nerespectarea obligației prevăzute la art. 23 alin. (4^1) atrage obligația deținătorului căruia îi revine aceasta obligație de a plati noului proprietar o sumă calculată pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei de folosința a imobilului restituit. … 76.La articolul 48, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1)Sub sancțiunea nulității absolute, este interzisă înstrăinarea în orice mod a imobilelor dobândite în baza Legii nr. 112/1995, cu modificările și completările ulterioare, până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acțiunilor formulate de persoanele îndreptățite fosti proprietari sau, după caz, moștenitori ai acestora, potrivit art. 50. … 77.Anexa la Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, se renumeroteaza și devine anexa nr. 1. … 78.După anexa nr. 1, se introduce anexa nr. 2 cu următorul cuprins:Anexa nr. 2a)Lista imobilelor ce intra sub incidența art. 16 din Legea nr. 10/2001, republicată … 1.Imobile ocupate de unități și instituții de învățământ din sistemul de stat (grădinițe, școli, licee, colegii, școli profesionale, școli postliceale, instituții de învățământ superior) … 2.Imobile ocupate de unități sanitare și de asistența medico-sociale din sistemul public (creșs, cămine-spital pentru bătrâni, spitale, centre de plasament, case de copii) … 3.Imobile ocupate de instituții publice (administrații financiare, trezorerii, ministere și alte autorități ale administrației publice centrale, parchete, judecătorii, tribunale, curți de apel, sedii de poliție și inspectorate județene, sedii vamale, arhive naționale, direcții județene, case de asigurări de sănătate, primării, prefecturi, consilii locale și județene, inspectorate școlare) … 4.Imobile ocupate de instituții culturale (teatre, opere, biblioteci, muzee)b)Lista imobilelor ce intra sub incidența art. 13 alin. (2) din Legea nr. 10/2001, republicată … … 1.Imobile ocupate de sedii ale partidelor politice legal înregistrate … 2.Imobile ocupate de sedii ale misiunilor diplomatice, oficiilor consulare, reprezentantelor organizațiilor internaționale interguvernamentale acreditate în România și imobile ocupate de personalul acestora. … … +
Articolul II(1)Deciziile sau dispozițiile ori, după caz, ordinele conducătorilor autorităților administrației publice centrale, având ca obiect acordarea de măsuri reparatorii în echivalent pentru imobilele prevăzute la art. 16 alin. (1) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 21 decembrie 1989, republicată, cu modificările aduse de prezentul titlu, emise până la data intrării în vigoare a prezentei legi, și nevalorificate, pot fi atacate la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție teritorială se afla sediul unității deținătoare, în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(2)Hotărârea pronunțată de prima instanța poate fi atacată cu recurs la curtea de apel. +
Articolul IIIActele juridice de înstrăinare având ca obiect imobile cu destinația de locuință, încheiate după data de 14 februarie 2001 cu nerespectarea interdicției prevăzute de art. 44 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 40/1999 privind protecția chiriașilor și stabilirea chiriei pentru spațiile cu destinația de locuințe, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 241/2001, cu modificările ulterioare, și care nu au fost atacate în instanță în condițiile art. 45 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, pot fi atacate la secția civilă a tribunalului în a cărui rază teritorială se află imobilul notificat în termen de 12 luni de la data intrării în vigoare a prezentului titlu sau, după caz, de la data luării la cunoștință a încheierii contractului.(la 30-12-2005,
Art. III din Titlul I a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din Titlul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
+
Articolul IV(1)În cazul în care, la data intrării în vigoare a prezentei legi, societatea comercială prevăzută la art. 20 alin. (1) și (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările aduse prin prezentul titlu, și-a încetat activitatea ca persoana juridică, competența de soluționare a cererii de restituire revine entității care a exercitat, în numele statului, calitatea de acționar la respectiva societate comercială.(2)În situația prevăzută la alin. (1) dispozițiile art. 27 alin. (1), (1^1) și (2) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările aduse prin prezentul titlu, se vor aplica în mod corespunzător. +
Articolul V(1)Notificările nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentului titlu, având ca obiect construcții existente, situate în extravilanul localităților, aparținând exploatațiilor agricole și care au fost trecute în proprietatea statului, construcții de pe terenurile forestiere, care au făcut parte din exploatația forestieră la data trecerii în proprietatea statului, se vor înainta în vederea soluționării, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orășenești și municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.(la 30-12-2005,
Alin. (1) al art. V din Titlul I a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din Titlul II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
(2)Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și pentru terenurile prevăzute la art. 8 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată. +
Articolul VIImobilele înstrăinate cu încălcarea prevederilor legale, obiect al unor acte juridice desființate prin hotărâri judecătorești definitive și irevocabile, notificate potrivit art. 21 alin. (1) din Legea nr. 10/2001, republicată, se restituie în natură. +
Articolul VIILegea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată, dându-se textelor o noua renumerotare. +
Titlul II**)Modificarea și completarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România +
Articolul IOrdonanța de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 4 iulie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002, cu modificările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:1.La articolul 1 alineatele (1), (2), (6) și (7) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 1(1)Imobilele care au aparținut cultelor religioase din România și au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, altele decât lacasele de cult, aflate în proprietatea statului, a unei persoane juridice de drept public sau în patrimoniul unei persoane juridice din cele prevăzute la art. 1^1, se retrocedeaza foștilor proprietari, în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.(2)Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, construcțiile existente în natura, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localităților, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și terenurile aflate la data preluării abuzive în intravilanul localităților, nerestituite până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Adăugirile aduse construcțiilor se preiau cu plata, numai dacă acestea nu depășesc 50% din aria desfășurata actuala. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în această categorie lucrările de reparații curente, capitale, consolidări, modificări ale compartimentarii inițiale, îmbunătățiri functionale și altele asemenea.(6)În cazul în care imobilele retrocedate sunt afectate unor activități de interes public din învățământ sau sănătate, finanțate sau cofinanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligația de a menține afectatiune pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii deciziei. În această perioadă noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreținere aferente imobilului respectiv revine utilizatorilor.(7)O dată cu imobilele retrocedate în natura se restituie și bunurile mobile, dacă acestea au fost preluate împreună cu imobilul respectiv și dacă acestea mai exista la data depunerii cererii de retrocedare. Deținătorul actual al imobilului, la solicitarea și în prezenta reprezentantului cultului religios care a depus cererea de retrocedare, va proceda la efectuarea inventarului bunurilor mobile existente în imobil, în termen de 30 de zile de la data depunerii cererii de retrocedare. În cazul nerespectării acestui termen se va urma procedura prevăzută la art. 46 alin. (2) – (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989, republicată. … 2.La articolul 1, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1)Regimul juridic al imobilelor care au destinația de lacas de cult va fi reglementat prin lege specială. … 3.La articolul 1, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alineatele (2^1), (2^2), (2^3) și (2^4), cu următorul cuprins:(2^1)În cazul în care terenul este ocupat parțial, persoana indreptatita poate obține restituirea în natura a părții de teren rămase libere, pentru cea ocupată de construcții noi, pentru cea necesară în vederea bunei utilizări a acestora și pentru cea afectată unor amenajări de utilitate publică, măsurile reparatorii stabilindu-se în echivalent. În cazul în care terenul este ocupat în totalitate, pentru acesta se vor stabili măsuri reparatorii în echivalent. De asemenea, se retrocedeaza în natura terenurile pe care s-au ridicat construcții ușoare sau demontabile.(2^2)Valoarea terenurilor care nu pot fi retrocedate în natura se stabilește potrivit valorii de circulație la momentul emiterii deciziei, stabilită potrivit standardelor internaționale de evaluare.(la 02-09-2000,
Alin. (2^2) al art. 1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 955 din 27 octombrie 2005.
)
(2^3)Pentru situațiile prevăzute la alin. (2^1) în care nu se poate dispune retrocedarea în natura, se vor acorda măsuri reparatorii în echivalent potrivit legii speciale care va reglementa tipul și procedura de acordare a despăgubirilor.(2^4)În situația în care imobilul retrocedat prin decizia Comisiei speciale de retrocedare se afla în domeniul public al statului sau al unei unități administrativ-teritoriale, acesta urmează a fi scos din domeniul public, potrivit dispozițiilor Legii nr. 213/1998 privind proprietatea publică și regimul juridic al acesteia, cu modificările și completările ulterioare, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare. … 4.După articolul 1 se introduce un nou articol, articolul 1^1 cu următorul cuprins: … "Art. 1^1" -(1) Imobilele – terenuri și construcții – preluate în mod abuziv, indiferent de destinație, care sunt deținute la data intrării în vigoare a prezentei legi de o regie autonomă, o societate sau companie naționala, o societate comercială la care statul sau o autoritate a administrației publice centrale sau locale este acționar ori asociat majoritar, vor fi restituite solicitantului, în natura, prin decizia organelor de conducere ale unității deținătoare. Cota de participare a statului sau a autorității administrației publice centrate sau locale se va diminua în mod corespunzător cu valoarea imobilului retrocedat, procedându-se la reducerea capitalului social și la recalcularea patrimoniului.(2)În situațiile prevăzute la alin. (1) Comisia specială de retrocedare va transmite cererea de retrocedare unității deținătoare, care are obligația de a o soluționa în termen de 60 de zile de la data completării dosarului.(3)Prevederile alin. (2), (2^1), (2^2) și (7) ale art. 1 se aplică în mod corespunzător.(4)Pentru situațiile prevăzute la art. 1alin. (2^1) în care nu se poate dispune retrocedarea în natura, se vor acorda măsurile reparatorii în echivalent prevăzute de legea specială sau compensarea cu alte bunuri sau servicii oferite în echivalent de către unitatea deținătoare prevăzută la alin. (1), cu acordul persoanei îndreptățite.(5)Prevederile alin. (1) sunt aplicabile și în cazul în care statul sau o autoritate publică centrala sau locală acționar sau asociat minoritar al unității care deține imobilul, dacă valoarea acțiunilor sau părților sociale deținute este mai mare sau egala cu valoarea corespunzătoare a imobilului a cărui restituire în natura este cerută.(6)Deciziile prevăzute la alin. (1) pot fi atacate la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție teritorială se afla sediul unității deținătoare, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora.”5.La articolul 2 alineatul (1), literele c) și e) se modifica și vor avea următorul cuprins:c)un reprezentant din partea Cancelariei Primului Ministru, respectiv președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care va avea calitatea de președinte al comisiei; … e)un reprezentant din partea Secretariatului General al Guvernului – Departamentul pentru Relații Interetnice. … … 6.La articolul 2, alineatul (4) se modifica și va avea următorul cuprins:(4)Secretariatul Comisiei speciale de retrocedare va fi asigurat de Cancelaria Primului Ministru, prin Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietăților. … 7.La articolul 2, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1)Membrii Comisiei speciale de retrocedare, precum și persoanele din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care asigura secretariatul tehnic al acesteia, beneficiază de indemnizație de ședința reprezentând 50% din salariul de încadrare sau, după caz, din indemnizația lunară; într-o luna se poate acorda o singura indemnizație, indiferent de numărul ședințelor de lucru. … 8.La articolul 2, alineatele (5) și (6) se modifica și vor avea următorul cuprins:(5)Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deținătoare prevăzută la art. 1^1 va analiza documentația prezentată de solicitanți pentru fiecare imobil și va dispune, prin decizie motivată, retrocedarea imobilelor solicitate de cultele religioase, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază ca aceasta nu este intemeiata sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condițiile stabilite prin legea specială. În situația în care imobilul este înscris în Lista monumentelor istorice, în decizia de retrocedare se va menționa ca proprietarul are drepturile și obligațiile prevăzute de lege.(6)Deciziile Comisiei speciale de retrocedare vor putea fi atacate cu contestație la instanța de contencios administrativ în a carei raza teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004. … 9.La articolul 2, după alineatul (6) se introduc doua noi alineate, alineatele (7) și (8), cu următorul cuprins:(7)Ministerele, prefecturile, primăriile, serviciile de cadastru și birourile de carte funciară, precum și celelalte instituții publice au obligația de a furniza, la cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare și/sau a solicitantului retrocedarii, în termen de 30 de zile, informații privind situația juridică a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, în vederea fundamentarii deciziilor.(8)În cazul în care deținătorul bunului imobil solicitat nu este cunoscut, primăria în a carei raza teritorială este situat imobilul solicitat, la cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare, este obligată sa identifice unitatea deținătoare și sa comunice, în termen de 30 de zile, elementele de identificare a acesteia. … 10.La articolul 3, după alineatul (2) se introduc trei noi alineate, alineatele (2^1), (2^2) și (2^3) cu următorul cuprins:(2^1)Pentru stabilirea dreptului de proprietate solicitantul poate depune inceputuri de dovada scrisă, declarații de martori autentificate, expertize extrajudiciare, precum și orice acte care, coroborate, întemeiază prezumția existenței dreptului de proprietate al acestuia asupra imobilului, la data preluării abuzive.(2^2)În absenta unor probe contrare, existenta și, după caz, întinderea dreptului de proprietate, se prezuma a fi cea recunoscută în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus măsura preluării abuzive sau s-a pus în executare măsura preluării abuzive.(2^3)În aplicarea prevederilor alin. (2^2) și în absenta unor probe contrare, persoana individualizata în actul normativ sau de autoritate prin care s-a dispus sau, după caz, s-a pus în executare măsura preluării abuzive este presupusa ca deține imobilul sub nume de proprietar. … 11.La articolul 4, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 4(1)Dreptul de proprietate asupra imobilului solicitat se redobândește pe baza deciziei Comisiei speciale de retrocedare, a unității deținătoare prevăzute la art. 1^1 sau a hotărârii judecătorești rămase definitive, după caz. … 12.La articolul 4, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1)În cazul contractelor de locațiune care au ca obiect spații cu alta destinație decât aceea de locuința noul proprietar se va subroga în drepturile fostului locator, cu renegocierea clauzelor privind chiria, pe o perioadă de maximum 5 ani potrivit dispozițiilor cuprinse la art. 5 alin. (2), dacă aceste contracte au fost încheiate cu respectarea legii. … 13.La articolul 4, alineatul (3) se abroga. … 14.La articolul 4, alineatul (4) se modifica și va avea următorul cuprins:(4)Litigiile legate de eventualele îmbunătățiri aduse imobilelor care se retrocedeaza în condițiile prezentei ordonanțe de urgență de către foștii deținători, precum și cele legate de aplicarea alin. (2^1) al art. 4, vor fi soluționate în condițiile legii. … 15.La articolul 4, alineatul (5) se modifica și va avea următorul cuprins:(5)Măsurile reparatorii în echivalent se vor acorda potrivit legii speciale care va reglementa tipul și procedura de acordare a despăgubirilor. … 16.După articolul 4, se introduc doua noi articole, articolele 4^1 și 4^2, cu următorul cuprins: +
Articolul 4^1(1)În cazul în care imobilele ce fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență au fost înstrăinate legal după data de 22 decembrie 1989, titularii cererilor de retrocedare pot opta pentru acordarea măsurilor reparatorii în echivalent potrivit art. 4 alin. (5).(2)Actele juridice de înstrăinare a imobilelor care fac obiectul prezentei ordonanțe de urgență sunt lovite de nulitate absolută dacă au fost încheiate cu încălcarea dispozițiilor imperative ale legilor în vigoare la data înstrăinării.(3)În cazul acțiunilor formulate potrivit dispozițiilor cuprinse la alin. (2) procedura de retrocedare începută în temeiul prezentei ordonanțe de urgență este suspendată până la soluționarea acelor acțiuni prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă. Persoana indreptatita va înștiința de îndată Comisia specială de retrocedare.(4)Prevederile prezentei ordonanțe de urgență sunt aplicabile și în cazul acțiunilor în curs de judecată, persoana indreptatita putând alege calea acestei ordonanțe de urgență, renunțând la judecarea cauzei sau solicitând suspendarea cauzei.Art. 4^2. – (1) Sub sancțiunea nulității absolute, până la soluționarea procedurilor administrative și, după caz, judiciare, prevăzute de prezenta ordonanță de urgență, este interzisă înstrăinarea, schimbarea destinației, ipotecarea sau grevarea sub orice formă a imobilelor pentru care au fost depuse cereri de retrocedare în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.(2)Solicitanților le revine obligația de a înștiința în scris deținătorul actual despre existenta cererilor de retrocedare depuse în condițiile prezentei ordonanțe de urgență. … 17.La articolul 5, alineatele (1) și (2) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 5(1)Proprietarii care vor redobândi dreptul de proprietate asupra imobilelor în temeiul prezentei ordonanțe de urgență vor încheia cu deținătorii actuali ai acestor imobile un protocol de predare-preluare, în mod obligatoriu, în termen de 60 de zile de la data rămânerii definitive a deciziei Comisiei speciale de retrocedare sau, după caz, a unității deținătoare prevăzute la art. 1^1, termen după care, dacă protocolul nu a fost semnat, se va încheia în prezenta executorului judecătoresc un proces-verbal de constatare unilaterala a preluării imobilului.(2)Proprietarii vor intra în posesia bunurilor imobile solicitate în termen de cel mult 5 ani de la redobandirea dreptului de proprietate, în cazul imobilelor prevăzute la art. 1 alin. (6) și la art. 4 alin. (2) și (2^1). … 18.Articolul 5^1 se renumeroteaza și va deveni articolul 5^4. … 19.După articolul 5 se introduc trei noi articole, articolele 5^1, 5^2 și 5^3, cu următorul cuprins: +
Articolul 5^1(1)Nerespectarea obligațiilor prevăzute de prezenta ordonanță de urgență atrage răspunderea contravențională a instituției sau, după caz, a conducătorului instituției căreia îi incumba respectarea acestor obligații.(2)Constituie contravenții următoarele fapte:a)nerespectarea obligației prevăzute la art. 1 alin. (2^4); … b)nerespectarea obligației prevăzute la art. 1 alin. (7); … c)nerespectarea obligației prevăzute la art. 1^1 alin. (2) de către unitatea deținătoare; … d)necomunicarea sau comunicarea în mod eronat a informațiilor solicitate potrivit art. 2 alin. (7) și (8); … e)nerespectarea obligației prevăzute la art. 5 alin. (1); … f)încălcarea interdicției de înstrăinare prevăzute la art. 4^2 alin. (1). … (3)Faptele prevăzute la alin. (2) lit. a)-e) se sancționează cu amendă de la 5.000.000 lei la 50.000.000 lei.(4)Fapta prevăzută la alin. (2) lit. f) se sancționează cu amendă de la 100.000.000 lei la 1.000.000.000 lei.(5)Neincheierea de către deținătorul actual a protocolului de predare-preluare, potrivit art. 5 alin. (1), atrage obligația acestuia de a plati noului proprietar o sumă, calculată pe zi de întârziere, reprezentând contravaloarea lipsei de folosința a imobilului.Art. 5^2. – (1) Constatarea contravențiilor prevăzute la art. 5^1 alin. (2) și aplicarea sancțiunilor în ceea ce privește ministerele, prefecturile, unitățile deținătoare prevăzute la art. 1^1 se fac de către Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietăților, prin corpul de control al acesteia.(2)În cazul autorităților administrației publice locale situate pe raza teritorială a județului, respectiv a municipiului București constatarea contravențiilor revine prefectului județului, respectiv Prefectului municipiului București, iar aplicarea sancțiunilor revine Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.(3)Activitatea prefectului județului, respectiv a municipiului București, prevăzută la alin. (2) este supusă controlului Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, prin corpul de control al acesteia. În măsura în care acesta constata neindeplinitea sau îndeplinirea necorespunzătoare a acestor obligații va propune ministrului administrației și internelor măsurile corespunzătoare.Art. 5^3. – Dispozițiile art. 5^1 și art. 5^2 se vor completa cu prevederile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare. … +
Articolul IITermenul de depunere a cererilor de retrocedare a imobilelor aparținând cultelor religioase, prevăzut la art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 94/2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002, cu modificările ulterioare, este de 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi. +
Articolul IV(1)Cererile de retrocedare având ca obiect terenuri situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive, precum și construcții de orice fel, situate în extravilanul localităților, aparținând exploatațiilor agricole și care au fost trecute în proprietatea statului, construcții de pe terenurile forestiere, care au făcut parte din exploatația forestieră la data trecerii în proprietatea statului, se vor înainta de către Comisia specială de retrocedare, în vederea soluționării, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale orășenești și municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.(2)Termenul de 60 de zile prevăzut la alin. (1), curge de la data la care Comisia specială de retrocedare primește situația juridică din care reiese ca imobilul respectiv era sau este situat în extravilan. +
Articolul VOrdonanța de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 4 iulie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare. +
Articolul VIPe data intrării în vigoare a prezentei legi se abroga art. VI alin. (1)-(4) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 262 din 25 martie 2004. +
Titlul III***)Modificarea Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România***) Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 a fost republicată în temeiul art. V din Titlul III al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 797 din 1 septembrie 2005. +
Articolul IOrdonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, aprobată cu completări prin Legea nr. 66/2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:1.Articolele 1-5 se abroga. … 2.La articolul 6, alineatele (1), (2) și (5) vor avea următorul cuprins: +
Articolul 6(1)Imobilele care au aparținut comunităților minorităților naționale din România și care au fost preluate în mod abuziv, cu sau fără titlu, de statul român, de organizațiile cooperatiste sau de orice alte persoane juridice, în perioada 6 septembrie 1940 – 22 decembrie 1989, se restituie foștilor proprietari în condițiile prezentei ordonanțe de urgență.(2)Sunt imobile, în sensul prezentei ordonanțe de urgență, construcțiile existente în natura, împreună cu terenurile aferente lor, situate în intravilanul localităților, cu oricare dintre destinațiile avute la data preluării în mod abuziv, precum și terenurile aflate la data preluării abuzive în intravilanul localităților, nerestituite până la data intrării în vigoare a prezentei legi. Adăugirile aduse construcțiilor se preiau cu plata, numai dacă acestea nu depășesc 50% din aria desfășurata actuala. În caz contrar, nu se va dispune retrocedarea, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat. Nu se includ în această categorie lucrările de reparații curente, capitale, consolidări, modificări ale compartimentarii inițiale, îmbunătățiri functionale și altele asemenea.(5)În cazul în care imobilele restituite sunt afectate unor activități de interes public din învățământ sau sănătate, finanțate sau cofinanțate de la bugetul de stat sau de la bugetele locale, noul proprietar are obligația de a menține afectatiunea pe o perioadă de până la 5 ani de la data emiterii deciziei. În această perioadă noul proprietar va fi beneficiarul unei chirii în cuantumul stabilit prin hotărâre a Guvernului. În acest interval plata cheltuielilor de întreținere aferente imobilului respectiv revine utilizatorilor. … 3.Articolul 7 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 7(1)Comisia specială de retrocedare sau, după caz, unitatea deținătoare va analiza documentația prezentată de solicitanți pentru fiecare imobil și va dispune, prin decizie motivată, restituirea imobilelor solicitate, respingerea cererii de retrocedare, dacă se apreciază ca aceasta nu este intemeiata sau va propune acordarea măsurilor reparatorii în echivalent, în condițiile stabilite prin legea specială.(2)Deciziile Comisiei speciale de retrocedare pot fi atacate la instanța de contencios administrativ în a carei raza teritorială este situat imobilul solicitat, în termen de 30 de zile de la comunicarea acestora. Hotărârea pronunțată de instanța de contencios administrativ este supusă căilor de atac potrivit Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004.(3)Ministerele, prefecturile, primării, serviciile de cadastru și birourile de carte funciară, precum și celelalte instituții publice au obligația de a furniza, la cererea scrisă a Comisiei speciale de retrocedare și/sau a solicitantului retrocedarii, în termen de 30 zile, informații privind situația juridică a imobilelor care fac obiectul cererilor de restituire, în vederea fundamentarii deciziilor.(4)În situația în care imobilul este înscris în Lista cuprinzând monumentele istorice, în decizia de retrocedare se va menționa ca proprietarul are drepturile și obligațiile prevăzute de lege. … 4.Articolul 8 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 8Prevederile art. 1 alin. (2^1)-(2^4) și (7), art. 1^1, art. 2 alin. (4^1), (7) și (8), art. 3 alin. (2), (2^1)-(2^3), art. 4, art. 4^1, art. 4^2, art. 5, art. 5^1 – 5^3 din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 308 din 4 iulie 2000, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. … +
Articolul IIDe la data intrării în vigoare a prezentei legi curge un nou termen de 6 luni pentru depunerea cererilor de restituire, în condițiile art. 6 alin. (4) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 66/2004. +
Articolul IIIDreptul la acțiune prevăzut la art. III din Titlul II din prezenta lege se aplică în mod corespunzător. +
Articolul IV(1)Cererile de restituire având ca obiect terenuri situate în extravilanul localităților la data preluării abuzive, precum și construcții de orice fel, situate în extravilanul localităților, aparținând exploatațiilor agricole și care au fost trecute în proprietatea statului, construcții de pe terenurile forestiere, care au făcut parte din exploatația forestieră la data trecerii în proprietatea statului, se vor înainta de către Comisia specială de retrocedare, în vederea soluționării, în termen de 60 de zile, comisiilor comunale, orășenești și municipale constituite potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare.(2)Termenul de 60 de zile prevăzut la alin. (1), curge de la data la care Comisia specială de retrocedare primește situația juridică din care reiese ca imobilul respectiv era sau este situat în extravilan. +
Articolul VOrdonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 10 iunie 1999, aprobată cu completări prin Legea nr. 66/2004, cu modificările și completările ulterioare, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, dându-se textelor o noua numerotare. +
Titlul IVModificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991*) +
Articolul ILegea fondului funciar nr. 18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:1.La articolul 11, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în ceea ce privește suprafețele preluate de cooperativele agricole de producție în baza unor legi speciale sau în orice mod de la membrii cooperatori. … 2.La articolul 11, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1)Terenurile preluate abuziv de cooperativele agricole de producție de la persoanele fizice, fără înscriere în cooperativele agricole de producție sau de către stat, fără nici un titlu, revin de drept proprietarilor care au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate, pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. … 3.La articolul 18, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)Terenurile neatribuite, rămase la dispoziția comisiei, după încheierea integrală a reconstituirii drepturilor de proprietate, trec în domeniul privat al comunei, orașului sau al municipiului, urmând a fi puse la dispoziția celor care doresc sa întemeieze sau sa dezvolte exploatații agricole, prin închiriere, concesionare sau vânzare, în condițiile legii sau puse la dispoziție pentru obiective de interes social. … 4.La articolul 23, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1)În cazul înstrăinării construcțiilor, suprafețele de teren aferente prevăzute la alin. (2) sunt cele convenite de părți la data înstrăinării, dovedite prin orice mijloc de proba. … 5.La articolul 24, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1)Suprafața terenurilor prevăzute în alin. (1), aferente casei de locuit și anexelor gospodărești, nu poate fi mai mare decât cea prevăzută în actul de atribuire provenit de la cooperativa de producție, consiliul popular sau primăria din localitatea respectiva. … 6.La articolul 24, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Foștii proprietari vor fi compensați cu o suprafața de teren echivalenta în intravilan sau, în lipsa, în extravilan, acceptată de ei, iar, dacă nu mai exista teren, se vor acorda despăgubiri. … 7.La articolul 27, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)În toate cazurile în care reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, cu ocazia măsurătorilor comisia locală ia act de recunoașterea reciprocă a limitelor proprietății de către vecini, le consemnează în documentele constatatoare, întocmind planurile parcelare și înaintează documentația comisiei județene sau prefectului pentru validare și, respectiv, eliberarea titlurilor de proprietate. … 8.La articolul 27, după alineatul (2) se introduc alineatele (2^1) și (2^2) cu următorul cuprins:(2^1)Proprietarii sau moștenitorii acestora care nu s-au înscris în cooperativa agricolă de producție, nu au predat sau nu li s-au preluat la stat terenurile prin acte translative de proprietate vor putea cere prefectului, prin comisiile de fond funciar, titluri de proprietate conform prezentei legi. Acestor categorii de proprietari și moștenitori le sunt aplicabile numai prevederile art. 64.(2^2)În cazurile în care s-au emis titluri de proprietate în mod abuziv altor persoane decât foștii proprietari iar aceștia detineau, la acel moment adeverințe de proprietate și aveau posesia terenului, comisiile de fond funciar vor revoca titlurile emise cu încălcarea legii, dacă acestea nu au intrat în circuitul civil. Dacă respectivele titluri de proprietate au intrat în circuitul civil prin acte de vânzare-cumpărare sau în alt mod, fostul proprietar se va adresa justiției pentru constatarea nulității absolute a titlului respectiv potrivit prevederilor art. III din Legea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991. … 9.La articolul 27, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1)Primarul va afișa lunar suprafața constituită sau reconstituita, numele beneficiarilor, amplasamentul, planurile parcelare, precum, și suprafața rămasă în rezerva comisiei locale. … 10.La articolul 52, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3)Prevederile art. 274 din Codul de procedură civilă sunt aplicabile. … 11.Articolul 60 se abroga. … 12.La articolul 92, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)Scoaterea definitivă din circuitul agricol a terenurilor agricole din extravilan, de clasa I și clasa a II-a de calitate, a celor amenajate cu lucrări de îmbunătățiri funciare, precum și a celor plantate cu vii și livezi, prin extinderea intravilanului localităților, se face la propunerea consiliilor locale, prin ordin al directorului Direcției Agricole și de Dezvoltare Rurală, cu avizul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. … 13.La articolul 92, alineatul (5) se abroga. … 14.Articolul 108 se abroga. … 15.Articolul 109 se abroga. … 16.După articolul 110, se introduc trei noi articole, articolele 110^1, 110^2 și 110^3 cu următorul cuprins: +
Articolul 110^1Constituie contravenții la normele privind reconstituirea dreptului de proprietate următoarele fapte:a)fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau județene de aplicare a prezentei legi de a împiedica în orice mod sau de a întârzia nejustificat reconstituirea sau constituirea, după caz, a dreptului de proprietate ori eliberarea titlului de proprietate către persoanele îndreptățite, precum și eliberarea titlului de proprietate fără îndeplinirea condițiilor legale; … b)neafisarea datelor menționate în art. 27 alin. (4^1) de către primar în termen de 10 zile de la sfârșitul lunii precedente; … c)afișarea de către primar a unor date privind reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate, care nu corespund realității. … d)fapta oricărei persoane fizice care are calitatea de membru al unei comisii de aplicare a prezentei legi de a absenta nemotivat de la oricare ședință a acesteia; … (la 05-01-1998,
Litera d) a art. 110^1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată a fost introdusă de pct. 2 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
e)fapta președintelui comisiei de a lipsi de la sediul acesteia, în timpul programului de lucru, fără a desemna o persoană în mâsura să ofere toate informațiile și documentele necesare controlului efectuat de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților sau prefect ori imputerniciții acestuia; … (la 05-01-1998,
Litera e) a art. 110^1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată a fost modificată de pct. 9 al art. I din LEGEA nr. 263 din 27 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 572 din 3 iulie 2006.
)
f)fapta oricărei persoane fizice de a împiedica sau de a limita accesul cetățenilor la informațiile de interes public privind aplicarea legilor fondului funciar; … (la 05-01-1998,
Litera f) a art. 110^1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată a fost introdusă de pct. 2 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
g)fapta oricărei persoane de a împiedica, prin orice mijloace – inclusiv prin refuzul de a prezenta documentele sau informațiile solicitate – și în orice mod, efectuarea controalelor de către împuterniciții Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, prefect sau împuterniciții acestuia; … (la 05-01-1998,
Litera g) a art. 110^1 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată a fost introdusă de pct. 2 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
Art. 110^2. – Contravențiile prevăzute la art. 110^1 se sancționează astfel:a)cea de la litera a) cu amendă de la 100.000.000 lei la 300.000.000 lei; … b)cele de la literele b) și c) cu amendă de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei. … c)cea de la lit. d), cu amendă de la 500 lei (RON) la 1.000 lei (RON), pentru fiecare absență nemotivată; … (la 05-01-1998,
Litera c) a art. 110^2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
d)cele de la lit. e) și f), cu amendă de la 2.000 lei (RON) la 10.000 lei (RON); … (la 05-01-1998,
Litera d) a art. 110^2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
e)cea de la lit. g), cu amendă de la 50.000 lei (RON) la 100.000 lei (RON). … (la 05-01-1998,
Litera e) a art. 110^2 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată a fost introdusă de pct. 3 al articolului unic din Titlul VI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
Art. 110^3. – (1) Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la art. 11O^1 și art. 110^2 se fac de către împuterniciții Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților și de către prefect sau împuterniciții acestuia, în cazul membrilor comisiilor locale. … (2)În cazul în care organul de control consideră necesar, organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, sunt obligați să îi acorde concursul pentru obținerea datelor și informațiilor necesare desfășurării activității de control, precum și pentru îndeplinirea oricăror alte activități necesare în acest scop.(la 05-01-1998,
Alin. (2) al a art. 110^3 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată a fost modificat de pct. 10 al art. I din LEGEA nr. 263 din 27 iunie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 572 din 3 iulie 2006.
)
+
Articolul IIComisiile de aplicare a legilor fondului funciar au obligația ca în termen de cel mult 120 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi sa înainteze Agenției Domeniilor Statului documentele necesare întocmirii protocoalelor de predare-primire cu aceasta instituție privind terenurile care au fost preluate direct de la societățile comerciale din portofoliul Agenției Domeniilor Statului, precum și de la stațiunile de cercetare, institute și unități de învățământ. +
Titlul VModificarea și completarea Legii nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991 +
Articolul UNICLegea nr. 169/1997 pentru modificarea și completarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 299 din 4 noiembrie 1997, se modifica și se completează după cum urmează:1.La articolul III alineatul (1), partea introductivă și litera a) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul III(1)Sunt lovite de nulitate absolută, potrivit dispozițiilor legislației civile, aplicabile la data încheierii actului juridic, următoarele acte emise cu încălcarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare și ale prezentei legi:a)actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, în favoarea persoanelor care nu erau îndreptățite, potrivit legii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, cum sunt: … (i) actele de reconstituire în favoarea unor persoane care nu au avut niciodată teren în proprietate predat la cooperativa agricolă de producție sau la stat sau care nu au mostenit asemenea terenuri;(îi) actele de reconstituire și constituire în favoarea altor persoane asupra vechilor amplasamente ale foștilor proprietari, solicitate de către aceștia, în termen legal, libere la data solicitării, în baza Legii nr. 18/1991 pentru terenurile intravilane, a Legii nr. 1/2000 și a prezentei legi, precum și actele de constituire pe terenuri scoase din domeniul public în acest scop;(iii)actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în favoarea altor persoane asupra terenurilor proprietarilor care nu au fost înscriși în cooperativa agricolă de producție, nu au predat terenurile statului sau acestea nu au fost preluate de stat prin acte translative de proprietate; … (iv)actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate emise după eliberarea titlului de proprietate fostului proprietar pe vechiul amplasament, transcris în registrele de transcripțiuni și inscriptiuni sau, după caz, intabulat în cartea funciară, precum și actele de înstrăinare efectuate în baza lor; … (v)actele de reconstituire și constituire a dreptului de proprietate în măsura în care au depășit limitele de suprafața stabilite de art. 24 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991; … (vi)actele de reconstituire a dreptului de proprietate asupra unor terenuri forestiere pentru persoanele care nu au deținut anterior în proprietate astfel de terenuri. … … 2.La articolul III, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1)Actele administrative prin care au fost trecute în domeniul public sau privat al statului sau al localităților terenuri pentru care s-au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate privată își suspenda efectele cu privire la aceste terenuri până la soluționarea cererii de către comisia de fond funciar, cu excepția terenurilor intrate deja în circuitul civil. După validarea cererii de reconstituire, terenul trece în rezerva comisiei de fond funciar în vederea punerii în posesie. … 3.La articolul III, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Nulitatea poate fi invocată de primar, prefect, Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietăților și de alte persoane care justifica un interes legitim, iar soluționarea cererilor este de competența instanțelor judecătorești de drept comun. … 4.La articolul III, după alineatul (2) se introduc patru noi alineate, alineatele (2^1)-(2^4), cu următorul cuprins:(2^1)Nulitatea absolută, în sensul prezentei legi, va putea fi invocată și în litigiile în curs.(2^2)Nulitatea absolută nu operează asupra titlurilor obținute de foștii proprietari pe alte amplasamente dacă la intrarea în vigoare a prezentei legi și-au găsit vechile amplasamente de care au fost deposedați atribuite legal altor persoane conform Legii nr. 18/1991.(2^3)Foștii proprietari pot reveni la vechiul amplasament și atunci când persoanele puse în posesie pe aceste terenuri renunța în favoarea lor la titlurile de proprietate deja eliberate.(2^4)În cazul unor înstrăinări succesive ale terenurilor, cel care a vândut terenul pe baza titlului constatat nul este obligat sa remită prețul actualizat fostului proprietar rămas fără teren. … +
Titlul VIModificarea și completarea Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997 +
Articolul ILegea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:1.Articolul 1 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 1Persoanelor fizice și persoanelor juridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile agricole și pentru terenurile forestiere, în termen legal, li se reconstituie dreptul de proprietate în condițiile prevăzute de prezenta lege. Dispozițiile acestei legi se aplică și în cazul restituirii construcțiilor accesorii terenurilor agricole și silvice. … 2.La articolul 2, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 2(1)În aplicarea prevederilor prezentei legi reconstituirea dreptului de proprietate se face pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane. Comisiile de aplicare a legilor fondului funciar, de comun acord cu proprietarii, pot comasa terenurile care urmează să fie retrocedate într-un singur amplasament. … 3.La articolul 3, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Reconstituirea dreptului de proprietate pentru persoanele fizice prevăzute la art. 9 alin. (1) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se face pentru diferența dintre suprafața de 10 ha de familie și cea adusă în cooperativa agricolă de producție sau preluată prin legi speciale ori în orice mod de la membrii cooperatori, dar nu mai mult de 50 ha de proprietar deposedat. … (2^1)Pentru terenurile proprietarilor deposedați, persoane fizice, pe care se află pașuni și fânețe, reconstituirea se face pentru diferența dintre suprafața de 50 ha de familie și cea adusă în cooperativa agricolă de producție sau preluată prin acte normative speciale ori prin orice alt mod de la membri cooperatori sau de la orice altă persoană fizică deposedată, dar nu mai mult de 100 ha de proprietar deposedat.(la 12-01-2000,
Alin. (2^1) al art. 3 din Legea nr. 1/2000 a fost introdus de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 193 din 19 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 422 din 25 iunie 2007.
)
4.La articolul 4, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 4(1)Pentru terenurile din extravilanul localităților, foste proprietăți ale persoanelor fizice și juridice, care au trecut în proprietatea statului și pe care se găsesc instalații hidrotehnice, hidroelectrice sau de hidroamelioratii, pe care se desfășoară activități miniere de exploatare sau operațiuni petroliere de dezvoltare-explorare și exploatare, se restituie, în condițiile legii, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora suprafețe echivalente constituite din rezerva existenta la comisiile locale, iar în situația în care aceste suprafețe sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din aceeași localitate sau din alte localități, acceptate de foștii proprietari. În cazurile în care compensarea nu este posibila se vor acorda despăgubiri foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, în condițiile legii. … 5.La articolul 4, după alineatul (1) se introduc noua alineate noi, alineatele (1^1)-(1^9), cu următorul cuprins:(1^1)Pentru terenurile foștilor proprietari persoane fizice sau juridice, inclusiv cooperative piscicole sau alte forme asociative prevăzute la art. 26 alin. (1), pe care s-au aflat, la data deposedarii, amenajări piscicole, sere sau plantații de hamei, de duzi, plantații viticole sau pomicole, în prezent proprietatea statului, restituirea se face pe vechile amplasamente, cu obligația de a le menține destinația și, acolo unde este cazul, unitatea și functionalitatea.(1^2)Pentru terenurile menționate mai sus, pe care s-au efectuat de către stat investiții, neamortizate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, foștii proprietari pot opta pentru reconstituirea pe vechiul amplasament, cu obligația de a plati statului, în termen de 10 ani, contravaloarea neamortizata a investiției, dacă aceasta reprezintă mai mult de 30% din valoarea totală a investiției la data intrării în vigoare a acestei legi, sau sa primească terenuri pe alte amplasamente, acceptate de aceștia, de aceeași categorie de folosința cu terenul pe care l-au predat ori despăgubiri.(1^3)Pentru terenurile preluate de stat de pe care investițiile au fost vândute cu respectarea legii, foștii proprietari pot opta pentru alt amplasament, acceptat de aceștia, sau pentru despăgubiri plătite fie de către investitor, fie de către stat.(1^4)În cazul opțiunii pentru despăgubiri plătite de investitori, foștii proprietari vor conveni cu investitorii, în termen de 3 luni de la data intrării în vigoare a acestei legi sau de la data validării cererii de reconstituire a dreptului de proprietate, prețul terenului, care nu poate fi mai mic decât valoarea sa de piața, și termenul de plată, care nu poate fi mai mare de 3 ani.(1^5)Acordul va fi înregistrat la comisia județeana care a validat cererea de reconstituire și devine titlu executoriu pentru plata prețului dacă investitorul nu își respecta obligația de plată în termenul convenit. Din momentul înregistrării acordului, opțiunea părților este definitivă și părțile nu mai pot opta pentru alte forme de reconstituire și, respectiv, despăgubire. Proprietarii se vor putea adresa statului, în condițiile dispozițiilor legale privind acordarea de despăgubiri de către acesta, doar pentru acoperirea valorii investițiilor preluate de stat o dată cu terenul pe care l-au avut în proprietate.(1^6)Până la efectuarea plății, proprietarul investiției va plati fostului proprietar al terenului o sumă, convenită de părți, care nu poate fi mai mica decât redeventa plătită statului la momentul acordului și nu va putea înstrăina în nici un mod investiția sa, sub sancțiunea nulității absolute.(1^7)Proprietarii investițiilor dobândesc dreptul de proprietate asupra terenului în momentul achitării integrale a contravalorii terenului.(1^8)În situația în care nu se optează pentru despăgubiri plătite de către investitor, sau în situația în care fostul proprietar și investitorul nu ajung la un acord în termenul menționat la alin. (1^4), fostul proprietar va primi teren pe alt amplasament, acceptat de acesta, sau despăgubiri de la stat, atât pentru teren cat și pentru investițiile dovedite la data preluării terenului, în condițiile legii.(1^9)În cazul realizării acordului prevăzut la alin. (1^4), pentru investițiile dovedite la data preluării terenului, fostul proprietar primește despăgubiri de la stat, în condițiile legii. … 6.La articolul 4, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)În cazul în care investițiile pentru care suprafața de teren a fost preluată de stat nu au fost executate sau se afla în stadiu de proiect, suprafața preluată se restituie, la cerere, foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, pe vechiul amplasament. … 7.La articolul 6, alineatele (1^1) și (1^2) se modifica și vor avea următorul cuprins:(1^1)Titlurile de proprietate obținute anterior intrării în vigoare a Legii nr. 18/1991 și existenta libera a vechilor amplasamente fac dovada absolută a proprietății, obligând comisiile de fond funciar sa procedeze la validarea cererii de reconstituire a dreptului de proprietate.(1^2)Consemnarile efectuate între anii 1945 și 1990 în registrele agricole, cererile de intrare în fostele cooperative agricole de producție, documentele existente la arhivele statului referitoare la proprietatea terenurilor, neinsotite de titlurile de proprietate, au valoare declarativă cu privire la proprietate. … 8.La articolul 6, după alineatul (1^2) se introduc doua noi alineate, alineatele (1^3) și (1^4), cu următorul cuprins:(1^3)În situația în care nu mai exista înscrisuri doveditoare, proba cu martori este suficienta în reconstituirea dreptului de proprietate când aceasta se face pe vechile amplasamente și când martorii ce le recunosc sunt proprietarii vecini sau moștenitorii lor, pe toate laturile terenului pentru care s-a cerut reconstituirea.(1^4)Orice proba dovedind dreptul de proprietate al foștilor proprietari poate fi înlăturată numai printr-o proba de aceeași forta produsă de către deținătorul actual al terenului sau de către terți, tagaduind dreptul de proprietate. … 9.La articolul 6, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Dispozițiile art. 12 și art. 27 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, privind restabilirea dreptului de proprietate prin reconstituire, precum și dispozițiile procedurale prevăzute la art. 51 – 59 din aceeași lege se aplică în mod corespunzător la reconstituirea dreptului de proprietate, potrivit prezentei legi. … 10.La articolul 6, după alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (2^1) și (2^2), cu următorul cuprins:(2^1)În situația în care anumite suprafețe sunt revendicate de doua persoane, dintre care una este fostul proprietar, căruia i s-a preluat terenul prin măsurile abuzive aplicate în perioada anilor 1945 – 1990, și cea de a doua, persoana căreia i s-a atribuit teren din cel preluat de la fostul proprietar în limita resurselor de teren existente, inclusiv a rezervelor create, se va restitui terenul în natura ambilor solicitanți. În cazul în care resursele sunt insuficiente, se va atribui în natura terenul persoanei care detinea actele de proprietate în anul 1990, iar cei care au fost împroprietăriți cu asemenea terenuri vor fi despăgubiți în condițiile legii.(2^2)Diferențele între suprafețele înscrise în titlurile de proprietate, în registrele agricole, în cererile de intrare în cooperativa, în actele de donație către stat, în arhivele statului din perioada 1945 – 1990 și situația de fapt la data punerii în posesie se corectează în favoarea foștilor proprietari. … 11.Articolul 6^1 se abroga. … 12.Articolul 7 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 7Pentru terenurile care fac obiectul reconstituirii dreptului de proprietate conform art. 3, 4, 5 și 23, se va emite un titlu de proprietate suplimentar, dacă persoanele în cauza au deja un titlu emis în condițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991. … 13.Articolul 8 se modifica și va avea următorul cuprins:Art. 8 – Persoanelor fizice cărora li s-a reconstituit proprietatea pentru diferența dintre suprafața de 10 hectare de familie și suprafața preluată de stat prin legi speciale, dar nu mai mult de 50 de hectare, pe mai multe loturi decât au deținut înainte de preluare, la cerere, dacă este posibil, li se comaseaza terenurile în loturi mai mari sau într-un singur lot, de aceeași categorie de folosința cu cel preluat, inclusiv din terenurile proprietate de stat, eliberându-se un nou titlu de proprietate, după revocarea celui inițial de comisia județeana de fond funciar. … 14.La articolul 9, alineatele (1) și (3) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 9(1)Terenurile proprietate de stat, administrate de institutele, centrele și stațiunile de cercetare, destinate cercetării și producerii de semințe, de material săditor din categorii biologice superioare și de animale de rasa, rămân în administrarea acestora, cu excepția terenurilor agricole preluate de la foștii proprietari și solicitate de persoanele îndreptățite la reconstituire. Terenurile din perimetrele stațiunilor, institutelor și centrelor de cercetare care fac obiectul retrocedarii se vor delimita în sole compacte, începând de la marginea perimetrului, conform Legii nr. 290/2002 privind organizarea și funcționarea unităților de cercetare-dezvoltare din domeniile agriculturii, silviculturii, industriei alimentare și a Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Sisești”, cu modificările și completările ulterioare.(3)Terenurile agricole care au aparținut cu titlu de proprietate Academiei Române, universitatilor, instituțiilor de învățământ superior cu profil agricol și unităților de cercetare în 1945, revin în proprietatea acestora. … 15.La articolul 9, după alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2), cu următorul cuprins:(1^1)Dispozițiile alin. (1) se aplică și terenurilor folosite la data intrării în vigoare a prezentei legi de unitățile de învățământ cu profil agricol sau silvic. Suprafețele care rămân în administrarea instituțiilor de învățământ vor fi delimitate prin hotărâre a Guvernului în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(1^2)Pentru suprafețele de teren care se restituie pe vechiul amplasament persoanelor îndreptățite în condițiile alin. (1) și (1^1) unitățile de cercetare și învățământ vor primi în administrare suprafețe de teren corespunzătoare din proprietatea statului. … 16.La articolul 9, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4)Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole care au aparținut Academiei Române se face prin comasarea terenurilor de către Agenția Domeniilor Statului, la cererea Academiei Române, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale foștilor proprietari și cu respectarea prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, cu completările ulterioare. … 17.La articolul 12, alineatul (1) se modifica și va aven următorul cuprins: +
Articolul 12(1)Comisiile comunale, orășenești sau municipale din unitățile administrativ-teritoriale pe care se afla terenurile, împreună cu oficiile de cadastru și publicitate imobiliară vor delimita terenurile solicitate pe vechile amplasamente, dacă acestea nu au fost atribuite legal altor persoane, sau în sole situate în vecinătatea localităților, acceptate de foștii proprietari, cu asigurarea accesului la lucrările de hidroamelioratii, acolo unde ele exista. … 18.Articolul 13 va avea următorul cuprins: +
Articolul 13Prefectul, în calitatea sa de președinte al comisiei județene, va întocmi și va înainta lunar Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților un raport privind situația aplicării prevederilor legii, cu propuneri de măsuri, inclusiv de angajare a răspunderii pentru primării care întârzie sau împiedica în orice mod reconstituirea dreptului de proprietate în termenele și în condițiile stabilite de lege. … 19.Articolele 15, 19 și 20 se abroga. … 20.Articolul 22 va avea următorul cuprins: +
Articolul 22Reconstituirea dreptului de proprietate, punerea în posesie și eliberarea titlurilor de proprietate, în cazul persoanelor fizice, se fac de către comisiile locale și comisiile județene sau de prefect, în conformitate cu prevederile art. 12 și art. 51 – 59 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, Legii nr. 169/1997, cu prevederile Regulamentului privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2001, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu respectarea prevederilor prezentei legi. … 21.La articolul 23, după alineatul (1^1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^2), cu următorul cuprins:(1^2)Unitățile de cult prevăzute la alin. (1), dacă au avut în proprietate suprafețe mai mari decât cele retrocedate până la intrarea în vigoare a prezentei legi, pot cere reconstituirea dreptului de proprietate pentru întreaga suprafața deținuta în 1945. … 22.La articolul 24, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 24(1)Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru diferența dintre suprafața primită prin aplicarea legilor fondului funciar și cea avută în proprietate, persoanelor fizice și juridice sau, după caz, moștenitorilor acestora, se face pe vechile amplasamente. … 23.La articolul 24, după alineatul (1) se introduc patru noi alineate, alineatele (1^1) – (1^4), cu următorul cuprins:(1^1)În cazul în care validarea s-a făcut pe alt amplasament decât cel avut în proprietate iar pentru respectiva suprafața nu s-a făcut punerea în posesie, titlul de proprietate se emite pe numele fostului proprietar sau al moștenitorilor acestuia.(1^2)Terenurile din ariile naturale protejate, constituite și declarate astfel potrivit legii, arboretele constituite ca unități – sursa pentru producerea materialelor forestiere de reproducere, plantajele, culturile de plante – mama pentru producția de butași, înscrise în catalogul național al materialelor de baza, se restituie foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora, cu obligația de a le păstra destinația și de a le asigura administrarea prin structuri silvice autorizate. Fostul proprietar poate opta pentru atribuirea unei suprafețe echivalente din fondul forestier proprietate de stat.(1^3)În cazul terenurilor defrisate după data de 1 ianuarie 1990 fostul proprietar poate opta pentru restituirea pe vechiul amplasament.(1^4)În cazul în care pe vechiul amplasament se afla păduri încadrate în grupa I funcțională conform prevederilor Legii nr. 26/1996 – Codul silvic, cu modificările și completările ulterioare, fostul proprietar sau moștenitorii acestuia trebuie să respecte destinația acestora și să permită lucrările de intervenție necesare sau pot opta pentru restituirea unui alt teren, situat în apropierea vechiului amplasament. … 24.La articolul 24, alineatele (2), (3), (4) și (5) se modifica și vor avea următorul cuprins:(2)Se exceptează de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vechile amplasamente terenurile atribuite foștilor proprietari, cu respectarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, pentru care s-au eliberat titluri de proprietate sau procese-verbale de punere în posesie.(3)Pentru cazurile prevăzute la alin. (2) punerea în posesie se va face pe alte terenuri, situate în apropierea vechilor amplasamente, acceptate de proprietar.(4)Unitățile și subunitățile silvice din subordinea Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva, precum și ceilalți deținători actuali ai terenurilor forestiere solicitate de foștii proprietari sau de moștenitorii lor, vor pune la dispoziție comisiilor locale de aplicare a prevederilor prezentei legi suprafețele de teren pentru care cererile de reconstituire a dreptului de proprietate au fost validate, pe categorii de deținători prevăzute în prezenta lege, în condițiile prevăzute la alin. (1)-(3). Trecerea efectivă a terenurilor în proprietatea privată se va face cu ocazia punerii în posesie, potrivit prezentei legi.(5)Autoritatea publică centrala care răspunde de silvicultura va lua măsuri ca fiecare ocol silvic sa delimiteze perimetrele cu terenuri ce rămân în proprietatea statului de terenurile care fac obiectul, reconstituirii dreptului de proprietate privată. … 25.La articolul 24, alineatele (3^1) și (3^2) se abroga. … 26.La articolul 24, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:(6)Terenurile proprietate de stat, administrate de Institutul de Cercetări și Amenajări Silvice, destinate activității de cercetare, rămân în administrarea acestuia, cu excepția terenurilor forestiere preluate de la foștii proprietari și solicitate de persoanele îndreptățite la reconstituire. Terenurile forestiere destinate cercetării care fac obiectul retrocedarii se vor delimita în trupuri compacte, începând de la marginea perimetrului. … 27.La articolul 25, alineatele (1) și (3) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 25(1)Reconstituirea dreptului de proprietate și punerea în posesie a titularilor, în cazul terenurilor forestiere, precum și eliberarea titlurilor de proprietate se fac de comisiile locale și, respectiv, comisiile județene, în condițiile și cu procedura stabilite de Legea fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, de Legea nr. 169/1997, de Regulamentul privind procedura de constituire, atribuțiile și funcționarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, a modelului și modului de atribuire a titlurilor de proprietate, precum și punerea în posesie a proprietarilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2001, cu modificările și completările ulterioare, și conform prezentei legi.(3)Pentru persoanele prevăzute la art. 24 alin. (1) din prezenta lege se va emite un titlu de proprietate suplimentar. Dacă nu a fost emis încă un titlu de proprietate pentru suprafața de teren forestier primită prin aplicarea legilor fondului funciar, se va emite un singur titlu pentru întreaga suprafața rezultată din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 169/1997 și a prezentei legi. … 28.La articolul 26, alineatele (1), (2) și (3) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 26(1)Formelor asociative de proprietate asupra terenurilor cu vegetație forestieră, pășunilor și fanetelor, obsti de moșneni în devălmășie, obsti razesesti nedivizate, composesorate, obsti de cumpărare, păduri grănicerești, păduri urbariale, comune politice, cooperative, alte comunități și forme asociative cu diferite denumiri, li se va elibera un singur titlu de proprietate, la solicitarea reprezentantului legal al acestora, cu mențiunea la titular, după caz: "obște de moșneni", "obște de răzeși", "composesorat", "păduri grănicerești", alte asociații și forme asociative cu denumirea localității respective.(2)Formelor asociative li se va restitui în întregime suprafața avută în proprietate.(3)Titlul de proprietate va fi însoțit de o schita de amplasament a suprafeței de teren forestier care a aparținut obștii de moșneni, obștii de răzeși, composesoratului și altora asemenea, ce urmează a fi restituit. … 29.La articolul 26, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:(3^1)Punerea în posesie în cazul suprafețelor reconstituite pe raza mai multor comune se face de către comisiile locale sub coordonarea și cu avizul oficiilor județene ale Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, iar în cazul suprafețelor reconstituite pe raza mai multor județe de către Agenția Naționala de Cadastru și Publicitate Imobiliară. Titlul de proprietate se va emite de comisia județeana în a carei raza teritorială se afla sediul formei asociative. … 30.Articolul 27 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 27Administrarea și exploatarea terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege se face în conformitate cu statutele formelor asociative admise de legislația statului român în perioada anilor 1921 – 1946, în măsura în care nu contravin legislației în vigoare. … 31.Articolul 28 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 28(1)În vederea organizării administrării terenurilor forestiere prevăzute la art. 26 din prezenta lege și a determinării responsabilităților cu privire la administrarea lor, persoanele îndreptățite se vor reorganiza, în baza acestei legi, în formele asociative inițiale.(2)În termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi un comitet ad-hoc va solicita judecătoriei în a carei raza teritorială sunt situate terenurile recunoașterea formelor asociative de administrare și de exploatare a terenurilor forestiere.(3)Comitetul ad-hoc va prezenta judecătoriei, o dată cu cererea, un statut în forma autentică sau certificată de avocat, în care se vor stabili structura acestora, organele de conducere, modul de administrare a terenurilor forestiere, în condițiile legii, drepturile și obligațiile membrilor, raspunderi, sancțiuni, modul de dizolvare, precum și alte prevederi specifice.(4)Prin hotărâre judecătorească formele asociative de administrare în comun, constituite în condițiile și cu respectarea regimului silvic prevăzut de lege, redobândesc calitatea de persoana juridică. Hotărârea judecătorească va fi înscrisă într-un registru special ținut de judecătorie.(5)Suprafețele forestiere aflate în proprietate comuna, conform naturii acestora, rămân în proprietate indiviză pe toată durata existenței lor.(6)Membrii formelor asociative aflați în devălmășie sau indiviziune nu pot înstrăina propriile cote-părți unor persoane din afară acestora.(7)Terenurile acestor forme asociative nu pot fi înstrăinate în nici un mod, în întregime sau în parte.(8)În cazul dizolvării formelor asociative proprietatea indiviză a acestora va trece în proprietatea publică a consiliilor locale în raza cărora se afla terenurile respective. … 32.La articolul 29, alineatele (1) și (2) vor avea următorul cuprins: +
Articolul 29(1)În aplicarea prevederilor art. 47 din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunerile de reconstituire a dreptului de proprietate pentru terenurile forestiere și eliberarea titlului de proprietate se vor face pe numele parohiei, schitului, manastirii, instituției de cultura și învățământ, Academiei Române în limita suprafețelor pe care le-au avut în proprietate, chiar dacă terenurile sunt situate pe raza mai multor localități sau județe.(2)Centrele eparhiale, protoieriile, manastirile, schiturile, parohiile, filiile și alte structuri ale unităților de cult dobândesc, prin reconstituire, dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere. … (2^1)Fundația Elias dobândește, prin reconstituire pe vechile amplasamente sau prin comasare, dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere.(la 12-01-2000,
Alin. (2^1) al art. 29 din Legea nr. 1/2000 a fost introdus de articolul unic din LEGEA nr. 342 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 626 din 20 iulie 2006.
)
33.La articolul 29, după alineatul (3^1) se introduce un nou alineat, alineatul (3^2), cu următorul cuprins: … (3^2)Sunt exceptate terenurile forestiere din categoria celor prevăzute la alin. (3^1), care au facut obiectul constituirii sau reconstituirii dreptului de proprietate în favoarea structurii de cult respective sau a altor structuri ale aceluiași cult în județul respectiv. Reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere care au aparținut Academiei Române se face prin comasarea terenurilor de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, la cererea Academiei Române, dacă nu se afectează vechile amplasamente ale foștilor proprietari, și cu respectarea prevederilor Legii nr. 752/2001 privind organizarea și funcționarea Academiei Române, cu modificările și completările ulterioare.(la 12-01-2000,
Alin. (3^2) al art. 29 din Legea nr. 1/2000 a fost modificat de pct. 1 al art. I din LEGEA nr. 261 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 10 noiembrie 2008.
)
(la 12-01-2000,
Alin. (3^3) al art. 29 din Legea nr. 1/2000 a fost introdus de pct. 2 al art. I din LEGEA nr. 261 din 4 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 757 din 10 noiembrie 2008.
)
34.La articolul 29^1, alineatul (4) se abroga. … 35.Articolul 30 se modifica și va avea următorul cuprins:Art. 30. – În aplicarea prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991, astfel cum a fost modificată prin Legea nr. 169/1997, precum și a prezentei legi, cetățenii români au aceleași drepturi, indiferent dacă la data înregistrării cererii aveau domiciliul în țara sau în străinătate. … 36.Articolul 31 se modifica și va avea următorul cuprins*): +
Articolul 31(1)Construcțiile de pe terenurile forestiere care se retrocedeaza prin efectul prezentei legi și care au făcut parte din exploatația forestieră la data trecerii în proprietatea statului se restituie foștilor proprietari sau, după caz, moștenitorilor acestora.(2)În cazul în care astfel de bunuri imobile nu mai exista, se vor acorda despăgubiri.(3)Construcțiile de pe terenurile forestiere, inclusiv cele de corectare a torenților, drumurile forestiere, sediile de cantoane silvice, cabanele de vânătoare, pepinierele, alte amenajări silvice, instalații sau mijloace fixe, inclusiv cele aflate în curs de execuție, amplasate în suprafețele care fac obiectul retrocedarii, trec în proprietatea persoanelor fizice sau juridice cărora li s-a reconstituit dreptul de proprietate asupra terenurilor.(4)Prevederile alin. (3) se aplică cu condiția deținerii în proprietate a suprafețelor minime pentru constituirea unui ocol silvic, în proprietate individuală sau în asociere cu alte persoane fizice sau juridice.(5)Bunurile prevăzute la alin. (3) trec în proprietate privată cu obligația păstrării destinației acestora, exploatarea și întreținerea acestora fiind efectuate de către ocolul silvic care asigura administrarea pădurii.(6)În situația în care persoanele cărora li se reconstituie dreptul de proprietate nu îndeplinesc condiția prevăzută la alin. (4) reconstituirea dreptului de proprietate se face pe alte amplasamente, stabilite cu acordul proprietarilor.(7)Sediile ocoalelor silvice trec în proprietatea persoanelor juridice sau fizice dacă suprafața care se retrocedeaza acestora, individual sau în asociere, este mai mare decât jumătate din suprafața administrată de respectivul ocol silvic anterior retrocedarii.(8)Obiectivele realizate ca urmare a finantarilor din împrumuturile aprobate prin Ordonanța Guvernului nr. 28/1999, Ordonanța Guvernului nr. 97/2000 și Legea nr. 400/2003 trec în proprietate privată în condițiile de la alin. (3) și (4).(9)Obiectivele aflate în curs de realizare finanțate din împrumuturile menționate la alin. (8) trec în proprietate privată după finalizarea lucrărilor aflate în curs și punerea în funcțiune, cofinanțarea și rambursarea asigurându-se prin bugetul autorității publice centrale care răspunde de silvicultura. … 37.Articolul 33 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 33Abrogat
… 38.Articolul 35 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 35Abrogat
… (la 12-01-2000,
Art. 35 din Legea nr. 1/2000 a fost modificat de art. 17 din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 139 din 5 octombrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 939 din 20 octombrie 2005.
)
39.Articolul 36 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 36Abrogat
… (la 12-01-2000,
Art. 36 din Legea nr. 1/2000 a fost modificat de articolul unic din LEGEA nr. 212 din 24 octombrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 737 din 30 octombrie 2008.
)
40.Articolul 37 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 37Persoanelor fizice ale căror terenuri au intrat în componenta fostelor cooperative agricole de producție și, ca urmare a comasarilor, nu li s-a reconstituit dreptul de proprietate în condițiile Legii fondului funciar nr. 18/1991, li se reconstituie dreptul de proprietate în condițiile prezentei legi, pe vechile amplasamente, în perimetrul societăților comerciale cu capital de stat, dacă acestea nu au fost atribuite în conformitate cu art. 2 alin. (1) din prezenta lege. … 41.Articolul 39 se abroga. … 42.Articolul 40 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 40Pentru suprafețele de pe care s-a exploatat masa lemnoasă în perioada dintre validarea cererilor de retrocedare și punerea în posesie a proprietarilor, Regia Naționala a Pădurilor – Romsilva va acorda acestora beneficiul realizat, după deducerea cheltuielilor de exploatare, și va suporta cheltuielile de impadurire a suprafețelor neregenerate. … 43.După articolul 41, se introduce articolul 42 cu următorul cuprins: +
Articolul 42Cererile sau acțiunile în justiție, cererile accesorii și incidente, precum și intabularea titlurilor de proprietate rezultate din aplicarea Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare și a prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru și de timbru judiciar. … +
Articolul II(1)Se înființează în cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților o direcție pentru coordonarea și controlul aplicării legislației din domeniul restituirii proprietății funciare de către instituțiile administrației de stat și comisiile de fond funciar, asigurând aplicarea unitară de către acestea a reglementărilor în domeniu.(2)În cadrul direcției vor activa 40 de persoane preluate prin transfer de la alte instituții și autorități publice, conduse de un vicepreședinte al Autorității Naționale cu rang de subsecretar de stat.(3)Cele 40 de posturi prevăzute la alin. (2), împreună cu bugetele aferente, se preiau la Cancelaria Primului Ministru. Numărul de posturi al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților se va suplimenta cu numărul de posturi preluate de la alte instituții și autorități publice, astfel încât numărul maxim de posturi va fi de 131, exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetelor demnitarilor. +
Articolul IIIPersoanele fizice și persoanele juridice pot formula cereri de reconstituire a dreptului de proprietate pentru diferențele de suprafață ce pot fi restituite conform prezentei legi, până la data de 30 noiembrie 2005 inclusiv.(la 21-09-2005,
Art. III din Titlul VI a fost modificat de art. II din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 127 din 15 septembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 851 din 21 septembrie 2005.
)
+
Articolul IVGuvernul va modifica, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1172/2001, cu modificările ulterioare. +
Articolul VDespăgubirile acordate potrivit Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și Legii nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, astfel, cum a fost modificată prin prezenta lege, vor urma procedura și se vor supune dispozițiilor privind acordarea despăgubirilor din Titlul VII. +
Articolul VILegea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 8 din 12 ianuarie 2000, cu modificările și completările ulterioare, se va republica, dându-se textelor o noua numerotare. +
Titlul VIIRegimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv +
Capitolul IDispoziții generale +
Articolul 1(1)Prezenta lege reglementează sursele de finanțare, cuantumul și procedura de acordare a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natura, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, cu modificările și completările ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002, a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 66/2004, cu modificările ulterioare.(2)Dispozițiile prezentului titlu sunt aplicabile și despăgubirilor propuse prin decizia motivată a conducătorului instituției publice implicate în privatizare sau, după caz, prin ordinul ministrului finanțelor publice, în temeiul art. 32 alin. (3) din Legea nr. 10/2001.(3)Despăgubirile acordate în baza Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, vor urma procedura și se vor supune dispozițiilor privind acordarea despăgubirilor din această lege.(4)Abrogat.(la 01-10-2007,
Alin. (4) al art. 1 a fost abrogat de pct. 1 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 93 din 26 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 671 din 1 octombrie 2007.
)
(5)Abrogat.(la 01-10-2007,
Alin. (5) al art. 1 a fost abrogat de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 93 din 26 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 671 din 1 octombrie 2007.
)
+
Articolul 2Pentru asigurarea resurselor financiare necesare acordării de despăgubiri în conformitate cu prevederile prezentei legi Fondul Proprietatea funcționează ca un organism de plasament colectiv, sub forma unei societăți de investiții de tip închis, cu personalitate juridică, din categoria altor organisme de plasament colectiv.(la 29-06-2007,
Art. 2 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 3În înțelesul prezentului titlu, expresiile și termenii de mai jos au următoarele semnificații:a)titlurile de despăgubire sunt certificate emise de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, în numele și pe seama statului român, care încorporează drepturile de creanță ale deținătorilor asupra statului român, corespunzător despăgubirilor acordate potrivit prezentei legi și care urmează a fi valorificate prin conversia lor în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea" și/sau, după caz, în funcție de opțiunea titularului ori a titularilor înscriși în acestea, prin preschimbarea lor contra titluri de plată, în limitele și condițiile prevăzute în prezenta lege. Titlurile de despăgubire nu pot fi vândute, cumpărate, date în garanție sau transferate în orice alt mod, cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, cu excepția dobândirii acestora ca efect al succesiunii. Actele de înstrăinare a titlurilor de despăgubire, cu excepția transmiterii ca urmare a succesiunii, sunt lovite de nulitate absolută. Titlurile de despăgubire nu sunt titluri de participare ale altor organisme de plasament colectiv (AOPC) și nu intră sub incidența Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, și a reglementărilor emise de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare în aplicarea acesteia*).Litera a) a art. 3 a fost modificată de pct. 3 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007. … b)Fondul "Proprietatea" este acea entitate destinată realizării plății prin echivalent a despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv de statul român în perioada de referința a actelor normative prevăzute la art. 1 alin. (1) și a celor aferente pretențiilor rezultate din aplicarea art. 32 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată; … c)entitatea investită cu soluționarea notificării este, după caz, unitatea deținătoare sau persoana juridică abilitata de lege să soluționeze o notificare cu privire la un bun care nu se afla în patrimoniul sau (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Ministerul Finanțelor Publice, alte autorități publice centrale sau locale implicate); … d)evaluator este persoana fizica sau juridică cu experiența semnificativă în domeniu, competența în evaluare pe piața proprietăților imobiliare, care cunoaște, înțelege și poate pune în aplicare în mod corect acele metode și tehnici recunoscute care sunt necesare pentru efectuarea unei evaluări credibile în conformitate cu Standardele Internaționale de Evaluare, și care este membru al unei asociații naționale profesionale de evaluare recunoscute ca fiind de utilitate publică având calitatea de evaluator independent; … e)Standardele Internaționale de Evaluare sunt standardele editate de Comitetul pentru Standarde Internaționale de Evaluare (IVSC – Internațional Valuation Standards Committee); … f)oferta de capital disponibil este oferta de privatizare prin restituire lansata și derulată, în total sau în parte, până la data prezentei legi, de oricare dintre entitățile implicate în procesul de privatizare și destinată exclusiv persoanelor îndreptățite, sa beneficieze de măsura reparării prejudiciului creat prin acțiuni sau titluri de valoare nominală, acordată în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată; … g)titlu de valoare nominală nevalorificat este orice titlu de valoare nominală emis de Ministerul Finanțelor Publice, neutilizat de către deținător sau dobânditorul subsecvent înregistrat al acestuia, în cadrul procesului de privatizare în conformitate cu prevederile Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și care se convertește în titluri de despăgubire, prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, potrivit procedurii prevăzute în prezenta lege; la data intrării în vigoare a prezentei legi încetează puterea circulatorie a titlurilor de valoare nominală nevalorificate.Litera g) a art. 3 a fost modificată de pct. 3 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007. … h)titlurile de plată sunt certificate emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în numele și pe seama statului român, care încorporează drepturile de creanță ale deținătorilor asupra statului român, de a primi, în numerar o sumă de maxim 500.000 lei. Sumele aferente despăgubirilor în numerar se plătesc în două tranșe, pe parcursul a doi ani, calculați cu începere de la data emiterii titlului de plată, până la concurența sumei de 500.000 lei, chiar dacă valoarea titlurilor de despăgubire depășește această sumă. Sumele aferente despăgubirilor în numerar în cuantum de maxim 250.000 lei se vor plăti într-o singură tranșă. Despăgubirile în numerar mai mari de 250.000 lei dar până în 500.000 lei se vor plăti astfel: prima tranșă a despăgubirilor în numerar va fi în cuantum de 250.000 lei, cea de-a doua tranșă a despăgubirilor va fi reprezentată de diferența între cuantumul total al despăgubirilor în numerar și suma de 250.000 lei. Suma de până la 500.000 lei urmează a se acordă pentru fiecare dosar de despăgubire, cu mențiunea ca în ipoteza în care obiectul cererilor de restituire, deși identic, a fost disjuns, pretențiile de restituire fiind soluționate de entități diferite, dosarele respective se vor conexa, socotindu-se a fi un singur dosar de despăgubire*);(la 29-06-2007,
Litera h) a art. 3 a fost introdusă de pct. 4 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… i)titlurile de conversie sunt certificate emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, în numele și pe seama statului român, care încorporează drepturile de creanță ale deținătorilor asupra statului român și care urmează a fi valorificate prin conversia lor în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea". Titlurile de conversie nu pot fi vândute, cumpărate, date în garanție sau transferate în orice alt mod cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, cu excepția dobândirii acestora ca efect al succesiunii. Actele de înstrăinare a titlurilor de conversie cu excepția transmiterii ca urmare a succesiunii sunt lovite de nulitate absolută. Titlurile de conversie nu sunt titluri de participare ale AOPC și nu intră sub incidența Legii nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare, și a reglementărilor emise de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare în aplicarea acesteia*);(la 29-06-2007,
Litera i) a art. 3 a fost introdusă de pct. 4 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… j)investitor este persoana fizică sau juridică ce deține acțiuni emise de Fondul Proprietatea.(la 29-06-2007,
Litera j) a art. 3 a fost introdusă de pct. 4 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… +
Articolul 4Principiile de acordare a titlurilor de participare la fond sunt următoarele:a)acordarea unor despăgubiri juste și echitabile în raport cu practica jurisdicțională interna și internaționala având ca obiect cauze prin care s-au stabilit despăgubiri pentru imobile preluate în mod abuziv de statul român; … b)neplafonarea prin lege a despăgubirilor acordate conform prevederilor prezentei legi. … +
Articolul 5(1)Titlurile de despăgubire au următorul regim juridic și caracteristici:a)drepturile stabilite prin titlurile de despăgubire nu pot fi vândute, cumpărate, date în garanție sau transferate în orice alt mod,cu titlu oneros sau cu titlu gratuit, cu excepția dobândirii acestora ca efect al succesiunii. Actele de înstrăinare a acestor drepturi, cu excepția transmiterii ca efect al succesiunii, sunt lovite de nulitate absolută;––––Litera a) a alin. (1) al art. 5 a fost modificată de pct. 5 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007. … b)prin derogare de la prevederile Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, cu modificările și completările ulterioare, veniturile aferente titlurilor de plată obținute de persoanele îndreptățite potrivit legii, titularii inițiali aflați în evidenta Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, sau moștenitorii legali ai acestora, nu sunt venituri impozabile; … c)au o durată limitată de existență și circulație, respectiv până la conversia în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea" și/sau, după caz, în funcție de opțiunea titularului ori a titularilor înscriși în acestea, până la preschimbarea lor contra titluri de plată, în limitele și în condițiile prevăzute de prezenta lege;––––Litera c) a alin. (1) al art. 5 a fost modificată de pct. 5 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007. … d)vor fi emise de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor. … (2)În termen de cel mult 45 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, titlurile de valoare nominală nevalorificate vor fi imobilizate de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, și convertite în titluri de despăgubire.(3)În vederea valorificării titlurilor de despăgubire, titlurilor de plată, titlurilor de conversie, după caz, valoarea despăgubirilor menționată în deciziile de despăgubire/titlurile respective se rotunjește la leu prin majorare pentru fracțiunile de peste 50 de bani inclusiv și prin neglijarea fracțiunilor de până la 49 de bani inclusiv.(la 29-06-2007,
Alin. (3) al art. 5 a fost introdus de pct. 6 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Capitolul IIFondul "Proprietatea" +
Articolul 6(1)Prin derogare de la prevederile privind constituirea societăților de investiții de tip închis din Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare, prin hotărâre a Guvernului, Fondul „Proprietatea” este organizat ca organism de plasament colectiv, din categoria altor organisme de plasament colectiv (AOPC), sub forma unei societăți de investiții de tip închis, prevăzută la art. 114 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare. Fondul „Proprietatea” funcționează în conformitate cu prevederile prezentei legi. Unde prezenta lege nu dispune se aplică în mod corespunzător dispozițiile Legii nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare, și, în completare, prevederile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(la 29-06-2007,
Alin. (1) al art. 6 a fost modificat de pct. 7 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(2)Hotărârea Guvernului privind înființarea Fondului "Proprietatea" va conține în mod explicit cadrul juridic aplicabil funcționării respectivei societăți comerciale, precum și actul constitutiv al acesteia. Actul constitutiv va putea fi modificat prin hotărârea adunării generale a acționarilor Societății Comerciale "Fondul Proprietatea" – S.A., cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, și numai cu avizul prealabil al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.(la 17-07-2010,
Alin. (2) al art. 6 a fost modificat de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care completează articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007, cu pct. 7^1.
)
+
Articolul 7(1)Fondul «Proprietatea» funcționează sub forma unei societăți de investiții de tip închis, deținută inițial în întregime de statul român, în calitate de acționar unic, până la transmiterea acțiunilor din proprietatea statului către persoane fizice sau juridice, potrivit prezentei legi. Transmiterea acțiunilor din proprietatea statului se realizează fie prin transfer direct către persoanele despăgubite, respectiv deținătorii de titluri de despăgubire și/sau de conversie, fie către persoanele care subscriu în cadrul ofertei/ofertelor publice de vânzare lansate de Ministerul Finanțelor Publice. Ministerul Finanțelor Publice va putea derula oferta publică de vânzare conform prevederilor Legii nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare, și reglementărilor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.(la 17-07-2010,
Alin. (1) al art. 7 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 8 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(2)Fondul "Proprietatea" se înregistrează la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare, ca alt organism de plasament colectiv (AOPC), de tip special constituit în scopul acordării despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natură, distinct de alte categorii de AOPC menționate în reglementările Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, pe baza următoarelor documente:a)certificatul de înregistrare la Oficiul Registrului Comerțului, în copie legalizată; … b)încheierea judecătorului delegat de pe lângă Oficiul Registrului Comerțului prin care se autorizează constituirea Fondului "Proprietatea" și se dispune înregistrarea acestuia, în copie; … c)contractul de depozitare încheiat cu un depozitar autorizat, în original și în formă autentică; … d)actul constitutiv al Fondului "Proprietatea", în copie; … e)lista cuprinzând specimenele de semnături pentru reprezentanții Fondului "Proprietatea" în relația cu Comisia Națională a Valorilor Mobiliare; … f)raportul de evaluare întocmit potrivit art. 9^2 alin. (2); … g)pentru reprezentantul compartimentului de control intern, documentele prevăzute la art. 34 alin. (1) din Regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 15/2004 privind autorizarea și funcționarea societăților de administrare a investițiilor, a organismelor de plasament colectiv și a depozitarilor, aprobat prin Ordinul președintelui Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 67/2004, cu modificările ulterioare; … h)reglementările interne ale Fondului "Proprietatea", în original, având conținutul stabilit în regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare menționat la lit. g); … i)pentru membrii Consiliului de supraveghere al Fondului "Proprietatea", documentele prevăzute la art. 19 alin. (1) lit. d) din Regulamentul Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare nr. 15/2004, cu modificările ulterioare; … j)prospect întocmit cu respectarea prevederilor Regulamentului nr. 809/2004 privind implementarea Directivei 2003/71/EC cu privire la informațiile ce trebuie cuprinse în cadrul prospectelor, precum și cu privire la forma, referințele la alte informații, publicarea prospectelor și diseminarea anunțurilor publicitare, publicat în Jurnalul Oficial al Comunităților Europene nr. 149 din 30 aprilie 2004. … (3)Abrogat.(la 17-07-2010,
Alin. (3) al art. 7 a fost abrogat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 8 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(la 29-06-2007,
Art. 7 a fost modificat de pct. 8 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 7^1(1)De la data constituirii Fondului "Proprietatea" și până la data intrării în vigoare a contractului încheiat de Fondul "Proprietatea" cu societatea de administrare, Consiliul de Supraveghere al Fondului Proprietatea realizează toate operațiunile de administrare a acestuia, inclusiv în ceea ce privește administrarea portofoliului de instrumente financiare al Fondului "Proprietatea", prin încheierea de acte de dispoziție cu privire la activele și sumele ce au fost sau vor fi transferate în temeiul prezentei legi sau dobândite în orice alt mod după constituirea Fondului "Proprietatea".(1^1)Prin actul constitutiv al Fondului Proprietatea se poate stipula că acesta este administrat de organele/organul de administrare, astfel cum sunt acestea/este acesta reglementate/reglementat de dispozițiile Legii nr. 31/1990 privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(la 01-10-2007,
Alin. (1^1) al art. 7^1 a fost introdus de pct. 3 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 93 din 26 septembrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 671 din 1 octombrie 2007.
)
(2)Ministerul Economiei și Finanțelor răspunde în solidar cu Consiliul de Supraveghere al Fondului "Proprietatea" pentru deciziile adoptate până la data intrării în vigoare a contractului încheiat cu societatea de administrare.(3)Politica de investiții este stabilită de către Consiliul de Supraveghere al Fondului "Proprietatea" sau de societatea de administrare, după caz, cu respectarea următoarelor limitări investiționale:a)Fondul "Proprietatea" poate investi în toate categoriile de active menționate în art. 101 alin. (1) și art. 102 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare, în condițiile prezentului articol; … b)Fondul "Proprietatea" nu poate deține mai mult de 20% din activele sale în valori mobiliare și instrumente ale pieței monetare, neadmise la tranzacționare, cu excepția titlurilor de stat și a obligațiunilor emise de Ministerul Economiei și Finanțelor, în cazul cărora nu se instituie limită de deținere. În calculul limitei de deținere în valori mobiliare neadmise la tranzacționare, se exclud din valoarea activelor neadmise la tranzacționare valorile mobiliare neadmise la tranzacționare dobândite de la statul român în temeiul prezentei legi, reprezentat de Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului și Ministerul Transporturilor și de la S.C. Electrica S.A.; … c)Fondul "Proprietatea" poate investi în depozite constituite în conformitate cu prevederile art. 101 alin. (1) lit. e) din Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare, și în instrumente ale pieței monetare menționate la art. 101 alin. (1) lit. a), b) și g) din Legea nr. 297/2004 și poate să dețină conturi curente și numerar în lei și valută; … d)Fondul "Proprietatea" poate achiziționa numai acele bunuri mobile și imobile necesare pentru desfășurarea activității sale; … e)Fondul "Proprietatea" nu poate deține mai mult de 10% din activele sale în acțiunile menționate la alin. (4) și în instrumentele pieței monetare menționate la art. 101 alin. (1) lit. a) și b) din Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare, emise de un singur emitent, cu excepția titlurilor de stat; … f)Fondul "Proprietatea" nu poate deține mai mult de 10% din activele sale în instrumente financiare emise de entități aparținând aceluiași grup; … g)Fondul "Proprietatea" nu poate deține mai mult de 10% din activele sale în titluri de participare emise de OPCVM și/sau AOPC; … h)valoarea conturilor curente și a numerarului deținut de Fondul "Proprietatea" nu trebuie să depășească 20% din activele sale. La calculul acestei limite se exclude din valoarea activelor numerarul dobândit de la statul român în temeiul prevederilor prezentului titlu. Această limită poate fi extinsă până la maximum 50% sub condiția ca sumele respective să provină din plasamente ajunse la scadență sau din vânzarea de instrumente financiare din portofoliu, iar depășirea respectivă să nu se întindă pe o perioadă mai mare de 90 de zile; … i)valoarea depozitelor bancare constituite de Fondul "Proprietatea" la aceeași instituție de credit nu poate reprezenta mai mult de 10% din activele sale; … j)expunerea Fondului "Proprietatea" la riscul de contraparte într-o tranzacție cu instrumente financiare derivate tranzacționate în afara piețelor reglementate nu poate depăși 10% din activele sale, indiferent de contraparte a tranzacției, iar expunerea globală față de instrumentele financiare derivate nu poate depăși 15% din alocarea totală a activului său net; … k)Fondul "Proprietatea" poate să depășească limitele privind investițiile în instrumentele financiare care sunt incluse în activul său în cazul exercitării drepturilor de subscriere aferente acestora, cu condiția ca depășirea să nu se întindă pe o perioadă mai mare de 120 de zile calendaristice. … (4)Fondul "Proprietatea" investește cel puțin 20% din activele sale în:a)valori mobiliare înscrise la tranzacționare pe o piață reglementată, astfel cum este aceasta definită la art. 125 din Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare, sau tranzacționate în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare, din România sau dintr-un stat membru al Uniunii Europene; … b)valori mobiliare admise la cota oficială a unei burse dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene sau negociate pe o altă piață reglementată dintr-un stat nemembru al Uniunii Europene, care operează în mod regulat și este recunoscută și deschisă publicului, cu condiția ca alegerea bursei sau a pieței reglementate să fie în prealabil aprobată de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare sau să se regăsească în actul constitutiv al Fondului Proprietatea aprobat de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare; … c)valori mobiliare nou-emise, în condițiile art. 101 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare; … d)titluri de participare emise de OPCVM și/sau AOPC menționate în art. 101 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare; … e)valori mobiliare emise de OPCVM și/sau AOPC, admise la tranzacționare pe o piață reglementată sau tranzacționate în cadrul unui sistem alternativ de tranzacționare. … (5)Limitele investiționale menționate la alin. (3) și (4) pot fi modificate prin lege, cu avizul prealabil al Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare.(la 17-07-2010,
Alin. (5) al art. 7^1 a fost modificat de pct. 4 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 9 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(la 29-06-2007,
Art. 7^1 a fost introdus de pct. 9 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 8Până la finalizarea procedurilor de despăgubire, Ministerul Finanțelor Publice va reprezenta statul român ca acționar al Fondului "Proprietatea" și va exercita toate drepturile care decurg din aceasta calitate. +
Articolul 9(1)La constituire, capitalul social inițial al Fondului "Proprietatea" va fi format din următoarele active:a)acțiunile deținute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului la societăți comerciale, conform anexei; … b)acțiunile deținute de Oficiul Participatiilor Statului și Privatizării în Industrie la diverse societăți comerciale, conform anexei; … c)acțiunile deținute de Ministerul Finanțelor Publice la diverse societăți comerciale, conform anexei; … d)acțiunile deținute de Ministerul Transporturilor, Construcțiilor și Turismului la diverse societăți comerciale, conform anexei; … e)acțiunile deținute de Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informatiei la diverse societăți comerciale, conform anexei; … f)alte tipuri de active stabilite prin hotărârea Guvernului de înființare a Fondului "Proprietatea", cu respectarea prevederilor Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … (la 29-06-2007,
Litera f) a alin. (1) al art. 9 a fost modificată de pct. 10 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(2)La Fondul "Proprietatea" se vor vira, pe măsura încasării:a)abrogată.Litera a) a alin. (2) al art. 9 a fost abrogată de lit. a) a art. 3 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 91 din 13 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 701 din 20 octombrie 2010. … b)abrogată.––––-Litera b) a alin. (2) al art. 9 a fost abrogată de lit. a) a art. 3 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 91 din 13 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 701 din 20 octombrie 2010. … c)Sumele rezultate din vânzarea către investitorul strategic a 4% din acțiunile S.C.B.C.R. S.A.; … d)3% din sumele încasate de către instituțiile implicate în procesul de privatizare din fiecare vânzare a acțiunilor deținute la S.C Romtelecom – S.A. până la vânzarea întregii participații. Operațiunea se efectuează de instituțiile publice implicate în privatizare, cu modificarea corespunzătoare a bugetelor de venituri și cheltuieli.––––Litera d) a alin. (2) al art. 9 a fost modificată de pct. 11 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007. … e)procentul de 20% din sumele provenite din privatizarea Societății Comerciale "Romtelecom" – S.A.;Litera e) a alin. (2) al art. 9 a fost introdusă de pct. 1 al articolului unic din Titlul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005. … f)procentul de 9,9% din sumele provenite din privatizarea Casei de Economii și Consemnațiuni C.E.C. – S.A.(la 30-12-2005,
Litera f) a alin. (2) al art. 9 a fost introdusă de pct. 1 al articolului unic din Titlul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
… (3)abrogat.(la 20-10-2010,
Alin. (3) al art. 9 a fost abrogat de lit. a) a art. 3 din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 91 din 13 octombrie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 701 din 20 octombrie 2010.
)
+
Articolul 9^1(1)Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, capitalul social inițial este considerat subscris și integral vărsat de statul român, prin efectul legii, sub condiția înregistrării Societății Comerciale Fondul „Proprietatea” – S.A. la Oficiul Registrului Comerțului. Valoarea capitalului social inițial al Fondului „Proprietatea” se stabilește prin hotărâre a Guvernului.(2)Se mandatează Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în calitate de acționar unic al Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice – Electrica – S.A. să dispună reprezentanților acestei societăți comerciale ca în cadrul adunărilor generale ale societăților la care Fondul Proprietatea a primit participații de la Electrica – S.A. să mandateze consiliile de administrație să înregistreze Fondul Proprietatea în registrele acționarilor respectivelor societăți comerciale. Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, în calitate de acționar unic, poate proceda la reducerea capitalului social al Societății Comerciale de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice – Electrica – S.A.(3)De la data constituirii Fondului Proprietatea și până la actualizarea registrelor acționarilor societăților comerciale, societăților naționale și companiilor naționale menționate în anexă, drepturile nepatrimoniale aferente acțiunilor transferate Fondului "Proprietatea" se exercită de către Ministerul Economiei și Finanțelor, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației, Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului, Ministerul Transporturilor, respectiv de către Societatea Comercială de Distribuție și Furnizare a Energiei Electrice – Electrica – S.A. în cadrul societății menționate în alin. (2).(4)Se împuternicește Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului ca împreună cu Fondul "Proprietatea" și pe bază de protocol de predare-primire să dispună cu privire la activele menționate în anexă la punctele 5.1-5.83, cât și cu privire la alte active ale statului aflate în administrarea Autorității pentru Valorificarea Activelor Statului, în scopul consolidării portofoliului Fondului "Proprietatea", cu observarea valorii stabilite în conformitate cu prevederile art. 9^2 alin. (1) a respectivelor active și în limita capitalului social inițial.(5)Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului poate transmite Fondului "Proprietatea", pe bază de protocol de predare-primire și fără contraprestație, dreptul de proprietate asupra unor pachete suplimentare de acțiuni celor menționate în anexă, în măsura în care Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului deține sau va deține o participație la capitalul social al societăților din anexă, alta decât cea deja transmisă Fondului "Proprietatea".(6)Atât timp cât capitalul social al societăților comerciale, societăților naționale și companiilor naționale menționate în anexă sau al altor societăți ale căror acțiuni sunt transferate Fondului Proprietatea de către statul român este deținut în totalitate de Fondul "Proprietatea" și statul român reprezentat prin entitățile menționate la art. 9 alin.(1) lit. a) – e), în cazul majorărilor de capital cu aporturi în natură ale statului român/respectivelor entități, acestea au obligația de a transfera Fondului „Proprietatea” acțiuni nou-emise astfel încât cota de participare a Fondului „Proprietatea” în respectiva societate, deținută anterior inițierii operațiunii de majorare, să nu fie diminuată. În termen de 15 zile de la înregistrarea hotărârii de majorare a capitalului social, acțiunile nou-emise se transferă Fondului „Proprietatea” de către entitatea implicată, în numele și pe seama statului român reprezentat prin Ministerul Economiei și Finanțelor, cu titlu de aport în natură al statului român la capitalul social al Fondului „Proprietatea”, urmând a se proceda în mod corespunzător la majorarea capitalului social al Fondului „Proprietatea”.(7)Ulterior schimbării structurii acționariatului menționate în alin. (6), capitalul social al societăților comerciale, societăților naționale și companiilor naționale respective se majorează cu valoarea terenurilor pentru care se eliberează certificatul de atestare a dreptului de proprietate, astfel:a)în condițiile art. 12 din Legea nr. 137/2002 privind unele măsuri pentru accelerarea privatizării, cu modificările și completările ulterioare, dacă există cumpărător sau succesor în drepturi al acestuia, în sensul respectivei legi; … b)cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor alin. (6) în privința Fondului «Proprietatea», dacă nu există cumpărător sau succesor în drepturi al acestuia, în sensul Legii nr. 137/2002, cu modificările și completările ulterioare.(la 17-07-2010,
Litera b) a alin. (7) al art. 9^1 a fost modificată de pct. 5 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 13 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… (8)Până la data de 31 decembrie 2007, societățile comerciale, societățile naționale și companiile naționale menționate în anexă al căror capital social este deținut în totalitate de către Fondul "Proprietatea" și statul român, prin entitățile menționate la art. 9 alin. (1) lit. a)-e), își vor modifica actele constitutive în vederea asigurării conformității acestora cu dispozițiile prezentei legi și ale Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Entitățile menționate la art. 9 alin. (1) lit. a)-e) vor asigura modificarea actelor constitutive, în vederea asigurării conformității acestora cu dispozițiile prezentei legi și ale Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(la 29-06-2007,
Art. 9^1 a fost introdus de pct. 13 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 9^2(1)Evaluarea activelor care formează capitalul social inițial al Fondului "Proprietatea" se realizează, în cazul societăților comerciale, societăților naționale și companiilor naționale neadmise la tranzacționare, prin metoda capitalurilor proprii înregistrate la data de 31 decembrie 2004, iar în cazul celor admise la tranzacționare, pe baza prețului mediu ponderat aferent ultimelor 90 de ședințe de tranzacționare, cu obligația ca ziua de împlinire a termenului de 90 de ședințe de tranzacționare să fie cu cel mult 60 de ședințe de tranzacționare anterioară datei de adoptare a hotărârii Guvernului privind înființarea Fondului "Proprietatea", prin hotărârea Guvernului privind înființarea Fondului "Proprietatea" urmând să se determine data de împlinire a termenului de 90 de ședințe de tranzacționare. În cazul societăților comerciale, societăților naționale și companiilor naționale admise la tranzacționare pentru care, în perioada de referință menționată mai sus, nu s-au înregistrat tranzacții cu acțiuni care să reprezinte cumulat mai mult de 0,3% din totalul capitalului social al emitentului respectiv înregistrat în registrul acționarilor la data de împlinire a termenului de 90 de ședințe de tranzacționare, se utilizează metoda de evaluare aplicabilă societăților comerciale, societăților naționale și companiilor naționale neadmise la tranzacționare. În cazul societăților care nu au depus situațiile financiare aferente anului 2004 la unitățile teritoriale ale Ministerului Economiei și Finanțelor, se vor lua în considerare ultimele situații financiare anuale înregistrate la unitățile teritoriale ale Ministerului Economiei și Finanțelor.(2)După înmatricularea Fondului "Proprietatea", dar anterior înregistrării la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare potrivit art. 7 alin. (2), Fondul „Proprietatea” contractează servicii de evaluare cu societăți înregistrate la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare care, pe baza termenelor de referință și metodelor de evaluare stabilite potrivit alin. (1) și, dacă este cazul, a hotărârii Guvernului pentru înființarea Fondului „Proprietatea”, analizează corelația între valoarea activelor care formează capitalul social al Fondului „Proprietatea” și valoarea capitalului social al Fondului „Proprietatea” stabilită prin hotărârea Guvernului privind înființarea Fondului „Proprietatea”. Selectarea evaluatorului are loc pe baza unei proceduri competitive deschise și transparente.(3)Dacă prin raportul de evaluare se constată că valoarea activelor aportate nu coincide cu valoarea capitalului social inițial stabilită prin hotărârea Guvernului privind înființarea Fondului "Proprietatea", se procedează astfel:a)în cazul în care valoarea activelor este mai mare – capitalul social al Fondului "Proprietatea" se majorează în mod corespunzător, acțiunile revenind integral statului român. Operațiunea de majorare se realizează de drept, operațiunea fiind înregistrată la Oficiul Registrului Comerțului în baza hotărârii Consiliului de Supraveghere al Fondului "Proprietatea", adoptată în temeiul raportului de evaluare; … b)în cazul în care valoarea activelor este mai mică – acțiunile corespunzătoare valorii lipsă se consideră neplătite și aparțin în întregime statului român. … (4)Până la data plății integrale, acțiunile neplătite sunt indisponibilizate în contul statului român la depozitarul central și nu pot fi vândute sau transmise persoanelor despăgubite și deținătorilor de titluri de despăgubire sau de conversie.(5)Acțiunile neplătite nu se iau în calcul la stabilirea valorii unitare a activului net al Fondului "Proprietatea" și nu dau dreptul la repartizarea activului societății în cazul lichidării acesteia.(6)Acțiunile neplătite nu se iau în calcul la stabilirea cvorumului de prezență în cadrul adunărilor generale ale acționarilor și nu dau drept de vot.(7)Acțiunile neplătite se liberează progresiv, pe măsură ce statul român virează Fondului "Proprietatea" contravaloarea acestora, în numerar sau în natură, din sursele și în temeiul prezentei legi și al reglementărilor emise în aplicarea acesteia.(8)Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, se reduce capitalul social al Fondului «Proprietatea» de la 14.240.540.675 lei la 13.757.592.587 lei, prin anularea unui număr de 482.948.088 acțiuni neplătite aparținând statului român, reprezentat prin Ministerul Finanțelor Publice.(la 17-07-2010,
Alin. (8) al art. 9^2 a fost introdus de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 13 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(9)Prin derogare de la prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reducerea de capital social menționată la alin. (8) va fi înregistrată la oficiul registrului comerțului în baza hotărârii Consiliului de supraveghere al Fondului «Proprietatea». Hotărârea Consiliului de supraveghere al Fondului «Proprietatea» privitoare la reducerea de capital social va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, și va avea același regim ca și hotărârile adunării generale a acționarilor, în ceea ce privește publicitatea acestora și posibilitatea de contestare în instanță.(la 17-07-2010,
Alin. (9) al art. 9^2 a fost introdus de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 13 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(10)Prin derogare de la prevederile art. 208 alin. (1) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, reducerea capitalului social va putea fi făcută imediat după publicarea hotărârii de reducere în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a.(la 17-07-2010,
Alin. (10) al art. 9^2 a fost introdus de pct. 6 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 13 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(la 29-06-2007,
Art. 9^2 a fost introdus de pct. 13 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 10(1)Capitalul social al Fondului "Proprietatea" va fi dimensionat, la constituire și pe parcursul existenței acestuia, dacă va fi cazul, corespunzător valorii estimate a despăgubirilor aferente imobilelor care nu pot fi restituite în natura, rezultate din aplicarea Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, cu modificările și completările ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002, a Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, aprobată cu modificări prin Legea nr. 66/2004, cu modificările ulterioare, a Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a Legii nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare.(2)Prin derogare de la prevederile referitoare la majorare de capital social și la exercitarea dreptului de preferință prevăzute în Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare, și prevederile referitoare la majorarea de capital social și la exercitarea dreptului de preferință prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, majorarea capitalului social al Fondului „Proprietatea”, în numerar sau în natură, din sursele menționate în art. 9 alin. (2), art. 9^1 alin. (5) sau art. 10 alin. (1), sau cu alte surse aportate de statul român în temeiul prezentei legi sau al reglementărilor emise în aplicarea acesteia, se realizează de drept, prin hotărârea Consiliului de supraveghere al Fondului „Proprietatea” și fără a fi necesară aprobarea adunării generale a acționarilor, fără promovarea vreunei oferte publice și fără prospect de emisiune, astfel:a)anterior înregistrării Fondului "Proprietatea" la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare – fără acordarea dreptului de preferință acționarilor existenți, acțiunile nou-emise urmând să fie atribuite Ministerului Economiei și Finanțelor la valoare nominală; … b)ulterior înregistrării Fondului "Proprietatea" la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare – cu respectarea dreptului de preferință al acționarilor existenți, acțiunile nou-emise urmând să fie atribuite la valoarea stabilită conform reglementărilor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare aplicabile. … (la 29-06-2007,
Alin. (2) al art. 10 a fost introdus de pct. 14 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(3)Majorările de capital menționate la alin. 2 vor fi înregistrate la Oficiul Registrului Comerțului în baza hotărârii Consiliului de supraveghere al Fondului "Proprietatea". Hotărârile Consiliului de supraveghe al Fondului "Proprietatea" privitoare la majorarea capitalului social vor fi publicate în Monitorul Oficial al României, Partea a IV-a, și vor avea același regim ca și hotărârile adunării generale a acționarilor, în ceea ce privește publicitatea acestora și posibilitatea de contestare în instanță.(la 29-06-2007,
Alin. (3) al art. 10 a fost introdus de pct. 14 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 10^1Orice vărsământ efectuat de statul român la Fondul "Proprietatea", în numerar sau natură, în temeiul prezentei legi, se consideră făcut cu prioritate pentru stingerea obligației de plată a acțiunilor subscrise și neplătite, fără distincție sau distribuție între surse sau sume, iar după îndestularea acestora pentru majorarea capitalului social al Fondului "Proprietatea".(la 29-06-2007,
Art. 10^1 a fost introdus de pct. 15 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 11(1)Entitățile menționate la art. 9 alin. (1) au obligația ca până la data de 30 septembrie 2007 să inițieze procedurile legale necesare pentru derularea de oferte publice inițiale sau secundare de vânzare pentru pachete de acțiuni de minimum 5% emise de societățile comerciale, societățile naționale și companiile naționale prevăzute în anexă, în vederea admiterii acțiunilor acestora la tranzacționare în sisteme de tranzacționare administrate de S.C. Bursa de Valori București – S.A. Procedurile de admitere la tranzacționare vor fi finalizate cel târziu la data de 31 decembrie 2012.(la 12-01-2012,
Alin. (1) al art. 11 a fost modificat de art. unic din LEGEA nr. 302 din 29 decembrie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 16 din 9 ianuarie 2012.
)
(2)Obligația prevăzută în alin. (1) nu se aplică în privința:a)societăților comerciale, societăților naționale și companiilor naționale care fac obiectul unei strategii de privatizare către un investitor strategic, aprobată de Guvernul României, caz în care instituția publică implicată stabilește oportunitatea și condițiile inițierii, derulării și încheierii de oferte publice secundare de vânzare pentru pachete de acțiuni de minim de 5%; … b)societăților comerciale, societăților naționale și companiilor naționale în care entitățile menționate la art. 9 alin. (1) dețin un număr de acțiuni care, împreună cu cele deținute de Fondul Proprietatea, nu le conferă drepturi de vot suficiente adoptării hotărârilor menționate în alin. (1); … c)societăților comerciale, societăților naționale și companiilor naționale care nu îndeplinesc cerințele minime referitoare la emitent și acțiuni stabilite în Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare. … (la 29-06-2007,
Art. 11 a fost modificat de pct. 16 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 12(1)Fondul «Proprietatea» va fi administrat de organele de conducere, astfel cum sunt acestea reglementate de actul constitutiv al Fondului «Proprietatea», aprobat prin hotărârea adunării generale extraordinare a acționarilor, în conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(la 17-07-2010,
Alin. (1) al art. 12 a fost modificat de pct. 7 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 17 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(2)Societatea de administrare va fi selectată în urma unor licitații internaționale, regulamentul de organizare a acesteia, precum și competența comisiei de licitație urmând să fie stabilită prin hotărâre a Guvernului. Desemnarea societății de administrare se va face cu respectarea prevederilor Legii nr. 297/2004 privind piața de capital, cu modificările și completările ulterioare, precum și a reglementărilor Comisiei Naționale a Valorilor Mobiliare, emise în aplicarea acesteia.(3)Capitalul social inițial al Fondului «Proprietatea» este împărțit în acțiuni deținute de Ministerul Finanțelor Publice. O parte dintre acestea pot fi vândute de către Ministerul Finanțelor Publice prin operațiuni bursiere autorizate de reglementările operatorului de piață sau legislația aplicabilă, iar cealaltă parte va fi distribuită titularilor titlurilor de despăgubire sau ai titlurilor de conversie, după caz, în condițiile legii. Acțiunile vor fi distribuite persoanelor menționate în acest articol prin transformarea titlurilor de despăgubire sau a titlurilor de conversie, după caz, în acțiuni emise de Fondul «Proprietatea», conform mecanismului prevăzut la cap. V^1. Realizarea conversiei acestor titluri în acțiuni emise de Fondul «Proprietatea» determină stingerea creanțelor constatate prin aceste titluri.(la 17-07-2010,
Alin. (3) al art. 12 a fost modificat de pct. 8 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 17 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(4)Fondul «Proprietatea» va fi admis la tranzacționare pe piața reglementată la vedere administrată de S.C. Bursa de Valori București – S.A. și fără promovarea unei oferte publice. Admiterea la tranzacționare pe piața reglementată la vedere administrată de S.C. Bursa de Valori București – S.A. se realizează în baza prospectului menționat la art. 7 alin. (2) lit. j), actualizat, după caz, în conformitate cu prevederile alin. (4^1).(la 17-07-2010,
Alin. (4) al art. 12 a fost modificat de pct. 8 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 17 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(4^1)În perioada cuprinsă între data întocmirii prospectului menționat la art. 7 alin. (2) lit. j) și data admiterii la tranzacționare, apariția oricărui nou eveniment sau modificarea informațiilor inițiale prezentate în cadrul prospectului trebuie să facă obiectul unui amendament aprobat de Comisia Națională a Valorilor Mobiliare. Solicitarea de admitere la tranzacționare pe piața reglementată administrată de S.C. Bursa de Valori București – S.A. se va face în termen de cel mult 90 de zile lucrătoare de la data înregistrării la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.(la 17-07-2010,
Alin. (4^1) al art. 12 a fost introdus de pct. 9 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 17 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(5)În situația lansării de către Ministerul Finanțelor Publice a unei oferte publice secundare de vânzare, prospectul pentru derularea ofertei publice secundare va fi același cu prospectul menționat la art. 7 alin. (2) lit. j), actualizat cu informații suficiente despre termenii ofertei și valorile mobiliare oferite, dacă este cazul, astfel încât să permită investitorilor să adopte o decizie cu privire la cumpărarea respectivelor valori mobiliare. Oferta publică secundară de vânzare lansată de Ministerul Finanțelor Publice se va derula cu respectarea prevederilor Legii nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare. Prin hotărâre a Guvernului se stabilesc numărul acțiunilor ce urmează a fi oferite în cadrul vânzării și condițiile în care are loc lansarea și derularea ofertei publice secundare de vânzare.(la 17-07-2010,
Alin. (5) al art. 12 a fost modificat de pct. 10 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 17 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(6)Ulterior admiterii la tranzacționare a acțiunilor Fondului "Proprietatea", Ministerul Economiei și Finanțelor poate să deruleze alte oferte publice de vânzare și să vândă sau să cumpere acțiuni emise de Fondul "Proprietatea" în condițiile legii.(7)Admiterea acțiunilor pe piața reglementată administrată de Bursa de Valori București S.A. se efectuează prin derogare de la prevederile art. 213 alin. 1 lit. c) și art. 215 în privința plății integrale a acțiunilor și art. 217 din Legea nr. 297/2004, cu modificările și completările ulterioare. Fondul „Proprietatea” poate iniția procedura necesară pentru admiterea acțiunilor acestuia la tranzacționare pe piețe internaționale de instrumente financiare.(8)Acțiunile neplătite se tranzacționează numai după depunerea la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a dovezii plății integrale a acestora, care constă în certificatul de înregistrare de mențiuni emis de Oficiul Registrului Comerțului și într-o confirmare emisă de un auditor financiar/evaluator înregistrat la Comisia Națională a Valorilor Mobiliare.(9)Comisia Națională a Valorilor Mobiliare va adopta reglementări pentru punerea în executare a prevederilor prezentei legi referitoare la funcționarea și înregistrarea de către Comisia Națională a Valorilor Mobiliare a Fondului "Proprietatea", precum și la tranzacționarea acțiunilor emise de acesta.(la 29-06-2007,
Art. 12 a fost modificat de pct. 17 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 12^1(1)Acțiunile emise de Fondul "Proprietatea" dau dreptul la vot, în condițiile menționate mai jos:a)în cazul unei participații deținute de un acționar reprezentând până la 1% inclusiv, din capitalul social vărsat al Fondului "Proprietatea", fiecare acțiune dă dreptul la un vot; … b)în cazul unei participații deținute de un acționar reprezentând până la 3% inclusiv, din capitalul social vărsat al Fondului "Proprietatea", acțiunile reprezentând până la 1% inclusiv, din capitalul social vărsat al Fondului "Proprietatea" dau dreptul la un vot fiecare, iar acțiunile reprezentând între 1% și 3% inclusiv, două acțiuni dau dreptul la un vot; … c)în cazul unei participații deținute de un acționar reprezentând până la 5% inclusiv, din capitalul social vărsat al Fondului "Proprietatea", acțiunile reprezentând până la 1% inclusiv, din capitalul social vărsat al Fondului "Proprietatea" dau dreptul la un vot fiecare, acțiunile reprezentând între 1% și 3% inclusiv, două acțiuni dau dreptul la un vot, iar acțiunile reprezentând între 3% și 5% inclusiv, trei acțiuni dau dreptul la un vot, … d)participațiile deținute de un acționar reprezentând peste 5% dau dreptul la vot astfel: acțiunile reprezentând până la 1% inclusiv, din capitalul social vărsat al Fondului "Proprietatea" dau dreptul la un vot fiecare, acțiunile reprezentând între 1% și 3% inclusiv, două acțiuni dau dreptul la un vot, acțiunile reprezentând între 3% și 5% inclusiv, trei acțiuni dau dreptul la un vot, iar acțiunile reprezentând peste 5% nu conferă drept de vot. … (2)Prevederile alin.(1) nu se aplică Ministerului Economiei și Finanțelor.(3)Pentru validitatea deliberărilor adunării generale extraordinare a acționarilor pentru adoptarea unei hotărâri privind majorarea capitalului social, cu excepția majorărilor de capital care se realizează de drept, reducerea capitalului social, dizolvarea anticipată a Fondului "Proprietatea", este necesară, atât la prima, cât și la a doua convocare, prezența acționarilor care să reprezinte cel puțin 50% din numărul total al drepturilor de vot.(4)Abrogat.(la 17-07-2010,
Alin. (4) al art. 12^1 a fost abrogat de pct. 11 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 18 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(5)Ulterior datei la care participația statului scade sub 33% din capitalul social vărsat al Fondului "Proprietatea", acționarii pot decide cu privire la dreptul de vot conform numărului de acțiuni și asupra cvorumului, cu respectarea dispozițiilor dreptului comun în materie.(la 29-06-2007,
Art. 12^1 a fost introdus de pct. 18 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Capitolul IIIMăsuri instituționale +
Articolul 13(1)Pentru analizarea și stabilirea cuantumului final al despăgubirilor care se acordă potrivit prevederilor prezentei legi, se constituie în subordinea Cancelariei Primului Ministru, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor, denumita în continuare Comisia Centrala, care are, în principal, următoarele atribuții:a)dispune emiterea deciziilor referitoare la acordarea de titluri de despăgubire; … b)ia alte măsuri legale, necesare aplicării prezentei legi. … (2)Comisia Centrală este formată din 9 membri și are următoarea componență:a)președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților; … b)vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților care coordonează Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar; … c)vicepreședintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților care coordonează Direcția pentru coordonarea și controlul aplicării legislației din domeniul proprietății funciare, și vicepreședintele Autorității pentru Restituirea Proprietăților care coordonează Serviciul pentru aplicarea Legii nr. 9/1998 privind acordarea de compensații cetățenilor români pentru bunurile trecute în proprietatea statului bulgar în urma aplicării Tratatului dintre România și Bulgaria, semnat la Craiova la 7 septembrie 1940, republicată și Legii nr. 290/2003, cu modificările și completările ulterioare. … d)un reprezentant al Secretariatului General al Guvernului; … e)doi reprezentanți ai Ministerului Economiei și Finanțelor; … f)doi reprezentanți ai Ministerului Justiției. … (la 29-06-2007,
Alin. (2) al art. 13 a fost modificat de pct. 19 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(3)Componenta nominală a Comisiei Centrale se stabilește prin decizie a primului-ministru, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(4)Lucrările Comisiei Centrale sunt conduse de președintele Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.(5)Secretariatul Comisiei Centrale se asigura de către Autoritatea Naționala pentru Restituirea Proprietăților, din subordinea Cancelariei Primului Ministru.(6)Comisia Centrala are la dispoziția sa o lista de evaluatori autorizați. Condițiile de înscriere în lista se stabilesc de către Comisia Centrala prin decizie, și vor fi afișate pe site-ul oficial al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.(7)Comisia Centrala, va desemna în mod aleatoriu evaluatorul care va efectua raportul de evaluare. +
Articolul 13^1Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților coordonează procesul de acordare a despăgubirilor realizând activitățile prevăzute în acte normative speciale, precum și activitățile necesare implementării prezentei legi, incluzând emiterea titlurilor de plată, titlurilor de conversie, realizarea conversiei în acțiuni și achitarea despăgubirilor în numerar.(la 29-06-2007,
Art. 13^1 a fost introdus de pct. 20 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 14(1)Comisia Centrala funcționează pe baza prevederilor prezentei legi și a regulamentului propriu de organizare și funcționare. Regulamentul Comisiei Centrale se aproba prin decizie a primului-ministru, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(2)Pentru îndeplinirea atribuțiilor sale, Comisia Centrala va emite decizii sub semnătura președintelui acesteia. Comisia Centrală va lucra în ședință în prezența a minim 7 membri și va decide cu majoritatea de voturi a celor prezenți.(la 29-06-2007,
Alin. (2) al art. 14 a fost modificat de pct. 21 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(3)Comisia Centrala funcționează până la emiterea tuturor titlurilor de plată a despăgubirilor. +
Articolul 14^1(1)Se înființează Direcția pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar în structura Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, denumită în continuare Direcția, a cărei activitate va fi coordonată de un vicepreședinte al Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților numit prin decizie a primului-ministru.(2)Numărul vicepreședinților cu rang de subsecretar de stat ai Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților se suplimentează de la doi la trei.(3)Atribuția principală a Direcției constă în acordarea de despăgubiri în numerar persoanelor îndreptățite cărora li s-au emis titluri de plată, conform prezentei legi și normelor emise în aplicarea acesteia, în limita unei sume de maximum 500.000 lei, cu respectarea termenelor și a limitărilor prevăzute la art. 3 lit. h. Plata sumelor înscrise în titlurile de plată se face într-o singură tranșă în cazul despăgubirilor în numerar de maxim 250.000 lei și în 2 tranșe pe o perioadă de 2 ani în cazul despăgubirilor în numerar în cuantum de peste 250.000 lei. Persoanele îndreptățite la despăgubiri în cuantum de peste 500.000 lei pot opta pentru acordarea de despăgubiri în numerar în cuantum de maxim 500.000 lei, diferența urmând a fi acordată în acțiuni la S.C. – „Fondul Proprietatea ” S.A.(4)Sursele de finanțare a acordării despăgubirilor în numerar de către Direcție se asigură din dividendele aferente acțiunilor deținute de stat la Fondul «Proprietatea», din sumele obținute ca urmare a vânzărilor de acțiuni emise de Societatea Comercială «Fondul Proprietatea» – S.A., efectuate de către Ministerul Finanțelor Publice, după deducerea cheltuielilor efectuate de Societatea Comercială «Fondul Proprietatea» – S.A., și în completare de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Finanțelor Publice.(la 17-07-2010,
Alin. (4) al art. 14^1 a fost modificat de pct. 12 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 22 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(5)Sumele prevăzute în bugetul Ministerului Economiei și Finanțelor pentru aplicarea prezentei legi se transferă, la solicitarea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, în bugetul acesteia.(la 23-05-2008,
Alin. (5) al art. 14^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 62 din 21 mai 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 392 din 23 mai 2008.
)
(6)Activitățile privind evidența contabilă și plata despăgubirilor se realizează prin compartimentele de specialitate din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.(la 23-05-2008,
Alin. (6) al art. 14^1 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 62 din 21 mai 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 392 din 23 mai 2008.
)
(la 29-06-2007,
Art. 14^1 a fost introdus de pct. 22 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 14^2(1)În completarea surselor de finanțare prevăzute la art. 14^1 alin. (4), în anul 2007 finanțarea despăgubirilor în numerar se asigură și de la bugetul de stat, în limita sumei de 33 milioane lei.(2)Pentru asigurarea fondurilor prevăzute la alin. (1) se aprobă suplimentarea bugetului Ministerului Economiei și Finanțelor, pentru Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2007, cu suma de 33 milioane lei, la capitolul «Alte servicii publice generale», titlul «Alte cheltuieli», articolul «Despăgubiri civile».(3)Se autorizează Ministerul Economiei și Finanțelor, la propunerea Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, să introducă modificările prevăzute la alin. (2) în structura bugetului de stat și în volumul și structura bugetului Ministerului Economiei și Finanțelor pe anul 2007.(la 31-10-2007,
Art. 14^2 a fost introdus de articolul unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 118 din 24 octombrie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 736 din 31 octombrie 2007.
)
+
Capitolul IVMăsuri anticoruptie +
Articolul 15În scopul evitării unor posibile fraude sau tentative de corupere a personalului implicat în aplicarea prezentei legi se stabilesc următoarele măsuri:a)mandatul membrilor Comisiei Centrale va fi de 4 ani cu posibilitatea înlocuirii a cel puțin 4 dintre membrii desemnați o dată la 2 ani; … b)mandatul președintelui este de 4 ani cu posibilitatea reînnoirii mandatului; … c)înlocuirea membrilor Comisiei Centrale și, după caz, a președintelui acesteia se face prin decizie a Primului Ministru, după prezentarea și aprobarea rapoartelor individuale cu privire la îndeplinirea atribuțiilor acestora; … d)membrii Comisiei Centrale beneficiază de indemnizație de ședință reprezentând 1% din salariul de încadrare sau, după caz, din indemnizația lunară; într-o lună se poate acorda o singură indemnizație, indiferent de numărul ședințelor de lucru;––––Litera d) a art. 15 a fost modificată de art. XXI din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 35 din 11 aprilie 2009, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 249 din 14 aprilie 2009. … e)salariații care desfășoară lucrările de secretariat vor beneficia de spor de dificultate care poate fi de până la 50% din salariul de încadrare; stabilirea acestui spor se face individual de Comisia Centrala la propunerea președintelui; … f)limitele minime și maxime ale pedepselor aplicabile infracțiunilor săvârșite în legătură cu activitățile prevăzute de prezenta lege, se majorează cu jumătate. … +
Capitolul VProcedurile administrative pentru acordarea despăgubirilor +
Articolul 16(1)Deciziile/dispozițiile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale investite cu soluționarea notificărilor și în care s-au consemnat sume care urmează a se acordă ca despăgubire, însoțite, după caz, de situația juridică actuala a imobilului obiect al restituirii și întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice înscrisuri care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana indreptatita și/sau regasite în arhivele proprii, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale, pe județe, conform eșalonării stabilite de aceasta, dar nu mai târziu de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(2)Notificările formulate potrivit prevederilor Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare care nu au fost soluționate în sensul arătat la alin. (1) până la data intrării în vigoare a prezentei legi, se predau pe bază de proces-verbal de predare-primire Secretariatului Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de deciziile/dispozițiile emise de entitățile învestite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinelor conducătorilor administrației publice centrale conținând propunerile motivate de acordare a despăgubirilor, după caz, de situația juridică actuală a imobilului obiect al restituirii și de întreaga documentație aferentă acestora, inclusiv orice acte juridice care descriu imobilele construcții demolate depuse de persoana îndreptățită și/sau regăsite în arhivele proprii, în termen de 30 de zile de la data rămânerii definitive a deciziilor/dispozițiilor sau după caz, a ordinelor.(la 29-06-2007,
Alin. (2) al art. 16 a fost modificat de pct. 23 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(2^1)Dispozițiile autorităților administrației publice locale vor fi centralizate pe județe la nivelul prefecturilor, urmând a fi înaintate de prefect către Secretariatul Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, însoțite de referatul conținând avizul de legalitate al instituției prefectului, ulterior exercitării controlului de legalitate de către acesta.(la 29-06-2007,
Alin. (2^1) al art. 16 a fost introdus de pct. 24 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(2^2)Deciziile/dispozițiile sau, după caz, ordinele prevăzute la alin. (2) vor fi însoțite de înscrisuri care atestă imposibilitatea atribuirii, în compensare, total sau parțial, a unor alte bunuri sau servicii disponibile, deținute de entitatea învestită cu soluționarea notificării.(la 29-06-2007,
Alin. (2^2) al art. 16 a fost introdus de pct. 24 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(3)În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Biroul Central constituit prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 1329/2003 va proceda la predarea, pe bază de proces-verbal de predare-primire, către Secretariatul Comisiei Centrale a tuturor documentațiilor depuse de către titularii deciziilor/dispozițiilor motivate prin care s-a stabilit ca măsura reparatorie acordarea de titluri de valoare nominală și care nu au fost soluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi.(4)Pe baza situației juridice a imobilului pentru care s-a propus acordarea de despăgubiri, Secretariatul Comisiei Centrale procedează la analizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2) în privința verificării legalității respingerii cererii de restituire în natură.(5)Secretariatul Comisiei Centrale va proceda la centralizarea dosarelor prevăzute la alin. (1) și (2), în care, în mod întemeiat cererea de restituire în natura a fost respinsă, după care acestea vor fi transmise, evaluatorului sau societății de evaluatori desemnate, în vederea întocmirii raportului de evaluare.(6)După primirea dosarului, evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată va efectua procedura de specialitate, și va întocmi raportul de evaluare pe care îl va transmite Comisie Centrale. Acest raport va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de despăgubire.(6^1)La cererea evaluatorilor sau a reprezentanților societății de evaluare desemnate de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, deținătorii bunurilor imobile ce fac obiectul procedurilor administrative prevăzute de prezenta lege vor permite accesul acestora la locul unde se află bunurile respective, pe perioada și numai în măsura în care acest lucru este necesar pentru efectuarea lucrării de evaluare.(la 30-12-2005,
Alin. (6^1) al art. 16 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din Titlul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
(6^2)Deținătorii bunurilor imobile prevăzute la alin. (6^1) vor fi înștiințați în timp util despre efectuarea lucrării de evaluare.(la 30-12-2005,
Alin. (6^2) al art. 16 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din Titlul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
(6^3)În caz de refuz, intrarea în domiciliul sau în reședința persoanei fizice se face cu autorizarea instanței judecătorești competente, dispozițiile privind ordonanța președințială din Codul de procedură civilă fiind aplicabile.(la 30-12-2005,
Alin. (6^3) al art. 16 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din Titlul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
(6^4)La cererea evaluatorilor sau a reprezentanților societății de evaluare, băncile, notarii publici, agențiile imobiliare, birourile de carte funciară, precum și orice alți deținători de informații privind tranzacțiile cu proprietăți imobiliare sunt obligați să le comunice de îndată, în scris, datele și informațiile necesare efectuării evaluării, chiar dacă prin legi speciale se dispune altfel. Evaluatorii au obligația de a asigura secretul datelor și informațiilor astfel primite.(la 30-12-2005,
Alin. (6^4) al art. 16 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din Titlul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
(6^5)În cazul în care evaluatorul consideră necesar, organele de poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, sunt obligați să-i acorde concursul pentru obținerea datelor și informațiilor necesare întocmirii raportului de evaluare, precum și pentru îndeplinirea oricărei alte activități în același scop.(la 30-12-2005,
Alin. (6^5) al art. 16 a fost introdus de pct. 2 al articolului unic din Titlul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
(7)În baza raportului de evaluare Comisia Centrala va proceda fie la emiterea deciziei reprezentând titlul de despăgubire, fie la trimiterea dosarului spre reevaluare.(8)Dispozițiile alin. (1) – (2) și (7) se aplică în mod corespunzător și deciziilor/ordinelor emise în temeiul art. 6 alin. (4) și art. 32 din Legea nr. 10/2001, privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, în care s-au consemnat/propus sume care urmează a se acordă ca despăgubire.(9)În cazul prevăzut la alin. (8), titlul de despăgubire se va emite de Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor până la concurența sumei reprezentând cuantumul despăgubirilor consemnate/propuse, actualizate cu indicele de inflație.(la 30-12-2005,
Alin. (9) al art. 16 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din Titlul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
+
Articolul 17Deciziile prin care se dispune emiterea titlurilor de despăgubire pot fi individuale, caz în care se referă la o singura persoana despagubita, sau cumulate, pe ședința de lucru, caz în care se referă la mai multe persoane despagubite, pe bază de lista alfabetică a titularilor de drept. +
Articolul 18(1)După emiterea titlurilor de despăgubire aferente, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților va emite, pe baza acestora și a opțiunilor persoanelor îndreptățite, un titlu de conversie și/sau un titlu de plată. Titlul de conversie va fi înaintat Depozitarului Central în termen de 30 de zile calendaristice calculate de la data emiterii, în vederea conversiei în acțiuni, iar titlurile de plată vor fi remise Direcției pentru Acordarea Despăgubirilor în Numerar în vederea efectuării operațiunilor de plată.(2)În cazul în care în titlul de despăgubire au fost individualizate mai multe persoane, fără a fi stabilită contravaloarea despăgubirilor cuvenite fiecăreia dintre acestea, despăgubirile în numerar, în limita sumei prevăzute la art. 14^1 alin. (3), vor fi acordate reprezentantului comun, desemnat prin procură încheiată în formă autentică. În cazul în care în titlul de despăgubire emis a fost stabilită contravaloarea despăgubirilor cuvenite fiecăreia dintre persoanele îndreptățite individualizate în cuprinsul acesteia, despăgubirile în numerar urmează a fi acordate fiecăreia dintre persoanele îndreptățite, în cotele indicate în titlul de despăgubire, raportate la suma prevăzută la art. 14^1 alin. (3).(la 29-06-2007,
Art. 18 a fost modificat de pct. 25 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Capitolul V^1Valorificarea titlurilor de despăgubire. Stabilirea algoritmului de atribuire a acțiunilor emise de Fondul "Proprietatea"(la 29-06-2007,
Cap. V^1 a fost introdus de pct. 26 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Secţiunea 1Valorificarea titlurilor de despăgubire(la 29-06-2007,
Secțiunea 1 din Cap. V^1 a fost introdusă de pct. 26 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 18^1(1)Titlurile de despăgubire pot fi valorificate de deținătorii acestora într-una din modalitățile prevăzute în prezenta secțiune.(2)Dacă titlul de despăgubire individual este emis pentru o sumă de maxim 500.000 lei, titularul acestuia are posibilitatea să solicite fie realizarea conversiei acestuia în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea", fie acordarea de despăgubiri în numerar, fie parte în acțiuni, parte în numerar.(3)Dacă titlul de despăgubire individual este emis pentru o sumă care depășește 500.000 lei, titularul acestuia are două posibilități de valorificare a titlurilor de despăgubire, în funcție de opțiunea sa:a)să solicite primirea exclusiv de acțiuni emise de Fondul "Proprietatea" sau … b)să solicite primirea de titluri de plată, în condițiile art. 14^1 și cu respectarea termenelor și a limitărilor prevăzute la art.3 lit. h) din lege și, până la concurența despăgubirii totale acordate prin titlul sau titlurile de despăgubire, acțiuni emise de Fondul „Proprietatea”. … (4)Titlurile de despăgubire se valorifică în termen de 3 ani de la data emiterii, care însă nu expiră mai devreme de 12 luni de la prima ședință de tranzacționare a acțiunilor emise de Fondul "Proprietatea".Notă …
Prin Decizia nr. 597 din 15 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial nr. 923 din 9 octombrie 2020, Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în art. 18^1 alin. (4) din titlul VII al Legii nr. 247/2005 este neconstituțională.(la 29-06-2007,
Art. 18^1 a fost introdus de pct. 26 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 18^2În cazul prevăzut la art. 18^1 alin. (2), titularul titlului de despăgubire va proceda astfel:a)dacă optează pentru primirea exclusiv de despăgubiri în numerar, se prezintă, personal sau prin mandatar cu procură autentică, la Direcție, care, după reținerea titlului de despăgubire în original, îi va transfera despăgubirea în numerar în termen de 15 zile calendaristice de la data existenței disponibilităților financiare; … b)dacă optează pentru valorificarea titlului de despăgubire exclusiv prin conversia acestuia în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea", se prezintă, personal sau prin mandatar cu procură autentică, la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților, care în baza solicitării exprese a persoanei despăgubite și după reținerea titlului de despăgubire în original, dispune realizarea conversiei acestuia în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea" și instructează depozitarul central al acțiunilor emise de Fondul "Proprietatea" să înregistreze persoana despăgubită în registrul acționarilor Fondului "Proprietatea". … c)dacă optează pentru primirea de despăgubiri în numerar și acțiuni emise de Fondul "Proprietatea", se prezintă, personal sau prin mandatar cu procură autentică, la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților care, după reținerea titlului de despăgubire în original, eliberează un titlu de plată pentru suma solicitată de persoana despăgubită și un titlu de conversie, pentru diferența dintre valoarea înscrisă în titlul de despăgubire și valoarea înscrisă în titlul de plată. Titlul de plată va fi valorificat conform lit. a), iar titlul de conversie se va valorifica conform lit. b). … (la 29-06-2007,
Art. 18^2 a fost introdus de pct. 26 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 18^3În cazul prevăzut la art. 18^1 alin. (3) lit. a), se aplică în mod corespunzător procedura prevăzută la art. 18^2 lit. b).(la 29-06-2007,
Art. 18^3 a fost introdus de pct. 26 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 18^4(1)În cazul prevăzut la art. 18^1 alin. (3) lit. b), se aplică în mod corespunzător procedura prevăzută la art. 18^2 lit. c).(la 29-06-2007,
Art. 18^4 a fost introdus de pct. 26 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 18^5(1)Titlurile de despăgubire emise pe numele mai multor persoane se valorifică în condițiile menționate la art. 18^1 – 18^4, cu luarea în considerare a următoarelor reguli:a)dacă titlul de despăgubire este emis pentru o sumă de maxim 500.000 lei, titularii titlului de despăgubire pot opta pentru soluția prevăzută la art. 18^2 lit. a) și/sau pentru cea de la art. 18^2 lit. b), dar numai dacă toți titularii titlului de despăgubire sunt de acord cu aceeași soluție de despăgubire. Indiferent de soluția de despăgubire exprimată, aceștia vor desemna un reprezentant unic și comun, căruia i se transferă despăgubirea în numerar. … b)dacă titlul de despăgubire este emis pentru o sumă care depășește 500.000 lei, titularii titlului de despăgubire pot opta exclusiv pentru soluția prevăzută la art. 18^1 alin. (3), dar numai dacă toți titularii titlului de despăgubire sunt de acord cu aceeași soluție de despăgubire. Indiferent de soluția de despăgubire exprimată, aceștia vor desemna un reprezentant unic și comun, căruia i se transferă despăgubirea în numerar. Dacă aceeași persoană deține, singură sau împreună cu alte persoane, titluri de despăgubire, având ca obiect același imobil, și optează atât pentru primirea de titluri de plată, cât și pentru primirea de titluri de conversie, titlul de plată se va emite până la concurența sumei de 500.000 lei, indiferent de numărul titlurilor de despăgubire emise, pentru diferența dintre valoarea înscrisă în titlurile de despăgubire și titlul de plată emis, urmând a-i fi emis un titlu de conversie. … (2)Dacă până la valorificarea titlului de despăgubire emis pe numele mai multor persoane se stabilește cota de proprietate care revine fiecăreia, fiecare din aceste persoane are posibilitatea de valorificare în condițiile aplicabile titlurilor individuale de despăgubire.(la 29-06-2007,
Art. 18^5 a fost introdus de pct. 26 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 18^6(1)În toate cazurile, depozitarul central al acțiunilor Fondului "Proprietatea" înregistrează transferul acțiunilor din contul Ministerului Finanțelor Publice în cel al titularilor titlurilor de despăgubire sau al celor de conversie în registrul acționarilor societății numai în baza și corespunzător instrucțiunii scrise primite de la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.(2)Depozitarul central al acțiunilor Fondului "Proprietatea" alocă și distribuie coduri confidențiale pentru conturile acționarilor Fondului "Proprietatea", în condițiile reglementărilor aplicabile și ale contractului încheiat cu Fondul "Proprietatea".(la 29-06-2007,
Art. 18^6 a fost introdus de pct. 26 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Secţiunea a-2-aReguli de atribuire a acțiunilor emise de Fondul Proprietatea(la 29-06-2007,
Secțiunea a-2-a din Cap. V^1 a fost introdusă de pct. 26 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 18^7(1)Procedura de conversie a titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul «Proprietatea» se suspendă cu 10 zile lucrătoare înainte de prima ședință de tranzacționare și până la data stabilită conform prevederilor alin. (2). Până la data suspendării, conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul «Proprietatea» se va realiza la valoarea nominală.(la 17-07-2010,
Alin. (1) al art. 18^7 a fost modificat de pct. 13 al articolului unic din LEGEA nr. 142 din 12 iulie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 483 din 14 iulie 2010, care modifică pct. 26 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
(2)Procedura de conversie a titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea" va reîncepe în ziua de luni a celei de-a doua săptămâni calendaristice ulterioare primelor 60 de ședințe de tranzacționare a acțiunilor "Fondului Proprietatea". Conversia titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul Proprietatea se va realiza potrivit algoritmului prezentat în alineatele următoare.(3)După reluarea în conformitate cu prevederile alin. (2) a procesului de conversie a titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul „Proprietatea”, conversia se va realiza prin împărțirea valorii despăgubirii menționate în titlul de despăgubire, respectiv în titlul de conversie la prețul mediu ponderat de tranzacționare al acțiunilor, care se stabilește astfel:a)în cazul conversiilor care se realizează în a doua săptămână calendaristică ulterioară expirării termenului de 60 de ședințe de tranzacționare, prețul mediu ponderat este egal cu prețul mediu de tranzacționare aferent primelor 60 de ședințe de tranzacționare, comunicat de operatorul pieței reglementate la încheierea celei de-a 60-a ședințe de tranzacționare; … b)în cazul conversiilor care se realizează începând cu ziua de luni a celei de-a treia săptămâni calendaristice ulterioare expirării termenului de 60 de ședințe de tranzacționare, prețul mediu ponderat de tranzacționare este egal cu prețul mediu ponderat de tranzacționare aferent ultimelor 60 de ședințe de tranzacționare, comunicat de operatorul pieței reglementate. … (la 29-06-2007,
Art. 18^7 a fost introdus de pct. 26 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 18^8(1)Începând cu cea de-a saizeci și una ședință de tranzacționare, zilnic, după închiderea ședinței de tranzacționare, Bursa de Valori București S.A. va publică pe pagina sa de internet și va comunică Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților prețul mediu ponderat de tranzacționare a acțiunilor Fondului "Proprietatea" aferent ultimelor 60 de ședințe de tranzacționare.(2)Titlurile de despăgubire, respectiv titlurile de conversie depuse la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților începând cu ziua de luni a celei de-a treia săptămâni calendaristice ulterioare expirării termenului de 60 de ședințe de tranzacționare se vor converti în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea" prin utilizarea prețului mediu ponderat de tranzacționare aferent ultimelor 60 de ședințe de tranzacționare, anterioare depunerii titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie.(3)Titlurile de despăgubire, respectiv titlurile de conversie depuse la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților în a doua săptămână calendaristică ulterioară expirării termenului de 60 de ședințe de tranzacționare se vor converti în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea", prin utilizarea prețului mediu ponderat de tranzacționare aferent primelor 60 de ședințe de tranzacționare.(4)Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților va dispune realizarea conversiei titlurilor de despăgubire, respectiv a titlurilor de conversie în acțiuni emise de Fondul "Proprietatea" și va instructa depozitarul central al acțiunilor emise de Fondul "Proprietatea" să înregistreze persoana despăgubită în registrul acționarilor Fondului "Proprietatea", astfel încât persoana respectivă să fie înregistrată în registrul acționarilor Fondului "Proprietatea" în cel mult 10 zile lucrătoare de la data depunerii documentației complete la Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.(5)Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților și depozitarul central vor stabili modul și condițiile de implementare a prevederilor prezentului capitol din prezentul titlu, prin convenții legal încheiate.(la 29-06-2007,
Art. 18^8 a fost introdus de pct. 26 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 18^9Dispozițiile prevăzute la art. 18^1 – 18^8 intră în vigoare începând cu data de 1 octombrie 2007.(la 29-06-2007,
Art. 18^9 a fost introdus de pct. 26 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Capitolul VICai de atac în justiție +
Articolul 19(1)Deciziile adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor pot fi atacate în condițiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, în contradictoriu cu statul, reprezentat prin Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. Plângerea suspendă exercițiul dreptului de opțiune asupra titlului de despăgubire al titularului.(2)Valorificarea titlurilor de despăgubire se face numai după finalizarea procedurii administrative prealabile sau, după caz, după rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii judecătorești prin care plângerea formulată în temeiul alin. (1) a fost respinsă, în cazul în care procedura administrativă a fost urmată de o procedură judecătorească.(3)În cazul în care, după parcurgerea procedurii administrative prealabile sau, după caz, după parcurgerea procedurii în fața instanței judecătorești, a fost acordată o sumă mai mare decât cea stabilită în titlul de despăgubire inițial emis, decizia reprezentând titlul de despăgubire aferent diferenței cuvenite se emite de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor. După emiterea respectivei decizii, reprezentând titlul de despăgubire emis în completare, se urmează procedura prevăzută la capitolul V^1.(la 29-06-2007,
Art. 19 a fost modificat de pct. 27 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 20(1)Competența de soluționare a acțiunii în contencios administrativ având ca obiect contestarea deciziei adoptate de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor sau, după caz, refuzul acesteia de a emite decizia revine secției de contencios administrativ și fiscal a tribunalului în a cărui rază teritorială domiciliază reclamantul. Dacă reclamantul domiciliază în străinătate, cererea se adresează instanței reședinței sale din țară sau, după caz, instanței domiciliului reprezentantului acestuia din România, iar dacă nu are nici reședință în România și nici reprezentant cu domiciliul în România, cererea se adresează Secției de contencios administrativ și fiscal a Tribunalului București.(la 15-02-2013,
Alin. (1) al art. 20 din titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" a fost modificat de art. X din LEGEA nr. 2 din 1 februarie 2013, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 89 din 12 februarie 2013.
)
(2)Hotărârea pronunțată de prima instanța poate fi atacată cu recurs. Recursul suspenda executarea. +
Capitolul VI^1Răspunderi și sancțiuni(la 29-06-2007,
Cap. VI^1 a fost introdus de pct. 28 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Articolul 20^1(1)Încălcarea prevederilor art. 9^1 alin. (8) constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 50.000 lei la 100.000 lei.(2)Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor prevăzute la alin.(1) se realizează de către organele de control ale Ministerului Economiei și Finanțelor – Agenția Națională de Administrare Fiscală și ale unităților sale teritoriale.(la 29-06-2007,
Art. 20^1 a fost introdus de pct. 28 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
+
Capitolul VIIDispoziții tranzitorii și finale +
Articolul 21(1)Dacă, pe baza constatărilor Secretariatului Comisiei Centrale, aceasta stabilește ca imobilul pentru care s-a stabilit plata de despăgubiri este restituibil în natura, prin decizie motivată va proceda la restituirea acestuia.(2)Decizia de restituire în natura astfel emisă urmează regimul juridic prevăzut de art. 23 alin. (4) din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată. +
Articolul 22(1)În cazul în care statul și persoanele îndreptățite au obligații reciproce de plată și, respectiv, restituire, a unor despăgubiri rezultate din aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare, ori a altor acte normative anterioare prin care s-au acordat despăgubiri și, respectiv, a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, la cererea persoanei îndreptățite, prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor se va dispune compensarea acestora.(2)În cazul prevăzut la alin. (1), cele doua obligații reciproce de plată se vor compensa până la concurenta celei mai mici dintre ele.(3)Pentru a dispune măsura compensării, vor fi avute în vedere, referatul aprobat de conducătorul entității investite cu soluționarea notificării, prin care se constată că posibila restituirea în natura a imobilului și decizia/dispoziția emisă de entitatea investită cu soluționarea notificării, a cererii de retrocedare sau, după caz, ordinul conducătorului autorității administrației publice centrale sau locale investite cu soluționarea notificărilor, prin care s-au acordat sau, după caz, propus despăgubiri.(4)Asupra măsurii compensării, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor va decide numai după ce a fost urmată procedura prevăzută la art. 16 alin. (3) – (6), pe baza raportului întocmit de evaluatorul sau societatea de evaluatori desemnată care va conține cuantumul despăgubirilor în limita cărora vor fi acordate titlurile de plată. Suma reprezentând despăgubirea încasată va fi actualizată cu coeficientul de actualizare stabilit conform legislației în vigoare, sau după caz, prin aplicarea indicelui de inflație, pentru situațiile generate de aplicarea Legii nr. 112/1995 pentru reglementarea situației juridice a unor imobile cu destinația de locuințe, trecute în proprietatea statului, cu modificările ulterioare.(5)În situația de la alin. (4), titlul de despăgubire se va emite de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor până la concurenta sumei reprezentând cuantumul despăgubirilor, după deducerea sumei reprezentând despăgubirea încasată, actualizată, stabilite potrivit alin. (4).(6)Dispozițiile alin. (1) – (3) și alin. (5), se aplică în mod corespunzător și în cazul în care se invoca o creanța constatată printr-o decizie/ordin emise în temeiul art. 32 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989 republicată, în care s-au consemnat/propus sume care urmează a se acordă ca despăgubire.(7)În cazul prevăzut la alin. (6) titlul de despăgubire se va emite de Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor până la concurenta sumei reprezentând cuantumul despăgubirilor consemnate/propuse, după deducerea sumei reprezentând despăgubirea încasată, actualizată potrivit alin. (4).(8)În cazul în care suma reprezentând despăgubirea încasată, actualizată, este mai mare decât despăgubirea stabilită potrivit alin. (4) sau, după caz, cea consemnată/propusă în decizia/ordinul emise în temeiul art. 32 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, după dispunerea compensării, se va înștiința entitatea investită cu soluționarea notificării având ca obiect restituirea în natura a imobilului, despre suma rămasă de restituit de către persoana indreptatita. +
Articolul 23(1)În cazul în care, în decizia/dispoziția sau ordinul conducătorului autorității administrației publice centrale ori după caz propunerea motivată a entității investite cu soluționarea notificării, de acordare a măsurilor reparatorii prin echivalent, sunt individualizate mai multe persoane și cotele aferente drepturilor acordate acestora de lege, titlul de despăgubire se acordă individual potrivit cotei corespunzătoare.(2)În cazul în care, în decizia/dispoziția sau ordinul conducătorului autorității administrației publice centrale ori, după caz, propunerea motivată a entității investite cu soluționarea notificării de acordare a măsurilor reparatorii, sunt individualizate mai multe persoane fără a se fi stabilit cotele aferente drepturilor acordate acestora de lege, titlul de despăgubire se acordă pe numele tuturor beneficiarilor.(3)În cazul în care persoanele individualizate în decizia/dispoziția sau ordinul conducătorului autorității administrației publice centrale ori, după caz, propunerea motivată a entității investite cu soluționarea notificării de acordare a măsurilor reparatorii prezintă un act autentic de partaj voluntar sau, după caz, o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă prin care s-au stabilit cotele cuvenite fiecăruia, titlul de despăgubire se acordă individual, potrivit cotei convenite ori stabilite. +
Articolul 24(1)În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, procesele-verbale încheiate de prefecturi prin care s-au consemnat sume care urmează a se acordă ca despăgubire vor fi reanalizate și, în situația în care potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, restituirea în natura nu este posibila dar se constată că notificantii sunt îndreptățiți la acordarea de despăgubiri, dosarul întocmit va fi înaintat Secretariatului Comisiei Centrale, însoțit de situația juridică actuala a imobilului și de ordinul conținând propunerea motivată a prefectului de acordare a despăgubirilor.(2)Prevederile art. 16 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. +
Articolul 25(1)În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, notificările înregistrate la prefecturi și pentru care nu au fost încheiate procese-verbale se vor înainta entităților investite potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată cu soluționarea acestora.(2)Dispozițiile alin. (1) se aplică în mod corespunzător și în situațiile în care, în urma reanalizarii proceselor-verbale încheiate de prefecturi prin care sunt consemnate sume care urmează a se acordă ca despăgubire se constată că potrivit Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare, restituirea în natura este posibila, ori notificantii nu sunt îndreptățiți la acordarea de despăgubiri. +
Articolul 26(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice oferta de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare unitară a Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, cu modificările și completările ulterioare, se considera închisă.(2)După închiderea ofertei, entitatea implicata în privatizare, emitenta a ofertei prevăzute la alin. (1), va proceda la atribuirea/alocarea acțiunilor, după care va elibera titularului deciziei de restituire prin acordarea de acțiuni ori al titlurilor de valoare nominală subscrise, o adeverința/un certificat de acționar care va indica titularul acestora, numărul acțiunilor și datele de identificare a societății comerciale.(3)În termen de 10 zile de la data atribuirii/alocării acțiunilor, entitatea implicata în privatizare, emitenta a ofertei prevăzute la alin. (1), va transmite Secretariatului Comisiei Centrale lista beneficiarilor măsurilor prevăzute la alin. (2), a titlurilor de valoare nominală, a deciziilor/dispozițiilor ori, după caz, a ordinelor în baza cărora au fost acordate/alocate acțiunile, fiind menționat distinct și emitentul acestora.(4)Dispozițiile prevăzute la alin. (3) sunt aplicabile în mod corespunzător pentru orice alta oferta de capital disponibil, închisă înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi. În acest caz, termenul prevăzut la alin. (3) curge de la data intrării în vigoare a prezentei legi. +
Articolul 27(1)Nu fac obiectul prezentei legi acțiunile acordate/alocate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările și completările ulterioare.(2)În situația în care, în urma ofertei de capital disponibil, au fost alocate/atribuite acțiuni într-un cuantum inferior celor prevăzute în deciziile/dispozițiile emise de entitățile investite cu soluționarea notificărilor, a cererilor de retrocedare sau, după caz, ordinele conducătorilor administrației publice centrale investite cu soluționarea notificărilor, Comisia Centrala pentru Stabilirea Despăgubirilor va proceda la emiterea titlului de despăgubire, după parcurgerea procedurii prevăzute de prezenta lege, pentru diferența până la concurenta sumelor stabilite de evaluatori sau societățile de evaluare desemnate. +
Articolul 28(1)În termen de 10 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Ministerul Finanțelor Publice va transmite Secretariatului Comisiei Centrale lista tuturor titularilor titlurilor de valoare nominală, a deciziilor/dispozițiilor ori, după caz, a ordinelor în baza cărora au fost emise, fiind menționat distinct și emitentul acestora.(2)Dacă titlul de valoare nominală a fost emis pe numele reprezentanților persoanelor îndreptățite înscrise în decizia/dispoziția de restituire în echivalent, se va face aceasta mențiune. +
Articolul 29(1)Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi și nevalorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările și completările ulterioare, se convertesc și prin decizia Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, în titlu de despăgubire.(2)Titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, valorificate în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările și completările ulterioare, nu fac obiectul prezentei legi.(3)În situația în care titlurile de valoare nominală emise de Ministerul Finanțelor Publice în temeiul art. 30 din Legea nr. 10/2001, republicată, până la data intrării în vigoare a prezentei legi, au fost valorificate parțial în cadrul unei oferte de capital disponibil emisă în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 498/2003, cu modificările și completările ulterioare, decizia Comisiei Speciale pentru Stabilirea Despăgubirilor prin care se dispune convertirea acestora în titlu de plată a despăgubirii se va emite numai pentru titlurile de valoare nominală deținute de solicitant și nevalorificate.(4)În cazurile prevăzute la alin. (1) și (3), Comisia Specială pentru Stabilirea Despăgubirilor va decide după primirea cererilor persoanelor îndreptățite, la care vor fi anexate, în original, titlurile de valoare nominală nevalorificate.(5)Cererile prevăzute la alin. (4) se vor depune la Secretariatul Comisiei Speciale pentru Stabilirea Despăgubirilor, după constituirea acesteia. +
Articolul 30Actele care au stat la baza emiterii titlurilor de despăgubire au regim de arhivare permanent și se depun la încetarea activității Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor la Cancelaria Primului Ministru. +
Articolul 31În termen de 30 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Guvernul va emite norme metodologice de aplicarea legii, la propunerea Cancelariei Primului-Ministru și a Ministerului Finanțelor Publice. +
Articolul 32(1)Comisia Centrala are sigiliu propriu și își va desfășura activitatea la sediul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților.(2)Fondurile necesare funcționarii Comisiei Centrale și a secretariatului acestuia se vor asigura prin bugetul Cancelariei Primului-Ministru.(3)Onorariile evaluatorilor sau a societăților de evaluare se vor achită din bugetul Cancelariei Primului-Ministru la cererea Secretariatului Comisiei Centrale. +
Articolul 33La data intrării în vigoare a prezentului titlu se abroga art. 30, și art. 34-40 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 4 aprilie 2005, și art. 3 al Titlului II din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 184/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 929 din 18 decembrie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 48/2004. +
AnexăDescrierea activelor ce vor fi transferate la Fondul "Proprietatea"1.De la Ministerul Economiei și Comerțului și OPSPI se vor transfera următoarele participatii: … 1.1– 15% din CN Transelectrica București SA … 1.2– 15% din SNTGN Transgaz SA … 1.3– 10% din SC Petrom SA … 1.4– 15% din SNGN Romgaz SA … 1.5– 12% din SC DGN Distrigaz Sud SA … 1.6– 12% din SC DGN Distrigaz Nord SA … 1.7– 20% din SC Hidroelectrica SA … 1.8– 20% din SN Nuclearelectrica SA … 1.9– 12% din SC Electrica Moldova SA … 1.10– 12% din SC Electrica Oltenia SA … 1.11– 12% din SC Electrica Dobrogea SA … 1.12– 12% din. SC Electrica Muntenia Nord SA … 1.13– 12% din SC Electrica Muntenia Sud SA … 1.14– 12% din SC Electrica Banat SA … 1.15– 12% din SC Electrica Transilvania Nord SA … 1.16– 12% din SC Electrica Transilvania Sud SA … 1.17– 15% din SC Complexul Energetic Turceni SA … 1.18– 15% din SC Complexul Energetic Craiova SA … 1.19– 15% din SC Complexul Energetic Rovinari SA … 1.20– 10% din SC Oil Terminal SA … 1.21– 10% din SC Conpet SA … 1.22– abrogat(la 29-06-2007,
Pct. 1.22 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 30 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 2.De la Ministerul Finanțelor Publice se vor transfera următoarele: … 2.1– abrogat(la 29-06-2007,
Pct. 2.1 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 31 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 2.2– abrogat(la 29-06-2007,
Pct. 2.2 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 31 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 2.3– abrogat.(la 30-12-2005,
Pct. 2.3 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 4 al articolului unic din Titlul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
… Pct. 2.3 din anexa la Titlul VII a fost abrogat și de pct. 31 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007, deși fusese abrogat anterior conform dispozițiilor de mai sus.2.4.– sumele obținute din recuperarea drepturilor valutare deținute de statul român din activitatea de comerț exterior și cooperare economică internațională, derulată înainte de 31 decembrie 1989, și sumele rezultate din recuperarea drepturilor care decurg din acordurile comerciale și de plăți guvernamentale și aranjamente tehnice bancare corespunzătoare, înregistrate în conturile de cliring, barter și cooperare economică internațională, conform art. 9 alin. (2) lit. a) și b).(la 29-06-2007,
Pct. 2.4 din anexa la Titlul VII a fost modificat de pct. 32 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 3.De la Ministerul Comunicațiilor și Tehnologia Informatiei se vor transfera următoarele participatii: … 3.1– abrogat.(la 30-12-2005,
Pct. 3.1 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 5 al articolului unic din Titlul III din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 209 din 22 decembrie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.194 din 30 decembrie 2005.
)
Pct. 3.1 din anexa la Titlul VII a fost abrogat și de pct. 33 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007, deși fusese abrogat anterior conform dispozițiilor de mai sus. … 3.2– 25% din Compania Naționala Posta Română S.A. … 4.De la Ministerul Transporturilor, Construcției și Turismului se vor transfera următoarele participatii: … 4.1– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 4.1 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 34 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 4.2– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 4.2 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 34 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 4.3– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 4.3 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 34 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 4.4– 20% din Compania Naționala "Aeroportul Internațional Henri Coanda" SA … 4.5– 20% din Societatea Naționala "Aeroportul Internațional București Băneasa – Aurel Vlaicu" SA … 4.6– 20% din Societatea Naționala "Aeroportul Internațional Constanta" SA … 4.7– 20% din Societatea Naționala "Aeroportul Internațional Timișoara-Traian Vuia" SA … 4.8– 20% din Compania Naționala "Administrația Canalelor Navigabile" SA Constanta … 4.9– 20% din Compania Naționala "Administrația Porturilor Dunării Maritime" SA Galați … 4.10– 20% din Compania Naționala "Administrația Porturilor Dunării Fluviale" SA Giurgiu … 5.De la Agenția de Valorificare a Activelor Statului se vor transfera următoarele participatii: … 5.1– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.1 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.2– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.2 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.3– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.3 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.4– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.4 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.5– 10,947% din SC Mecon Brașov SA … 5.6– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.6 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.7– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.7 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.8– 70% din Societatea Comercială de Prestări Servicii în Domeniul Asigurărilor CAROM-BROKER DE ASIGURARE – S.A.(la 06-06-2007,
Pct. 5.8 din anexa la Titlul VII a fost modificat de RECTIFICAREA nr. 247 din 19 iulie 2005, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 381 din 6 iunie 2007.
)
… 5.9– 17,365% din SC Centrofarm București SA … 5.10– 12,124% din SC FECNE București SA … 5.11– 9,769% din SC Gerovital Cosmetics București SA … 5.12– 6,519% din SC Laromet București SA … 5.13– 68,322% din SC Prestări Servicii București SA … 5.14– 78,972% din SC Primcom București SA … 5.15– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.15 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.16– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.16 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.17– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.17 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.18– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.18 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.19– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.19 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.20– 42,795% din SC Telerom Proiect București SA … 5.21– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.21 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.22– 20% din SC World Trade Center CCIB București SA … 5.23– 33,000% din S.C. Bat Service Buzău S.A. … 5.24– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.24 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.25– 5,354% din S.C. Comcereal Fundulea S.A. … 5.26– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.26 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.27– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.27 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.28– 11,364% din S.C. Comcereal Cluj-Napoca S.A … 5.29– 4,330% din S.C. Electroconstrctia Elco Cluj-Napoca S.A. … 5.30– 39,999% din SC Turdapan Turda SA … 5.31– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.31 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.32– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.32 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.33– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.33 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.34– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.34 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.35– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.35 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.36– 46,914% din SC Vitacom Sf. Gheorghe SA … 5.38– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.38 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.39– 6,144% din SC Oțelinox Târgoviște SA … 5.40– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.40 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.41– 7,378% din S.C. Retizoh Craiova S.A. … 5.42– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.42 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.43– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.43 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.44– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.44 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.45– 10,031% din S.C. Comcereal Miercurea Ciuc S.A. … 5.46– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.46 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.47– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.47 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.48– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.48 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.49– 13,821% din S.C. Familial Restaurant Iași S.A. … 5.50– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.50 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.51– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.51 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.53– 3% din SC Petrom Aviation București SA … 5.54– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.54 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.56– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.56 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.57– 9,638% din S.C. Marlin Ulmeni S.A. … 5.58– 40,617% din SC Forsev Drobeta Turnu-Severin SA … 5.59– 10,076% din S.C. Mecanoenergetica Gura-Văii Drobeta Turnu Severin S.A. … 5.60– 38,869% din SC Severnav Drobeta Turnu-Severin SA … 5.61– 7,691% din SC Azomures Targu Mureș SA … 5.62– 7,967% din SC Carbid-fox Tarnaveni SA … 5.63– 69,949% din S.C. Comsig Sighișoara S.A. … 5.64– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.64 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.65– 17,489% din S.C. Salubriserv Targu Mureș S.A. … 5.66– 7,176% din S.C. Zamur Targu Mureș S.A. … 5.67– 15,996% din SC Commetex Piatra Neamț SA … 5.68– 18,171% din SC Alro Slatina SA … 5.69– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.69 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.70– 1,690% din S.C. Ciocârlia Ploiești S.A. … 5.71– 15,429% din SC Palace Sinaia SA … 5.72– 2,586% din SC Petrotel Lukoil Ploiești SA … 5.73– 5,106% din SC Elcond Zalău SA … 5.74– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.74 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.75– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.75 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.76– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.76 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.77– 6,814% din S.C. Resib Sibiu S.A. … 5.78– 39,999% din SC Transilvania – Com SA … 5.79– 7,622% din SC Cetatea Suceava SA … 5.80– 71,896% din SC Alcom Timișoara SA … 5.81– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.81 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… 5.82– 15,620% din SC Remat Timiș Timișoara SA … 5.83– abrogat.(la 29-06-2007,
Pct. 5.83 din anexa la Titlul VII a fost abrogat de pct. 35 al articolului unic din Titlul I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 81 din 28 iunie 2007, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 446 din 29 iunie 2007.
)
… +
Titlul VIIIModificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal +
Articolul ILegea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 927 din 23 decembrie 2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:1.După articolul 67, se introduce articolul 67^1 cu următorul cuprins: +
Articolul 67^1Abrogat
… (la 01-01-2004,
Art. 67^1 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal a fost abrogat de pct. 47 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
)
2.La articolul 250 alineatul (1), după punctul 11 se introduc trei puncte noi, punctele 12, 13 și 14, cu următorul cuprins. … 3.La articolul 250, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins: … Scutiri +
Articolul 250(1)Clădirile pentru care nu se datorează impozit, prin efectul legii, sunt, după cum urmează:1.clădirile proprietate a statului, a unităților administrativ-teritoriale sau a oricăror instituții publice, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; … 2.clădirile care, potrivit legii, sunt clasate ca monumente istorice, de arhitectură sau arheologice, muzee ori case memoriale, indiferent de titularul dreptului de proprietate sau de administrare, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; … 3.clădirile care, prin destinație, constituie lăcașuri de cult, aparținând cultelor religioase recunoscute oficial în România și componentelor locale ale acestora, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; … 4.clădirile care constituie patrimoniul unităților și instituțiilor de învățământ de stat, confesional sau particular, autorizate să funcționeze provizoriu ori acreditate, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; … 5.clădirile unităților sanitare publice, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; … 6.clădirile care sunt afectate centralelor hidroelectrice, termoelectrice și nuclearo-electrice, stațiilor și posturilor de transformare, precum și stațiilor de conexiuni; … 7.clădirile aflate în domeniul public al statului și în administrarea Regiei Autonome «Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat», cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; … 8.clădirile funerare din cimitire și crematorii; … 9.clădirile din parcurile industriale, științifice și tehnologice, potrivit legii; … 10.clădirile restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 11.clădirile care constituie patrimoniul Academiei Române, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; … 12.clădirile retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, republicată, cu modificările și completările ulterioare; … 13.clădirile restituite potrivit art. 1 alin. (5) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 83/1999 privind restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, republicată; … 14.clădirile care sunt afectate activităților hidrotehnice, hidrometrice, hidrometeorologice, oceanografice, de îmbunătățiri funciare și de intervenții la apărarea împotriva inundațiilor, precum și clădirile din porturi și cele afectate canalelor navigabile și stațiilor de pompare aferente canalelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru activități economice; … 15.clădirile care, prin natura lor, fac corp comun cu poduri, viaducte, apeducte, diguri, baraje și tuneluri și care sunt utilizate pentru exploatarea acestor construcții, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice; … 16.construcțiile speciale situate în subteran, indiferent de folosința acestora și turnurile de extracție; … 17.clădirile care sunt utilizate ca sere, solare, răsadnițe, ciupercării, silozuri pentru furaje, silozuri și/sau pătule pentru depozitarea și conservarea cerealelor, cu excepția încăperilor care sunt folosite pentru alte activități economice; … 18.clădirile trecute în proprietatea statului sau a unităților administrativ-teritoriale în lipsă de moștenitori legali sau testamentari; … 19.clădirile utilizate pentru activități social umanitare, de către asociații, fundații și culte, potrivit hotărârii consiliului local. … (2)Nu intră sub incidența impozitului pe clădiri construcțiile care nu au elementele constitutive ale unei clădiri.(3)Scutirea de impozit prevăzută la alin. (1) pct. 10-13 se aplică pe durata pentru care proprietarul este obligat să mențină afectațiunea de interes public.(la 01-01-2004,
Art. 250 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal a fost modificat de pct. 219 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
)
4.La articolul 257, după litera n) se introduc trei noi litere, literele o), p) și r), cu următorul cuprins: … "o) terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 16 din Legea nr. 10/2001 pe durata pentru care proprietarul este obligat sa mențină afectatiunea de interes public;p)terenul aferent clădirilor retrocedate potrivit art. 1 alin. (6) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 pe durata pentru care proprietarul este obligat sa mențină afectatiunea de interes public; … r)terenul aferent clădirilor restituite potrivit art. 6 alin. (5) din Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 pe durata pentru care proprietarul este obligat sa mențină afectatiunea de interes public.” … 5.La articolul 258, alineatul (6) se modifica și va avea următorul cuprins:(6)În cazul unui teren amplasat în extravilan, impozitul pe teren se stabilește prin înmulțirea suprafeței terenului, exprimată în ha, cu suma corespunzătoare prevăzută în următorul tabel, înmulțită cu coeficientul de corecție corespunzător prevăzut la art. 251 alin. (5):┌──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┐│ IMPOZITUL/TAXA*) PE TERENURILE AMPLASATE IN EXTRAVILAN ││ ││ Art. 258 alin. (6) – lei/ha – │├───────┬──────────────────────┬───────────────────────┬───────────────────────┤│ Nr. │ Zona │ NIVELURILE INDEXATE │ NIVELURILE APLICABILE ││ crt.│ │ PENTRU ANUL 2006 │ IN ANUL FISCAL 2007 ││ │ ├───────────────────────┼───────────────────────┤│ │ │ │ ││ │Categoria de folosința│ Zona │ Zona │├───────┼──────────────────────┼─────┬─────┬─────┬─────┼─────┬─────┬─────┬─────┤│ 0 │ 1 │ A │ B │ C │ D │ A │ B │ C │ D │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 1 │Teren cu construcții │ 22 │ 20 │ 18 │ 16 │ 22 │ 20 │ 18 │ 16 │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 2 │Arabil │ 36 │ 34 │ 32 │ 30 │ 36 │ 34 │ 32 │ 30 │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 3 │Pășune │ 20 │ 18 │ 16 │ 14 │ 20 │ 18 │ 16 │ 14 │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 4 │Fâneața │ 20 │ 18 │ 16 │ 14 │ 20 │ 18 │ 16 │ 14 │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 5 │Vie pe rod, alta decât│ 40 │ 38 │ 36 │ 34 │ 40 │ 38 │ 36 │ 34 ││ │cea prevăzută la nr. │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │crt. 5.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 5.1 │Vie până la intrarea │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x ││ │pe rod │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 6 │Livada pe rod, alta │ 40 │ 38 │ 36 │ 34 │ 40 │ 38 │ 36 │ 34 ││ │decât cea prevăzută la│ │ │ │ │ │ │ │ ││ │nr. crt. 6.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 6.1 │Livada până la │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x ││ │intrarea pe rod │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 7 │Pădure sau alt teren │ 12 │ 10 │ 8 │ 6 │ 12 │ 10 │ 8 │ 6 ││ │cu vegetație │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │forestieră cu excepția│ │ │ │ │ │ │ │ ││ │celui prevăzut la │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │nr. crt. 7.1 │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 7.1 │Pădure în vârsta de │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x ││ │până la 20 de ani și │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │pădure cu rol de │ │ │ │ │ │ │ │ ││ │protecție │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 8 │Teren cu apa, altul │ 4 │ 3 │ 2 │ 1 │ 4 │ 3 │ 2 │ 1 ││ │decât cel cu amenajări│ │ │ │ │ │ │ │ ││ │piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 8.1 │Teren cu amenajări │ 24 │ 22 │ 20 │ 18 │ 24 │ 22 │ 20 │ 18 ││ │piscicole │ │ │ │ │ │ │ │ │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 9 │Drumuri și cai ferate │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │├───────┼──────────────────────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┼─────┤│ 10 │Teren neproductiv │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │ x │├───────┴──────────────────────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┴─────┤│ *) Începând cu data de 1 ianuarie 2007, pentru terenurile proprietate publică││sau privată a statului ori a unităților administrativ-teritoriale, ││concesionate, închiriate, date în administrare ori în folosința, se ││stabilește taxa pe teren care reprezintă sarcina fiscală a concesionarilor, ││locatarilor, titularilor dreptului de administrare sau de folosința, după ││caz, în condiții similare impozitului pe teren. │└──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┘(la 01-01-2004,
Alin. (6) al art. 258 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal a fost modificat de pct. I din anexa la HOTĂRÂREA nr. 1.514 din 25 octombrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 935 din 17 noiembrie 2006.
)
6.La articolul 258, după alineatul (6) se introduc doua alineate noi, alineatele (7) și (8), cu următorul cuprins:(7)Înregistrarea în registrul agricol a datelor privind clădirile și terenurile, a titularului dreptului de proprietate asupra acestora, precum și schimbarea categoriei de folosință se pot face numai pe bază de documente, anexate la declarația făcută sub semnătura proprie a capului de gospodărie sau, în lipsa acestuia, a unui membru major al gospodăriei, potrivit normelor prevăzute la art. 293, sub sancțiunea nulității.(la 01-01-2004,
Alin. (7) al art. 258 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal a fost modificat de pct. 234 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
)
… … (8)Atât în cazul clădirilor, cât și al terenurilor, dacă se constată diferențe între suprafețele înscrise în actele de proprietate și situația reală rezultată din măsurătorile executate în condițiile Legii cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, republicată, pentru determinarea sarcinii fiscale se au în vedere suprafețele care corespund situației reale, dovedite prin lucrări tehnice de cadastru. Datele rezultate din lucrările tehnice de cadastru se înscriu în evidențele fiscale, în registrul agricol, precum și în cartea funciară, iar modificarea sarcinilor fiscale operează începând cu data de întâi a lunii următoare celei în care se înregistrează la compartimentul de specialitate lucrarea respectivă, ca anexă la declarația fiscală.(la 01-01-2004,
Alin. (8) al art. 258 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal a fost modificat de pct. 234 al art. I din LEGEA nr. 343 din 17 iulie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 662 din 1 august 2006.
)
7.La articolul 295, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 295Abrogat
… (1)Impozitele și taxele locale, precum și amenzile și penalitățile aferente acestora constituie integral venituri la bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale.(la 01-01-2004,
Alin. (1) al art. 295 din Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 21 din 16 martie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 269 din 24 martie 2006.
)
+
Articolul IIModificările prevăzute la art. I pct. 5-7 din prezentul titlu intră în vigoare la data de 1 ianuarie 2006. +
Titlul IXModificarea Codului Penal +
Articolul UNICCodul penal al României, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 65 din 16 aprilie 1997, cu modificările și completările ulterioare, se modifica după cum urmează:1.La articolul 44, alineatul 2^1 va avea următorul cuprins:Se prezuma ca este în legitima apărare, și acela care săvârșește fapta pentru a respinge pătrunderea fără drept a unei persoane prin violenta, viclenie, efracție sau prin alte asemenea mijloace, într-o locuința, încăpere, dependința sau loc împrejmuit ori delimitat prin semne de marcare. … 2.La articolul 220, alineatele 1, 2, 3 și 4 vor avea următorul cuprins:Ocuparea, în întregime sau în parte, fără drept, a unui imobil aflat în posesia altuia, fără consimțământul acestuia sau fără aprobare prealabilă primită în condițiile legii, ori refuzul de a elibera imobilul astfel ocupat se pedepsește cu închisoare de la 1 la 5 ani.Dacă fapta prevăzută în alin. 1 se săvârșește prin violenta sau amenințare ori prin desființarea semnelor de hotar, a reperelor de marcare, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.Dacă fapta prevăzută în alin. 2 se săvârșește de doua sau mai multe persoane împreună, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 15 ani.Împăcarea părților înlătura răspunderea penală. … +
Titlul XAbrogat.(la 13-06-2011,
Titlul X a fost abrogat de litera aa) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
)
+
Articolul 1Abrogat.(la 13-06-2011,
Art. 1 a fost abrogat de litera aa) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
)
+
Articolul 2Abrogat.(la 13-06-2011,
Art. 2 a fost abrogat de litera aa) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
)
+
Articolul 3Abrogat.(la 13-06-2011,
Art. 3 a fost abrogat de litera aa) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
)
+
Articolul 4Abrogat.(la 13-06-2011,
Art. 4 a fost abrogat de litera aa) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
)
+
Articolul 5Abrogat.(la 13-06-2011,
Art. 5 a fost abrogat de litera aa) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
)
+
Articolul 6Abrogat.(la 13-06-2011,
Art. 6 a fost abrogat de litera aa) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
)
+
Articolul 7Abrogat.(la 13-06-2011,
Art. 7 a fost abrogat de litera aa) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
)
+
Articolul 8Abrogat.(la 13-06-2011,
Art. 8 a fost abrogat de litera aa) a art. 230 din LEGEA nr. 71 din 3 iunie 2011, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 409 din 10 iunie 2011.
)
+
Titlul XIRenta viageră agricolă +
Capitolul IDefiniție și caracteristici +
Articolul 1(1)Prezenta lege instituie renta viageră agricolă în scopul concentrării suprafețelor agricole în exploatații eficiente impuse de necesitatea modernizării agriculturii României și compatibilizarii acesteia cu agricultura din țările membre ale Uniunii Europene.(2)Obiectul rentei viagere agricole îl constituie terenurile cu destinație agricolă situate în extravilan, astfel cum sunt definite la art. 2 lit. a) din Legea fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare.(la 27-12-2006,
Alin. (2) al art. 1 a fost introdus de pct. 1 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 114 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.031 din 27 decembrie 2006.
)
+
Articolul 2Renta viageră agricolă reprezintă suma de bani plătită rentierului agricol care înstrăinează sau arendează terenurile agricole extravilane aflate în proprietatea sa ori încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 169/1997, cu modificările și completările ulterioare, având siguranța unei surse viagere de venituri garantate de stat.(la 24-11-2008,
Art. 2 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
)
+
Articolul 3(1)Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol înstrăinat și echivalentul în lei a 50 euro/an pentru fiecare hectar arendat.(2)Cuantumul rentei viagere agricole reprezintă echivalentul în lei a 100 euro/an pentru fiecare hectar de teren agricol situat în extravilan, pentru care rentierul a încheiat acordul cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare.(la 24-11-2008,
Alin. (2) al art. 3 a fost introdus de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
)
+
Articolul 4Plata rentei viagere agricole se face în lei prin raportarea la cursul mediu de schimb valutar calculat de Banca Națională a României din anul pentru care aceasta se datorează.(la 27-12-2006,
Art. 4 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 114 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.031 din 27 decembrie 2006.
)
+
Articolul 5Pentru suprafețele mai mici de 1 ha, suma plătită va fi proporțională cu suprafața înstrăinată sau arendată, respectiv pentru care s-a încheiat acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare.(la 24-11-2008,
Art. 5 a fost modificat de pct. 3 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
)
+
Articolul 6(1)Renta viageră agricolă se plătește într-o singură rată anuală, până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta este datorată.(2)Renta viageră agricolă plătită de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură, cu respectarea termenului prevăzut la alin. (1), care nu a fost încasată de beneficiari, va fi utilizată pentru reluarea procesului de plată către aceștia sau, în caz de deces, către moștenitorii acestora și după termenul de 30 noiembrie al anului următor celui pentru care aceasta este datorată.(la 06-12-2011,
Art. 6 a fost modificat de pct. 1 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 30 noiembrie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 858 din 6 decembrie 2011.
)
+
Articolul 7(1)Renta viageră agricolă este personală, netransmisibilă și încetează la data decesului rentierului agricol.(2)În cazul arendării, renta viageră agricolă se plătește dacă terenul ce face obiectul rentei este arendat continuu, întreg anul calendaristic.(3)În cazul în care contractul de arendare încetează, renta viageră agricolă se va plăti în anul următor doar dacă rentierul încheie, în maximum 30 de zile de la încetare, un nou contract, considerându-se astfel continuitate în arendare.(4)Renta viageră agricolă încetează la data la care terenurile prevăzute la art. 9 alin. (1) și (2), însumate, depășesc 10 ha.(la 24-11-2008,
Art. 7 a fost modificat de pct. 5 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
)
+
Articolul 8În cazul decesului rentierului, moștenitorii vor încasa renta până la data de 30 noiembrie a anului următor celui pentru care aceasta se datorează, pe baza actelor doveditoare privind calitatea de moștenitor, a certificatului de deces în original, precum și a carnetului de rentier agricol al defunctului.(la 06-12-2011,
Art. 8 a fost modificat de pct. 2 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 106 din 30 noiembrie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 858 din 6 decembrie 2011.
)
+
Capitolul IIRentierul agricol +
Articolul 9(1)Rentierul agricol este persoana fizică în vârstă de peste 62 de ani care, de la data intrării în vigoare a prezentului titlu, nu are și nu va deține în proprietate, cumulate în timp, mai mult de 10 ha de teren agricol extravilan, pe care le înstrăinează prin acte între vii sau le arendează, total ori parțial, primind de la Oficiul Național de Rentă Viageră Agricolă carnetul de rentier agricol.(2)Rentier agricol este și persoana fizică în vârstă de peste 62 de ani căreia i s-a validat cererea de reconstituire a dreptului de proprietate potrivit legilor fondului funciar și optează pentru despăgubirile plătite de către investitor, încheind cu acesta un acord, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare, după intrarea în vigoare a prezentului titlu.(3)Rentier agricol este și persoana pensionată pe caz de boală, gradele I și II, care, chiar dacă nu a împlinit vârsta de 62 de ani, își dovedește incapacitatea de a munci cu decizie de la comisia de expertiză medicală, pe care o va prezenta în fiecare an la vizarea carnetului de rentier, cu excepția celei ce aparține categoriei persoanelor care nu mai sunt supuse examenului anual, iar în decizie se consemnează «nerevizuibil», și care înstrăinează prin acte între vii, arendează terenuri agricole extravilane aflate în proprietate sau încheie acord cu investitorul, cu respectarea prevederilor art. 4 alin. (1^3) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare.(la 24-11-2008,
Art. 9 a fost modificat de pct. 7 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
)
+
Articolul 10Pentru a deveni rentier pot fi înstrăinate sau arendate numai terenurile care după anul 1990 nu au făcut obiectul altei înstrăinări prin acte între vii. +
Articolul 11(1)Dovada înstrăinării se face prin actul de înstrăinare, încheiat în forma autentică, iar dovada arendării se face prin contractul de arenda întocmit cu respectarea Legii arendării nr. 16/1994, cu modificările și completările ulterioare.(2)Dovada încheierii acordului se face prin prezentarea actului încheiat în formă scrisă, conform prevederilor art. 4 alin. (1^5) din Legea nr. 1/2000, cu modificările și completările ulterioare.(la 24-11-2008,
Alin. (2) al art. 11 a fost introdus de pct. 8 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
)
+
Articolul 12(1)Proprietarii căsătoriți pot deveni rentieri agricoli și prin înstrăinarea și arendarea terenurilor agricole care sunt bunuri comune dacă cel puțin unul dintre ei are vârsta de 62 de ani. În acest caz, carnetul de rentier agricol se eliberează pe numele soțului care întrunește condițiile prevăzute la art. 9.(2)În cazul proprietății comune, renta viageră agricolă se poate stabili și în baza declarației autentice notariale, referitoare la întinderea cotei-părți, dată de comun acord de toți coproprietarii.(la 27-12-2006,
Alin. (2) al art. 12 a fost introdus de pct. 4 al articolului unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 114 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.031 din 27 decembrie 2006.
)
+
Articolul 13Abrogat.(la 24-11-2008,
Art. 13 a fost abrogat de pct. 9 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
)
+
Capitolul IIIOficiul Național de Renta Viageră Agricolă +
Articolul 14(1)Se înființează Oficiul Național de Renta Viageră Agricolă ca direcție în cadrul Agenției Domeniilor Statului.(2)Oficiul conduce, organizează și coordonează activitatea de aplicare a prevederilor din prezentul titlu. +
Articolul 15(1)În fiecare județ se organizează birouri ale Oficiului Național de Renta Viageră Agricolă.(2)Birourile țin evidenta rentierilor agricoli din județul respectiv, eliberând carnetul de rentier agricol. +
Articolul 16Atribuțiile, regulamentul de organizare și funcționare ale Oficiului Național de Renta Viageră Agricolă și ale birourilor județene se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale. +
Articolul 17(1)Fondurile necesare pentru plata rentei viagere agricole se asigura de la bugetul de stat prin bugetul Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale.(2)Plata rentei viagere agricole se efectuează de către Agenția Domeniilor Statului, conform prevederilor art. 6 și 8, prin mandat poștal, virament bancar sau prin orice altă modalitate prevăzută de lege.(la 24-11-2008,
Alin. (2) al art. 17 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 158 din 12 noiembrie 2008, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 784 din 24 noiembrie 2008.
)
+
Articolul 18În termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentului titlu, prin ordin comun al ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale și ministrului finanțelor publice se vor aproba normele metodologice de aplicare a acestuia. +
Articolul 19Prevederile prezentului titlu se aplică persoanelor care au solicitat obținerea calității de rentier până la data de 31 decembrie 2009 inclusiv.(la 05-03-2010,
Art. 19 a fost introdus de articolul unic din ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 17 din 3 martie 2010, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 147 din 3 martie 2010.
)
+
Titlul XIIModificarea și completarea Legii nr. 7/1996 a cadastrului și a publicității imobiliare, cu modificările și completările ulterioare*) LEGEA nr. 7 din 13 martie 1996 a fost republicată în temeiul art. II al titlului XII din Legea nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 201 din 3 martie 2006. +
Articolul ILegea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu modificările și completările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:1.La articolul 1, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 1(1)Cadastrul general este sistemul unitar și obligatoriu de evidenta tehnica, economică și juridică a tuturor imobilelor de pe întreg teritoriul tarii. … 2.La articolul 1, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)Prin imobil, în sensul prezentei legi, se înțelege una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcții, aparținând aceluiași proprietar. … 3.La articolul 1, după alineatul (3) se introduc doua noi alineate, alineatele (4) și (5) cu următorul cuprins:(4)Prin parcela se înțelege suprafața de teren cu aceeași categorie de folosința.(5)Sistemul de evidenta al cadastrului general are ca finalitate înscrierea în registrul de publicitate imobiliară. … 4.La articolul 2, litera b) se abroga. … 5.La articolul 2 alineatul (2), literele a), c) și d) se modifica și vor avea următorul cuprins: … "a) identificarea, descrierea și înregistrarea în documentele cadastrale, a imobilelor prin natura lor, măsurarea și reprezentarea acestora pe harți și planuri cadastrale, precum și stocarea datelor pe suporturi informatice;c)identificarea și înregistrarea tuturor proprietarilor și a altor deținători legali de imobile, în vederea înscrierii în cartea funciară cu caracter definitiv; … d)furnizarea datelor necesare sistemului de impozite și taxe pentru stabilirea corecta a obligațiilor fiscale ale contribuabililor, solicitate de organismele abilitate." … 6.La articolul 3, alineatele (2) și (7) se modifica și vor avea următorul cuprins:(2)La nivelul fiecărui județ și în municipiul București se înființează oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, denumite în continuare oficii teritoriale, ca unități cu personalitate juridică în subordinea Agenției Naționale, prin reorganizarea actualelor oficii județene de cadastru, geodezie și cartografie și al municipiului București și a birourilor de carte funciară.(7)Directorul general îndeplinește atribuțiile și responsabilitățile ordonatorului principal de credite, prin emiterea de ordine cu caracter individual și normativ. Ordinele cu caracter normativ se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și reprezintă Agenția Naționala pe plan intern și internațional. … 7.La articolul 3, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (2^1), cu următorul cuprins:(2^1)La nivelul unităților administrativ-teritoriale, se înființează birouri de cadastru și publicitate imobiliară, denumite în continuare birouri teritoriale, în subordonarea oficiilor teritoriale. Modul de organizare și funcționare, numărul precum și arondarea birourilor teritoriale pe unități administrativ-teritoriale, se stabilesc prin ordin cu caracter normativ al directorului general al Agenției Naționale. … 8.La articolul 5, literele a^1), b), c), d), e), f), j) și k) se modifica și vor avea următorul cuprins: … "a^1) controlează executarea lucrărilor de cartografie, topografie, geodezie, fotogrammetrie și teledetectie la nivelul întregii tari;b)elaborează regulamente și norme, promovează tehnici, procedee și metodologii de specialitate compatibile cu cele ale Uniunii Europene conform progreselor științifice și tehnice în domeniul cadastrului, geodeziei, cartografiei și publicității imobiliare; … c)autorizează persoanele fizice și juridice care pot executa lucrări de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei, pe teritoriul României, în condițiile legii speciale care reglementează înființarea uniunii profesionale a acestora; … d)organizează și administrează fondul național de geodezie și cartografie, precum și baza de date a sistemului de cadastru general; … e)asigura, în condițiile legii, executarea, completarea, modernizarea și menținerea în stare de utilizare a rețelei geodezice naționale; … f)avizează conținutul topografic al hartilor, planurilor, atlaselor, ghidurilor și al altor documente cartografice destinate uzului public; … j)participa la organizarea și coordonarea măsurătorilor în vederea aplicării legilor funciare; … k)avizează tehnic expertizele efectuate de către experții judiciari în specialitatea topografie, geodezie și cadastru cu privire la corectitudinea datelor topografice utilizate, la solicitarea instanțelor de judecată. Avizele menționate mai sus vor fi date de oficiul teritorial în baza unui regulament comun, elaborat de Agenția Naționala și Ministerul Justiției;" … 9.La articolul 5, după litera e) se introduce o noua litera, litera e^1), cu următorul cuprins:e^1)asigura executarea și actualizarea hartilor oficiale; … … 10.La articolul 5, după litera n) se introduce o noua litera, litera n^1), cu următorul cuprins:n^1)asigura formarea și specializarea personalului de specialitate în publicitate imobiliară prin intermediul Institutului Național al Registratorilor; structura, organizarea și modul de administrare ale institutului se stabilesc și se aproba prin hotărâre de Guvern, în termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. … … 11.La articolul 6, alineatele (2) și (3) se modifica și vor avea următorul cuprins:(2)Recepția lucrărilor, executate de persoanele fizice și juridice autorizate în condițiile art. 5 lit. c), se realizează de către Agenția Naționala, sau de oficiile teritoriale, după caz.(3)În cadrul oficiilor teritoriale funcționează baza de date a cadastrului. … 12.Articolul 7 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 7Instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și al siguranței naționale pot executa, cu mijloace proprii, lucrările de cadastru, geodezie, gravimetrie, topografie, fotogrammetrie și cartografie necesare apărării tarii și păstrării ordinii publice, conform, normelor tehnice ale Agenției Naționale. … 13.Articolul 8 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 8Datele geodezice și cartografice interesand apărarea tarii, ordinea publică și siguranța naționala se păstrează, după caz, de către Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Administrației și Internelor, Serviciul Roman de Informații, Serviciul de Protecție și Paza, Serviciul de Informații Externe și persoanele juridice din sectorul de apărare. … 14.La articolul 9, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)Tarifele și încasările prevăzute la alin. (2) lit. a) și b) nu sunt purtătoare de T.V.A. și se deduc din taxa notarială de timbru, fiind incluse în cazul operațiunilor de publicitate imobiliară în taxa notarială de timbru, pentru actele translative ale dreptului de proprietate sau constitutive ale dezmembramintelor acestuia; aceste tarife nu pot depăși 80% din valoarea taxei notariale de timbru. … 15.La articolul 9, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:(3^1)În cazul serviciilor de publicitate imobiliară pentru care nu se percepe taxa de timbru, tarifele se vor stabili prin ordinul ministrului administrației și internelor cu avizul Ministerului Finanțelor Publice. … 16.La articolul 9, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4^1), cu următorul cuprins:(4^1)Tarifele pentru servicii de publicitate imobiliară pot fi încasate și de alte instituții sau persoane, în baza protocoalelor de colaborare încheiate cu Agenția Naționala. … 17.La articolul 9, după alineatul (12) se introduc doua noi alineate, alineatele (13) și (14), cu următorul cuprins:(13)Cadastrul general se realizează pe baza planului anual propus de Agenția Naționala împreună cu ministerele interesate și aprobat de Guvern; sumele destinate introducerii lucrărilor de cadastru general reprezintă subvenții de la bugetul de stat prevăzute în bugetul Ministerului Administrației și Internelor și virate în contul Agenției Naționale cu unica destinație.(14)Organele și autoritățile administrației publice centrale și locale precum și alte persoane fizice și juridice interesate, care au fonduri disponibile pentru introducerea lucrărilor de cadastru general în afară planului anual aprobat de Guvern, vor încheia un acord de colaborare cu Agenția Naționala privind caietul de sarcini, modalitățile de verificare, recepție, și înscriere în sistemul de publicitate imobiliară și folosirea acestor informații. … 18.La articolul 10, alineatele (2) și (3) se modifica și vor avea următorul cuprins:(2)În cadrul funcției economice a cadastrului general se evidențiază elementele tehnice necesare stabilirii valorii de impozitare a imobilelor și calculării impozitelor asupra veniturilor realizate din tranzacții imobiliare.(3)Funcția juridică a cadastrului general se realizează prin identificarea proprietarului pe baza actului de proprietate și prin înscrierea în cartea funciară. … 19.Articolul 11 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 11(1)La nivelul unităților administrativ-teritoriale – comuna, oraș și municipiu – lucrările tehnice de cadastru constau în:a)stabilirea, potrivit legii, a hotarelor unității administrativ-teritoriale și a limitelor intravilane componente; … b)identificarea amplasamentelor imobilelor pe baza actelor de proprietate sau, în lipsa acestora, pe baza posesiei exercitate sub nume de proprietar și determinarea formei și dimensiunilor tuturor imobilelor din cuprinsul fiecărei unități administrativ-teritoriale; … c)consemnarea litigiilor de hotare aflate pe rolul instanțelor judecătorești; … d)întocmirea documentelor tehnice cadastrale. … (2)Delimitarea și marcarea hotarelor administrative ale unităților administrativ-teritoriale prevăzute la alin. (1) precum și limitele intravilanelor localităților se face de către comisia stabilită în acest scop prin ordinul prefectului; regulamentul de organizare și funcționare a comisiei de delimitare se aproba prin ordin al ministrului administrației și internelor. … 20.Articolul 12 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 12(1)Documentele tehnice ale cadastrului general, care se vor întocmi la nivelul comunelor, orașelor și municipiilor, sunt:a)registrul cadastral al imobilelor; … b)indexul alfabetic al proprietarilor; … c)registrul cadastral al proprietarilor; … d)planul cadastral și anexele la partea I a cărții funciare. … (2)Deținătorii de imobile sunt obligați să permită accesul specialiștilor pentru executarea lucrărilor de cadastru general, sa admită, în condițiile legii, amplasarea, pe sol sau pe construcții, a semnelor și semnalelor geodezice și să asigure protecția și conservarea acestora.(3)Baza de date poate fi redactată și arhivata și sub forma de înregistrări, pe suporturi accesibile echipamentelor de prelucrare automată a datelor, având aceleași efecte juridice și forta probanta echivalenta cu cea a înscrisurilor în baza cărora au fost înregistrate.(4)Primării localităților au obligația sa înștiințeze deținătorii imobilelor, în scris, prin afișare și prin alte mijloace de publicitate, să permită accesul specialiștilor pentru executarea lucrărilor de cadastru sau, după caz, să se prezinte personal pentru a da lămuriri privitoare la imobile și a participa la identificarea și marcarea limitelor acestora. Dacă deținătorii imobilelor nu se prezintă, identificarea limitelor se face în lipsa acestora.(5)După finalizarea lucrărilor de teren, pentru fiecare unitate administrativ-teritorială, datele obținute se prelucreaza, se înregistrează în documentele tehnice ale cadastrului, se receptioneaza și se introduc în baza de date cadastrale. Datele definitorii ale fiecărui imobil se transmit de către oficiul teritorial, consiliului local, care are obligația să le aducă la cunoștința deținătorilor prin înștiințare scrisă și prin afișare la sediul primăriei.(6)Contestațiile cu privire la exactitatea datelor comunicate, însoțite de documente doveditoare, pot fi prezentate de deținători, în scris, în termen de 60 de zile de la înștiințarea scrisă, oficiului teritorial care le va soluționa în termen de 30 de zile. Cei nemulțumiți de modul de soluționare a contestațiilor de către oficiul teritorial pot face plângere la judecătoria în a carei raza de competența teritorială se afla imobilul, în termen de 30 de zile de la comunicarea rezultatelor.(7)Înscrierea în cartea funciară se face din oficiu, după finalizarea cadastrului general pe un teritoriu administrativ și expirarea termenului de soluționare a contestațiilor, în baza unui regulament aprobat prin ordin al directorului general al Agenției Naționale. … 21.La articolul 13, alineatele (4) și (5) se abroga. … 22.La articolul 13, alineatele (1), (2) și (3) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 13(1)Planul cadastral conține reprezentarea grafica a datelor din registrele cadastrale, referitoare la imobilele din cadrul unităților administrativ-teritoriale – comune, orașe și municipii – și se păstrează la oficiul teritorial.(2)Registrele, planurile cadastrale și anexele la partea I a cărții funciare vor sta la baza completării sau, după caz, a întocmirii din oficiu a cărților funciare, la finalizarea măsurătorilor cadastrale la nivelul unităților administrativ-teritoriale. O copie a acestora se păstrează în arhiva oficiilor teritoriale. Un exemplar din planurile și registrele cadastrale se transmite cu titlul gratuit la consiliile locale.(3)Planurile, registrele cadastrale și anexele la partea I a cărții funciare se țin la zi, în concordanta cu documentațiile cadastrale întocmite pentru înscrierea actelor și faptelor juridice, în baza cererilor și comunicărilor făcute potrivit legii. … 23.La articolul 14, alineatul (1) se abroga. … 24.La articolul 14, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Agenția Naționala și oficiile teritoriale din subordine au obligația de a furniza, la cerere, organelor abilitate, evidentele necesare stabilirii valorii de impunere. … 25.Articolul 15 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 15Completarea, modernizarea și menținerea în stare de utilizare a rețelei geodezice naționale necesare întocmirii și ținerii la zi a planurilor cadastrale și hartilor topografice se realizează sub coordonarea Agenției Naționale. … 26.Articolul 16 se abroga, … 27.Articolul 17 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 17Oficiul teritorial controlează avizează și receptioneaza după caz, lucrările de geodezie, topografie, cadastru și cartografie. … 28.Articolul 18 se abroga, … 29.Articolul 19 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 19Modul de avizare, verificare și recepție a lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei, topografiei și cartografiei se stabilește prin regulament aprobat prin ordin al directorului general al Agenției Naționale, cu consultarea uniunii profesionale înființată prin lege specială. … 30.La articolul 20, alineatele (1^1) – (1^5) și (3) se abroga. … 31.La articolul 20, alineatele (2), (4) și (5) se modifica și vor avea următorul cuprins:(2)Una sau mai multe parcele alăturate, de pe teritoriul unei unități administrativ-teritoriale, indiferent de categoria de folosința, aparținând aceluiași proprietar, formează imobilul definit la art. 1 alin. (3), se identifica printr-un număr cadastral unic și se înscrie într-o carte funciară.(4)Cărțile funciare întocmite și numerotate pe teritoriul administrativ al fiecărei localități alcătuiesc, împreună, registrul cadastral de publicitate imobiliară al acestui teritoriu, ce se tine de către biroul teritorial din cadrul oficiului teritorial în a cărui raza teritorială de activitate este situat imobilul respectiv.(5)Acest registru se întregește cu registrul de intrare, cu planul cadastral, cu registrul cadastral al imobilelor, indicând numărul cadastral al imobilelor și numărul de ordine al cărților funciare în care sunt înscrise, cu un index alfabetic al proprietarilor și cu o mapa în care se păstrează cererile de înscriere, împreună cu un exemplar al înscrisurilor constatatoare ale actelor sau faptelor juridice supuse înscrierii. … 32.După articolul 20 se introduce un nou articol, articolul 20^1 cu următorul cuprins:(1)Activitatea de publicitate imobiliară în cadrul oficiilor teritoriale este îndeplinită de registratori de carte funciară, denumiți în continuare registratori, numiți prin ordin al directorului general al Agenției Naționale, în urma unui concurs organizat de aceasta.(2)Numărul registratorilor pentru fiecare oficiu teritorial se stabilește prin ordin al directorului general al Agenției Naționale.(3)În cadrul oficiilor teritoriale, activitatea de publicitate imobiliară este în responsabilitatea unui registrator – șef iar în cadrul birourilor teritoriale în responsabilitatea unui registrator coordonator, numiți prin ordin al directorului general al Agenției Naționale, în urma unui concurs.(4)Poate fi numita registrator persoana care îndeplinește în mod cumulativ următoarele condiții:a)are cetățenia română și are capacitatea drepturilor civile; … b)este licențiat în drept; … c)nu are antecedente penale; … d)se bucura de o buna reputație; … e)cunoaște limba română; … f)este apt din punct de vedere medical pentru ocuparea funcției; … g)a îndeplinit timp de 5 ani funcția de asistent-registrator sau a exercitat timp de 3 ani funcția de notar, judecător, procuror, avocat, consilier juridic sau alta funcție de specialitate juridică. … (5)Absolvenții Institutului Național al Registratorilor au prioritate la ocuparea posturilor vacante de registratori. Organizarea concursului pentru ocuparea posturilor vacante de registratori se va face numai dacă acestea nu au fost ocupate de absolvenții Institutului.(6)Până la data organizării concursului, registratorii pot fi numiți din cadrul angajaților serviciilor de publicitate imobiliară care, deși nu îndeplinesc condițiile de studii, au cel puțin 5 ani de experiența în domeniul publicității imobiliare.(7)Registratorul răspunde pentru activitatea sa în condițiile legii.(8)În cadrul Agenției Naționale funcționează Direcția de publicitate imobiliară care organizează, coordonează și controlează activitatea de publicitate imobiliară din cadrul oficiilor teritoriale, în vederea respectării legilor și reglementărilor în materie. … 33.La articolul 21 alineatul (1) litera A, literele a), b) și c) se modifica și vor avea următorul cuprins: … "a) numărul de ordine și cel cadastral al imobilului;b)suprafața imobilului, destinația, categoriile de folosința și, după caz, construcțiile; … c)planul imobilului cu vecinătățile, descrierea imobilului și inventarul de coordonate al amplasamentului, pentru fiecare imobil în parte, constituie anexa la partea I, întocmită conform regulamentului aprobat prin ordin al directorului general al Agenției Naționale." … 34.La articolul 21 alineatul (1) litera A, litera d) se abroga. … 35.La articolul 22, alineatele (1), (2) și (3) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 22(1)Dreptul de proprietate și celelalte drepturi reale asupra unui imobil se vor înscrie în cartea funciară pe baza actului prin care s-a constituit ori s-au transmis în mod valabil.(2)Drepturile reale se sting numai prin înscrierea radierii lor din cartea funciară, cu consimțământul titularului dreptului; acest consimțământ nu este necesar dacă dreptul se stinge prin moartea titularului dreptului sau prin împlinirea termenului arătat în înscriere; dacă dreptul ce urmează să fie radiat este grevat în folosul unei persoane, radierea se va face cu păstrarea dreptului acestei persoane.(3)Hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă sau, în cazurile prevăzute de lege, actul autorității administrative, vor înlocui acordul de voința cerut în vederea înscrierii drepturilor reale, dacă sunt opozabile titularilor. … 36.Articolul 27 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 27(1)Înscrierile în cartea funciară își vor produce efectele de opozabilitate față de terți de la data înregistrării cererilor; ordinea înregistrării cererilor va determina rangul inscrierilor.(2)Dacă mai multe cereri de înscriere a drepturilor reale au fost depuse deodată la biroul teritorial, ele vor primi provizoriu același rang, urmând ca instanța sa hotărască asupra rangului fiecăreia.(3)Dacă au fost depuse deodată mai multe cereri având ca obiect înscrierea mai multor drepturi de ipoteca asupra aceluiași imobil, ele vor primi același rang. … 37.La articolul 28, după alineatul (2) se introduc doua noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:(3)Titularul drepturilor dobândite prin modurile enumerate, nu poate însă dispune de ele, decât după ce acestea au fost înscrise în prealabil în cartea funciară.(4)Înscrierile sunt de trei feluri:a)intabularea, având ca obiect înscrierea definitivă a drepturilor reale; … b)înscrierea provizorie a drepturilor reale sub condiția justificarii ulterioare; … c)notarea, având ca obiect, înscrierea drepturilor personale, a actelor și faptelor juridice referitoare la starea și capacitatea persoanelor, acțiunilor și căilor de atac în justiție, precum și a măsurilor de indisponibilizare, în legătură cu imobilele din cartea funciară." … 38.Articolul 29 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 29(1)Cel care s-a obligat sa strămute sau sa constituie în folosul altuia un drept real asupra unui imobil, este dator să-i predea toate înscrisurile necesare pentru înscrierea acelui drept.(2)Dacă un drept înscris în cartea funciară se stinge, titularul este obligat sa predea celui îndreptățit înscrisurile necesare radierii.(3)În situația în care cel obligat nu preda înscrisurile, persoana interesată va putea solicita instanței sa dispună înscrierea în cartea funciară. Hotărârea instanței de judecată va suplini consimțământul la înscriere al părții care are obligația, de a preda înscrisurile necesare înscrierii.(4)Dreptul la acțiunea în prestație tabulară este imprescriptibil.(5)Acțiunea în prestație tabulară se va indrepta și împotriva terțului dobanditor înscris în cartea funciară, dacă sunt întrunite cumulativ următoarele condiții:a)actul juridic în baza căruia se solicita prestația tabulară să fie încheiat anterior celui în baza căruia a fost înscris dreptul terțului în cartea funciară; … b)terțul sa fi dobândit imobilul cu titlu gratuit sau, dacă l-a dobândit cu titlu oneros, să fie de rea credința." … 39.Articolul 31 se abroga. … 40.Articolul 32 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 32(1)Înscrierea provizorie devine opozabilă terților cu rangul determinat de cererea de înscriere, sub condiție și în măsura justificarii ei.(2)Înscrierea provizorie poate fi cerută în următoarele situații:a)când dreptul real ce se cere a fi înscris este afectat de o condiție suspensivă; … b)când se solicita intabularea unui drept real în temeiul unei hotărâri judecătorești ce nu a rămas irevocabilă; … c)dacă se dobândește un drept tabular care, anterior, a fost înscris provizoriu; … d)dacă debitorul a consemnat sumele pentru care a fost înscrisă ipoteca ori privilegiul imobiliar; … e)dacă pentru soluționarea cererii sunt necesare înscrisuri suplimentare, care nu aduc însă atingere fondului dreptului ce se cere a fi înscris și nu fundamentează noi capete de cerere. … (3)În acest din urmă caz, solicitantul va fi înștiințat pentru a depune într-un termen stabilit, după caz, de registrator, înscrisurile necesare, sub sancțiunea radierii înscrierii provizorii. Dacă înscrisurile vor fi depuse în termenul fixat, se va proceda la justificarea înscrierii provizorii, printr-o încheiere data de registratorul de carte funciară.(4)Justificarea înscrierii provizorii se va face în temeiul consimțământului celui în contra căruia s-a efectuat înscrierea provizorie, a unei hotărâri judecătorești irevocabile ori a încheierii registratorului de carte funciară, în situația ultimului caz de înscriere provizorie menționat.(5)Justificarea radierii dreptului de ipoteca se va face în baza consimțământului dat în forma autentică al titularului dreptului de ipoteca ori în temeiul unei hotărâri judecătorești definitivă și irevocabilă. … … … 41.Articolul 34 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 34(1)Cuprinsul cărții funciare, în afară ingradirilor și excepțiilor legale, se considera exact numai în folosul acelei persoane care, în virtutea unui act juridic cu titlu legal, a dobândit cu buna-credința un drept real înscris în cartea funciară.(2)Dobânditorul este considerat de buna-credința dacă, la data înregistrării cererii de înscriere a dreptului în folosul sau, nu a fost notată nici o acțiune prin care se contesta cuprinsul cărții funciare, sau dacă din titlul transmitatorului și din cuprinsul cărții funciare nu reiese vreo neconcordanta între aceasta și situația juridică reală. … 42.Articolul 35 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 35Efectul de opozabilitate al inscrierilor este inoperant cu referire la:a)suprafața terenurilor, destinația, categoria de folosința, valoarea sau alte asemenea aspecte; … b)restricții aduse dreptului de proprietate prin raporturile de vecinătate, expropriere sau prin prevederi legale privind protecția ecologica, sistematizarea localităților și alte asemenea aspecte." … 43.După articolul 35 se introduce un nou articol, articolul 35^1, cu următorul cuprins: +
Articolul 35^1(1)În cazul în care cuprinsul cărții funciare nu corespunde, în privința înscrierii, cu situația juridică reală, se poate cere rectificarea sau, după caz, modificarea acesteia.(2)Prin rectificare se înțelege radierea, îndreptarea sau menționarea înscrierii oricărei operațiuni, susceptibilă a face obiectul unei înscrieri în cartea funciară.(3)Prin modificare se înțelege orice schimbare privitoare la aspecte tehnice ale imobilului, schimbare care nu afectează esența dreptului care poarta asupra acelui imobil. Modificarea nu se poate face decât la cererea titularului dreptului de proprietate.(4)Rectificarea inscrierilor în cartea funciară se poate face fie pe cale amiabilă prin declarație autentică, fie în caz de litigiu prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.(5)Erorile materiale săvârșite cu prilejul inscrierilor în cartea funciară pot fi îndreptate la cerere sau din oficiu.(6)Procedura de rectificare a inscrierilor în cartea funciară, a modificărilor și cea de îndreptare a erorilor materiale se va stabili prin regulament aprobat de directorul general al Agenției Naționale. … … 44.Articolul 38 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 38Acțiunea în rectificare, intemeiata pe nevalabilitatea înscrierii, a titlului ce a stat la baza acesteia sau pe gresita calificare a dreptului înscris, se va putea indrepta și împotriva terțelor persoane care și-au înscris un drept real, dobândit cu buna credința și prin act juridic cu titlu oneros, bazându-se pe cuprinsul cărții funciare, în termen de trei ani de la data înregistrării cererii de înscriere formulată de dobânditorul nemijlocit al dreptului a cărui rectificare se cere, afară de cazul când dreptul material la acțiunea de fond nu s-a prescris. … 45.Articolul 40 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 40Actele și faptele juridice, privitoare la drepturile personale, la starea și capacitatea persoanelor în legătură cu imobilele cuprinse în cartea funciară, vor putea fi înscrise la cerere, cu efect de opozabilitate pentru terțe persoane. … 46.La articolul 43, alineatele (1), (2) și (4) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 43(1)Orice persoană poate cerceta cartea funciară și celelalte evidente care alcătuiesc registrul cadastral de publicitate imobiliară, cu excepția evidentelor care privesc siguranța naționala.(2)La cerere, se vor elibera extrase, certificate sau copii certificate conform cu originalul de pe cărțile funciare, planuri sau înscrisuri, cu dovada plății tarifelor legale.(4)Mapa înscrisurilor privind înscrierea atacată poate fi cercetata de către instanța de judecată și organele de cercetare penală, în condițiile legii. … 47.Articolul 44 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 44(1)Imobilul înscris în cartea funciară se poate modifica prin alipiri, dezlipiri sau prin mărirea sau micșorarea întinderii acestuia.(2)Imobilul se modifica prin dezlipiri, dacă se desparte o parcela de un imobil. Dezlipirea unui imobil sau a unei părți dintr-un imobil, se face împreună cu sarcinile care grevează imobilul. Imobilul grevat cu sarcini nu poate fi alipit la un alt imobil, ci va forma, în caz de dezlipire, un imobil separat. … 48.Articolului 45 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 45(1)În caz de alipire sau dezlipire, se vor efectua transcrieri, dacă o parcela trece dintr-o carte funciară în alta, sau reinscrieri, dacă, dezlipindu-se o parcela, aceasta se va trece în aceeași carte funciară ca un imobil de sine statator.(2)Dacă se transcrie o parte din parcela într-o alta carte funciară, se va forma un imobil distinct cu număr cadastral nou, iar restul se înscrie în vechea carte funciară, cu menționarea noului număr cadastral și a suprafeței imobilului, iar dacă toate imobilele înscrise într-o carte funciară au fost transcrise, aceasta se va închide și nu va mai putea fi redeschisă pentru noi înscrieri. … 49.Articolului 46 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 46Mai mulți proprietari nu pot fi înscriși în aceeași carte funciară decât dacă se găsesc în cazul coproprietatii, caz în care se va arata partea indiviză a fiecărui proprietar. … 50.Articolul 47 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 47(1)Dacă un imobil cu construcție – condominiu -, din care unele părți sunt comune indivize iar restul sunt individuale, se întocmește o carte funciară colectivă pentru întreaga construcție, și câte o carte funciară individuală pentru fiecare proprietate individuală care poate fi reprezentată din apartamente sau spații cu alta destinație decât cea de locuința; prin asimilare, poate fi definit condominiu și un tronson cu una sau mai multe scări, din cadrul clădirii de locuit, în condițiile în care se poate delimita proprietatea comuna.(2)Dreptul de proprietate comuna forțată și perpetua pe părțile comune ale unui imobil se valorifica numai împreună cu dreptul de proprietate exclusiva care poarta asupra acestuia sau a unei părți determinate din acesta. … 51.Articolul 48 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 48(1)Imobilele ce aparțin domeniului public și domeniului privat al statului sau, după caz, al unității administrativ-teritoriale, se vor înscrie în cărți funciare speciale ale unității administrativ-teritoriale pe care sunt situate, cu excepțiile prevăzute de lege.(2)Cărțile funciare speciale se țin de către birourile teritoriale ale oficiului de cadastru și publicitate imobiliară. … 52.Articolul 49 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 49(1)Cererea de înscriere în cartea funciară se va depune la birourile teritoriale ale oficiului teritorial și va fi însoțită de înscrisul original sau de copia legalizată de pe acesta, prin care se constata actul sau faptul juridic a cărui înscriere se cere; copia legalizată se va păstra în mapa biroului de cadastru și publicitate imobiliară.(2)În cazul hotărârii judecătorești, se va prezenta o copie legalizată, cu mențiunea ca este definitivă și irevocabilă.(3)Cererile de înscriere se vor înregistra de îndată în registrul de intrare, cu menționarea datei și a numărului care rezultă din ordinea cronologică a depunerii lor.(4)Dacă mai multe cereri au fost depuse deodată la același birou teritorial, drepturile de ipoteca și privilegiile vor avea același rang, iar celelalte drepturi vor primi numai provizoriu rang egal, urmând ca prin judecata să se hotărască asupra rangului și asupra radierii încheierii nevalabile.(5)Înscrierile în cartea funciară se efectuează la cererea părților interesate, cu excepția cazurilor în care legea prevede înscrierea din oficiu; cererea de înscriere se îndreaptă la biroul unde se afla cartea funciară în care urmează să se facă înscrierea.(6)Intabularea sau înscrierea provizorie poate fi cerută de orice persoană care, potrivit înscrisului original, hotărârii judecătorești sau hotărârii autorității administrative, urmează sa strămute, sa constituie, sa modifice, sa dobândească sau sa stinga un drept tabular.(7)Înscrierea unui drept sau radierea unei sarcini pot fi cerute:a)de mandatarul general al celui îndrituit; … b)de oricare dintre titularii aceluiași drept. … (8)Creditorul a cărui creanța certa și exigibilă este dovedită printr-un înscris sau printr-o hotărâre judecătorească, ori în cazurile anume prevăzute de lege printr-o decizie a autorității administrative, va putea cere instanței, în numele și în folosul debitorului sau, înscrierea unui drept tabular sau radierea unei sarcini.(9)Debitorul care a plătit valabil creanța ipotecară a unui cesionar neînscris în cartea funciară poate cere radierea ipotecii, dacă înfățișează înscrisul original al cesiunii și chitanța doveditoare a plății. … 53.Articolul 50 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 50(1)În cazul în care registratorul admite cererea, dispune intabularea sau înscrierea provizorie prin încheiere, dacă înscrisul îndeplinește următoarele condiții:a)este încheiat cu respectarea formelor prescrise de lege; … b)indica numele părților; … c)individualizează imobilul printr-un identificator unic; … d)este însoțit de o traducere legalizată, dacă actul nu este întocmit în limba română; … e)este însoțit, după caz, de o copie a extrasului de carte funciară pentru autentificare sau a certificatului de sarcini ce a stat la baza întocmirii actului. … (2)Încheierea va cuprinde determinarea dreptului sau a faptului, indicarea numărului cadastral al imobilului și al cărții funciare, precum și a părții cărții funciare în care urmează a se face înscrierea. De asemenea, se vor indica pozițiile ce au fost radiate și numele celui în favoarea sau împotriva căruia s-au făcut înscrierile, indiferent de felul lor.(3)În cazul, în care identificarea cadastrala a imobilului nu este posibila, pe baza datelor existente, vor fi folosite documentații cadastrale întocmite și recepționate conform prevederilor prezentei legi. … 54.Articolul 51 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 51Dacă se constată că cererea de înscriere în cartea funciară nu întrunește condițiile legale, se va respinge printr-o încheiere motivată. Despre respingerea cererii se va face mențiune în registrul de intrare, în dreptul înregistrării acesteia precum și în cartea funciară. … 55.La articolul 52, alineatele (1) – (4) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 52(1)Încheierea se comunică celui care a cerut înscrierea sau radierea unui act sau fapt juridic, precum și celorlalte persoane interesate potrivit mențiunilor din cartea funciară, cu privire la imobilul în cauza, în termen de 15 de zile de la pronunțarea încheierii, dar nu mai târziu, de 30 de zile de la data înregistrării cererii.(2)Încheierea de înscriere sau de respingere poate fi atacată cu plângere, în termen de 15 zile de la comunicare, la biroul teritorial. Plângerea împotriva încheierii se depune la biroul teritorial și se va înscrie din oficiu în cartea funciară. Oficiul teritorial este obligat sa înainteze plângerea judecătoriei în a carei raza de competența teritorială se afla imobilul, însoțită de dosarul încheierii și copia cărții funciare.(3)Hotărârea pronunțată de judecătorie poate fi atacată cu apel.(4)Hotărârea judecătorească definitivă și irevocabilă se comunică, din oficiu, biroului teritorial de către instanța care s-a pronunțat ultima asupra fondului. … 56.La articolul 52, după alineatul (4) se introduc doua noi alineate, alineatele (5) și (6), cu următorul cuprins:(5)Înscrierea făcuta în temeiul acestei hotărâri judecătorești își produce efectele de la înregistrarea cererii de înscriere la biroul teritorial.(6)În cazul respingerii plângerii prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, notările făcute se radiază din oficiu. … 57.La articolul 53, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 53(1)Înscrierile și radierile efectuate în cărțile funciare nu pot fi rectificate decât pe baza hotărârii instanței judecătorești definitivă și irevocabilă sau pe cale amiabilă, în baza unei declarații date în forma autentică, de titularul tabular, respectiv de titular, în baza unei documentații cadastrale. … 58.La articolul 54, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 54(1)În cazul în care o carte funciară urmează a fi întocmită ori completată prin înscrierea unui imobil care nu a fost cuprins în nici o alta carte funciară, precum și în cazul în care o carte funciară a fost distrusa, pierdută ori a devenit nefolosibila, în tot sau în parte, din diferite cauze, întocmirea, completarea și reconstituirea, după caz, se face de către registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu acordul celor interesați pe baza unei încheieri. În acest scop se folosesc toate înscrisurile și documentațiile tehnice existente, privitoare la imobilele în cauza, precum și situația dreptului de proprietate. … 59.La articolul 55, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 55(1)Erorile materiale săvârșite cu prilejul inscrierilor sau radierilor se pot indrepta, prin încheiere motivată, de către registratorul de la biroul teritorial, la cerere sau din oficiu, cu comunicarea acesteia persoanei interesate. … 60.La articolul 56, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 56(1)Notarul public care a întocmit actul privitor la un drept tabular este obligat sa ceara din oficiu înscrierea în cartea funciară la biroul teritorial în a carei raza de activitate se afla imobilul. Despre exercitarea acestei obligații se va face mențiune expresă în cuprinsul actului sau, după caz, al certificatului de moștenitor. Mențiunea se va face în cazul în care pentru bunurile din masa succesorală s-a deschis carte funciară sau exista documentație cadastrala. La autentificarea actelor prin care se constituie, se modifica sau se stinge un drept real imobiliar, notarul public va solicita un extras de carte funciară pentru autentificare sau, după caz, certificat de sarcini. Pe perioada valabilității extrasului de carte funciară pentru autentificare, registratorul nu va efectua nici un fel de înscriere în cartea funciară, cu excepția aceleia pentru care a fost eliberat extrasul. … 61.După articolul 56 se introduce în nou articol, articolul 56^1, cu următorul cuprins: +
Articolul 56^1(1)Dreptul de proprietate dobândit prin construire se va putea înscrie în cartea funciară pe baza unui certificat eliberat de primăria localității unde este situat imobilul, prin care se atesta, când este cazul, faptul ca proprietarul a edificat construcțiile în conformitate cu autorizația de construire eliberata potrivit legii, precum și a unei documentații cadastrale.(2)Ipoteca se poate înscrie numai asupra unui imobil în întregul său, sau asupra cotei părți aparținând unui coproprietar. Dacă ipoteca s-a constituit asupra unei părți din construcție, ea va fi înscrisă atât asupra acesteia cat și asupra cotei corespunzătoare din părțile comune indivize.(3)Ipoteca constituită asupra unui bun viitor se poate întabula în condițiile legii privind creditul ipotecar pentru investițiile imobiliare, dacă în prealabil a fost notată existenta autorizației de construire și notarea procesului verbal de recepție parțială.(4)În toate cazurile când prin lege se acordă un privilegiu imobiliar sau o ipoteca legală pentru garantarea vreunui drept sau creanțe, acestea se vor înscrie din oficiu în cartea funciară, cu excepția situației în care părțile renunța în mod expres la acest beneficiu; înscrierea privilegiului sau a ipotecii legale se face, de regula, în temeiul înscrisului din care rezultă creanța privilegiată sau care conferă dreptul de a lua o inscripție ipotecară.(5)Privilegiile sau ipotecile legale se vor înscrie pentru suma prevăzută în înscris; dacă creanța nu este determinata, pentru suma maxima arătată în cerere, precum și cuantumul dobânzii. În toate cazurile, privilegiile se înscriu și capata rang numai în condițiile determinate de legea care le-a instituit, iar în lipsa vreunei mențiuni în această lege, ele primesc rang potrivit dispozițiilor legale privitoare la înscrierea ipotecilor.(6)Când în înscrisul doveditor al vânzării se invedereaza ca prețul nu a fost plătit ori nu a fost plătit în întregime, privilegiul pentru garantarea prețului datorat se înscrie din oficiu, în folosul vânzătorului.(7)Dacă vânzarea a fost desființata, privilegiul se va radia din oficiu.(8)Dispozițiile alin. (4) se vor aplica în mod corespunzător în cazul schimbului sau împărțelii, pentru diferența de valoare datorată în bani.(9)Privilegiul pentru garantarea prețului datorat de coproprietarul adjudecatar al imobilului supus împărțelii se va înscrie în temeiul actului de adjudecare.(10)Dacă ipoteca creanței novate a fost rezervată pentru garantarea noii creanțe, aceasta se va înscrie, în rangul vechii ipoteci sau vechiului privilegiu, în temeiul înscrisului care face dovada novatiunii.(11)Cel subrogat în drepturile creditorului ipotecar sau privilegiat va putea cere înscrierea strămutării dreptului de ipoteca sau privilegiului în temeiul înscrisurilor ce dovedesc subrogarea. … 62.La articolul 58, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Toate documentele de evidenta și publicitate imobiliară se preiau și se conserva de către birourile teritoriale din cadrul oficiilor teritoriale în a căror rază de activitate se afla imobilele. … 63.Articolul 59 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 59Actul juridic privind constituirea sau transmiterea unui drept real imobiliar, valabil încheiat anterior intrării în vigoare a prezentei legi, netranscris în registrul de transcripțiuni și inscriptiuni or, după caz, neînscris în cartea funciară, își produce efectele la data înscrierii în cartea funciară, potrivit prevederilor prezentei legi. Actul sub semnătura privată, valabil încheiat, va fi luat în considerare dacă are data certa anterioară intrării în vigoare a Legii fondului funciar nr. 18/1991. … 64.Articolul 60 se modifica și va avea următorul cuprins:Art. 60. – (1) În regiunile de carte funciară supuse Decretului-Lege nr. 115/1938 pentru unificarea dispozițiunilor privitoare la cărțile funciare sau, după caz, Legii nr. 242/1947 pentru transformarea cărților funciare provizorii din Vechiul Regat în cărți de publicitate funciară, înscrierile privitoare la imobile, cuprinse în cărțile funciare sau, după caz, în cărțile de publicitate funciară, vor continua să fie făcute în aceste cărți, cu respectarea și în condițiile dispozițiilor prezentei legi.(2)În regiunile de transcripțiuni și inscriptiuni imobiliare, până la deschiderea cărții funciare, privilegiile și ipotecile legale, sechestrul, urmărirea imobilului, a fructelor și veniturilor sale, punerea în mișcare a acțiunii penale, precum și acțiunile pentru apărarea drepturilor reale privitoare la imobilele neînscrise în cartea funciară vor continua să fie înscrise în vechile registre de publicitate imobiliară.(3)În cazul înscrierii unei construcții, a dezmembrarii sau alipirii unui corp funciar înscris într-o carte funciară întocmită în baza Decretului-Lege nr. 115/1938, precum și pentru înscrierea imobilelor dobândite în temeiul legilor funciare, pentru imobilul desprins se va deschide o noua carte funciară, potrivit prevederilor prezentei legi. … 65.La articolul 61, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 61(1)Actele și faptele juridice privind imobilele situate pe un teritoriu administrativ, pentru care nu s-au definitivat documentele cadastrului general, se vor înscrie în câte o carte funciară. În aceleași condiții, se vor înscrie și titlurile de proprietate emise în temeiul legilor funciare. La cererea de înscriere se va atașa documentația cadastrala la care se referă înscrierea, întocmită de o persoană fizica sau juridică autorizata de Agenția Naționala sau de oficiile teritoriale, după caz. Conținutul documentației cadastrale și modul de întocmire al acesteia se stabilesc de către Agenția Naționala. … 66.La articolul 61, alineatele (2) și (3) se abroga. … 67.Articolul 62 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 62Modul de înscriere a imobilelor aparținând instituțiilor din domeniul apărării, ordinii publice și al siguranței naționale se va stabili de către aceste organe, împreună cu Agenția Naționala. … 68.Articolul 65 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 65(1)Agenția Naționala întocmește, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, regulamentul de organizare și funcționare a birourilor teritoriale din cadrul oficiilor teritoriale.(2)Persoanele autorizate privind desfășurarea activității de realizare și de verificare a lucrărilor de specialitate din domeniul cadastrului, geodeziei și cartografiei de către persoanele fizice și juridice autorizate pe teritoriul României, vor proceda, în baza legii speciale, la constituirea unei uniuni profesionale. … 69.Articolul 66 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 66(1)Ministerul Administrației și Internelor, prin Agenția Naționala, este împuternicit sa controleze activitatea tuturor persoanelor fizice și juridice, care desfășoară activități pe teritoriul României în domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei.(2)Constituie contravenții următoarele fapte:a)folosirea în documente oficiale a datelor cu privire la proprietari, terenuri sau construcții, altele decât cele înscrise în documentele cadastrale realizate în condițiile prezentei legi; … b)refuzul proprietarilor de imobile de a permite accesul personalului de execuție pentru realizarea lucrărilor de cadastru, a celor geodezice, topografice și fotogrammetrice, cu excepția Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Roman de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Paza și persoanelor juridice din sectorul de apărare; … c)refuzul de a pune la dispoziția Agenției Naționale sau instituțiilor subordonate a documentațiilor de specialitate utilizabile la lucrările de cadastru de către cei care le dețin, cu excepția Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, Serviciului Roman de Informații, Serviciului de Informații Externe, Serviciului de Protecție și Paza și persoanelor juridice din sectorul de apărare; … d)publicarea, difuzarea sau utilizarea cu buna știința a datelor, documentelor și informațiilor de specialitate elaborate sau aflate în administrarea Agenției Naționale ori unităților subordonate fără acordul acestora, după caz; … e)executarea lucrărilor de geodezie, cartografie, cadastru, fotogrammetrie și teledetectie fără avizele de execuție eliberate de Agenția Naționala sau de oficiile de cadastru și publicitate imobiliară, după caz; … f)realizarea și verificarea lucrărilor de specialitate din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei, fără autorizație legală; … g)nerespectarea sau încălcarea regulamentelor, normelor, metodologiilor și standardelor din domeniile cadastrului, geodeziei și cartografiei, precum și din domeniul publicității imobiliare; … h)nerespectarea prevederilor legale cu privire la întocmirea, evidenta, multiplicarea și păstrarea datelor și documentelor cu caracter secret; … i)întocmirea de acte translative de proprietate fără extras de carte funciară. … (3)Faptele prevăzute la lit. a) și b) se sancționează cu amendă de la 2.000.000 lei la 5.000.000 lei, iar cele prevăzute la lit. c) – i) cu amendă de la 10.000.000 lei la 20.000.000 lei și/sau suspendarea autorizației.(4)Amenzile se aplică persoanelor fizice și juridice, după caz, și se vor actualiza prin ordin al ministrului administrației și internelor, pe baza indicilor de inflație stabiliți de Institutul Național de Statistica. … 70.Articolul 67 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 67(1)Constatarea contravențiilor și aplicarea sancțiunilor se realizează de către Agenția Naționala, prin împuterniciții săi.(2)Contravențiilor prevăzute în prezenta lege le sunt aplicabile dispozițiile Ordonanței Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările și completările ulterioare.(3)Degradarea sau distrugerea bornelor, reperelor, marcilor de nivelment și a semnalelor din rețeaua geodezica naționala, amplasate în subsol, pe sol sau pe construcții sau împiedicarea unor măsuri de conservare a acestor bunuri, constituie infracțiune de distrugere și se pedepsește potrivit prevederilor art. 217 din Codul penal.(4)De asemenea, constituie infracțiune de tulburare de posesie și se pedepsește, potrivit prevederilor art. 220 din Codul penal, modificarea cu intenție a materializarilor limitelor de proprietate, înființarea sau mutarea semnelor de hotar și a reperelor de marcare a limitelor de zona a caii ferate, drumurilor, canalelor, aeroporturilor, porturilor, căilor navigabile, delimitărilor de hotare cadastrale, silvice, geologice și miniere, fără aprobarea prevăzută de lege. … 71.Articolul 68 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 68(1)În termen de 10 zile de la data definitivării lucrărilor de introducere sau întreținere a cadastrului general pe o unitate administrativ-teritorială – comuna, oraș sau municipiu, oficiul teritorial transmite birourilor teritoriale documentele tehnice cadastrale de pe teritoriul fiecărei unități administrativ-teritoriale, în vederea întocmirii din oficiu a cărților funciare ale imobilelor.(2)Oficiile teritoriale și birourile teritoriale realizează, păstrează și asigura conservarea copiilor de siguranță de pe documentele de cadastru, geodezie, cartografie și publicitate imobiliară, inclusiv de pe microfilme sau suporturi informatice. … 72.După articolul 68 se introduce articolul 68^1 cu următorul cuprins: +
Articolul 68^1Sistemele informationale specifice domeniilor de activitate se realizează de către autoritățile publice centrale care răspund de domeniile respective. … 73.Articolul 70 se abroga. … 74.Articolul 71 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 71(1)Informațiile referitoare la rețeaua geodezica naționala, hărțile oficiale, cadastrul general și publicitatea imobiliară sunt informații publice și reprezintă bun proprietate publică a statului și sunt în administrarea Agenției Naționale prin unitățile subordonate. Aceste informații se pot consulta și sunt accesibile oricăror persoane fizice sau juridice contra cost, cu excepția informațiilor privind siguranța naționala.(2)Informațiile menționate mai sus pot fi consultate gratuit de către autoritățile publice centrale și locale în vederea realizării proiectelor de interes național. … 75.Partea introductivă a alineatului (2) la articolul 72 se modifica și va avea următorul cuprins:(2)La data finalizarii lucrărilor de cadastru general și a registrelor de publicitate imobiliară pentru întreg teritoriul administrativ al unei unități administrativ-teritoriale își încetează aplicabilitatea, pentru teritoriul respectiv, următoarele dispoziții legale: … +
Articolul IILegea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 61 din 26 martie 1996, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare. +
Titlul XIIIAccelerarea judecaților în materia restituirii proprietăților funciare +
Articolul 1În scopul accelerării judecării plangerilor, contestațiilor și a altor litigii apărute în urma aplicării Legii fondului funciar nr. 18/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și ale Legii nr. 1/2000 pentru reconstituirea drepturilor de proprietate asupra terenurilor agricole și celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii fondului funciar nr. 18/1991 și ale Legii nr. 16/1997, cu modificările și completările ulterioare, numite în continuare procese funciare, procedura în fața instanțelor judecătorești se va efectua conform prevederilor acestui titlu, care se vor completa cu cele ale Codului de procedura civilă. +
Articolul 2(1)Judecarea proceselor funciare se face de urgenta și cu precădere, inclusiv în perioada vacantelor judecătorești. Termenele de judecată acordate de instanța nu vor putea fi mai mari de 15 zile, cu excepția cazului când părțile sunt de acord cu acordarea unui termen mai lung.(2)În cadrul instanțelor judecătorești procesele funciare se vor soluționa de către complete specializate. +
Articolul 3(1)Cu excepția citarii părții pentru primul termen de judecată sau pentru primul termen ulterior repunerii cauzei pe rol, precum și a comunicării hotărârilor judecătorești prin care se soluționează procesul în curs, oricare dintre părți poate îndeplini, prin intermediul executorului judecătoresc, procedura de citare sau de comunicare a cererilor ori înscrisurilor către cealaltă parte.(2)În acest caz, partea nu poate, cu excepția situației prevăzute la art. 118 alin. (3) din Codul de procedură civilă, sa ceara amânarea judecării cauzei pentru pregătirea apărării sau pentru a lua la cunoștința de cererile ori înscrisurile comunicate, dacă dovada citarii ori a comunicării făcute cu cel puțin 5 zile înainte de termenul de judecată este depusa la acel termen. +
Articolul 4(1)Pentru propunerea și administrarea probelor vor fi aplicate următoarele reguli:a)expertiza tehnica nu va fi încuviințată decât dacă partea solicitanta depune în ședința publică respectiva obiectivele de expertiza solicitate; … b)proba cu martori nu va fi încuviințată decât dacă partea depune la termenul la care admiterea probei urmează a fi pusă în discuție numele și adresa complete ale martorilor propuși; … c)proba cu interogatoriu nu va fi încuviințată decât dacă partea care propune această probă pune la dispoziție la termenul la care se dezbate admisibilitatea acestei probe lista intrebarilor la care trebuie să răspundă cealaltă parte. … (2)Martorii nu vor fi citați în vederea audierii, prezentarea lor la termenul de judecată fiind în sarcina părții care i-a propus.(3)Raportul de expertiza tehnica va putea fi comunicat de către expert, concomitent cu depunerea la instanța, și direct părților în proces, cu respectarea termenelor procedurale.(4)Nedepunerea raportului de expertiza, din culpa expertului tehnic, cu mai puțin de 7 zile înainte de termenul de judecată acordat în acest scop, atrage obligarea sa la plata unei amenzi civile, potrivit dispozițiilor Codului de procedura civilă, chiar dacă instanța nu i-a pus în vedere anterior posibilitatea aplicării unei asemenea sancțiuni. În situația în care expertul dovedește ca nedepunerea expertizei la termen nu se datorează culpei sale, acesta va fi exonerat de la plata amenzii, cu condiția depunerii raportului la termenul de judecată stabilit. Dacă întârzierea depășește termenul fixat de instanța, expertul va putea fi obligat și la plata unei amenzi cominatorii către stat de cel puțin 100.000 lei/zi de întârziere, începând cu ziua următoare termenului de judecată.(5)Expertizele extrajudiciare prezentate de către părți în cadrul proceselor funciare au aceeași valoare probanta ca și expertizele ordonate de către instanța de judecată, cu condiția ca acestea să fie efectuate de către experți autorizați de către Ministerul Justiției. +
Articolul 5(1)Hotărârile pronunțate de instanțele judecătorești în procesele funciare în prima instanța sunt supuse numai recursului. Hotărârile definitive și irevocabile susceptibile de înscriere în cartea funciară sunt comunicate din oficiu de către instanța de judecată birourilor de carte funciară.(2)Prin derogare de la art. 264 din Codul de procedură civilă, motivarea hotărârilor pronunțate în cadrul proceselor funciare trebuie făcuta în maxim 7 zile de la pronunțare.(3)Punerea în executare a hotărârilor judecătorești pronunțate în procesele funciare este scutită de la plata taxelor de timbru și a timbrului judiciar. Creditorul va achită până la 20% din cheltuielile de executare silită, inclusiv onorariul executorului judecătoresc, urmând ca diferența să fie obținută de executorul judecătoresc direct de la debitor, o dată cu avansul achitat. +
Titlul XIVDispoziții tranzitorii +
Articolul UNICPână la data aprobării actelor normative de modificare a acestora, Normele metodologice emise în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 – 22 decembrie 1989, republicată, al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 94/2000 privind retrocedarea unor bunuri imobile care au aparținut cultelor religioase din România, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 501/2002, cu modificările și completările ulterioare, și al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 83/1999 privind, restituirea unor bunuri imobile care au aparținut comunităților cetățenilor aparținând minorităților naționale din România, aprobată cu completări prin Legea nr. 66/2004, cu modificările ulterioare, rămân aplicabile, în măsura în care nu contravin prevederilor prezentei legi. +
Titlul XV****)Modificarea și completarea Legii nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii****) Legea nr. 317/2004 a fost republicată în temeiul art. VI din Titlul XV al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005. +
Articolul ILegea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, se modifica și se completează după cum urmează:1.Articolul 1 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 1(1)Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenței justiției.(2)Consiliul Superior al Magistraturii este independent și se supune în activitatea sa numai legii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii răspund în fața judecătorilor și procurorilor pentru activitatea desfășurata în exercitarea mandatului. … 2.Articolul 3 se abroga. … 3.La articolul 4, literele a) și c) se modifica și vor avea următorul cuprins: … "a) 9 judecători și 5 procurori, aleși în adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, care compun cele doua secții ale Consiliului, una pentru judecători și una pentru procurori;c)Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, reprezentant al puterii judecătorești, ministrul justiției și Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, care sunt membri de drept ai Consiliului." … 4.Articolul 5 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 5Secția pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:a)2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție; … b)3 judecători de la curțile de apel; … c)2 judecători de la tribunale; … d)2 judecători de la judecătorii." … 5.Articolul 6 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 6Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii este alcătuită din:a)1 procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de la Parchetul Național Anticoruptie; … b)1 procuror de la parchetele de pe lângă curțile de apel; … c)2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale; … d)1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii." … 6.Articolul 7 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 7(1)Judecătorii și procurorii, membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, prevăzuți la art. 4 lit. a), sunt aleși în adunările generale ale judecătorilor sau, după caz, ale procurorilor.(2)Data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și ale procurorilor se stabilește de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, cu cel puțin 90 de zile înainte de expirarea mandatului membrilor acestuia și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. … … … 7.Articolul 8 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 8(1)Membrii Consiliului Superior al Magistraturii se aleg din rândul judecătorilor și procurorilor numiți de Președintele României.(2)Judecătorii și procurorii își pot susține candidaturile depuse pentru alegerea ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii în fața colectivelor de judecători și procurori. Candidaturile judecătorilor și procurorilor pot fi susținute de colectivele de judecători și procurori, precum și de asociațiile profesionale ale acestora.(3)Perioada în care pot fi depuse candidaturile se stabilește de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.(4)Candidaturile se depun la colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție, la colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la colegiul de conducere al Parchetului Național Anticoruptie sau la colegiile de conducere ale curților de apel ori ale parchetelor de pe lângă acestea, însoțite de:a)curriculum vitae; … b)un proiect privind principalele obiective pe care le vor urmări judecătorii sau procurorii în cazul alegerii în Consiliul Superior al Magistraturii, precum și, după caz, documentele de sustinere a candidaturii; … c)o declarație pe proprie răspundere din care să rezulte că nu au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 și nici nu au colaborat cu acestea; … d)o declarație autentică, pe proprie răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații; … e)o declarație de interese actualizată. … (5)Nu pot fi aleși membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, judecătorii și procurorii care au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea ori cei care au un interes personal, ce influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege.(6)Colegiile de conducere ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetului Național Anticoruptie, ale curților de apel și ale parchetelor de pe lângă acestea verifica îndeplinirea condițiilor prevăzute la alin. (1) – (5) de către judecătorii și procurorii care și-au depus candidaturile. … 8.La articolul 9, alineatele (2)-(4) se modifica și vor avea următorul cuprins:(2)Procurorii de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și procurorii de la Parchetul Național Anticoruptie aleg, în adunarea generală comuna a procurorilor din aceste parchete, prin vot secret, direct și personal, un membru pentru Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care și-au depus candidatura. În cadrul adunării generale votează și procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.(3)Sunt aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii 2 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau de la Parchetul Național Anticoruptie, care au obținut majoritate de voturi în adunările generale.(4)În cazul în care nici unul dintre candidați nu obține majoritate de voturi, se organizează turul doi al alegerilor la care participa judecătorii și procurorii clasați pe primele doua locuri. Este ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii, candidatul care a obținut numărul cel mai mare de voturi în turul doi al alegerilor. … 9.La articolul 10, alineatele (1) și (2) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 10(1)Colegiul de conducere al fiecărei curți de apel și al fiecărui parchet de pe lângă acestea centralizează candidaturile depuse de judecătorii și procurorii din circumscripțiile lor.(2)Candidaturile se centralizează pe categorii de instanțe și parchete și se transmit instanțelor și parchetelor din circumscripția curții de apel, însoțite de documentele prevăzute la art. 8 alin. (4). … 10.La articolul 11, alineatele (3), (4) și (6) se modifica și vor avea următorul cuprins:(3)Sunt desemnați pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii judecătorii și procurorii care au obținut majoritate de voturi în adunările generale prevăzute la alin. (1) și (2). Dispozițiile art. 9 alin. (4) se aplică în mod corespunzător.(4)Judecătorii militari și procurorii militari își depun candidatura la Curtea Militară de Apel București sau, după caz, la Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel București. Dispozițiile alin. (1) – (3) se aplică în mod corespunzător. Tribunalul Militar Teritorial București și tribunalele militare, precum și parchetele de pe lângă acestea desemnează câte un candidat care va fi inclus pe listele prevăzute la art. 12 alin. (1) lit. c) și e), respectiv d) și f).(6)Listele prevăzute la alin. (5) și documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. … 11.Articolul 12 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 12(1)Listele judecătorilor și ale procurorilor care au fost desemnați pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se transmit instanțelor sau, după caz, parchetelor, de către Consiliul Superior al Magistraturii, cu cel puțin 20 zile înainte de data stabilită pentru adunările generale, după cum urmează:a)lista cuprinzând cei 16 candidați de la curțile de apel se transmite tuturor curților de apel; … b)lista cuprinzând cei 16 candidați de la parchetele de pe lângă curțile de apel se transmite tuturor parchetelor de pe lângă curțile de apel; … c)lista cuprinzând cei 16 candidați de la tribunale și tribunalele specializate se transmite tuturor tribunalelor și tribunalelor specializate; … d)lista cuprinzând cei 16 candidați de la parchetele de pe lângă tribunale și tribunale specializate se transmite tuturor parchetelor de pe lângă tribunale și tribunale specializate; … e)lista cuprinzând cei 16 candidați de la judecătorii se transmite tuturor judecătoriilor; … f)lista cuprinzând cei 16 candidați de la parchetele de pe lângă judecătorii se transmite tuturor parchetelor de pe lângă judecătorii. … (2)Listele prevăzute la alin. (1) și documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) se afișează la sediile instanțelor și parchetelor. … 12.La articolul 13, alineatele (1) și (2) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 13(1)Listele prevăzute la art. 12 alin. (1) și documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) se transmit de către Consiliul Superior al Magistraturii instanțelor și parchetelor, însoțite de buletine de vot.(2)Consiliul Superior al Magistraturii transmite fiecărei instanțe și fiecărui parchet un număr de buletine de vot stampilate egal cu numărul judecătorilor și procurorilor din cadrul parchetului, cu un plus de 10%. … 13.La articolul 14, alineatele (2)-(4) se modifica și vor avea următorul cuprins:(2)Judecătorii de la curțile de apel și procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct și personal, 3 judecători de la curțile de apel și un procuror de la parchetele de pe lângă acestea.(3)Judecătorii de la tribunale și tribunalele specializate și procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct și personal, 2 judecători de la tribunale și tribunalele specializate și 2 procurori de la parchetele de pe lângă acestea.(4)Judecătorii de la judecătorii și procurorii de la parchetele de pe lângă acestea aleg ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii, în adunările lor generale, prin vot secret, direct și personal, 2 judecători de la judecătorii și un procuror de la parchetele de pe lângă acestea. … 14.La articolul 15, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)În procedura de alegere a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, fiecare judecător și procuror votează un număr de candidați egal cu numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, care reprezintă categoria de instanțe sau parchete la nivelul cărora judecătorul sau, după caz, procurorul își desfășoară activitatea. … 15.La articolul 15, se introduc doua noi alineate, alineatele (4) și (5), cu următorul cuprins:(4)În cazul în care au fost votate mai puține persoane decât cele prevăzute la alin. (3), votul este nul.(5)La alegerea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii nu pot participa judecătorii și procurorii detașați la alte autorități decât la instanțe sau parchete. … 16.Articolul 16 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 16(1)Judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală, împreună cu doi judecători sau procurori desemnați înaintea votului de adunările generale:a)asigura numărarea voturilor; … b)întocmește procesul-verbal cu privire la desfășurarea alegerilor și rezultatele votului și îl transmite Consiliului Superior al Magistraturii; … c)comunică numele judecătorilor sau al procurorilor desemnați pentru a candida la funcția de membru al Consiliului Superior al Magistraturii potrivit art. 11 alin. (5) ori, după caz, alcătuiește și transmite Consiliului Superior al Magistraturii lista cuprinzând candidații înscriși în ordinea descrescătoare a voturilor obținute în adunările generale prevăzute la art. 9 alin. (3) și la art. 14 alin. (2) – (4). … (2)Pentru îndeplinirea atribuțiilor prevăzute la alin. (1), judecătorul sau procurorul care a prezidat adunarea generală este ajutat de 2 judecători sau, după caz, de 2 procurori, desemnați de adunările generale, dintre judecătorii sau procurorii care nu și-au depus candidaturile. … 17.La articolul 17, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins: … "(2) Sunt aleși ca membri al Consiliului Superior al Magistraturii:a)3 judecători de la curțile de apel, care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național; … b)2 judecători de la tribunale și tribunalele specializate, care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național; … c)2 judecători de la judecătorii, care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național; … d)1 procuror de la parchetele de pe lângă curțile de apel, care a obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național; … e)2 procurori de la parchetele de pe lângă tribunale și tribunalele specializate care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național; … f)1 procuror de la parchetele de pe lângă judecătorii, care au obținut numărul cel mai mare de voturi la nivel național" … 18.La articolul 18, alineatele (1)-(3) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 18(1)Consiliul Superior al Magistraturii verifica legalitatea procedurilor de alegere, din oficiu sau la sesizarea oricărui judecător sau procuror.(2)Contestațiile referitoare la legalitatea procedurilor de alegere pot fi depuse la Consiliul Superior al Magistraturii, în termen de 15 zile de la data alegerilor.(3)Contestațiile se soluționează de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la data sesizării. Soluția motivată a contestației se comunică persoanelor care au făcut sesizarea. … 19.La articolul 18, după alineatul (1), se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1)În vederea formulării sesizării, judecătorii și procurorii au dreptul sa verifice procesele verbale cu privire la desfășurarea alegerilor și rezultatul acestora, precum și buletinele de vot. … 20.La articolul 19, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1)Înainte de transmiterea listei către biroul permanent, Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifica și comunică, în termen de 15 zile de la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă judecătorii și procurorii aleși au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990 sau au colaborat cu acestea. … 21.La articolul 20 alineatele (1)-(3), (5) și (6) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 20(1)În vederea alegerii celor doi reprezentanți ai societății civile în Consiliul Superior al Magistraturii, organizațiile profesionale ale juristilor, consiliile profesionale ale facultăților de drept acreditate, asociațiile și fundațiile care au ca obiectiv apărarea drepturilor omului, pot propune Biroului Permanent al Senatului câte un candidat.(2)Pot fi aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii reprezentanți ai societății civile, care îndeplinesc următoarele condiții:a)sunt specialiști în domeniul dreptului, cu o vechime de cel puțin 7 ani în activitatea juridică; … b)se bucura de înalta reputație profesională și morala; … c)nu au făcut parte din serviciile de informații înainte de 1990, nu au colaborat cu acestea și nu au un interes personal, care influențează sau ar putea influența îndeplinirea cu obiectivitate și imparțialitate a atribuțiilor prevăzute de lege; … d)nu au calitatea de membru al unui partid politic și nu au îndeplinit în ultimii 5 ani funcții de demnitate publică. … (3)Propunerile de candidaturi, se depun la Biroul Permanent al Senatului, între a 90-a zi și a 60-a zi înainte de expirarea mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, însoțite de hotărârea judecătorească sau, după caz, actul normativ de înființare, de actul constitutiv și statutul persoanelor juridice prevăzute la alin. (1), precum și de cazierul fiscal al acestora.(5)Candidații propuși vor prezenta Senatului documentele prevăzute la art. 8 alin. (4), precum și cazierul judiciar.(6)Lista candidaților și documentele prevăzute la art. 8 alin. (4) se afișează pe paginile de internet ale Senatului și Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 5 zile de la expirarea perioadei de depunere a acestora. … 22.La articolul 21 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu următorul cuprins:(2)Dispozițiile art. 19 alin.(1^1) se aplică în mod corespunzător. … 23.La articolul 23, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)În ședința de constituire, prezidata de președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, sunt aleși președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii. … 24.La articolul 23 se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3)În termen de 15 zile de la ședința de constituire a Consiliului Superior al Magistraturii se stabilesc atribuțiile și responsabilitățile fiecărei membru permanent, pe domenii de activitate. … 25.La articolul 24, după alineatul (1) se introduce un alineat nou, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1)Membrii Consiliului Superior al Magistraturii desfășoară activitate permanenta. … 26.La articolul 24, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii nu exercita activitatea de judecător sau procuror. Judecătorii și procurorii aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii își suspenda activitatea de judecător, respectiv de procuror referitoare la prezenta judecătorilor în complete de judecată, respectiv efectuarea actelor de urmărire penală de către procurori. La încetarea mandatului, cei care au optat pentru suspendarea activității își reiau activitatea de judecător sau procuror. … 27.La articolul 24 se introduc trei noi alineate, alineatele (3), (4) și (5), cu următorul cuprins:(3)Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii aflați în funcție la data intrării în vigoare a prezentei legi pot opta pentru suspendarea activității de judecător sau procuror pentru perioada rămasă până la terminarea mandatului. Opțiunea se exprima în scris, la președintele Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi.(4)Funcțiile de conducere deținute de judecătorii sau procurorii aleși ca membri ai Consiliului Superior al Magistraturii se suspenda de drept la data publicării hotărârii Senatului în Monitorul Oficial al României, Partea I. Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii ce dețin o funcție de conducere la instanțe ori parchete, la data intrării în vigoare a prezentei legi, pot opta pentru suspendarea din funcția de conducere respectiva în condițiile alin. (2).(5)Perioada în care judecătorul sau procurorul este membru al Consiliului Superior al Magistraturii constituie vechime în aceste funcții. … 28.La articolul 25, alineatele (1) și (6) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 25(1)Consiliul Superior al Magistraturii este condus de președinte, ajutat de un vicepreședinte, aleși dintre judecătorii și procurorii prevăzuți la art. 4 lit. a), care fac parte din secții diferite, pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit.(6)În caz de vacanta a funcției de președinte sau de vicepreședinte, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în termen de cel mult o luna de la constatarea vacantei, va proceda la alegerea noului președinte, respectiv vicepreședinte. … 29.La articolul 25 alineatul (3), litera g) se abroga. … 30.La articolul 27, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Judecătorul sau procurorul care prezidează lucrările secției semnează hotărârile și celelalte acte emise de aceasta. … 31.Articolul 28 se modifica și va avea următorul cuprins; +
Articolul 28(1)Consiliul Superior al Magistraturii se întrunește în plen și în secții, la convocarea președintelui, a vicepreședintelui sau a majorității membrilor plenului ori, după caz, ai secțiilor.(2)Lucrările Plenului Consiliului Superior al Magistraturii se desfășoară în prezenta a cel puțin 15 membri, iar lucrările secțiilor se desfășoară în prezenta majorității membrilor acestora.(3)Hotărârile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și hotărârile secțiilor se iau cu votul majorității membrilor prezenți. … 32.La articolul 29, alineatele (1) și (2) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 29(1)Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție participa la lucrările secției pentru judecători, Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, la lucrările secției pentru procurori, iar ministrul justiției, la lucrările ambelor secții.(2)Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției și Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu au drept de vot, în situațiile în care secțiile îndeplinesc rolul de instanța de judecată în domeniul răspunderii disciplinare. … 33.La articolul 30, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins:(1^1)Asociațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor pot participa la lucrările Plenului și ale secțiilor, exprimand, atunci când considera necesar, un punct de vedere asupra problemelor ce se dezbat, la inițiativa lor sau la solicitarea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. … 34.La articolul 30, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii, în plen și în secții, se iau prin vot direct și secret și se motiveaza. … 35.La articolul 30 după alineatul (3) se introduc cinci noi alineate, alineatele (3^1)-(3^5), cu următorul cuprins:(3^1)Hotărârile Plenului privind cariera și drepturile judecătorilor și procurorilor se redactează în cel mult 20 de zile și se comunică de îndată.(3^2)Hotărârile prevăzute la alin. (3^1) se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 10 zile de la redactare.(3^3)Hotărârile prevăzute la alin. (3^1) pot fi atacate cu recurs, de orice persoană interesată, în termen de 15 zile de la comunicare sau de la publicare, la Secția de Contencios Administrativ și Fiscal a Înaltei Curți de Casație și Justiție.(3^4)Recursul suspenda executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii.(3^5)Hotărârea prin care se soluționează recursul prevăzut la alin. (3^3) este irevocabilă. … 36.La articolul 30, alineatul (4) se modifica și va avea următorul cuprins:(4)Ordinea de zi se publică cu 3 zile înainte pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se publică în Buletinul Oficial al Consiliului Superior al Magistraturii și pe pagina de Internet a Consiliului Superior al Magistraturii. … 37.Articolul 31 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 31(1)Consiliul Superior al Magistraturii are dreptul și obligația de a se sesiza și din oficiu pentru a apara judecătorii și procurorii împotriva oricărui act care le-ar putea afecta independenta sau imparțialitatea ori ar crea suspiciuni cu privire la acestea. De asemenea, Consiliul Superior al Magistraturii apara reputația profesională a judecătorilor și procurorilor.(2)Judecătorul sau procurorul care considera ca independenta, imparțialitatea sau reputația profesională îi sunt afectate în orice mod se poate adresa Consiliului Superior al Magistraturii care, după caz, poate dispune verificarea aspectelor semnalate, publicarea rezultatelor acesteia, poate sesiza organul competent sa decidă asupra măsurilor care se impun sau poate dispune orice alta măsura corespunzătoare, potrivit legii.(3)Consiliul Superior al Magistraturii asigura respectarea legii și a criteriilor de competența și etica profesională în desfășurarea carierei profesionale a judecătorilor și procurorilor.(4)Atribuțiile Plenului Consiliului Superior al Magistraturii și ale secțiilor acestuia, referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor, se exercită cu respectarea dispozițiilor Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraților, cu modificările ulterioare și ale Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, cu modificările și completările ulterioare. … 38.Articolul 34 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 34Consiliul Superior al Magistraturii întocmește și păstrează dosarele profesionale ale judecătorilor și procurorilor. … 39.Articolul 36 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 36Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor:a)propune Președintelui României numirea în funcție și eliberarea din funcție a judecătorilor și a procurorilor, cu excepția celor stagiari; … b)numește judecătorii stagiari și procurorii stagiari, pe baza rezultatelor obținute la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii; … c)dispune promovarea judecătorilor și a procurorilor; … d)eliberează din funcție judecătorii stagiari și procurorii stagiari; … e)propune Președintelui României conferirea de distincții pentru judecători și procurori, în condițiile legii; … f)îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament." … 40.Articolul 37 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 37(1)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții referitoare la admiterea în magistratura, evaluarea, formarea și examenele judecătorilor și procurorilor:a)la propunerea Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, stabilește numărul anual de cursanți ai Institutului Național al Magistraturii, aproba anual data și locul pentru organizarea concursului de admitere la Institutul Național al Magistraturii, stabilește tematica pentru concursul de admitere la Institutul Național al Magistraturii și aproba programul de formare profesională a auditorilor de justiție, emite avize și adopta regulamente, în cazurile și în condițiile prevăzute de lege; … b)numește comisia de admitere și comisia de elaborare a subiectelor pentru admiterea în Institutul Național al Magistraturii, în condițiile prevăzute de Regulamentul de organizare a examenului de admitere în Institutul Național al Magistraturii; … c)organizează și validează, potrivit legii și regulamentului, examenul de capacitate al judecătorilor și procurorilor și aproba programul de formare profesională continua a judecătorilor și procurorilor, la propunerea Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, precum și tematica activităților de formare profesională continua, organizate de curțile de apel și parchetele de pe lângă acestea; … d)organizează și validează, potrivit legii și regulamentului, concursurile pentru numirea în funcții de conducere a judecătorilor și procurorilor; … e)dispune organizarea concursurilor de promovare a judecătorilor și procurorilor; … f)numește comisiile pentru evaluarea activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, în condițiile legii; … g)numește și revoca directorul și directorii adjuncți ai Institutului Național al Magistraturii, la propunerea Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, și desemnează judecătorii și procurorii care vor face parte din Consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii; … h)la propunerea Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, aproba structura organizatorică, statele de funcții și statele de personal ale Institutului Național al Magistraturii; … i)numește directorul și directorii adjuncți ai Școlii Naționale de Grefieri și desemnează judecătorii și procurorii membri în Consiliul de conducere al școlii. … j)îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament. … (2)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii soluționează contestațiile formulate de judecători și procurori împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția celor date în materie disciplinară. … … 41.Articolul 38 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 38Plenul Consiliului Superior al Magistraturii are următoarele atribuții referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor și a parchetelor:a)convoacă adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, în condițiile legii; … b)aproba măsurile pentru suplimentarea sau reducerea numărului de posturi pentru instanțe și parchete; … c)elaborează propriul proiect de buget, cu avizul consultativ al Ministerului Finanțelor Publice, și emite avizele conforme pentru proiectele de buget ale instanțelor și parchetelor; … d)îndeplinește orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament." … 42.La articolul 39, alineatele (1), (2) și (6) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 39(1)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii adopta Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul privind procedura alegerii membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, Regulamentul de ordine interioară al instanțelor judecătorești, precum și alte regulamente și hotărâri prevăzute în Legea nr. 303/2004 și în Legea nr. 304/2004.(2)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii asigura publicarea Codului deontologic al judecătorilor și procurorilor și a regulamentelor prevăzute la alin. (1) în Monitorul Oficial al României, Partea I, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii.(6)Consiliul Superior al Magistraturii elaborează anual, un raport privind starea justiției și un raport privind activitatea proprie, pe care le prezintă Camerelor reunite ale Parlamentului României până la data de 15 februarie a anului următor și le publică, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii. … … 43.Articolul 41 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 41Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuții referitoare la cariera judecătorilor și procurorilor:a)dispun delegarea judecătorilor și detașarea judecătorilor și procurorilor, în condițiile legii; … b)numesc în funcții, de conducere judecătorii și procurorii, în condițiile legii și ale regulamentului; … c)examinează recomandările primite de la Colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție privind numirea în funcție a judecătorilor în cadrul Curții; … d)analizează îndeplinirea condițiilor legale de către judecătorii stagiari și procurorii stagiari care au promovat examenul de capacitate, de către alți juriști care au fost admiși la concursul de intrare în magistratura, de către judecătorii și procurorii înscriși la concursul de promovare și de către judecătorii și procurorii propuși pentru numirea în funcții de conducere; … e)soluționează contestațiile împotriva calificativelor acordate de comisiile de evaluare anuală a activității profesionale a judecătorilor și procurorilor, constituite în condițiile legii; … f)iau măsuri pentru soluționarea sesizarilor primite de la justițiabili sau de la alte persoane privind conduita necorespunzătoare a judecătorilor și procurorilor; … g)propun Președintelui României numirea în funcție și revocarea din funcție a președintelui, vicepreședintelui și președinților de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justiție; … h)avizează propunerea ministrului justiției de numire și revocare a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a Procurorului General al Parchetului Național Anticoruptie, a adjuncților acestora, a procurorilor șefi secție din aceste parchete, precum și a procurorului șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și a adjunctului acestuia; … i)aproba transferul judecătorilor și procurorilor; … j)dispun suspendarea din funcție a judecătorilor și procurorilor; … k)îndeplinesc orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament." … 44.După articolul 41, se introduce un nou articol, articolul 41^1 cu următorul cuprins: +
Articolul 41^1Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuții referitoare la organizarea și funcționarea instanțelor și parchetelor:a)aproba înființarea și desființarea secțiilor curților de apel, ale instanțelor din circumscripțiile acestora, precum și înființarea sediilor secundare ale instanțelor judecătorești și circumscripțiilor acestora, în condițiile legii; … b)aproba propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau a Procurorului General al Parchetului Național Anticoruptie de înființare și desființare a secțiilor în cadrul parchetelor; … c)avizează proiectul de hotărâre a Guvernului privind lista localităților care fac parte din circumscripțiile judecătoriilor; … d)stabilesc categoriile de procese sau de cereri care se soluționează în municipiul București numai de anumite instanțe, cu respectarea competentei materiale prevăzute de lege; … e)la propunerea președinților curților de apel, stabilesc numărul vicepreședinților curților de apel, ai tribunalelor și ai tribunalelor specializate, precum și judecătoriile la care funcționează un vicepreședinte; … f)la propunerea Procurorului General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau a Procurorului General al Parchetului Național Anticoruptie, după caz, aproba numărul adjunctilor procurorilor generali ai parchetelor de pe lângă curțile de apel și ai prim-procurorilor parchetelor de pe lângă tribunale, precum și parchetele de pe lângă judecătorii, unde prim-procurorii sunt ajutați de adjuncți; … g)îndeplinesc orice alte atribuții stabilite prin lege sau regulament." … 45.La articolul 42, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)Dispozițiile prevăzute la alin. (1) și (2) privind percheziția și reținerea nu se aplică în caz de infracțiune flagrantă. … … … 46.La articolul 44, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 44(1)Consiliul Superior al Magistraturii îndeplinește, prin secțiile sale, rolul de instanța de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor și a procurorilor, pentru faptele prevăzute în Legea nr. 303/2004. … 47.Articolul 45 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 45(1)Acțiunea disciplinară se exercită de comisiile de disciplina ale Consiliului Superior al Magistraturii, formate din un membru al secției pentru judecători și 2 inspectori ai serviciului de inspecție judiciară pentru judecători și, respectiv un membru al secției pentru procurori și 2 inspectori, ai serviciului de inspecție judiciară pentru procurori.(2)Secția pentru judecători și secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii numesc, în fiecare an, membrii comisiilor prevăzute la alin. (1). În comisiile de disciplina nu pot fi numiți doi ani consecutiv aceiași membri.(3)Membrii de drept, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii nu pot fi numiți în comisiile de disciplina.(4)Comisiile de disciplina pot fi sesizate în legătură cu abaterile disciplinare ale judecătorilor și procurorilor, de orice persoană interesată sau se pot sesiza din oficiu.(5)Orice sesizare privind activitatea necorespunzătoare a judecătorilor și procurorilor greșit îndreptată la instanțe sau parchete va fi înaintată comisiilor de disciplina în termen de 5 zile de la înregistrare. … 48.La articolul 46, alineatele (2) și (3) se modifica și vor avea următorul cuprins:(2)Cercetarea prealabilă se efectuează de inspectorii din cadrul serviciului de inspecție judiciară pentru judecători, respectiv din cadrul serviciului de inspecție judiciară pentru procurori.(3)În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările ie care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistentei vinovatiei. Ascultarea celui în cauza și verificarea apararilor judecătorului sau procurorului cercetat sunt obligatorii. Refuzul judecătorului sau procurorului cercetat de a face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal și nu împiedica încheierea cercetării. Judecătorul sau procurorul cercetat are dreptul sa cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare. … 49.La articolul 46, după alineatul (3) se introduc trei noi alineate, alineatele (3^1), (3^2) și (3^3), cu următorul cuprins:(3^1)Rezultatul cercetării prealabile se înaintează comisiei de disciplina în termen de 60 de zile de la înregistrarea sesizării la Consiliul Superior al Magistraturii, iar în următoarele 20 de zile comisia de disciplina sesizează secția corespunzătoare în vederea soluționării acțiunii disciplinare.(3^2)În cazul în care, înainte de sesizarea secției, comisia de disciplina constata ca sunt necesare verificări suplimentare, desemnează un inspector din cadrul serviciului corespunzător al Inspecției judiciare, în vederea completării cercetării prealabile. Rezultatul verificărilor suplimentare este înaintat în cel mult 30 de zile comisiei de disciplina. În acest caz, termenul de 20 de zile prevăzut la alin. (1) curge de la primirea rezultatului verificărilor suplimentare.(3^3)În cazul în care comisia de disciplina considera ca exercitarea acțiunii disciplinare nu se justifica, dispune clasarea. … 50.La articolul 46, alineatul (5) se modifica și va avea următorul cuprins:(5)Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii abaterii. … 51.Articolul 47 se abroga. … 52.Articolul 48 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 48(1)În procedura disciplinară în fața secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii, citarea judecătorului sau procurorului împotriva căruia se exercită acțiunea disciplinară este obligatorie. Judecătorul sau procurorul poate fi reprezentat de un alt judecător sau procuror sau poate fi asistat ori reprezentat de un avocat.(2)Judecătorul sau procurorul și, după caz, reprezentantul sau avocatul sau au dreptul sa ia cunoștința de toate actele dosarului și pot solicita administrarea de probe în apărare.(3)Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul în care constata ca sesizarea este intemeiata, aplica una dintre sancțiunile disciplinare prevăzute de lege, în raport cu gravitatea abaterii disciplinare săvârșite de judecător sau procuror și cu circumstanțele personale ale acestuia. … 53.La articolul 49, litera c) se modifica și va avea următorul cuprins:c)motivele pentru care au fost inlaturate apărările formulate de judecător sau procuror; … … 54.La articolul 50, alineatele (1) și (2) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 50(1)Hotărârile secțiilor Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a soluționat acțiunea disciplinară se redactează, obligatoriu, în termen de cel mult 20 de zile de la pronunțare și se comunică de îndată, în scris, judecătorului sau procurorului. Comunicarea hotărârilor este asigurata de Secretariatul General al Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Împotriva hotărârilor prevăzute la alin. (1) se poate exercita recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Competența soluționării recursului aparține Completului de 9 judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Din Completul de 9 judecători nu pot face parte membrii cu drept de vot ai Consiliului Superior al Magistraturii și judecătorul sancționat disciplinar. … 55.Articolul 52 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 52(1)Durata mandatului membrilor aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani, fără posibilitatea reinvestirii. Membrii Consiliului Superior al Magistraturii au calitatea de demnitar.(2)Calitatea de reprezentant al societății civile ales membru al Consiliului Superior al Magistraturii este incompatibilă cu calitatea de parlamentar, ales local, funcționar public, judecător sau procuror în activitate, notar public, avocat, consilier juridic sau executor judecătoresc în exercițiu.(3)Dispozițiile art. 6^1 și 6^2 din Legea nr. 303/2004 se aplică și membrilor Consiliului Superior al Magistraturii.(4)Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii încetează, după caz, la expirarea mandatului, prin demisie, revocare din funcție, nerezolvarea stării de incompatibilitate în termen de 15 zile de la data alegerii ca membru al Consiliului Superior al Magistraturii, nerespectarea dispozițiilor art. 6^2 din Legea nr. 303/2004, imposibilitatea exercitării atribuțiilor pe o perioadă mai mare de trei luni, precum și prin deces.(5)Calitatea de membru al Consiliului Superior al Magistraturii se suspenda de drept, pentru motivele prevăzute de art. 60 din Legea nr. 303/2004. … 56.Articolul 53 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 53(1)Revocarea din funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii se propune de președintele sau vicepreședintele Consiliului, ori de o treime din membri, în situația în care persoana în cauza nu mai îndeplinește condițiile legale pentru a fi membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii sau în cazul aplicării oricărei sancțiuni disciplinare.(2)Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, la sesizarea formulată potrivit alin. (1), poate dispune revocarea din funcția de membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii.(3)Revocarea din funcția de președinte sau vicepreședinte se propune de o treime din numărul membrilor Consiliului Superior al Magistraturii. Dispozițiile alin. (2) se aplică în mod corespunzător.(4)Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii sunt revocați și la cererea majorității adunărilor generale de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă, în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii necorespunzătoare a atribuțiilor încredințate prin alegerea ca membru al Consiliului. În cadrul adunărilor generale, decizia se ia cu votul a 2/3 din numărul judecătorilor sau procurorilor.(5)În cazul adunării generale comune a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a Parchetului Național Anticoruptie decizia de revocare a reprezentantului acestor parchete se ia cu votul majorității procurorilor. În cadrul adunării generale votează și procurorii din structurile teritoriale ale acestor parchete.(6)Decizia de revocare a reprezentantului Înaltei Curți de Casație și Justiție se ia cu votul majorității judecătorilor din adunarea generală.(7)Procedura de revocare poate fi declansata de orice adunare generală de la nivelul instanțelor sau parchetelor pe care le reprezintă membrul Consiliului Superior al Magistraturii a cărui revocare se cere, precum și de organizațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor.(8)Centralizarea rezultatelor votului se realizează de adunarea generală care a inițiat procedura sau de prima adunare generală sesizată de organizațiile profesionale ale judecătorilor și procurorilor.(9)În termen de 15 zile de la înregistrarea sesizării semnate și motivate de reprezentanții adunărilor generale prevăzute la alin. (4), Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dispune revocarea din funcție a membrului ales. Dispozițiile art. 54 alin. (2) se aplică în mod corespunzător. … 57.După articolul 53, se introduc doua articole noi, articolele 53^1 și 53^2, cu următorul cuprins: +
Articolul 53^1(1)Membrii aleși ai Consiliului Superior al Magistraturii răspund civil, disciplinar și penal, în condițiile legii.(2)Orice persoană poate sesiza Consiliul Superior al Magistraturii, direct sau prin conducătorii instanțelor ori ai parchetelor, în legătură cu activitatea sau conduita necorespunzătoare a unui membru ales al acestuia, încălcarea obligațiilor profesionale ori săvârșirea de către acesta a unor abateri disciplinare.(3)Secțiile Consiliului Superior al Magistraturii îndeplinesc rolul de instanțe de judecată în domeniul răspunderii disciplinare a membrilor aleși ai Consiliului pentru faptele prevăzute de art. 97 din Legea nr. 303/2004.Art. 53^2. – (1) În vederea exercitării acțiunii disciplinare este obligatorie efectuarea cercetării prealabile, care se dispune de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Cercetarea prealabilă se efectuează de inspectorii din cadrul inspecției judiciare care funcționează pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii.(3)În cadrul cercetării prealabile se stabilesc faptele și urmările acestora, împrejurările în care au fost săvârșite, precum și orice alte date concludente din care să se poată aprecia asupra existenței sau inexistentei vinovatiei. Ascultarea celui în cauza și verificarea apararilor acestuia sunt obligatorii. Refuzul celui cercetat de a face declarații sau de a se prezenta la cercetări se constata prin proces-verbal și nu împiedica încheierea cercetării. Membrul Consiliului Superior al Magistraturii care este cercetat are dreptul sa cunoască toate actele cercetării și să solicite probe în apărare.(4)Inspectorul desemnat înaintează, în cel mult 60 de zile, comisiei de disciplina constituite potrivit art. 45 rezultatul cercetării prealabile. Comisia de disciplina sesizează secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii în vederea soluționării acțiunii disciplinare.(5)În cazul în care, înainte de sesizarea secției, comisia de disciplina constata ca sunt necesare verificări suplimentare, desemnează un inspector din cadrul serviciului corespunzător al Inspecției judiciare, în vederea completării cercetării prealabile.(6)În cazul în care comisia de disciplina considera ca exercitarea acțiunii disciplinare nu se justifica, dispune clasarea.(7)Membrul Consiliului Superior al Magistraturii față de care se exercită acțiunea disciplinară nu participa în calitate de membru ales la lucrările Plenului în care se judeca acțiunea disciplinară.(8)Acțiunea disciplinară poate fi exercitată în termen de cel mult un an de la data săvârșirii abaterii. … (9)Dispozițiile art. 48-50 se aplică în mod corespunzător.”58.Articolul 54 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 54(1)În cazul încetării calității de membru al Consiliului Superior al Magistraturii înainte de expirarea mandatului, pentru locul rămas vacant se organizează noi alegeri, potrivit procedurii prevăzută de lege.(2)Până la alegerea unui nou membru, interimatul va fi asigurat de judecătorul sau procurorul care a obținut numărul, următor de voturi în cadrul alegerilor desfășurate potrivit art. 9 alin. (3) sau art. 14 ori, după caz, art. 20. … 59.Articolul 55 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 55(1)Pe perioada mandatului, președintele și vicepreședintele Consiliului Superior al Magistraturii primesc o indemnizație lunară egala cu cea a președintelui, respectiv a vicepreședintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție.(2)Membrii Consiliului Superior al Magistraturii care desfășoară activitate permanenta, cu excepția celor prevăzuți la alin. (1), primesc lunar, pentru activitatea desfășurata, o indemnizație lunară egala cu cea a unui președinte de secție al Înaltei Curți de Casație și Justiție.(3)Membrii Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția celor prevăzuți la alin. (1) și (2), primesc lunar, pentru activitatea desfășurata, indemnizația prevăzută în anexa nr. 2 la Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare. … 60.Articolul 56 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 56Din Consiliul Superior al Magistraturii nu pot face parte, în timpul aceluiași mandat, soți sau rude ori afini până la gradul IV inclusiv. … 61.Articolul 59 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 59(1)Aparatul propriu al Consiliului Superior al Magistraturii este condus de un secretar general.(2)Secretarul general este numit și revocat de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii dintre judecătorii și procurorii care au cel puțin 8 ani vechime în magistratura.(3)Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii poate fi ajutat de un secretar general adjunct, specialist în management, resurse umane sau în domeniul financiar.(4)Secretarul general al Consiliului Superior al Magistraturii primește o indemnizație lunară egala cu cea a secretarului general din Ministerul Justiției prevăzută de Ordonanța de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările ulterioare, iar adjunctul acestuia, o indemnizație lunară egala cu cea a unui secretar general adjunct din Ministerul Justiției, prevăzută de același act normativ. … 62.Articolul 60 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 60(1)Pe lângă Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcționează Inspecția judiciară, condusă de un inspector șef.(2)În cadrul Inspecției judiciare funcționează un serviciu de inspecție judiciară pentru judecători și un serviciu de inspecție judiciară pentru procurori.(3)Inspectorii din cadrul Inspecției judiciare sunt numiți de Plen, prin concurs sau examen, dintre persoanele care îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 59 alin. (2) și au avut calificativul foarte bine la ultima evaluare. Funcția de inspector poate fi ocupată și de judecători sau procurori detașați.(4)Inspectorii pot solicita președinților instanțelor judecătorești și conducătorilor parchetelor din circumscripția altei curți de apel decât cea în care se afla instanța sau parchetul unde se efectuează o verificare, sa desemneze judecători sau procurori, prin rotație, care să efectueze anumite acte dintre cele date în competența Inspecției judiciare.(5)Atribuțiile Inspecției judiciare, structura, numărul și salarizarea inspectorilor se stabilesc de Plenul Consiliului Superior al Magistraturii, în limitele bugetului. … 63.Articolele 65-67 se abroga. … +
Articolul II(1)În cazul încetării mandatului unuia dintre judecătorii aleși în actualul Consiliu Superior al Magistraturii ca reprezentant al curților de apel, se organizează alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al judecătoriilor, potrivit prezentei legi.(2)În cazul încetării mandatului reprezentantului Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau reprezentantului Parchetului Național Anticoruptie în actualul Consiliu Superior al Magistraturii, se organizează alegeri pentru desemnarea celui de-al doilea reprezentant al parchetelor de pe lângă tribunale, potrivit prezentei legi.(3)În termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi Consiliul Superior al Magistraturii numește secretarul general adjunct, în condițiile prevăzute de articolul 59. +
Articolul IIIÎn termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, Consiliul Superior al Magistraturii își va modifica Regulamentul de organizare și funcționare și va actualiza Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor, care se publică în Monitorul Oficial. +
Articolul IVComisiile de disciplina vor fi numite în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi. +
Articolul VLa data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziție contrară se abroga. +
Articolul VILegea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 2 iulie 2004, cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare. +
Titlul XVI*****)Modificarea și completarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară*****) Legea nr. 304/2004 a fost republicată în temeiul art. XIV din Titlul XVI al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 827 din 13 septembrie 2005. +
Articolul ILegea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:1.La articolul 2, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 2(1)Justiția se înfăptuiește în numele legii, este unica, impartiala și egala pentru toți. … 2.La articolul 2 alineatul (2), după litera d) se introduce o noua litera, litera d^1), cu următorul cuprins:d^1)instanțe militare; … … 3.Articolul 8 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 8Asistența judiciară internaționala se solicita sau se acordă în condițiile prevăzute de lege, de tratatele internaționale la care România este parte sau, după caz, pe bază de reciprocitate. … 4.Articolul 9 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 9Plenul Consiliului Superior al Magistraturii funcționează ca instanța de judecată pentru soluționarea contestațiilor formulate de judecători și procurori împotriva hotărârilor pronunțate de secțiile Consiliului Superior al Magistraturii, cu excepția celor date în materie disciplinară. … 5.După articolul 10 se introduce un nou articol, articolul 10^1, cu următorul cuprins: +
Articolul 10^1Activitatea de judecată se desfășoară cu respectarea principiilor distribuirii aleatorii a dosarelor și continuității, cu excepția situațiilor în care judecătorul nu poate participa la judecata din motive obiective. … 6.După articolul 11 se introduce un nou articol, articolul 11^1, cu următorul cuprins: +
Articolul 11^1(1)Ședințele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio, ori se consemnează prin stenografiere. Înregistrările sau stenogramele se transcriu de îndată.(2)Grefierul sau specialistul în stenografie consemnează toate afirmatiile, întrebările și susținerile celor prezenți inclusiv ale președintelui completului de judecată.(3)La cerere, părțile pot primi o copie a transcrierii înregistrărilor, stenogramelor sau notelor grefierului. … 7.La articolul 12, alineatul (6) se modifica și va avea următorul cuprins:(6)Dezbaterile purtate de părți în limba maternă se înregistrează, consemnându-se în limba română. Obiectiunile formulate de cei interesați cu privire la traduceri și consemnarea acestora se rezolva de instanța de judecată până la încheierea dezbaterilor din acel dosar consemnându-se în încheierea de ședința. … 8.La articolului 26, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)Președintele, vicepreședintele și 9 judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor, cu reprezentarea fiecărei secții, constituie colegiul de conducere al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Când se dezbat probleme economico-financiare și administrative, la ședințele colegiului de conducere participa managerul economic al Înaltei Curți de Casație și Justiție, care are vot consultativ. La ședințele colegiilor de conducere pot participa și președinții de secții. … 9.La articolul 27 alineatul (1), litera b) se modifica și va avea următorul cuprins:b)analizează candidaturile depuse pentru funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiției și prezintă Plenului Consiliului Superior al Magistraturii raportul consultativ asupra promovării în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție; … … 10.La articolul 27 alineatul (1), litera e) se abroga. … 11.La articolul 30 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu următorul cuprins:(2)Completul de 9 judecători se constituie, de regula, din judecători specializați, în funcție de natura cauzei. … 12.La articolul 33, alineatul (2) se abroga. … 13.La articolul 33, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)În cadrul curților de apel funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii. … 14.La articolul 34, alineatul (2) se abroga. … 15.La articolul 34, alineatul (4) se modifica și va avea următorul cuprins:(4)În cadrul tribunalelor funcționează secții sau, după caz, complete specializate pentru cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori și de familie, cauze de contencios administrativ și fiscal, cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, precum și, în raport cu natura și numărul cauzelor, secții maritime și fluviale sau pentru alte materii. … 16.Articolul 35 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 35(1)În domeniile prevăzute de art. 34 alin. (4) se pot înființa tribunale specializate.(2)Tribunalele specializate sunt instanțe fără personalitate juridică, care pot funcționa la nivelul județelor și al municipiului București și au, de regula, sediul în municipiul reședința de județ.(3)Tribunalele specializate preiau cauzele de competența tribunalului în domeniile în care se înființează. … 17.Articolul 37 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 37(1)În raport cu natura și numărul cauzelor, în cadrul judecătoriilor se pot înființa secții sau complete specializate.(2)În cadrul judecătoriilor se vor organiza secții sau complete specializate pentru minori și familie. … 18.După articolul 37, se introduce un articol nou, articolul 37^1, cu următorul cuprins: +
Articolul 37^1(1)Completele și secțiile specializate pentru minori și familie, precum și tribunalele specializate pentru minori și familie judeca atât infracțiunile săvârșite de minori, cat și infracțiunile săvârșite asupra minorilor.(2)Când în aceeași cauza sunt mai mulți inculpați, unii minori și alții majori și nu este posibila disjungerea, competența aparține tribunalului specializat pentru minori și familie.(3)Dispozițiile Codului de procedura penală se aplică în mod corespunzător. … 19.Articolul 38 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 38(1)Secțiile și completele specializate ale curților de apel și ale instanțelor din circumscripția acestora se înființează la propunerea colegiilor de conducere ale fiecărei instanțe, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Componenta secțiilor și completelor specializate se stabilește de colegiul de conducere al instanței, în raport cu volumul de activitate, ținându-se seama de specializarea judecătorului.(3)În mod excepțional, în situația în care în cadrul unei secții nu se poate constitui un complet de judecată, colegiul de conducere al instanței poate dispune participarea unor judecători de la alte secții. … 20.Secțiunea a 2-a – "Competența instanțelor judecătorești" a Capitolului II din Titlul II se abroga. … 21.La articolul 46, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 46(1)Fiecare instanța judecătorească este condusă de un președinte care exercită atribuțiile manageriale în scopul organizării eficiente a activității acesteia. … 22.La articolul 49, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Verificările efectuate personal de presedinti sau vicepreședinți sau prin judecători anume desemnați trebuie să respecte principiile independentei judecătorilor și supunerii lor numai legii, precum și autoritatea de lucru judecat. … 23.Articolul 52 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 52(1)În cadrul fiecărei instanțe judecătorești funcționează un colegiu de conducere, care hotărăște cu privire la problemele generale de conducere ale instanței și îndeplinește atribuțiile prevăzute la art. 38.(2)Colegiile de conducere sunt formate dintr-un număr impar de membri și au următoarea componenta:a)la curțile de apel și tribunale: președintele și 6 judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor; … b)la tribunale specializate și judecătorii: președintele și 2 sau 4 judecători, aleși pe o perioadă de 3 ani în adunarea generală a judecătorilor. … (3)Hotărârile colegiului de conducere se adoptă cu votul majorității membrilor săi.(4)La ședințele colegiilor de conducere pot participa și președinții de secții.(5)La curțile de apel și tribunale, când colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la ședințele acestuia participa și managerul economic al instanței, cu vot consultativ.(6)În funcție de problemele supuse dezbaterii, la ședințele colegiilor de conducere ale curților de apel, ale tribunalelor și tribunalelor specializate pot fi invitați și judecători de la alte instanțe, care nu au drept de vot.(7)Membrii aleși ai colegiilor de conducere pot fi revocați de adunările generale în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor prevăzute de lege. … 24.La articolul 53, se introduc doua alineate noi alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:(3)Adunările generale ale judecătorilor se convoacă și la solicitarea unei treimi din numărul judecătorilor care fac parte din aceasta.(4)Adunările generale ale judecătorilor se pot convoca și de către Plenul Consiliului Superior al Magistraturii sau colegiul de conducere al instanței. … 25.La articolul 54, după litera e) se introduc doua litere noi, literele e^1) și e^2), cu următorul cuprins: … "e^1) aleg și revoca membrii colegiilor de conducere;e^2)inițiază procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, în condițiile prevăzute de Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii;” … 26.Articolul 55 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 55(1)Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecată la începutul anului, urmărind asigurarea continuității completului. Schimbarea membrilor completelor se face în mod excepțional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioară a instanțelor judecătorești.(2)Completul de judecată este prezidat, prin rotație, de unul dintre membrii acestuia. … 27.Articolul 57 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 57(1)Cauzele date, potrivit legii, în competența de prima instanța a judecătoriei, tribunalului și curții de apel se judeca în complet format dintr-un judecător, cu excepția cauzelor privind conflictele de muncă și de asigurări sociale.(2)Apelurile se judecă în complet format din 2 judecători, iar recursurile, în complet format din 3 judecători, cu excepția cazurilor în care legea prevede altfel.(3)În cazul completului format din 2 judecători, dacă aceștia nu ajung la un acord asupra hotărârii ce urmează a se pronunța, procesul se judeca din nou în complet de divergenta, în condițiile legii.(4)Completul de divergenta se constituie prin includerea, în completul de judecată, a președintelui sau a vicepreședintelui instanței, a președintelui de secție ori a judecătorului din planificarea de permanenta. … 28.După Capitolul II al Titlului II se introduce un capitol nou, Capitolul III – "Instanțele militare", cu următorul cuprins: +
Capitolul IIIInstanțele militareArt. 58^1. – (1) Instanțele militare sunt:a)Tribunalele militare; … b)Tribunalul Militar Teritorial București; … c)Curtea Militară de Apel București. … (2)Circumscripțiile instanțelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.(3)Instanțele militare au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.Art. 58^2. – (1) Instanțele militare judeca la sediul acestora. Pentru motive temeinice, instanța poate dispune ca judecata să se desfășoare în alt loc.(2)Instanțele militare pot judeca și pe teritoriul altor state, militari români, membri ai unei forte multinationale, în condițiile în care, potrivit unei convenții internaționale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția română.Art. 58^3. – (1) La ședințele de judecată, judecătorii și procurorii militari sunt obligați sa poarte uniforma militară.(2)Când inculpatul este militar activ, președintele completului de judecată, precum și procurorul care participa la judecarea cauzei trebuie să facă parte cel puțin din aceeași categorie de grade.(3)Când gradul procurorului nu face parte din aceeași categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.Art. 58^4. – (1) În municipiile București, Cluj-Napoca, Iași și Timișoara funcționează tribunale militare.(2)Tribunalele militare judeca procesele și cererile date prin lege în competența lor.(3)Tribunalul militar este condus de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 52-54 se aplică în mod corespunzător, colegiile de conducere fiind formate din președinte și doi judecători.Art. 58^5. – (1) În municipiul București funcționează Tribunalul Militar Teritorial București.(2)Tribunalul Militar Teritorial București este condus de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 52-54 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din președinte și doi judecători.(3)Președintele Tribunalului Militar Teritorial București este ordonator tertiar de credite.Art. 58^6. – (1) Curtea Militară de Apel funcționează în municipiul București, ca instanța unica, cu personalitate juridică, fiind condusă de un președinte ajutat de un vicepreședinte. Dispozițiile art. 52-54 se aplică în mod corespunzător, colegiul de conducere fiind format din președinte și doi judecători.(2)Președintele Curții Militare de Apel București este ordonator secundar de credite. … 29.La articolul 59, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 59(1)Ministerul Public își exercită atribuțiile în temeiul legii și este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. … 30.La articolul 60, după litera i) se introduce o noua litera, litera i^1), cu următorul cuprins:i^1)verifica respectarea legii la locurile de deținere preventivă; … … 31.La articolul 61, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)În soluțiile dispuse, procurorul este independent, în condițiile prevăzute de lege. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor și procurorilor, intervenția procurorului ierarhic superior, în orice formă, în efectuarea urmăririi penale sau în adoptarea soluției. … 32.La articolul 61, după alineatul (2) se introduc doua alineate noi, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:(3)Soluțiile adoptate de procuror pot fi infirmate motivat de către procurorul ierarhic superior, când sunt apreciate ca fiind nelegale. Măsura infirmarii este supusă controlului instanței competente sa judece cauza în fond, la cererea procurorului care a adoptat soluția.(4)Lucrările repartizate pot fi trecute altui procuror numai în cazul suspendării sau al încetării calității acestuia, potrivit legii, ori, în absenta sa, dacă exista cauze obiective care justifica urgenta și care împiedica rechemarea sa. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii, în cadrul procedurii de verificare a conduitei judecătorilor și procurorilor măsura dispusă de procurorul ierarhic superior. … 33.La articolul 62, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)Controlul exercitat de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, de procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie sau de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel asupra procurorilor din subordine se poate realiza direct sau prin procurori anume desemnați. … 34.La articolul 63, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Serviciile și organele specializate în culegerea, prelucrarea și arhivarea informațiilor au obligația de a pune, de îndată, la dispoziția parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele și toate informațiile, neprelucrate, deținute în legătură cu săvârșirea infracțiunilor. … 35.La articolul 64, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Procurorul este liber să prezinte în instanța concluziile pe care le considera întemeiate, potrivit legii, ținând seama de probele administrate în cauza. Procurorul poate contesta la Consiliul Superior al Magistraturii intervenția procurorului ierarhic superior, pentru influentarea în orice formă a concluziilor. … 36.Articolul 66 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 66(1)Ministrul justiției, când considera necesar, din proprie inițiativă sau la cererea Consiliului Superior al Magistraturii, exercita controlul asupra procurorilor, prin procurori anume desemnați de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, de procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie, ori de ministrul justiției.(2)Controlul consta în verificarea eficientei manageriale, a modului în care procurorii își îndeplinesc atribuțiile de serviciu și în care se desfășoară raporturile de serviciu cu justițiabilii și cu celelalte persoane implicate în lucrările de competența parchetelor. Controlul nu poate viza măsurile dispuse de procuror în cursul urmăririi penale și soluțiile adoptate.(3)Ministrul justiției poate să ceara procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorului general al Parchetului Național Anticoruptie informări asupra activității parchetelor și sa dea îndrumări scrise cu privire la măsurile ce trebuie luate pentru prevenirea și combaterea eficienta a criminalitatii. … 37.La articolul 67, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este condus de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de un prim-adjunct și un adjunct. … 38.La articolul 67, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (2^1), cu următorul cuprins;(2^1)În activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este ajutat de 3 consilieri. … 39.Articolul 69 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 69Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție exercita, direct sau prin procurori anume desemnați, controlul asupra tuturor parchetelor. … 40.Articolul 72 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 72(1)Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție are în structura secții conduse de procurori șefi, care pot fi ajutați de adjuncți. În cadrul secțiilor pot funcționa servicii și birouri conduse de procurori șefi.(2)În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție funcționează Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, ca structura specializată în combaterea criminalitatii organizate și terorismului.(3)Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii.(4)Pentru a fi numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorii trebuie să aibă o buna pregătire profesională, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și sa fi fost declarați admiși în urma interviului organizat de comisia constituită în acest scop.(5)La interviu poate participa orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (4).(6)Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, rezistentei la stres, precum și altor calități specifice.(7)La evaluarea candidaților, vor fi avute în vedere și activitatea desfășurata de procurori, cunoașterea unei limbi străine și cunoștințele de operare pe calculator.(8)Comisia prevăzută la alin. (4) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, și este formată din 3 procurori din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism. Din comisie pot face parte și specialiști în psihologie, resurse umane și alte domenii.(9)Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.(10)Procurorii numiți în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism pot fi revocați prin ordin al procurorului general al Parchetului, de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare.(11)La data încetării activității în cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcționeze potrivit legii.(12)Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism sunt stabilite prin lege specială.(13)Dispozițiile art. 48 alin. (10) și (11) din Legea nr. 303/2004 se aplică în mod corespunzător. … 41.La articolul 74, alineatele (2) și (3) se modifica și vor avea următorul cuprins:(2)Colegiul de conducere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție este constituit din procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul, și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor.(3)Dispozițiile art. 52 alin. (3) – (7) se aplică în mod corespunzător. … 42.După articolul 75, se introduce un articol nou, articolul 75^1, cu următorul cuprins: +
Articolul 75^1Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție elaborează anual un raport privind activitatea desfășurata, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. … 43.La articolul 76, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 76(1)Parchetul Național Anticoruptie este specializat în combaterea infracțiunilor de corupție, potrivit legii, își exercită atribuțiile pe întreg teritoriul României, și funcționează pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. … 44.La articolul 77, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 77(1)Parchetul Național Anticoruptie își desfășoară activitatea potrivit principiului legalității, al imparțialității și al controlului ierarhic. … 45.La articolul 78, alineatele (1) și (2) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 78(1)Parchetul Național Anticoruptie este condus de un procuror general, asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, ajutat de 2 adjuncți, asimilați adjunctului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(2)În activitatea sa, procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie este ajutat de 2 consilieri, asimilați consilierilor procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție. … 46.La articolul 79, alineatele (2) și (3) se modifica și vor avea următorul cuprins:(2)Colegiul de conducere al Parchetului Național Anticoruptie este constituit din procurorul general, unul dintre adjunctii acestuia și 5 procurori aleși în adunarea generală a procurorilor.(3)Dispozițiile art. 52 alin. (3)-(7) se aplică în mod corespunzător. … 47.Articolul 83 se modifică și va avea următorul cuprins: +
Articolul 83(1)Parchetul Național Anticoruptie se încadrează cu procurori numiți prin ordin al procurorului general al Parchetului Național Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în limita posturilor prevăzute în statul de funcții, aprobat potrivit legii.(2)Pentru a fi numiți în cadrul Parchetului Național Anticoruptie, procurorii trebuie să aibă o buna pregătire profesională, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel puțin 6 ani în funcția de procuror sau judecător și sa fi fost declarați admiși în urma unui interviu organizat de comisia constituită în acest scop.(3)La interviu poate participa orice procuror care îndeplinește condițiile prevăzute la alin. (2).(4)Interviul consta în verificarea pregătirii profesionale, a capacității de a lua decizii și de a-și asuma răspunderea, rezistentei la stres, precum și altor calități specifice.(5)La evaluarea candidaților, vor fi avute în vedere și activitatea desfășurata de procurori, cunoașterea unei limbi străine și cunoștințele de operare pe calculator.(6)Comisia prevăzută la alin. (2) este numita prin ordin al procurorului general al Parchetului Național Anticoruptie și este formată din 3 procurori de la Parchetul Național Anticoruptie. Din comisie pot face parte și specialiști în psihologie, resurse umane și alte domenii.(7)Procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie evaluează, anual, rezultatele obținute de procurorii Parchetului Național Anticoruptie.(8)Procurorii numiți în cadrul Parchetului Național Anticoruptie pot fi revocați prin ordin al procurorului general al Parchetului Național Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, în cazul exercitării necorespunzătoare a atribuțiilor specifice funcției sau în cazul aplicării unei sancțiuni disciplinare.(9)La data încetării activității în cadrul Parchetului Național Anticoruptie procurorul revine la parchetul de unde provine sau la alt parchet unde are dreptul sa funcționeze potrivit legii.(10)Atribuțiile, competența, structura, organizarea și funcționarea Parchetului Național Anticoruptie sunt stabilite prin lege specială.(11)Dispozițiile art. 48 alin. (10) și (11) din Legea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, cu modificările și completările ulterioare, se aplică în mod corespunzător. … 48.După articolul 83, se introduce un articol nou, articolul 83^1, cu următorul cuprins: +
Articolul 83^1Parchetul Național Anticoruptie elaborează anual un raport privind activitatea desfășurata, pe care îl prezintă Consiliului Superior al Magistraturii și ministrului justiției, nu mai târziu de luna februarie a anului următor. Ministrul justiției va prezenta Parlamentului concluziile asupra raportului de activitate a Parchetului Național Anticoruptie. … 49.La articolul 90, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Conducătorul fiecărui parchet repartizează procurorii pe secții, servicii și birouri, în funcție de pregătirea, specializarea și aptitudinile acestora. … 50.La articolul 90, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3)Conducătorul fiecărui parchet repartizează dosarele procurorilor, ținând cont de specializarea acestora. … 51.La articolul 91, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)Dispozițiile art. 52 alin. (2)-(7) se aplică în mod corespunzător. … 52.După articolul 92 se introduce o secțiune noua, Secțiunea a 4-a – "Organizarea parchetelor militare", cu următorul cuprins: +
Secţiunea a 4-aOrganizarea parchetelor militareArt. 92^1. – (1) Pe lângă fiecare instanța militară funcționează un parchet militar. Pe lângă Curtea Militară de Apel București funcționează Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel București, pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București funcționează Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial București, iar pe lângă tribunalele militare funcționează parchetele de pe lângă tribunalele militare.(2)Circumscripțiile parchetelor militare sunt prevăzute în anexa nr. 2 care face parte integrantă din prezenta lege.(3)Parchetele militare prevăzute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.Art. 92^2. – (1) Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.(2)Parchetul Militar de pe lângă Curtea de Apel București este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.Art. 92^3. – (1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atribuțiile prevăzute la art. 60, care se aplică în mod corespunzător.(2)Parchetele militare efectuează urmărirea penală în cauzele privind fapte penale comise de militari români dislocati pe teritoriul altor state, în cadrul unor forte multinationale, în condițiile în care, potrivit unei convenții internaționale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitată jurisdicția română. Procurorii militari participa la ședințele de judecată ce se desfășoară potrivit art. 58^2.(3)Parchetele militare dispun de organe de cercetare specială puse în serviciul lor și față de care exercită atribuțiile prevăzute la art. 60 lit. b).(4)Dispozițiile art. 91 și 92 se aplică în mod corespunzător.Art. 92^4. – (1) Când inculpatul este militar activ, procurorul militar care efectuează urmărirea penală trebuie să facă parte cel puțin din aceeași categorie de grade.(2)Când gradul procurorului nu face parte din aceeași categorie cu gradul învinuitului sau inculpatului, acesta va fi asistat de un alt procuror cu grad din categoria corespunzătoare, numit de conducătorul parchetului la care este înregistrată cauza.Art. 92^5. – (1) În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetului Național Anticoruptie funcționează secții sau servicii de combatere a infracțiunilor săvârșite de militari care au, fiecare, statut de unitate militară, cu indicativ propriu.(2)Pentru prevenirea și combaterea criminalitatii, precum și pentru stabilirea cauzelor care generează sau favorizează criminalitatea în rândul militarilor, secțiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetului Național Anticoruptie organizează și desfășoară activități comune ale procurorilor militari cu organele de control din cadrul Ministerului Apărării Naționale, Ministerului Administrației și Internelor, precum și din cadrul altor structuri militare, pe bază de protocoale. … 53.La articolul 93, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 93(1)Institutul Național al Magistraturii este instituția publică cu personalitate juridică, aflată în coordonarea Consiliului Superior al Magistraturii, care realizează formarea inițială a judecătorilor și procurorilor, formarea profesională continua a judecătorilor și procurorilor în funcție, precum și formarea formatorilor, în condițiile legii. … 54.La articolul 94, alineatele (1) și (2) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 94(1)Institutul Național al Magistraturii este condus de un consiliu științific format din 13 membri: un judecător al Înaltei Curți de Casație și Justiție, un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, un judecător al Curții de Apel București, un procuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, desemnați de Consiliul Superior al Magistraturii, 3 profesori universitari, recomandați de Facultatea de Drept a Universității București, Facultatea de Drept a Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași și Facultatea de Drept a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, 3 reprezentanți aleși ai personalului de instruire din cadrul Institutului, un reprezentant al auditorilor de justiție, un reprezentant al asociațiilor profesionale legal constituite ale judecătorilor și procurorilor, precum și directorul Institutului Național al Magistraturii, care face parte de drept din consiliu și îl prezidează.(2)Directorul Institutului Național al Magistraturii și cei doi adjuncți ai acestuia sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii, la propunerea Consiliului științific al Institutului Național al Magistraturii, din rândul personalului de instruire de specialitate juridică al Institutului, al judecătorilor și procurorilor sau al cadrelor didactice din învățământul superior juridic acreditat potrivit legii. … 55.La articolul 94, alineatul (4) se abroga. … 56.Articolul 98 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 98(1)Personalul de instruire al Institutului Național al Magistraturii este asigurat, de regula, din rândul judecătorilor și procurorilor în funcție, care pot fi detașați în condițiile prezentei legi, cu acordul lor, în cadrul Institutului, cu avizul consiliului științific al Institutului.(2)Institutul Național al Magistraturii poate folosi, în condițiile legii, și cadre didactice din învățământul juridic superior acreditat potrivit legii, alți specialiști români și străini, precum și personal de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1) din Legea nr. 303/2004, cu modificările și completările ulterioare, pentru desfășurarea procesului de formare profesională.(3)Salarizarea personalului de instruire al Institutului Național al Magistraturii la plata cu ora se face în funcție de numărul de ore de seminar sau curs susținute, de indemnizația bruta lunară a funcției de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție și de norma didactica stabilită conform art. 80 alin. (2) din Legea nr. 128/1997 privind Statutul personalului didactic. … 57.Articolul 99 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 99Prin hotărâre a Guvernului se pot înființa, în subordinea Ministerului Justiției și a Ministerului Public, centre regionale de formare profesională continua a grefierilor și a altor categorii de personal de specialitate. … 58.La articolul 100, litera e) se modifica și va avea următorul cuprins:e)sunt apte, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției. … … 59.La articolul 101, alineatele (2)-(4) se modifica și vor avea următorul cuprins:(2)Dispozițiile legale privind obligațiile, interdicțiile și incompatibilitățile judecătorilor și procurorilor se aplică și asistenților judiciari.(3)Dispozițiile referitoare la concediul de odihnă, asistența medicală gratuita și gratuitatea transportului, prevăzute de lege pentru judecători și procurori, se aplică și asistenților judiciari.(4)Asistenții judiciari depun jurământul în condițiile prevăzute de lege pentru judecători și procurori. … 60.La articolul 103, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 103(1)Asistenților judiciari li se aplică dispozițiile legale privind abaterile și sancțiunile disciplinare, precum și motivele de eliberare din funcție prevăzute de lege pentru judecători și procurori. … 61.La articolul 106, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4)Instanțele și parchetele militare au în structura și un compartiment de documente clasificate. … 62.La articolul 107, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Conducătorul biroului, care îndeplinește și rolul de purtător de cuvânt, poate fi un judecător sau procuror desemnat de președintele instanței sau, după caz, de conducătorul parchetului ori un absolvent al unei facultăți de jurnalistica sau specialist în comunicare, numit prin concurs sau examen. … 63.La articolul 108, după alineatul (4) se introduce un alineat nou, alineatul (5), cu următorul cuprins:(5)Personalul auxiliar de la instanțele și parchetele militare, de la secțiile sau serviciile din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parchetului Național Anticoruptie poate proveni și din rândul militarilor activi.64.La articolul 109, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3)La ședințele de judecată, grefierii militari sunt obligați sa poarte uniforma militară. … … 65.Articolul 110 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 110(1)În vederea informatizarii activității instanțelor și parchetelor, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, ministrul justiției, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, procurorul general al Parchetului Național Anticoruptie iau măsuri pentru dotarea tehnica corespunzătoare a acestora.(2)Numărul informaticienilor se stabilește de către președintele instanței sau, după caz, de către conducătorul parchetului, cu avizul conform al direcției de specialitate din cadrul Ministerului Justiției, respectiv al compartimentului informatic din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.(3)În cazul Înaltei Curți de Casație și Justiție și al Parchetului Național Anticoruptie, avizul prevăzut la alin. (2) nu este necesar.(4)În vederea creării unui sistem informatic unitar și funcțional, instituțiile sistemului judiciar au obligația de a duce la îndeplinire măsurile prevăzute în strategia de informatizare a sistemului judiciar, care se aproba prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției.(5)Dotarea tehnica necesară informatizarii instanțelor militare, a secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori, după caz, din cadrul Parchetului Național Anticoruptie, precum și a parchetelor militare se asigura de Ministerul Apărării Naționale. … 66.La articolul 111, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Numărul personalului Jandarmeriei Române necesar pentru aplicarea prevederilor alin. (1) se stabilește prin hotărâre a Guvernului, la propunerea ministrului justiției și ministrului administrației și internelor, precum și a președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție. … 67.După articolul 111, se introduc doua articole noi, articolul 111^1 și articolul 111^2, eu următorul cuprins: +
Articolul 111^1(1)Instanțele și parchetele militare dispun de poliția militară pusă în serviciul lor de Ministerul Apărării Naționale, în mod gratuit. Necesarul de personal de poliție militară va fi stabilit prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Ministerului Justiției și a Ministerului Apărării Naționale.(2)Poliția militară pusă în serviciul instanțelor și parchetelor militare este subordonata președinților sau prim-procurorilor acestora.(3)Paza sediilor instanțelor și parchetelor militare, a celorlalte spații folosite de acestea, a bunurilor și valorilor ce le aparțin, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare necesare desfășurării normale a activității, se asigura, în mod gratuit, de către Poliția Militară.(4)Numărul personalului necesar pentru fiecare instanța sau parchet va fi stabilit de ministrul justiției, la propunerea președintelui Curții Militare de Apel și a secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.Art. 111^2. – Poliția Română și Jandarmeria Română au obligația de a acorda sprijinul necesar, potrivit atribuțiilor legale, instanțelor și parchetelor militare, secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și din cadrul Parchetului Național Anticoruptie, pentru buna desfășurare a procesului penal, la solicitarea acestora. … 68.Articolul 112 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 112Modul de utilizare a personalului de poliție pentru asigurarea protecției judecătorilor și procurorilor, precum și modul de utilizare a personalului Jandarmeriei Române pentru asigurarea pazei sediilor instanțelor judecătorești și parchetelor, a bunurilor și valorilor aparținând acestora, supravegherea accesului și menținerea ordinii interioare se stabilesc prin protocol încheiat între Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Parchetul Național Anticoruptie sau, după caz, Ministerul Justiției și Ministerul Administrației și Internelor. … 69.La articolul 113, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4)Dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică și Curții Militare de Apel București și Parchetului Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel București. … 70.La articolul 114, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)La concursul prevăzut la alin. (1) se pot înscrie persoanele care au studii economice superioare și o vechime în specialitate de minimum 5 ani. … 71.La articolul 115, litera d)) se modifica și va avea următorul cuprins:d)organizează elaborarea, fundamentarea și prezentarea la organele abilitate a proiectelor de buget anuale, la termenele și în condițiile prevăzute de Legea finanțelor publice nr. 500/2002, cu modificările și completările ulterioare; … … 72.La articolul 115, după litera g) se introduc trei litere noi, literele h), i) și j), cu următorul cuprins: … "h) urmărește și răspunde de utilizarea cu eficienta a fondurilor primite de la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat sau bugetele fondurilor speciale, precum și a celor constituite din veniturile proprii, potrivit legii;i)organizează ținerea la zi a contabilității instanței și parchetului din circumscripția în cadrul căreia funcționează și controlează efectuarea corecta a tuturor operațiunilor financiar-contabile în documentele specifice, precum și întocmirea și prezentarea la termenele stabilite a situațiilor financiare asupra patrimoniului aflat în administrare, potrivit prevederilor Legii contabilității nr. 82/1991 republicată; … j)coordonează activitatea de administrare a sediilor instanțelor și parchetelor din circumscripțiile în cadrul cărora funcționează, stabilind măsuri pentru asigurarea condițiilor materiale în vederea desfășurării corespunzătoare a activității acestora. De asemenea, asigura ordinea, curățenia și paza bunurilor în sediile instanțelor, inclusiv măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor." … 73.După articolul 117, se introduce un articol nou, articolul 117^1, cu următorul cuprins: +
Articolul 117^1(1)Instanțele militare care nu au sediul în municipiul București și parchetele de pe lângă acestea au în structura un compartiment economico-administrativ.(2)Personalul auxiliar din compartimentul economico-administrativ are următoarele atribuții principale:a)întocmește documentația pentru achizițiile publice, serviciile și lucrările necesare desfășurării activității instanțelor; … b)asigura aprovizionarea cu materiale de întreținere și uz gospodăresc, mijloace fixe și obiecte de inventar sau alte bunuri necesare desfășurării optime a activității instanțelor; … c)asigura întreținerea și funcționarea clădirilor, instalațiilor tehnico-sanitare de încălzire, a celorlalte mijloace fixe și obiecte de inventar din dotare; … d)asigura ordinea, curățenia și paza bunurilor în sediile instanțelor; … e)întreprinde măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor, precum și pentru înlăturarea consecințelor unor calamitați." … 74.La articolul 118, după alineatul (3) se introduce un alineat nou, alineatul (4), cu următorul cuprins;(4)Bugetul instanțelor și parchetelor militare este gestionat de Ministerul Apărării Naționale, ministrul apărării naționale având calitatea de ordonator principal de credite. … … 75.La articolul 119, după alineatul (5) se introduc doua noi alineate, alineatele (6) și (7), cu următorul cuprins:(6)Proiectele de buget anual se elaborează de Curtea Militară de Apel București, respectiv de secția sau serviciul din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, după consultarea celorlalte instanțe și parchete militare, se supun avizului conform al Consiliului Superior al Magistraturii și se transmit Ministerului Apărării Naționale.(7)Anual, Guvernul României va include în bugetul Ministerului Apărării Naționale fondurile necesare potrivit art. 118 alin. (4). … 76.La articolul 121, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3)Pentru instanțele și parchetele militare, numărul maxim de posturi se aproba, potrivit alin. (1), cu avizul consultativ al ministrului apărării naționale. … 77.La articolul 122 se introduce un alineat nou, alineatul (2), cu următorul cuprins:(2)Statele de funcții și de personal pentru fiecare instanța militară și parchet de pe lângă aceasta se aproba prin ordin al ministrului justiției, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii și al ministrului apărării naționale. … 78.După articolul 122 se introduce un articol nou, articolul 122^1, cu următorul cuprins: +
Articolul 122^1Începând cu data de 1 ianuarie 2008, atribuțiile Ministerului Justiției referitoare la gestionarea bugetului curților de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate și al judecătoriilor vor fi preluate de Înalta Curte de Casație și Justiție. … 79.Articolul 123 se abroga. … 80.La articolul 125, după alineatul (2) se introduce un alineat nou, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3)Drepturile materiale și bănești ale personalului instanțelor și parchetelor militare și mijloacele materiale, inclusiv cele auto, necesare funcționarii instanțelor și parchetelor militare, secției sau serviciului din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și secției sau serviciului din cadrul Parchetului Național Anticoruptie se asigura de Ministerul Apărării Naționale. … 81.La articolul 126 alineatul (1), litera b) se modifica și va avea următorul cuprins:b)modul și criteriile de repartizare a cauzelor pe complete de judecată, în vederea asigurării respectării principiilor distribuției aleatorii și continuității; … … 82.La articolul 127, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Regulamentul de ordine interioară prevăzut la alin. (1) se aproba prin ordin al ministrului justiției, la propunerea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție sau, după caz, a procurorului general al Parchetului Național Anticoruptie, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii. … 83.Articolul 128 se abroga. … 84.Articolul 130 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 130(1)Datele la care vor începe sa funcționeze tribunalele specializate și localitățile în care își vor desfășura activitatea se stabilesc, în mod eșalonat, prin ordin al ministrului justiției, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Dispozițiile prezentei legi privind managerii economici ai instanțelor și ai parchetelor se aplică începând cu 1 iulie 2005.(3)Funcția de manager economic se echivalează cu funcția de director executiv.(4)Până la începerea funcționarii Tribunalului Ilfov și a parchetului de pe lângă această instanță, cauzele de competența acestora se soluționează de Tribunalul București și, respectiv, de Parchetul de pe lângă Tribunalul București. … 85.Articolul 132 se abroga. … 86.La articolul 133, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Dispozițiile art. 135 din Legea nr. 92/1992 pentru organizarea judecătorească, republicată, cu modificările ulterioare, referitoare la directorii economici se abroga de la data de 1 iulie 2005. … +
Articolul II(1)La data intrării în vigoare a prezentei legi, funcțiile de judecător inspector și procuror inspector se desființează, iar posturile se transforma în posturi de judecător, respectiv procuror.(2)Activitățile aflate în curs de desfășurare ale judecătorilor inspectori și procurorilor inspectori vor fi continuate de judecători sau procurori desemnați de conducătorii instanțelor judecătorești sau parchetelor. +
Articolul III*)Dispozițiile prezentei legi privind înregistrarea ședințelor de judecată, precum și cele privind numirea la birourile de informare și relații publice a absolvenților unei facultăți de jurnalistica sau a specialiștilor în comunicare, se aplică de la 1 iulie 2006. +
Articolul IV(1)Circumscripțiile teritoriale ale parchetelor militare din municipiile Bacău, Brașov, Constanta, Craiova, Oradea, Ploiești și Targu-Mureș, care se desființează prin intrarea în vigoare a prezentei legi, se redistribuie în concordanta cu circumscripțiile teritoriale ale instanțelor militare în aceste localități, potrivit anexei nr. 2 la prezenta lege.(2)Funcțiile reduse ca urmare a reorganizării instanțelor și parchetelor militare, potrivit prezentei legi, trec în statele de funcții ale Ministerului Justiției și ale Ministerului Public, cu luarea măsurilor de finanțare prin transferul la aceste instituții a fondurilor corespunzătoare din bugetul Ministerului Apărării Naționale.(3)Spațiile și dotările materiale ale parchetelor militare desființate, vor fi preluate de parchetele militare cărora, prin redistribuire, le revin circumscripțiile teritoriale ale unităților desființate.(4)Personalul auxiliar civil și militar din cadrul instanțelor și parchetelor militare care optează pentru transfer la instanțele și parchetele civile sau ale căror funcții au fost reduse, va fi transferat, ținându-se seama de opțiunea exprimată, la instanțele și parchetele civile din raza de domiciliu sau din alte localități.(5)La transferul personalului auxiliar civil și militar de la instanțele și parchetele militare, la instanțele sau parchetele civile, se tine seama, potrivit legii, de vechimea în munca și de activitatea profesională. În acest caz, trecerea în rezerva sau direct în retragere a personalului auxiliar militar este obligatorie. +
Articolul VLa data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 54/1993 pentru organizarea instanțelor și parchetelor militare, republicată în Monitorul Oficial, al României, Partea I, nr. 209 din 13 mai 1999, cu modificările ulterioare, precum și orice alte dispoziții contrare se abroga. +
Articolul VIÎn cuprinsul Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Național Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările și completările ulterioare, precum și al Ordonanței de urgenta a Guvernului nr. 177/2002 privind salarizarea și alte drepturi ale magistraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 924 din 18 decembrie 2002, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 347/2003, cu modificările și completările ulterioare, precum și în orice alte acte normative, denumirea „procuror consilier” se înlocuiește cu cea de „consilier”. +
Articolul VIIRegulamentele prevăzute de prezenta lege se actualizează și se adoptă în termen de 60 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. +
Articolul VIII(1)În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi organizate alegeri pentru colegiile de conducere ale instanțelor și parchetelor.(2)Atribuțiile membrilor actualelor colegii de conducere încetează la expirarea termenului prevăzut la alin. (1). +
Articolul IXLegea nr. 508/2004 privind înființarea, organizarea și funcționarea în cadrul Ministerului Public a Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1089 din 23 noiembrie 2004, cu modificările și completările ulterioare, se modifica după cum urmează:(la 26-11-2004,
Art. 10 din Legea nr. 508/2004 a fost modificat de pct. 10 al art. I din ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 131 din 21 decembrie 2006, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 1.046 din 29 decembrie 2006.
)
+
Articolul XOrdonanța de urgenta a Guvernului nr. 43/2002 privind Parchetul Național Anticoruptie, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 244 din 11 aprilie 2002, aprobată cu modificări prin Legea nr. 503/2002, cu modificările și completările ulterioare, se modifica după cum urmează:1.La articolul 11, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins:(3)Constatarea tehnico-științifică efectuată din dispoziția scrisă a procurorului de specialiștii prevăzuți la alin. (1) constituie mijloc de proba, în condițiile legii. … 2.La articolul 11, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins:(4)Constatările tehnico-științifice și expertizele pot fi efectuate și de alți specialiști sau experți din instituții publice sau private române sau străine, organizate potrivit legii, precum și de specialiști sau experți individuali autorizați sau recunoscuți, potrivit legii. … +
Articolul XILa litera C din Anexa la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară sintagma „tribunalele și tribunalele specializate cuprinse în circumscripția curții de apel” se înlocuiește cu „tribunalele cuprinse în circumscripția curții de apel”. +
Articolul XIIDupă Anexa la Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, care devine Anexa nr. 1, se introduce o noua anexa, Anexa nr. 2, cu următorul cuprins:ANEXA NR. 2Circumscripțiile instanțelor militare, ale parchetelor de pe lângă acestea și localitățile de reședința────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────Nr. Instanța militară și Parchetul militar și Circumscripțiacrt. localitatea de localitatea de reședința teritorialăreședința───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────I.1 Tribunalul Militar Parchetul de pe lângă ArgeșBucurești Tribunalul Militar CălărașiSediul: Municipiul București GiurgiuBucurești Sediul: Municipiul IalomițaBucurești IlfovOltTeleormanValceaMunicipiulBucureștiConstantaTulceaBrăilaBuzăuDâmbovițaPrahova───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────I.2 Tribunalul Militar Parchetul de pe lângă BrașovCluj Tribunalul Militar Cluj CovasnaSediul: Municipiul Sediul: Municipiul Cluj- SibiuCluj-Napoca Napoca AlbaBistrița-NăsăudClujSălajHarghitaMureșBihorMaramureșSatu-Mare───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────I.3 Tribunalul Militar Parchetul de pe lângă BacăuIași Tribunalul Militar Iași NeamțSediul: Municipiul Iași Sediul: Municipiul Iași SuceavaVranceaBotoșaniGalațiIașiVaslui───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────I.4 Tribunalul Militar Parchetul de pe lângă DoljTimișoara Tribunalul Militar GorjSediul: Municipiul Timișoara HunedoaraTimișoara Sediul: Municipiul MehedințiTimișoara AradCaraș-SeverinTimiș───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────II. Tribunalul Militar Parchetul Militar de pe CompetențaTeritorial București lângă Tribunalul Militar teritorialăSediul: Municipiul Teritorial București generalăBucurești Sediul: MunicipiulBucurești───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────III Curtea Militară de Parchetul Militar de pe CompetențaApel București lângă Curtea Militară de teritorialăSediul: Municipiul Apel București generală"București Sediul: MunicipiulBucurești─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── +
Articolul XIIILa data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziție contrară se abroga. +
Articolul XIVLegea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din 29 iunie 2004, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, se republică în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o noua numerotare. +
Titlul XVIIModificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul magistraților*)******) Legea nr. 303/2004 a fost republicată în temeiul art. XII din Titlul XVII al Legii nr. 247/2005 în MONITORUL OFICIAL nr. 826 din 13 septembrie 2005. +
Articolul ILegea nr. 303/2004 privind statutul magistraților, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 576 din. 29 iunie 2004, cu modificările ulterioare, se modifica și se completează după cum urmează:1.Titlul legii se modifica și va avea următorul cuprins: "Lege privind statutul judecătorilor și procurorilor" … 2.La Titlul I, titlul Capitolului I se modifica și va avea următorul cuprins: "Capitolul I – Notiuni și principii" … 3.Articolul 1 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 1Magistratura este activitatea judiciară desfășurata de judecători în scopul infaptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor. … 4.Articolul 2 se abroga. … 5.La articolul 3, după alineatul (2), se introduc doua noi alineate, alineatele (3) și (4), cu următorul cuprins:(3)Judecătorii sunt independenți, se supun numai legii și trebuie să fie impartiali.(4)Orice persoană, organizație, autoritate sau instituție este datoare să respecte independenta judecătorilor. … 6.La articolul 4, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 4(1)Procurorii numiți de Președintele României se bucura de stabilitate și sunt independenți, în condițiile legii. … 7.La articolul 5, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 5(1)Judecătorii și procurorii sunt obligați ca, prin întreaga lor activitate, să asigure suprematia legii, să respecte drepturile și libertățile persoanelor, precum și egalitatea lor în fața legii și să asigure un tratament juridic nediscriminatoriu tuturor participanților la procedurile judiciare, indiferent de calitatea acestora, să respecte Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor și sa participe la formarea profesională continua. … 8.Articolul 6 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 6(1)Funcțiile de judecător, procuror, magistrat-asistent și asistent judiciar sunt incompatibile cu orice alte funcții publice sau private, cu excepția funcțiilor didactice din învățământul superior, precum și a celor de instruire din cadrul Institutului Național al Magistraturii și al Școlii Naționale de Grefieri, în condițiile legii.(2)Judecătorii și procurorii sunt obligați să se abțină de la orice activitate legată de actul de justiție în cazuri care presupun existenta unui conflict între interesele lor și interesul public de înfăptuire a justiției sau de apărare a intereselor generale ale societății, cu excepția cazurilor în care conflictul de interese a fost adus la cunoștința, în scris, colegiului de conducere al instanței sau conducătorului parchetului și s-a considerat ca existenta conflictului de interese nu afectează îndeplinirea impartiala a atribuțiilor de serviciu.(3)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți și personalul auxiliar de specialitate sunt obligați sa dea, anual, o declarație pe proprie răspundere în care să menționeze dacă soțul, rudele sau afinii până la gradul al IV-lea, inclusiv, exercita o funcție sau desfășoară o activitate juridică ori activități, de investigare sau cercetare penală, precum și locul de muncă al acestora. Declarațiile se înregistrează și se depun la dosarul profesional. … 9.După articolul 6, se introduc doua noi articole, articolele 6^1 și 6^2, cu următorul cuprins: +
Articolul 6^1(1)Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat magistraților și personalul auxiliar de specialitate sunt obligați să facă o declarație autentică, pe propria răspundere potrivit legii penale, privind apartenența sau neapartenenta ca agent sau colaborator al organelor de securitate, ca poliție politica.(2)Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității verifica declarațiile prevăzute la alin. (1). Rezultatele verificărilor se atașează la dosarul profesional.(3)Dispozițiile Legii nr. 187/1999 privind accesul la propriul dosar și deconspirarea securității ca poliție politica se aplică în mod corespunzător.Art. 6^2. – (1) Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți, personalul de specialitate juridică asimilat acestora și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor nu pot fi lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.(2)Persoanele prevăzute la alin. (1) completează, anual, o declarație autentică, pe proprie răspundere potrivit legii penale, din care să rezulte că nu sunt lucrători operativi, inclusiv acoperiți, informatori sau colaboratori ai serviciilor de informații.(3)Consiliul Suprem de Apărare a Tarii verifica, din oficiu sau la sesizarea Consiliul Superior al Magistraturii ori a ministrului justiției, realitatea declarațiilor prevăzute la alin. (2).(4)Încălcarea dispozițiilor alin. (1) conduce la eliberarea din funcția deținuta, inclusiv cea de judecător sau procuror. … 10.Articolul 7 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 7(1)Judecătorilor și procurorilor le este interzis:a)sa desfășoare activități comerciale, direct sau prin persoane interpuse; … b)sa desfășoare activități de arbitraj în litigii civile, comerciale sau de alta natura; … c)să aibă calitatea de asociat sau de membru în organele de conducere, administrare sau control la societăți civile, societăți comerciale, inclusiv bănci sau alte instituții de credit, societăți de asigurare ori financiare, companii naționale, societăți naționale sau regii autonome; … d)să aibă calitatea de membru al unui grup de interes economic. … (2)Prin derogare de la prevederile alin. (1) lit. c), judecătorii și procurorii pot fi acționari sau asociați ca urmare a legii privind privatizarea în masa. … 11.Articolul 8 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 8(1)Judecătorii și procurorii nu pot să facă parte din partide sau formațiuni politice și nici sa desfășoare sau sa participe la activități cu caracter politic.(2)Judecătorii și procurorii sunt obligați ca în exercitarea atribuțiilor să se abțină de la exprimarea sau manifestarea, în orice mod, a convingerilor lor politice. … 12.Articolul 9 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 9(1)Judecătorii și procurorii nu își pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfășurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul.(2)Judecătorii și procurorii nu pot sa dea consultații scrise sau verbale în probleme litigioase, chiar dacă procesele respective sunt pe rolul altor instanțe sau parchete decât acelea în cadrul cărora își exercită funcția și nu pot îndeplini orice alta activitate care, potrivit legii, se realizează de avocat.(3)Judecătorilor și procurorilor le este permis sa pledeze, în condițiile prevăzute de lege, numai în cauzele lor personale, ale ascendenților și descendenților, ale soților, precum și ale persoanelor puse sub tutela sau curatela lor. Chiar și în asemenea situații însă judecătorilor și procurorilor nu le este ingaduit să se folosească de calitatea pe care o au pentru a influența soluția instanței de judecată sau a parchetului și trebuie să evite a se crea aparenta ca ar putea influența în orice fel soluția. … 13.Articolul 10 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 10(1)Judecătorii și procurorii pot participa la elaborarea de publicații, pot elabora articole, studii de specialitate, lucrări literare ori științifice și pot participa la emisiuni audiovizuale, cu excepția celor cu caracter politic.(2)Judecătorii și procurorii pot fi membri ai unor comisii de examinare sau de întocmire a proiectelor de acte normative, a unor documente interne sau internaționale.(3)Judecătorii și procurorii pot fi membri ai societăților științifice sau academice, precum și ai oricăror persoane juridice de drept privat fără scop patrimonial. … 14.Denumirea Titlului II se modifica și va avea următorul cuprins:Titlul II Cariera judecătorilor și procurorilor … 15.La Titlul II, titlul Capitolului I se modifica și va avea următorul cuprins: "Capitolul I Admiterea în magistratura și formarea profesională inițială a judecătorilor și procurorilor" … 16.Articolul 11 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 11Admiterea în magistratura a judecătorilor și procurorilor se face prin concurs, pe baza competentei profesionale, a aptitudinilor și a bunei reputatii. … 17.Articolul 12 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 12Admiterea în magistratura și formarea profesională inițială în vederea ocupării funcției de judecător și procuror se realizează prin Institutul Național al Magistraturii. … 18.La articolul 13 alineatul (2), litera c) se modifica și va avea următorul cuprins:c)nu are antecedente penale sau cazier fiscal; … … 19.La articolul 13 alineatul (2), litera e) se modifica și va avea următorul cuprins:e)este apta, din punct de vedere medical și psihologic, pentru exercitarea funcției. Comisia medicală se numește prin ordin comun al ministrului justiției și al ministrului sănătății. … … 20.La articolul 14, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 14(1)Concursul de admitere se organizează anual la data și locul stabilite de Institutul Național al Magistraturii, cu aprobarea Consiliului Superior al Magistraturii. Data, locul, modul de desfășurare a concursului de admitere și numărul de locuri scoase la concurs se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii, cu cel puțin 60 de zile înainte de data stabilită pentru concurs. … 21.La articolul 14, după alineatul (1), se introduc doua noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2), cu următorul cuprins;(1^1)Datele prevăzute la alin. (1) se aduc la cunoștința și printr-un comunicat care se publică în trei cotidiene centrale.(1^2)Pentru înscrierea la concursul prevăzut la alin. (1), candidatul plătește o taxa al carei cuantum se stabilește prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, în funcție de cheltuielile necesare pentru organizarea concursului. … 22.La articolul 14, alineatele (3) și (4) se modifica și vor avea următorul cuprins;(3)Comisia de admitere, comisia de elaborare a subiectelor și comisia de soluționare a contestațiilor sunt numite prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. Verificarea dosarelor candidaților și îndeplinirea condițiilor prevăzute la art. 13 alin. (2) se realizează de comisia de admitere.(4)Rezultatele concursului se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii. … 23.La articolul 15, alineatul (4) se modifica și va avea următorul cuprins:(4)În perioada cursurilor, auditorii de justiție efectuează stagii de practica în cadrul instanțelor judecătorești și al parchetelor, asista la ședințele de judecată și la activitatea de urmărire penală, pentru a cunoaște în mod direct activitățile pe care le desfășoară judecătorii, procurorii și personalul auxiliar de specialitate. … 24.La articolul 16, alineatele (1), (2) și (4) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 16(1)Auditorii de justiție beneficiază de o bursa având caracterul unei indemnizații lunare corespunzătoare funcției de judecător stagiar și procuror stagiar, în raport cu vechimea pe care o au ca auditori.(2)Bursa auditorilor de justiție prevăzută la alin. (1) are natura și regimul juridic al unui drept salarial și se stabilește pe baza indemnizației brute prevăzute de lege pentru, judecătorii și procurorii stagiari, la care se vor calcula retinerile pentru obținerea indemnizației nete, urmând a se vira obligația angajatorului și a asiguraților la asigurările sociale de stat, precum și obligația angajatorului și a asiguraților privind contribuția la asigurările sociale de sănătate. Auditorii de justiție beneficiază de indemnizație și în perioada vacantelor.(4)Perioada în care o persoană a avut calitatea de auditor de justiție, dacă a promovat examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii, constituie vechime în funcția de judecător sau procuror. … 25.La articolul 16, după alineatul (3) se introduce un nou alineat, alineatul (3^1), cu următorul cuprins:(3^1)Auditorii de justiție beneficiază de drepturile prevăzute de art. 78 alin. (4) și (5), care se aplică în mod corespunzător. … 26.La articolul 17, după alineatul (1) se introduce un nou alineat, alineatul (1^1), cu următorul cuprins: … "(1^1) Constituie abateri disciplinare:a)desfășurarea de activități publice cu caracter politic sau manifestarea convingerilor politice în exercitarea atribuțiilor ce le revin; … b)atitudinile ireverentioase față de colegi, personalul de instruire și de conducere al Institutului Național al Magistraturii, precum și față de persoanele cu care intră în contact în perioada efectuării stagiului; … c)absentele nemotivate de la cursuri, dacă acestea depășesc 8 ore într-o luna." … 27.La articolul 17 alineatul (2), litera b) se modifica și va avea următorul cuprins:b)diminuarea bursei cu până la 15% pe o perioadă de la o luna la 3 luni; … … 28.La articolul 17 alineatul (2), după litera b) se introduce o noua litera, litera b^1), cu următorul cuprins:b^1)diminuarea bursei proporțional cu numărul absentelor nemotivate, dacă acestea depășesc 8 ore într-o luna; … … 29.La articolul 17, alineatele (4) și (5) se modifica și vor avea următorul cuprins;(4)Sancțiunile prevăzute la alin. (2) lit. b), b^1) și c) se aplică de consiliul științific al Institutului Național al Magistraturii.(5)Hotărârile consiliului științific prevăzute la alin. (4) pot fi atacate la instanța de contencios administrativ și fiscal competența. … 30.La articolul 18, alineatul (3) se modifica și va avea următorul cuprins;(3)Auditorii de justiție care nu promovează examenul de absolvire se pot prezenta încă o dată pentru susținerea acestuia la următoarea sesiune organizată de Institutul Național al Magistraturii. În cazul în care auditorul de justiție nu se prezintă, în mod nejustificat, la examen sau nu promovează examenul în a doua sesiune, el nu poate fi numit ca judecător sau procuror și este obligat sa restituie bursa și cheltuielile de școlarizare. … 31.La articolul 19, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)În cazul în care un absolvent al Institutului Național al Magistraturii este eliberat din funcție înainte de expirarea perioadei de 6 ani, din inițiativa sa ori din motive care îi sunt imputabile, el este obligat sa restituie bursa de auditor de justiție și cheltuielile de școlarizare efectuate cu formarea sa, proporțional cu timpul rămas până la împlinirea termenului prevăzut la alin. (1). … 32.La Titlul II, titlul Capitolului II se modifica și va avea următorul cuprins: "Capitolul II Judecătorii stagiari și procurorii stagiari" … 33.Articolul 20 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 20(1)Judecătorii stagiari și procurorii stagiari sunt numiți în funcție de către Consiliul Superior al Magistraturii, pe baza mediei generale, obținută prin însumarea celor trei medii de la sfârșitul fiecărui an de studiu și de la examenul de absolvire a Institutului Național al Magistraturii.(2)Judecătorii stagiari și procurorii stagiari pot fi numiți în funcție numai la judecătorii sau, după caz, la parchetele de pe lângă acestea.(3)Judecătorii stagiari se bucura de stabilitate. … 34.La articolul 21, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 21(1)Durata stagiului este de 1 an. … 35.La articolul 22, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 22(1)Judecătorii stagiari judeca:a)cererile privind pensiile de întreținere, cererile privind înregistrările și rectificările în registrele de stare civilă, cererile privind popririle, încuviințarea executării silite, investirea cu formula executorie și luarea unor măsuri asiguratorii; … b)litigiile patrimoniale având ca obiect plata unei sume de bani sau predarea unui bun, în cazul în care valoarea obiectului litigiului nu depășește 100 milioane lei; … c)plângerile împotriva proceselor-verbale de constatare a contravențiilor și de aplicare a sancțiunilor contravenționale; … d)somația de plată; … e)reabilitarea; … f)constatarea intervenției amnistiei ori grațierii; … g)infracțiunile prevăzute la art. 279 alin. 2 lit. a) din Codul de procedură penală." … 36.La articolul 22, după alineatul (2) se introduce un nou alineat, alineatul (3), cu următorul cuprins:(3)Soluțiile procurorilor stagiari sunt contrasemnate de procurorii care îi coordonează. … … 37.Articolul 23 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 23(1)Judecătorul sau procurorul care răspunde de coordonarea judecătorilor stagiari sau, după caz, a procurorilor stagiari întocmește trimestrial un referat de evaluare individuală privind însușirea cunoștințelor practice specifice activității de judecător sau de procuror.(2)În vederea prezentării la examenul de capacitate, ultimul, referat de evaluare individuală cuprinde avizul consultativ al președintelui curții de apel sau al procurorului general al parchetului de pe lângă aceasta. … 38.La articolul 24, alineatele (1) și (2) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 24(1)După încheierea perioadei de stagiu, judecătorii și procurorii stagiari sunt obligați să se prezinte la examenul de capacitate. În cazul în care judecătorul stagiar sau procurorul stagiar este respins la examenul de capacitate, el este obligat să se prezinte la sesiunea următoare.(2)Lipsa nejustificată de la examenul de capacitate sau respingerea candidatului la doua sesiuni atrage pierderea calității de judecător stagiar sau de procuror stagiar. În aceasta situație, judecătorul sau procurorul stagiar este obligat sa restituie bursa de auditor de justiție și cheltuielile de școlarizare efectuate pentru formarea sa profesională. … 39.Articolul 25 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 25(1)Examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari se organizează anual de Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Național al Magistraturii.(2)Data, locul și modul de desfășurare a examenului de capacitate se publică în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, precum și pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii și se comunică instanțelor judecătorești și parchetelor de pe lângă acestea, cu cel puțin 90 de zile înainte de data stabilită pentru examenul de capacitate.(3)Cererile de înscriere la examenul de capacitate, însoțite de referatele de evaluare și de celelalte acte necesare potrivit Regulamentului privind examenul de capacitate al judecătorilor stagiari și al procurorilor stagiari, se depun la Consiliul Superior al Magistraturii în termen de 60 de zile de la publicarea datei examenului. … 40.Articolul 26 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 26(1)Comisia pentru examenul de capacitate al judecătorilor și comisia pentru soluționarea contestațiilor sunt alcătuite din judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție, judecători de la curțile de apel și formatori din Institutul Național al Magistraturii, numiți prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii.(2)Comisia pentru examenul de capacitate al procurorilor și comisia pentru soluționarea contestațiilor sunt alcătuite din procurori de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, procurori de la parchetele de pe lângă curțile de apel și formatori din Institutul Național al Magistraturii, numiți prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, la propunerea Institutului Național al Magistraturii. … 41.La articolul 27, alineatul (2) se modifica și va avea următorul cuprins:(2)Probele cu caracter teoretic au ca obiect fundamentele constituționale ale statului de drept, instituțiile de baza ale dreptului, organizarea judiciară și Codul deontologic al judecătorilor și procurorilor. La susținerea probelor orale participa cel puțin 3 membri ai comisiilor prevăzute la art. 26. … 42.La articolul 28, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 28(1)Rezultatele examenului de capacitate se înscriu în tabelul de clasificare a candidaților, care se afișează la sediul Institutului Național al Magistraturii și se publică pe pagina de internet a Consiliului Superior al Magistraturii și pe cea a Institutului Național al Magistraturii. … 43.La articolul 28, după alineatul (1) se introduc doua noi alineate, alineatele (1^1) și (1^2) cu următorul cuprins:(1^1)Contestațiile pentru examenul de capacitate cu privire la probele scrise se trimit la Institutul Național al Magistraturii, în termen de 72 de ore de la afișarea rezultatelor, de către candidați, curțile de apel sau parchetele de pe lângă acestea. Contestațiile se soluționează în termen de 3 zile. Decizia comisiei de soluționare a contestațiilor este irevocabilă, dispozițiile alin. (1) fiind aplicabile în mod corespunzător.(1^2)Notarea la probele orale este definitivă. … 44.La articolul 29, alineatele (1), (2) și (4) se modifica și vor avea următorul cuprins: +
Articolul 29(1)După validarea examenului de capacitate, lista tuturor posturilor vacante de la judecătorii și parchetele de pe lângă aceste instanțe se publică de îndată, separat pentru judecători și procurori, în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a, și se afișează la sediile instanțelor și parchetelor, prin grija Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Candidații declarați admiși la examenul de capacitate au dreptul, în ordinea mediilor, să-și aleagă posturile, în termen de 15 zile libere de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea a III-a.(4)La medii egale are prioritate la alegerea postului, în următoarea ordine, candidatul care funcționează la instanța sau parchetul pentru care a optat ori cel care are o vechime mai mare în magistratura. … 45.La articolul 29, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins:(6)În circumscripțiile instanțelor și parchetelor unde o minoritate naționala are o pondere de cel puțin 50% din numărul locuitorilor, la medii egale, au prioritate candidații cunoscători ai limbii acelei minorități. … 46.La Titlul II, titlul Capitolului III se modifica și va avea următorul cuprins: "Capitolul III Numirea judecătorilor și procurorilor" … 47.Articolul 30 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 30(1)Judecătorii și procurorii care au promovat examenul de capacitate sunt numiți de Președintele României, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii.(2)Propunerile de numire se fac în cel mult 30 de zile de la data validării examenului de capacitate.(3)Președintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. (1). Refuzul motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.(4)În situația în care Consiliul Superior al Magistraturii susține propunerea inițială, are obligația sa motiveze opțiunea și sa o comunice de îndată Președintelui României.(5)În perioada dintre data validării examenului de capacitate și data intrării în vigoare a actului de numire de către Președintele României, judecătorii și procurorii care au promovat examenul de capacitate primesc salariul corespunzător funcției imediat superioare celei de judecător sau procuror stagiar. … 48.După articolul 30, se introduce un nou articol, articolul 30^1, cu următorul cuprins: +
Articolul 30^1Poate fi numita judecător sau procuror militar persoana care îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru intrarea în magistratura, după dobândirea calității de ofițer activ în cadrul Ministerului Apărării Naționale. … 49.Articolul 31 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 31(1)Pot fi numiți în magistratura, pe bază de concurs, dacă îndeplinesc condițiile prevăzute la art. 13 alin. (2), persoanele care au îndeplinit funcția de judecător, procuror și care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 86 alin. (1), avocații, notarii, asistenții judiciari, consilierii juridici, persoanele care au îndeplinit funcții de specialitate juridică în aparatul Parlamentului, Administrației Prezidențiale, Guvernului, Curții Constituționale, Avocatului Poporului, Curții de Conturi sau al Consiliului Legislativ, cadrele didactice din învățământul juridic superior acreditat, cu o vechime în specialitate de cel puțin 5 ani, precum și magistrații-asistenți la Înalta Curte de Casație și Justiție cu o vechime de cel puțin 5 ani și care și-au încetat activitatea din motive neimputabile.(2)Concursul prevăzut la alin. (1) se organizează anual sau ori de câte ori este necesar, de Consiliul Superior al Magistraturii, prin Institutul Național al Magistraturii, pentru ocuparea posturilor vacante de la judecătorii și parchetele de pe lângă acestea.(3)În termen de cel mult 30 de zile de la data validării concursului prevăzut la alin. (1), Consiliul Superior al Magistraturii propune Președintelui României numirea în funcția de judecător sau, după caz, de procuror a candidaților admiși.(4)Dispozițiile art. 29 alin. (6) se aplică în mod corespunzător.(5)Persoanele care au îndeplinit funcția de judecător sau procuror cel puțin 10 ani și care și-au încetat activitatea din motive neimputabile pot fi numite, fără concurs, în funcția de judecător sau procuror.(6)Persoanele prevăzute la alin. (5) pot fi numite la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat, cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție.(7)Persoanele care au îndeplinit funcția de magistrat-asistent la Înalta Curte de Casație și Justiție cel puțin 10 ani și care și-au încetat activitatea din motive neimputabile, precum și avocații cu o vechime în profesie de cel puțin 10 ani, pot fi numite, fără concurs, la judecătorii sau parchetele care funcționează pe lângă acestea.(8)Persoanele care îndeplinesc condiția de la alin. (5) și (7) prin cumularea vechimii în funcția de judecător, procuror sau în profesia de avocat, pot fi numite judecător sau procuror, fără concurs, la instanțe sau parchete de același grad cu cele unde au funcționat, cu excepția Înaltei Curți de Casație și Justiție.(9)În vederea numirii în funcția de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (5), (7) și (8) vor susține un interviu în fața secției corespunzătoare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.(10)Pentru a fi numite în funcția de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (5), (7) și (8) trebuie să îndeplinească și condițiile prevăzute de art. 13 alin. (2).(11)Președintele României poate refuza o singură dată numirea judecătorilor și procurorilor prevăzuți la alin. (1). Refuzul, motivat se comunică de îndată Consiliului Superior al Magistraturii.(12)În situația în care Consiliul Superior al Magistraturii susține propunerea inițială, are obligația sa motiveze opțiunea și sa o comunice de îndată Președintelui României.(13)După numirea în funcția de judecător sau procuror, persoanele prevăzute la alin. (1), (5), (7) și (8) sunt obligate să urmeze, pe o perioadă de 6 luni, un curs de formare profesională în cadrul Institutului Național al Magistraturii care va cuprinde în mod obligatoriu elemente de drept comunitar.(14)Persoanele prevăzute la alin. (5), (7) și (8) vor susține, la finalizarea cursului prevăzut la alin. (13), un examen pentru verificarea cunoștințelor. Nepromovarea examenului atrage eliberarea din funcție, cu obligația restituirii indemnizațiilor primite în perioada în care au urmat cursurile.(15)Judecătorii Curții Constituționale care, la data numirii, aveau funcția de judecător sau de procuror au dreptul, la încetarea mandatului, sa revină la postul deținut anterior. … 50.La articolul 32, alineatul (1) se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 32(1)Înainte de a începe să-și exercite funcția, judecătorii și procurorii depun următorul jurământ: "Jur sa respect Constituția și legile tarii, sa apar drepturile și libertățile fundamentale ale persoanei, să-mi îndeplinesc atribuțiile cu onoare, constiinta și fără partinire. Asa să-mi ajute Dumnezeu!" Referirea la divinitate din formula jurământului se schimba potrivit credinței religioase a judecătorilor și procurorilor și este facultativă. … 51.La articolul 32, alineatele (3)-(5) se modifica și vor avea următorul cuprins:(3)Jurământul se depune în ședința solemna, în fața judecătorilor instanței sau, după caz, a procurorilor parchetului la care a fost numit judecătorul sau procurorul, după citirea actului de numire.(4)Depunerea jurământului se consemnează într-un proces-verbal, care se semnează de conducătorul instanței sau, după caz, al parchetului și de doi dintre judecătorii sau procurorii prezenți, precum și de cel care a depus jurământul.(5)Depunerea jurământului nu este necesară în cazul transferului sau al promovării judecătorului ori procurorului în alta funcție. … 52.La articolul 32, alineatul (6) se abroga. … 53.La Titlul II, titlul Capitolului IV se modifica și va avea următorul cuprins: "Capitolul IV Formarea profesională continua și evaluarea periodică a judecătorilor și procurorilor" … 54.Articolul 33 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 33(1)Formarea profesională continua a judecătorilor și procurorilor constituie garanția independentei și imparțialității în exercitarea funcției.(2)Formarea profesională continua trebuie să țină seama de dinamica procesului legislativ și consta, în principal, în cunoașterea și aprofundarea legislației interne, a documentelor europene și internaționale la care România este parte, a jurisprudenței instanțelor judecătorești și a Curții Constituționale, a jurisprudenței Curții Europene a Drepturilor Omului și a Curții de Justiție a Comunităților Europene, a dreptului comparat, a normelor deontologice, în abordarea multidisciplinara a instituțiilor cu caracter de noutate, precum și în cunoașterea și aprofundarea unor limbi străine și operarea pe calculator. … 55.Articolul 34 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 34Responsabilitatea pentru formarea profesională continua a judecătorilor și procurorilor revine Institutului Național al Magistraturii, conducătorilor instanțelor sau parchetelor la care aceștia își desfășoară activitatea, precum și fiecărui judecător și procuror, prin pregătire individuală. … 56.Articolul 35 se modifica și va avea următorul cuprins: +
Articolul 35
