+
Capitolul 1I.Dispoziții generaleA.Personalitatea juridică +
Articolul 1Persoanele juridice de drept public se creează numai prin lege. Asociațiile și fundațiile, fără scop lucrativ sau patrimonial, create și organizate de particulari, nu pot dobîndi personalitatea juridică decît în condițiile legii de fața. Ele sînt considerate persoane juridice de drept privat. Societățile și asociațiile prevăzute de codurile de comerț și alte legi vor avea același caracter și rămîn supuse dispozițiilor acelor legi. +
Articolul 2Persoanele juridice de drept privat existente la data promulgării legii de fața vor continua sa funcționeze potrivit dispozițiilor legilor, hotărîrilor sau actelor care le-au constituit și care vor fi contrare dispozițiilor de ordine publică ale acestei legi. Ele sînt obligate însă, ca în termen de șase luni de la promulgarea acestei legi sa comunice grefei tribunalului, în circumscripția căreia funcționează administrația lor principala, titlurile pe temeiul cărora au dobîndit personalitatea juridică, statutele sau actele constitutive, precum și informațiile ce se vor cere prin regulamentul de aplicație al acestei legi. Grefa tribunalului este obligată a înscrie organizația sau așezămîntul în registrul persoanelor juridice. Contravenienții la aceasta dispoziție cad sub prevederile art. 94 din această lege. +
Articolul 3Asociațiile și așezămintele fără scop lucrativ sau patrimonial nu pot dobîndi personalitatea juridică decît pe temeiul unei decizii motivate a tribunalului civil în circumscripția căreia s-au constituit. Aceasta decizie nu se poate da decît la cererea celor interesați: a)După ce s-a cerut avizul ministerului în competența căruia cade scopul asociației sau așezămîntului; … b)După ce s-a ascultat concluziile ministerului public și s-a constatat ca statutele sau actele constitutive, compunerea organelor de direcție și administrație și celorlalte condiții, nu contravin la dispozițiile legii de fața. ... Părțile interesate, ministerul competent și reprezentantul ministerului public au dreptul de apel potrivit art. 90. +
Articolul 4Persoana juridică va avea fiinta numai de la data înscrierii deciziei de recunoaștere rămasă definitivă, în registrul special care va fi ținut în acest scop la grefa fiecărui tribunal civil. +
Articolul 5Personalitatea juridică nu se poate recunoaște unei colectivități de asociații sau așezăminte nerecunoscute ca persoane juridice. Personalitatea juridică e individuală și efectul ei nu se poate întinde în afară de asociația sau așezămîntul pentru care a fost acordată. Un așezămînt creat de o persoană juridică nu poate avea o personalitate distinctă de aceea a persoanei juridice care a creat-o, decît dacă i se recunoaște formal aceasta, în condițiile statornicite prin legea de fața. +
Articolul 6Nu se poate recunoaște personalitatea juridică a asociațiilor și așezămintelor care au un obiect ilicit, contrar ordinii publice sau bunelor moravuri, sau care sînt formate în vederea realizării unui asemenea scop. +
Articolul 7Persoanele juridice de drept privat, fără scop lucrativ sau patrimonial, care își au sediul în străinătate, pot sa beneficieze de personalitatea lor juridică și sa funcționeze pe teritoriul Statului român în conformitate cu legile române, dacă sînt recunoscute după legile tarii lor și dacă în prealabil au obținut autorizarea guvernului român. Autorizările acordate acestor persoane juridice se vor înscrie la cererea lor, sub sancțiunea unei amenzi de 5.000 - 20.000 lei și în caz de recidiva sub sancțiunea retragerii autorizației, în registrul tribunalului civil al circumscripției în care se va stabili sediul administrației, sucursala, sau domiciliul ales. Cînd nu exista sucursala, alegerea domiciliului este obligatorie. Ea se face prin act autentic care se publică în Monitorul Oficial și se afișează la primăria și tribunalul domiciliului ales. +
Articolul 8Fără distincție între persoanele juridice de drept privat existente și acele ce se va forma în viitor, de la data promulgării legii de fața, nici o modificare de statute sau transformare a caracterului asociației sau așezămîntului, nici o modificare a organelor de control și administrație, nici o încetare sau dizolvare, operațiunile de lichidare și de atribuire de bunuri, nu se va putea face decît conform acestei legi. Aceste persoane sînt obligate a se supune tuturor dispozițiilor declarate de ordine publică în legea de fața. Modificările statutelor sau actelor constitutive sînt supuse verificării și aprobării puterii judecătorești în condițiile art. 1. ... B.Folosință drepturilor civile +
Articolul 9Persoanele juridice de drept privat, căzînd sub prevederile legii de fața, nu se pot folosi decît de drepturile ce le sînt necesare pentru realizarea scopului și destinației lor. Ele nu pot contracta obligații decît tot în vederea realizării acestui scop și acestei destinații. +
Articolul 10Persoanele juridice nu pot primi liberalități decît dacă vor fi autorizate regal, pe baza unui jurnal al consiliului de miniștrii. ... C.Exercițiul drepturilor civile +
Articolul 11Persoanele juridice nu-și pot exercita drepturile decît dacă sînt înzestrate cu organele de direcție și administrație prevăzute în statute, actul consultativ sau în legea de fața. +
Articolul 12Voința persoanelor juridice se manifesta prin organele lor. Actele juridice încheiate de aceste organe, în conformitate cu statutele și în limita puterilor ce le sînt atribuite, sînt considerate ca încheiate de însăși persoana juridică pe care o obliga. Actele prin care organele persoanei juridice ar urmări un vadit scop străin aceluia pentru care asociația sau fundația a fost constituită sau recunoscută, nu vor avea efect față de persoana juridică. Persoana juridică răspunde de toate faptele contractuale, delictuale și quasi-delictuale, săvîrșite de organele ei în timpul exercitării funcțiunii lor. Membrii care formează organele de direcție și administrație sînt personal solidar răspunzători pentru daunele provenite din culpa lor, atît față de terți, cît și față de persoana juridică însăși. ... D.Sediul +
Articolul 13Domiciliul persoanei juridice este la sediul principal al administrației sale. Schimbarea de domiciliu trebuie să fie declarata prin act autentic la ambele grefe ale tribunalelor noului și vechiului domiciliu. Sub sancțiunea prevăzută la art. 94 din prezenta lege, grefa tribunalului vechiului domiciliu va face mențiunea de strămutare, iar grefa tribunalului noului domiciliu va înscrie persoana juridică în registrul prevăzut la art. 4. +
Articolul 14Domiciliul persoanei juridice autorizata, potrivit art. 7, pentru toate actele judiciare și extrajudiciare ce o privesc, va fi sediul sucursalei sau, în lipsa, la domiciliul ales. ... E.Supraveghere +
Articolul 15Statul are un drept de supraveghere și control asupra tuturor persoanelor juridice de drept privat. El va urmări: pe de o parte, ca ele să se administreze și să-și îndeplinească menirea în conformitate cu statutele și cu actele constitutive, iar pe de altă parte, ca sa lucreze împotriva bunelor moravuri, ordinei publice și siguranței Statului. Aceasta acțiune de supraveghere și control se va exercita prin inspectorii și delegații ministerului, sub autoritatea și controlul căruia cade fundația sau asociația, precum și prin comisia superioară a persoanelor juridice. +
Articolul 16Numirea delegatului ministerului pe lîngă organele de direcție și de administrație, nu poate avea loc decît numai pe lîngă fundațiile și asociațiile subvenționate sau legate de Stat prin convenții. Același drept, la numirea de delegați județeni sau comunali, îl au autoritățile județene sau comunale pentru fundațiile și asociațiile care se vor găsi față de ele în situația de mai sus. Celelalte persoane juridice nesubventionate sînt supuse controlului general prin inspectorii ministerelor competente. +
Articolul 17Fiecare autoritate interesată nu va putea numi mai mult de un delegat de fundație sau asociație. Autoritățile județene sau comunale pot insarcina cu aceasta funcție pe delegatul ministerului sau invers, ministerul pe unul din delegații județeni sau comunali. O persoana poate îndeplini aceasta funcție pe lîngă mai multe fundații sau asociații. +
Articolul 18Delegații ministerului și, în lipsa acestora, delegații județeni sau comunali, au dreptul de a suspenda executarea deciziilor organelor de direcție sau administrație, ce s-ar găsi contrarii actelor de fundație, regulamentelor interioare, convențiilor cu ministerul, județul sau comuna, legilor, bunelor moravuri, ordinei publice și siguranței Statului. Despre acest lucru se va încheia un proces-verbal care se va comunică de urgenta organelor persoanei juridice. Delegații vor participa cu vot consultativ la ședințele organelor de direcție și administrație. Directorii sau administratorii sînt obligați să-i convoace. În lipsa delegaților de la ședințe, organele de direcție și administrație sînt obligate sa comunice delegaților deciziile luate. Sub sancțiunea retragerii mandatului de direcție și administrație și a dizolvării fundației sau asociației, independent de celelalte sancțiuni civile și penale de drept comun, persoanele care formează organele de direcție și administrație sînt personal și solidar răspunzătoare de executarea deciziilor contrare actelor de fundație, regulamentelor interioare, conventiunilor, legilor, bunelor moravuri, ordinei publice și siguranței Statului, față de care s-a exercitat sau nu dreptul de suspendare. Delegații vor putea aduce la cunoștința publică, prin Monitorul Oficial și prin publicațiile mai raspindite din localitate, numărul, data și obiectul deciziilor suspendate. +
Articolul 19Organele de direcție și administrație sînt obligate a repune în discuție chestiunile care fac obiectul deciziei suspendate în baza art. 18 pentru a primi soluția conformă actelor de fundație, regulamentelor, convențiilor, Constituției și legilor tarii. În caz de refuz de discuție din partea organelor de direcție și administrație, sau în caz de menținere a deciziei suspendate, delegații guvernului vor aduce imediat cazul la cunoștința comisiei persoanelor juridice de pe lîngă ministerul justiției, care va da o decizie executorie. În cel mult 3 zile libere de la, comunicarea procesului-verbal de suspendare, organele de direcție și administrație au drept de apel la comisia superioară a persoanelor juridice, care decide în ultima instanța asupra dispozițiilor ce urmează a se executa în termen de cel mult 15 zile de la primirea cererii. +
Articolul 20Delegații își exercită dreptul lor de supraveghere și de control asupra tuturor organelor de direcție, administrație și control, a fundației sau asociației, sub orice denumire s-ar găsi, comitete sau consilii de direcție și administrație, eforii sau epitropii, adunări generale, colegii, etc. +
Articolul 21În toate fundațiile și asociațiile care nu cad sub prevederea art. 16, alin. 1 și următorii, acțiunea de supraveghere și control se va exercita de inspectorii ministerului, la însărcinarea ministerului sau la cererea organelor de direcție și administrație a fundațiilor sau asociațiilor. Cînd scopul persoanei juridice cade în competența a doua sau mai multe ministere, fiecare din ele au exercițiul acțiunii de control și supraveghere. Persoanele juridice ale căror scopuri sînt insuficient caracterizate, din punctul de vedere al competentei organelor de control, cad sub supravegherea ministerului de interne. Inspectorii vor avea sa cerceteze numai dacă fundațiile și asociațiile funcționează potrivit actelor de fundație sau actelor lor constitutive, dacă instituțiile create corespund condițiilor statornicite prin aceste acte și condițiilor de ordine publică din Constituția și legile tarii. Inspectorii nu pot face observații și da indicații direct organelor de direcție și administrație ale fundațiilor sau asociațiilor. Constatările lor se consemnează în rapoarte scrise asupra cărora au a decide ministrul competent, organele administrative sau judecătorești, prevăzute în legea de fața. Controlul Statului nu prejudiciază controlul instituit de statute sau actul constitutiv. +
Articolul 22Dacă organele de direcție sau administrație nu se conformează legilor tarii, actelor de fondare sau de constituire, sau dacă se constată că averile ce le sînt încredințate se risipesc, se deturneaza, sau se întrebuințează în alte scopuri decît acele prevăzute prin actele de fondare sau de constituire, ministerul public sau ministerul sub autoritatea și controlul căruia funcționează fundația sau asociația, va trimite pe administratorii răspunzători înaintea Curții de apel în circumscripția căreia cade sediul principal al fundației sau asociației. Administratorii pot fi condamnați la destituire, în afară de celelalte penalități prevăzute în legile ordinare după dreptul comun. +
Articolul 23Administratorii asociațiilor și fundațiilor care cu rea credința lucrează la vătămarea persoanelor sau lucrărilor încredințate direcției și administrației lor, se vor pedepsi cu închisoare de la o luna la un an. +
Articolul 24Toate organele de direcție și administrație ale fundațiilor sînt datoare sa înainteze ministerului sub autoritatea și controlul căruia funcționează, în termen de 6 luni de la promulgarea acestei legi, copia autentificată de pe actele de fondare și un inventar de averea ce poseda, însoțit de bilanțul și contul de gestiune al anului precedent. ... F.Încetarea personalității +
Articolul 25Asociațiile și fundațiile își pierd personalitatea juridică, de plin drept sau prin justiție, în cazurile determinate prin legea de fața. Persoanele juridice autorizate, potrivit art. 7, își pierd dreptul de a funcționa în România și prin retragerea autorizației. Aceasta retragere se face tot prin decret regal, pe temeiul unui jurnal al consiliului de miniștri. +
Articolul 26În cazuri urgente cînd s-ar constata ca o persoană juridică își desfășoară activitatea împotriva bunelor moravuri, ordinii publice și siguranței Statului, consiliul de miniștri, cu avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, poate interzice funcționarea persoanei juridice, pînă la intrarea ei în legalitate, sau chiar poate hotărî dizolvarea ei. În acest din urmă caz, lichidarea persoanei juridice nu se poate face decît de puterea judecătorească în condițiile art. 29, 54 și următorii, 82 și următorul. În afară de cazurile urgente, dizolvarea nu se poate face decît prin justiție. Comisia superioară a persoanelor juridice apreciază urgenta la cererea consiliului de miniștri sau la aceea a ministrului de justiție. … G.Destinația bunurilor +
Articolul 27Oricare ar fi cauza încetării personalității juridice sau retragerii autorizației, patrimoniul persoanei juridice va primi destinația indicată în actul de fondare, în statute sau în actul constitutiv și la asociații, în caz de tăcere, a actelor de constituire sau a statutelor, destinația indicată de hotărîrea adunării generale luată înainte de dizolvare. Nici într-un caz însă adunarea generală nu poate atribui bunurile rămase decît unei alte persoane juridice de drept privat din țara cu scop identic sau similar, sau persoanei juridice de drept public, reprezentind în Stat interesele servite de persoana juridică desfiintata. În lipsa unei indicații statutare, sau a unei hotărîri a adunării generale, sau în fața unei hotărîri a adunării generale, contrarii dispozițiilor de mai sus, bunurile rămase vor trece în patrimoniul asociației sau fundației de drept privat, ori public cu scop analog sau similar ce se va hotărî de comisiunea persoanelor juridice de pe lîngă ministerul justiției, luindu-se și avizul ministrului, sub autoritatea și controlul căruia cădea persoana juridică desfiintata. +
Articolul 28Patrimoniul persoanelor juridice dizolvate pentru vreuna din cauzele arătate la art. 53 (punctul III) alin. a și b și art. 81 (p. II), trece la fondul de asistența socială. ... ... II.Lichidarea și radierea înscrierii +
Articolul 29Lichidarea patrimoniului persoanelor juridice de drept privat se face conform art. 55 și următorii, precum și 82 și următorul din această lege. +
Articolul 30Radierea persoanei juridice din registrul persoanelor juridice se face înscriindu-se integral în registru actul care a constatat, declarat sau hotărît dizolvarea. … +
Capitolul 2Despre asociații A.Condiții de constituire +
Articolul 31Asociația este convenția prin care mai multe persoane pun în comun, în mod permanent, contribuția lor materială, cunoștințele și activitatea lor, pentru realizarea unui scop care nu urmărește, foloase personale sau patrimoniale. Scopul asociației poate fi sau ideal, sa corespundă intereselor generale ale colectivității sau numai a unei categorii sociale din care asociații fac parte, sau, în fine, sa corespundă intereselor personale nepatrimoniale ale asociaților. +
Articolul 32Asociația pentru a putea dobîndi personalitatea juridică, trebuie să fie compusa din cel puțin 20 membri și să prezinte în statute o organizare din care să rezulte o voința colectivă, independenta de voința asociaților ca indivizi, constituirea unui patrimoniu social, distinct și autonom de patrimoniul individual al fiecărui asociat. Patrimoniul social de fondare va trebui să fie în măsura de a realiza cel puțin parțial scopul pentru care se constituie asociația. Nici contribuțiile sau dotatiile inițiale, nici cotizațiile periodice și nici subvențiile Statului român, județelor sau comunelor și în genere a persoanelor de drept public, nu sînt supuse autorizării prevăzută la art. 10. Obligațiunea constituirii inițiale a patrimoniului social nu privește asociațiile sau sindicatele profesionale.*) +
Articolul 33Actul constitutiv și statutele se vor face în forma autentică. Asociația nu va putea cere recunoașterea calității de persoana juridică, decît după adoptarea statutelor de către asociați și după desemnarea sau alegerea persoanelor care vor avea conform statutelor, răspunderea direcției și administrării asociației. +
Articolul 34Statutele vor cuprinde obligatoriu: 1.Denumirea asociației; ... 2.Obiectul și scopul; … 3.Sediul principal și, eventual, sucursalele sau filialele; ... 4.Patrimoniul inițial, cuantumul și compunerea lui, precum și cotizațiile; … 5.Organele de direcție, administrație și de control. ... Statutele nu pot deroga la dispozițiile de ordine publică ale legii de fața. În lipsa unor dispoziții statutare suficiente pentru organizarea asociației și reglementarea raporturilor acesteia cu asociația se vor aplica dispozițiile ce urmează. … B.Organizarea +
Articolul 35Organele principale ale asociației de stat: a)O adunare generală, și ... b)O direcție, un comitet de direcție sau un consiliu de administrație. … +
Articolul 36Adunarea generală este organul suprem al asociației, ea se compune din asociați, care întrunesc condițiile prevăzute în statute sau în actul constitutiv. În lipsa prevederii unor asemenea condiții, vor face parte din adunarea generală, toți asociații, fără nici o distincție. Adunarea generală va fi convocată de persoana căreia i se încredințează de organele în drept ale asociației conducerea suprema. Convocarea va avea loc obligatoriu în cazurile prevăzute în statute, ori cînd se va hotărî de comitetul de direcție sau administrație și oricînd se va cere în scris și motivat, direcției de cel puțin o cincime din numărul asociaților. Convocarea va trebui sa cuprindă locul și data convocării, precum și ordinea de zi. În afară de cazurile urgente constatate de comitetul de direcție, ce trebuie să fie comunicată cu cel puțin trei zile libere înainte de data convocării. +
Articolul 37Cînd cei însărcinați cu convocarea, sau înlocuitorii lor nu mai au calitatea, sînt absenți sau împiedicați de a convoca, precum și în cazul cînd, deși avînd calitatea, refuza de a convoca, dacă statutele și actul consultativ nu prevăd situația, prim-președintele sau președintele tribunalului, în circumscripția căreia funcționează asociația, va putea autoriza pe asociații, care i-au adus la cunoștința cazul, să facă convocarea, sa delege pe cel mai în vîrsta dintre ei, sau pe reprezentantul ministrului sub autoritatea și controlul căruia se găsește asociația, sa prezideze adunarea generală și să constate hotărîrile ei printr-un proces-verbal. În lipsa unui asemenea reprezentant, delegația se poate da unuia din reprezentanții ministerului public. +
Articolul 38Adunarea generală decide: a)Asupra prestațiilor și cotizațiilor la care vor fi supuși asociații; ... b)Asupra admiterii și excluderii membrilor asociației potrivit statutelor; … c)Asupra formelor de convocare a adunării generale; ... d)Asupra modului de votare; … e)Asupra cvorumului și majorității cu care vor lua hotărîrile; ... f)Asupra numirii direcției sau altor organe de administrație și control; … g)De a determina atribuțiile organelor de sub lit. f; ... h)De a controla activitatea și gestiunea organelor de direcție, administrație și control; … i)De a revoca individual sau colectiv mandatele membrilor organelor de direcție, administrație și control, cînd prin culpa și actele lor ar periclita interesele asociației. ... +
Articolul 39Toți asociații au drept de vot egal. În afară de excepțiile mai jos statornicite, și în lipsa de alte dispoziții exprese, nu se va putea lua nici o decizie decît dacă vor fi răspuns convocării cel puțin jumătate plus unu (majoritatea absolută) din numărul asociaților. La a doua convocare se va putea decide cu majoritatea absolută a celor prezenți, oricare ar fi numărul lor. Deciziile pentru dizolvarea asociației, sau transformarea scopului social, trebuie să întrunească cel puțin 2/3 din numărul total al asociaților prezenți și absenți. +
Articolul 40În mod accesoriu, asociațiile vor putea face întreprinderi economice, întrucît acestea sînt în legătură cu scopul principal al asociației. Asemenea întreprinderi însă nu se pot decide decît de adunarea generală. +
Articolul 41Propunerile sau actele făcute în scris, fără deliberare, vor avea puterea de decizie, dacă vor fi semnate de unanimitatea asociaților. +
Articolul 42Asociatul interesat personal, prin sotie, prin descendenții sau ascendenții direcți, prin frații sau surorile lui, într-o chestiune supusă deciziei adunării generale, sau deciziei unuia din organele de direcție sau administrație, nu va putea lua parte la vot. Membrii organelor de direcție și administrație vor fi cel puțin în majoritate absolută cetățeni români. +
Articolul 43Direcția, comitetul sau consiliul de administrație reprezintă asociația în toate actele vieții sale juridice, conformindu-se statutelor și deciziilor adunării generale. După expirarea mandatului, ea girează afacerile pînă la alegerea sau numirea noilor organe. +
Articolul 44Organele de direcție și administrație sînt obligate sa întocmească anual bugetul asociației, pe care îl supun aprobării adunării generale și, eventual, organelor superioare, cărora sînt subordonate prin legi speciale. Bugetul se va întocmi pe capitole și articole, distinct sumele pentru personal, material și cheltuieli diverse. La aprobarea și ordonanțarea cheltuielilor se va ține seama de destinația alocațiilor bugetare. La persoanele juridice subvenționate de stat, județ și comune, autoritatea care acorda subvenția va putea cere, cu prilejul ordonanțării totale sau parțiale a subvențiilor, justificarea îmbunătățirii ultimei subvenții ordonanțate. +
Articolul 45Aceste organe sînt de asemenea obligate să prezinte adunării generale bilanțul gestiunii la finele fiecărui an social. Cîte un exemplar de pe buget și bilanț se va prezenta ministerului sub autoritatea și controlul căruia se găsește asociația. +
Articolul 46Cînd organele de direcție, administrație și control, nu pot funcționa din cauza vacantei, absentei, bolii sau oricărei alte cauze de împiedicare a vreunuia din membrii săi, prim-președintele și președintele tribunalului, de la sediul asociației, din oficiu, sau la cererea celor interesați, pînă la adunarea generală care se va convoca, conform art. 36 și 37, pentru a decide organul în drept sa completeze, dînd delegație provizorie, în condițiile statutelor, actului constitutiv și legii, asociaților ce personal vor crede ca ar putea răspunde mai bine acestei chemări. ... C.Despre asociați +
Articolul 47Calitatea de asociat este personală și individuală, ea nu poate trece la succesori. +
Articolul 48Asociatul este la drept autorizat a ieși oricînd din asociație, cu condiția sa comunice hotărîrea sa organelor de direcție și administrație, cel puțin șase luni înainte de finele anului social. +
Articolul 49Statutele sau actul vor prevedea cazurile de excludere a asociaților, procedura excluderii, și organele care o pronunța. Excluderea pronunțată de un organ de direcție sau administrație da, de drept interesat, un drept de apel la adunarea generală, care decide în ultima instanța. Cînd statutele nu prevăd cazurile, procedura și organele de excludere, pe temeiul legii de fața, excluderea nu se poate pronunța decît de adunarea generală cu majoritate de 2/3. +
Articolul 50Asociații, care se retrag sau care sînt excluși, n-au nici un drept asupra avutului social. Ei rămîn obligați a achită cotizațiile pe tot timpul cît au fost asociați. +
Articolul 51Drepturile personale cîștigate ale unui asociat, sociale sau extra-corporative, obliga asociația, întrucît titularul lor n-ar fi renunțat la ele în mod expres prin scris. +
Articolul 52În termen de 10 zile de cînd decizia a devenit publică, asociatul absent poate cere desolidarizarea sa de acea decizie, dacă o socotește contrară statutelor, actului constitutiv sau legii. În acest scop, el va notifica desolidarizarea sa prin agent judecătoresc organelor de conducere și administrație, precum și ministerului competent. Deciziile adunării generale pot fi atacate de ministerul competent, ministerul public sau părțile interesate, înaintea instanțelor judecătorești de dizolvare, pentru motive de ordine publică și abatere de la scopul societății. ... D.Dizolvare +
Articolul 53Asociația își pierde personalitatea juridică în următoarele cazuri: I.Prin decizia asociației, atunci cînd adunarea generală, potrivit art. 39, va fi hotărît dizolvarea; ... II.De plin drept: a)Cînd a expirat termenul pentru care asociația a fost constituită sau cînd scopul social a fost realizat; ... b)Cînd scopul asociației nu mai poate fi realizat; … c)Cînd asociația din cauza de insolvabilitate, nu-și poate continua activitatea sa, fiind nevoita sa lichideze; ... d)Cînd organele de direcție și administrație nu mai pot fi constituite în conformitate cu statutele; … e)Cînd numărul asociaților va fi scăzut sub limita fixată de statute sau limita fixată de lege; ... ... III.Prin judecata: a)Cînd scopul sau acțiunea asociației a devenit ilicit, contrar bunelor moravuri sau ordinii publice; ... b)Cînd scopul se urmărește prin mijloace ilicite, contrar bunelor moravuri și ordinii publice; … c)Cînd asociația, fără de a fi autorizata după cum se arata în art. 39, relativ la transformarea scopului, urmărește un alt scop decît acel pentru care s-a constituit și pe care l-a declarat; ... d)Cînd deciziile adunării generale sînt luate cu violarea dispozițiilor statutare, actelor constitutive sau legii. … … IV.Prin decizia puterii executive în cazurile art. 25 și 26. ... … E.Lichidare +
Articolul 54În cazurile de dizolvare prevăzute de art. 53 alin. I, lichidarea patrimoniului asociației se va face de organele de direcție și administrație, sau de persoanele numite de adunarea generală. Lichidatorii, în caz de dizolvare judiciară, se vor numi prin sentinta care hotărăște dizolvarea. În caz de dizolvare de drept, la staruinta ministerului public, sau a oricărui interesat, lichidatorii se vor numi în camera de consiliu, de tribunalul civil de la sediul asociației. +
Articolul 55Lichidatorii sînt obligați a îndeplini toate formalitățile cerute de legea de fața pentru înscrierea și publicarea lichidării asociației. Publicațiile de lichidare vor arata: a)Numele lichidatorilor și imobilul în care și-au instalat birourile, dacă localul fostei administrații nu va putea fi păstrat; … b)Invitația creditorilor la producerea creanțelor lor. ... Creditorii cunoscuți trebuie să fie invitați și prin notificatii individuale. Publicarea va fi socotită îndeplinită după 5 zile libere de la ultima insertiune. +
Articolul 56Îndată după intrarea lor în funcție, lichidatorii sînt obligați ca, împreună cu organele de direcție și administrație ale asociației, să facă inventarul și bilanțul averii, din care să constate exact situația activului și pasivului. Atît inventarul cît și bilanțul vor fi contrasemnate de lichidatorii și reprezentanții direcției și administrației în lichidare. Lichidatorii vor tine un registru-jurnal pentru toate operațiile relative la lichidare. Direcția și administrația va indica și incredinta lichidatorilor registrele și actele asociației. Odată cu numirea lichidatorilor încetează mandatul organelor de direcție și administrație. +
Articolul 57Asociația nu încetează însă a avea fiinta decît la terminarea lichidării. +
Articolul 58Lichidatorii sînt obligați sa continue afacerile în curs, sa încaseze creanțele, sa plătească pe creditori și, dacă numerarul este insuficient, sa transforme și restul activului în bani, procedînd mai întîi prin licitație publică la vînzarea averii mobile. Lichidatorii pot face operațiunile noi necesare lichidării afacerilor în curs. +
Articolul 59Suma cuvenită creditorului cunoscut care nu produce creanta se va consemna în contul lui. Dacă plata creanței nu se poate face imediat, sau dacă creanta e contestată, lichidarea nu se va declara terminată înainte ca creditorii să fie garantați. +
Articolul 60În orice caz, lichidatorii nu pot încheia operațiunile și remite celor în drept contul gestiunii, decît după expirarea unui an de la publicarea dizolvării asociației. +
Articolul 61Lichidatorii care vor contraveni la obligațiile de mai sus vor fi solidari responsabili față de creditori pentru daunele ce le vor fi cauzat prin culpa lor. +
Articolul 62Atît față de asociație cît și față de asociați, lichidatorii sînt supuși regulilor mandatului. +
Articolul 63După terminarea lichidării, lichidatorii sînt obligați să facă bilanțul, sa-l depună la grefa tribunalului, la ministerul competent și totodată sa-l publice în Monitorul Oficial și în ziarele mai raspindite. Afară de aceasta, afișe anuntind terminarea lichidării și depunerea bilanțului se vor lipi în sala tribunalului, la primărie și pe usa imobilului administrației. Lichidatorii vor mai depune la grefa tribunalului și la ministerul competent un memoriu descriind toate operațiunile de lichidare și rezultatul lor. Ei vor depune tribunalului și registrul lor jurnal. +
Articolul 64Dacă în termen de 30 zile libere de la publicarea bilanțului în Monitorul Oficial nu se va ivi nici o contestație, bilanțul se va considera definitiv aprobat și lichidatorii vor trebui, cu autorizarea tribunalului, sa remită celor în drept bunurile și sumele rămase de la lichidare, împreună cu toate registrele și actele societății și lichidării. Numai după aceasta lichidatorii vor fi considerați ca descărcați. +
Articolul 65Contestațiile la bilanțul lichidatorilor, publicat în condițiile articolului precedent, se pot face de orice interesat la tribunalul sediului lichidării. Toate contestațiile se judeca în prima și ultima instanța de tribunal printr-una și aceeași sentinta. … +
Capitolul 3Despre fundații A.Condiții de constituire +
Articolul 66Fundația este actul prin care o persoană fizica sau juridică constituită, un patrimoniu distinct și autonom de patrimoniul sau propriu, și-l destina, în genere, în mod permanent realizării unui scop ideal, de interes obștesc. +
Articolul 67Fundația între vii se constituie prin act autentic, iar fundația testamentară printr-una din formele prevăzute pentru testamente. Statutele sau orice alte alcatuiri care vor însoți actul de fundație făcut în forma autentică vor avea aceeași forma ca însăși acest act. +
Articolul 68Fundațiile dobîndesc personalitatea juridică în condițiile stabilite la art. 3. Cererea de recunoaștere nu va putea fi facuta decît după instituirea și numirea organelor de direcție și administrație. +
Articolul 69Moștenitorii și creditorii fondatori au față de fundație aceleași drepturi ca și față de orice alta liberalitate. +
Articolul 70Nici fondatorul, nici moștenitorii lui nu pot revoca fundația după înregistrarea cererii de recunoaștere facuta conform art. 84 din prezenta lege. +
Articolul 71Dacă fundația între vii sau testamentară este recunoscută persoana juridică după moartea fondatorului, efectele liberalităților făcute anterior recunoașterii se vor produce pentru fundațiile între vii de la data actului autentic de fundație; iar pentru fundațiile testamentare de la data morții testatorului. Același efect îl vor avea liberalitățile făcute în timpul vieții fondatorului, anterior însă recunoașterii calității de persoana juridică. … B.Organizare +
Articolul 72Actul de fondare va fi nul de drept și nu va putea da loc la recunoașterea calității de persoana juridică, dacă nu determina scopul, nu constituie patrimoniul sau nu întrunește condițiile esențiale cerute de legea de fața. Actul de fondare poate determina în cuprinsul lui, sau în alcatuiri separate, organele de direcție și administrație, compunerea lor, recrutarea administratorilor, modul lor de funcționare, sau a instituțiilor ce urmează a se crea. Lipsa acestor stipulații nu anulează actul, fundația urmînd a se conduce în administrație potrivit dispozițiilor legii de fața. +
Articolul 73Fiecare fundație trebuie să aibă organe de direcție, administrație și de control, instituite potrivit actului de fundație, statutelor sau alcătuirii fondatorului, sau, în lipsa acestora, potrivit dispozițiilor de mai jos. +
Articolul 74Cînd actul de fundație n-a determinat organele de direcție și administrație, ministerul sub autoritatea și controlul căruia urmează a funcționa fundația, va cere Curții de apel, în circumscripția căreia își are sediul fundația, sau de la domiciliul fondatorului, numirea administratorilor necesari. +
Articolul 75Curtea de apel, la cererea ministerului public, la cererea ministerului competent, sau la staruinta uneia din părțile interesate, va face numirea administratorilor și în cazul cînd direcția și administrația instituită de fondator nu mai poate fi din orice cauza înlocuită, completată și continuată. +
Articolul 76Cînd fundația nu se găsește suficient organizată, Curtea de apel poate decide înlocuirea regulamentului interior de funcționare a fundației pe bazele dispozițiilor din legea de fața. Regulamentul se întocmește de organele de direcție și administrație, se aproba de minister și se publică în Monitorul Oficial. Administrația fundației și numirea personalului se vor face de direcție. Cînd fundația nu poate fi organizată asa încît sa corespundă scopului sau, sau dacă patrimoniul ei e insuficient, Curtea de apel, cu avizul comisiunii superioare a persoanelor juridice, va dispune, dacă actul de fundație nu se opune, ca patrimoniul ei să fie trecut la o alta fundație de drept privat din țara sau instituție de drept public, avînd același scop sau un scop cît mai asemănător posibil. Se vor respecta pe cît posibil dispozițiile fondatorului conciliabile cu noua situație. +
Articolul 77Organele de direcție și administrație ale fundației au drepturile și obligațiile arătate în art. 35 și următorii din această lege. ... C.Modificare +
Articolul 78Curtea de apel, luînd și avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea decide, la cererea organelor de direcție și administrație, modificarea organizației statornicită de fondator, dacă aceasta se constata indispensabil pentru conservarea bunurilor și realizarea scopului fundației. În asemenea caz, decizia Curții va hotărî și numele unei organizații care va servi organelor de direcție și administrație la întocmirea regulamentului de organizare și funcționare, care va fi supus și aprobării ministrului ce reprezintă interesele generale de fundație. Atît organele de direcție și administrație cît și ministerul și autoritatea judecătorească, vor da întotdeauna, dispozițiilor nelamurite de actul de fundație, interpretarea care poate asigură realizarea scopului. +
Articolul 79După aceeași procedura, Curtea de apel, luînd și avizul comisiei superioare a persoanelor juridice, va putea modifica scopul fundației, în parte realizabil, atunci cînd se constată că el nu mai are caracterul lui primitiv și fundația nu mai corespunde nevoilor sale sau pretențiilor ce fondatorul ar manifesta, în mod normal, dacă i-ar sta în putinta. +
Articolul 80Modificarea nu poate atinge specialitatea fundației. Nici într-un caz însă nu se poate decide schimbarea sau modificarea cînd se constată că scopul este integral irealizabil. Tot astfel se va urma cînd se va constata necesitatea modificării sau suprimării din actul de fundație a condițiilor și sarcinilor care ar putea compromite realizarea scopului fundației. În toate aceste cazuri judecata se va face cu citirea fondatorului sau a erezilor lui în linie directa. … D.Dizolvare +
Articolul 81Personalitatea fundației încetează în următoarele cazuri: I.De plin drept: a)Cînd scopul ei se găsește îndeplinit; ... b)Cînd scopul ei nu mai poate fi realizat, și … c)Cînd fundația a devenit insolvabilă. ... ... II.Prin judecata și prin decizia puterii executive în cazurile prevăzute de art. 26 și 53. … … E.Lichidare +
Articolul 82Lichidarea patrimoniului fundației se va face potrivit regulilor de sub art. 54 – 65. +
Articolul 83Cînd dizolvarea va avea loc prin judecata, lichidatorii vor fi numiți prin aceeași sentinta care a hotărît sau declarat dizolvarea. În cazul cînd dizolvarea s-a operat fără a interveni vreo judecata, precum și în cazul alin. c de sub art. 81, lichidatorii vor fi numiți de tribunalul civil de la sediul fundației, în camera de consiliu, la staruinta ministerului public, sau a oricărui interesat. … +
Capitolul 4Despre înscrierea persoanelor juridice +
Articolul 84Înscrierea persoanelor juridice se va face în registre speciale, ținute la grefa tribunalului civil de la sediul lor principal. Vor fi registre deosebite pentru asociații și pentru fundații. Înscrierea persoanelor juridice de sub art. 7 se va face la grefa tribunalului sediului lor din România sau la domiciliul ales. La fundații, dacă indicația sediului nu va rezultă din cuprinsul actului de fundație, înscrierea se va face la grefa tribunalului domiciliului, sau a ultimului domiciliu al fondatorului. După constituirea fundației și a organelor ei de direcție și administrație, înscrierile ulterioare prevăzute sub art. 93 se vor face la grefa tribunalului sediului fundației. +
Articolul 85Cererea de înscriere va trebui sa cuprindă: 1.Titlul sau denumirea persoanei juridice; ... 2.Obiectul și scopul; … 3.Sediul sau principal și sucursalele ce vor fi; ... 4.Numele, profesiunea și domiciliul persoanelor care sub orice titlu sînt însărcinate cu direcția sau administrația; … 5.Data actelor de constituire și a statutelor. ... +
Articolul 86Cererea pentru asociații va fi facuta de membrii fondatori, de direcție, sau de 7 asociați. Cererea pentru fundații facuta prin acte între vii se va face numai de fondator, iar după moartea sa, și pentru fundațiile testamentare, de moștenitori legatari, executorii testamentari, organele de direcție și administrație, și ministerul care reprezintă interesul general ce fundația urmează a servi. +
Articolul 87Semnatarii cererii sau unul din ei o vor prezenta tribunalului alaturind: a)O copie legalizată de pe actul constitutiv al persoanei juridice; ... b)O copie de pe statute și de pe actul de constituire a organelor de direcție și administrație, dacă aceasta a fost numita ulterior; … c)Dacă statutele sau numirea direcției au fost votate și adoptate într-o adunare generală, se va prezenta duplicat original de pe procesul-verbal al ședinței. ... +
Articolul 88Dacă tribunalul constata ca formele și cerințele articolelor de mai sus sînt îndeplinite și fundația și asociația merita să aibă capacitatea juridică, va decide potrivit art. 89 și va ordonă înscrierea. +
Articolul 89Tribunalul cercetează în camera de consiliu dacă actele depuse, pentru asociații și pentru fundații, îndeplinesc condițiile și formele prevăzute în legea de fața. Concluziile ministerului competent și al reprezentantului ministerului public sînt obligatorii și hotărîrea se va pronunța în ședința publică fața cu aceștia. Neprezentarea concluziilor ministerului competent se considera în favoarea constituirii persoanei juridice. Tribunalul va putea cere lămuriri și părților, dacă va crede de cuviință. +
Articolul 90Hotărîrea se da fără drept de opoziție, dar cu drept de apel în termen de 10 zile libere de la pronunțare. Decizia de admitere rămasă definitivă se va înscrie de grefa în registrul persoanelor juridice. Actele depuse se vor păstra la dosarele respective. Apelul se declara la grefa tribunalului. Părțile interesate, ministerul public și ministerul respectiv vor putea declara apel contra deciziei tribunalului. Asupra apelului, Curtea, în termen de cel mult 15 zile de la declararea apelului, se va pronunța, urmînd procedura arătată mai sus. Decizia va fi fără opoziție. Se pot admite memorii scrise. Recursul se va face în termen de 15 zile de la pronunțare. +
Articolul 91Înscrierea va reproduce conținutul declarațiilor prevăzute la art. 85, precum și data și numărul încheierii care a admis înscrierea. Mențiunea despre înscriere se va face pe originalul actelor de constituire sau al statutelor. +
Articolul 92Textul acestei înscrieri va fi publicat fără întîrziere, prin îngrijirea grefierului, la staruinta și în contul celor interesați, în Monitorul Oficial și ziarele mai raspindite. În urma înscrierii deciziei definitive, grefa tribunalului este obligată, sub sancțiunea prezentată la art. 94, ca o dată cu dispoziția de publicare în Monitor, sa comunice o copie de pe decizie ministerului competent. Fiecare minister este obligat sa înscrie într-un registru special asociațiile sau fundațiile recunoscute subordonate controlului și supravegherii lor. +
Articolul 93Orice modificare în compunerea organelor de direcție și administrație și în atribuțiile lor, schimbările de domiciliu, orice numire și înlocuire a unui administrator, director sau contabil, orice modificare a statutelor și în genere a organizării sau scopului persoanei juridice, modificarea, dizolvarea, lichidarea, numirile sau inlocuirile lichidatorilor, toate vor trebui să fie imediat declarate grefei, spre înscriere în registru și spre publicare. Se vor emite întotdeauna grefierului și actele justificative în sprijinul cererii de înscriere, actele vor fi atașate la dosarele respective. Declarațiile de mai sus se vor face de organele de direcție și administrație sau de lichidator, pentru tot ce va fi relativ la lichidare. Cu totii vor trebui să se îngrijească și de publicarile necesare. Declarațiile vor putea fi făcute și de orice persoană interesată. În caz de schimbare de domiciliu toate înscrierile și înregistrările ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu. +
Articolul 94Orice act supus înscrierii și neînscris sau nepublicat nu va fi opozabil terților. Asemenea act rămîne însă opozabil terților dacă se constată că ei l-au cunoscut pe alta cale. Acei supuși la declarație și publicațiile de sub art. 86, nu vor fi eliberați de obligațiile lor decît după executarea efectivă a lucrărilor, afară de cazul cînd se va dovedi ca lucrările n-au fost executate din culpa grefierului. Acei ce nu se vor conformă acestor obligații sînt supuși unei amenzi de 500 – 10.000 lei. La aceeași pedeapsa vor fi condamnați și funcționarii care au omis sau intirziat înregistrările, înscrierile și publicarile vorbite mai sus în afară de pedeapsa destituirii. +
Capitolul 5Competența și procedura +
Articolul 95Curtea de apel, în circumscripția căreia funcționează asociația sau fundația, va avea în competența sa: a)numirile de membrii în direcțiile și administrațiile fundațiilor din circumscripția sa, după normele și în cazurile de sub art. 75 și 76. Numirile se vor face în camera de consiliu la staruinta organelor de direcție și administrație, ministerului public și ministerului interesat; … b)revocarea organelor de direcție și administrație a fundațiilor în cazurile prevăzute de această lege. Revocările se fac după discuție contradictorie, iar judecata se pronunța de urgenta fără opoziție; … c)modificarea organizării scopului, condițiilor și sarcinilor fundației în cazurile art. 80. În toate aceste cazuri, cînd modificarea se declara necesară, Curtea, prin hotărîre, va indica și modificările de introdus. Procedura va fi în camera de consiliu, la staruinta organelor de direcție și administrație, a ministerului public și ministerului interesat. Curtea va putea dispune ascultarea organelor de direcție și administrație, sau oricărei persoane va crede necesar, și va putea uza de mijloacele de proba și informare prevăzute de procedura civilă. După concluziile reprezentantului ministerului public, Curtea se pronunța prin hotărîre motivată, în ședința publică. Hotărîrea se da în prezenta reprezentantului ministerului public, fără drept de opoziție. … d)desemnarea asociației sau așezămîntului, către care urmează a trece patrimoniul persoanei juridice a carei fiinta a încetat, în cazul prevăzut de art. 79 și următorii. Procedura va fi și în acest caz de jurisdicție gratioasa, lucrarea se va face la staruinta organelor de direcție și administrație, a ministerului public și a ministerului interesat. … +
Articolul 96Pentru dizolvarea persoanelor juridice prin judecata, tribunalul competent va fi cel civil de la sediul persoanei. Acest tribunal este competent și în cazul cînd persoana juridică, pierzindu-și personalitatea de plin drept, nu poate consimți sa pună capăt activității sale. Chemarea în judecata se face la staruinta oricărei persoane interesate. Procedura va fi de urgenta; termenul de prima înfățișare va fi de cel mult 15 zile libere de la data primirii citației. Judecata se va face cu precădere. Hotărîrea va fi fără drept de opoziție, cu apel în termen de 20 de zile de la pronunțare. Curtea se va pronunța de urgenta și cu precădere, fără drept de opoziție. +
Articolul 97Litigiile între asociație și asociați se judeca tot de tribunalul de la sediul principal al asociației. Toate celelalte litigii ce eventual s-ar ivi în timpul funcționarii sau lichidării, se vor judeca potrivit dreptului comun, însă pentru toate instanțele cu termenele prescurtate asa cum se arata în art. 901-905 din actualul cod comercial din vechiul regat, care în privinta acestor termene în materia persoanelor juridice se va aplica pe întreg teritoriul Statului român. +
Articolul 98Ministerul public va pune concluzii ca parte alăturată în toate chestiunile ce interesează o persoană juridică, în afară de cazurile în care i se atribuie prin legea de fața rolul de o parte principala. În fața comisiei superioare a persoanelor juridice concluziile sînt puse de procurorul general al Înaltei Curți de casație. +
Capitolul 6Comisia superioară a persoanelor juridice +
Articolul 99Pe lîngă ministerul de justiție va funcționa o comisie superioară a persoanelor juridice care va îndeplini atribuțiile prevăzute în art. 19, 26, 27,7 6, 78, 82, 101, 102, 103 din legea de fața și orice alte atribuții ce i se vor mai da prin legi și regulamente. Secretariatul comisiei va înscrie într-un registru general toate persoanele juridice din țara căzînd sub prevederile legii de fața. În acest scop, fiecare departament este obligat sa comunice comisiei superioare tabelul persoanelor juridice ce cad sub supravegherea și controlul lor, și în fiecare an modificările ce ar trebui aduse acestor tabele, fie prin înscrierea noilor persoane juridice recunoscute, fie prin radierea acelora cărora li s-a ridicat aceasta calitate. +
Articolul 100Comisia superioară a persoanelor juridice va funcționa sub președinția I.P.S.S. Mitropolitul Primat, în lipsa sa, a ministrului de justiție, și va fi compusa din membrii următori: 1.Ministrul justiției ... 2.Ministrul departamentului sau miniștrii departamentelor care reprezintă interesele servite de asociația sau fundația interesată în chestiunea depusa înaintea comisiei; … 3.Prim-președintele Înaltei Curți de Casație și justiție sau, în caz de împiedicare, de cel mai vechi președinte de secție al aceleiași Înalte Curți; ... 4.Președintele Înaltei Curți de Conturi și în caz de împiedicare, un consilier delegat de președinte; … 5.Directorul general sau administratorul instituției de Stat, care servește interesul similar celui servit de asociație sau fundație adusă înaintea comisiei; ... 6.Președintele Academiei Române și în caz de împiedicare, un membru delegat de președinte; … 7.Un efor delegat de eforii spitalelor civile; ... 8.Doi efori, epitropi sau administratori al uneia din cele mai importante persoane juridice din țara, numiți de ministrul justiției și prin decret regal; … 9.Directorul afacerilor judiciare din ministerul de justiție care îndeplinește și oficiul de secretar al comisiei; ... 10.Un rector de universitate numit de ministru; … 11.Doi din cei mai reputati juriști din țara. ... Procurorul general al Curții de Casație face parte din comisie numai cu vot consultativ. Mandatul membrilor numiți de ministrul justiției se da o perioadă de cinci ani. +
Articolul 101Comisia lucrează cu majoritatea membrilor prezenți, după regulamentul de aplicare al legii.*) Toate deciziile se dau în scris și motivat. Comisia este ținuta de a chema pe reprezentantul autorizat al persoanei juridice interesate. Neprezentarea persoanei juridice nu da dreptul la o a doua chemare. Pentru pregătirea lucrărilor, comisia poate să aleagă din sinul sau o delegație permanenta compusa din cel mult trei membrii. Comisia poate forma din sinul sau o delegație permanenta compusa din cel mult trei membrii în vederea anchetelor sau culegerea informațiilor necesare hotărîrilor sale și supravegherea executării acestor hotărîri. Nici într-un caz însă aceasta delegație permanenta nu poate da decizii care sînt exclusiv de competența comisiei plenare. +
Capitolul 7Uniunile, federațiile sau gruparile de persoane juridice +
Articolul 102Doua sau mai multe persoane juridice se vor putea constitui în uniuni sau federații. Aceste uniuni sau federații nu pot dobîndi personalitatea juridică decît de la Curtea de apel în circumscripția căreia urmează ca uniunea sau federația să-și aibă sediul principal. Avizul comisiei superioare a persoanelor juridice se va cere obligator în toate cazurile. Personalitatea juridică nu se poate recunoaște decît dacă se constata, din punctul de vedere al realizării scopului general urmărit, necesitatea uniunii sau federalizării. +
Articolul 103Procedura pentru dobindirea personalității juridice este aceea prevăzută la art. 3 din această lege. Reprezentanții uniunii sau federației sînt obligați ca la cererea de recunoaștere și înscriere sa indice numărul, numele și sediul persoanelor juridice care o formează și copii de pe deciziile prin care s-a recunoscut fiecăreia personalitatea juridică. +
Articolul 104Statutele uniunilor, federațiilor sau grupărilor de persoane juridice trebuie să cuprindă regulile după care aceste persoane juridice aderente vor fi reprezentate în consiliul de administrație și în adunările generale ale acestor uniuni, federații sau grupări. Statutele vor trebui sa cuprindă și condițiile sub care se face aderarea. Cererea lor de înscriere nu va fi admisă în caz de neobservare a acestor dispoziții. +
Capitolul 8Dispoziții finale +
Articolul 105Un regulament va determina în amănunt modul de aplicare al prezentei legi. +
Articolul 106Dispozițiile de sub art. 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 19, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29, 30, 31, 32, 33, 34, 35, 38, 39, 44, 45, 53, 68, 69, 71, 72, 73, 74, 75, 76, 77, 79, 80, 81, 82, 85, 86, 87, 88, 89, 90, 91, 92, 93, 94, 95, 96, 97, 98, 99, 100, 101, 102, 103 și 104 sînt de ordine publică. Legile speciale privitoare la asociații sau sindicate profesionale rămîn în vigoare, întrucît nu contravin dispozițiilor de ordine publică din legea de fața. +
Articolul 107Orice dispoziții contrare acestei legi sînt și rămîn abrogate. +
REGULAMENT de aplicarea dispozițiilor pentru persoanele juridice (Asociații și Fundații) din 19 aprilie 1924 +
Capitolul 1Dispoziții generale +
Articolul 1Asociațiile și Fundațiile, fără scop lucrativ sau patrimonial, create și organizate de particulari, vor dobîndi personalitatea juridică pe baza legii promulgată prin decretul regal Nr. 452 din 3 februarie 1924 și în condițiile stabilite de prezentul regulament. (Legea art. 1). +
Articolul 2Persoanele juridice existente la promulgarea legii vor continua sa funcționeze potrivit dispozițiilor legilor, hotărîrilor sau actelor care le-au constituit, întrucît nu vor fi contrare dispozițiilor de ordine publică, prevăzută de legea persoanelor juridice. (Legea art. 2). +
Articolul 3De la data promulgării legii pentru persoanele juridice, orice modificare de statute ori acte constitutive sau transformare a caracterului asociației sau așezămîntului, orice modificare a organelor de administrație și de control, de încetarea sau dizolvarea persoanei juridice, de lichidare și de atribuire de bunuri atît ale persoanelor juridice de drept privat, existente, cît și ale celor ce se vor forma în viitor, nu se vor putea face decît în conformitate cu dispozițiile acelei legi. (Legea art. 8). +
Articolul 4Persoanele juridice de drept privat nu pot primi liberalități decît dacă vor fi autorizate în acest scop prin decret regal, dat pe baza unui jurnal al consiliului de miniștri, în urma raportului ministrului sub controlul căruia cade scopul instituției. (Legea art. 10) +
Articolul 5Sînt scutite de autorizare contribuțiile sau donațiile, inițiale, cotizațiile periodice și subvențiile Statului român, ale județelor, comunelor și în genere a tuturor persoanelor de drept public, precum și darurile manuale în bani sau obiecte. În aceste din urma cazuri, direcția persoanei juridice va fi obligată să facă să se emita chitanțe individuale dintr-un registru cu matca. (Legea art. 32). +
Articolul 6În ce privește contribuțiile primite în bani, efecte sau articole de orice natura, pe calea apelului la caritatea publică, se va proceda în conformitate cu dispozițiile prevăzute în legea pentru reglementarea și controlul apelurilor la contribuția benevolă a publicului, promulgată în Monitorul Oficial nr. 51 din 8 iunie 1923. (Legea art. 32). +
Capitolul 2Dobindirea personalității juridice și înscrierea persoanelor juridice +
Articolul 7Personalitatea juridică se acordă asociaților și așezămintelor fără scop lucrativ sau patrimonial de către tribunalul civil în circumscripția căruia s-au constituit, pe baza cererii celor direct interesați. (Legea art. 86). +
Articolul 8Cererea pentru dobindirea personalității juridice va fi semnată: a)Pentru asociații de către membrii fondatori, de către direcție sau de 7 asociați; ... b)Pentru fundații, numai de fondator, cînd fundația este facuta prin acte între vii, iar după moartea sa și pentru fundațiile testamentare, de organele de direcție și administrație, sau de ministerul în competența căruia cade scopul asociației sau așezămîntului. … Cererea se va prezenta tribunalului de toți semnatarii sau de unul din ei. (Legea art. 86 și 87). +
Articolul 9Cererea de dobîndire a personalității juridice va trebui sa cuprindă: 1.Titlu sau denumirea persoanei juridice; ... 2.Obiectul și scopul; … 3.Sediul sau principal și sucursalele (filialele), de vor fi; ... 4.Numele, profesiunea și domiciliul persoanelor care sub orice titlu sînt însărcinate cu direcția sau administrația; … 5.Data actelor de constituire a fundației sau asociației. (Lege art. 85). ... +
Articolul 10La cererea de dobîndire a personalității juridice se vor alătură: a)Copii legalizate în 3 exemplare de pe actul autentic de constituire și de pe statute, iar dacă scopul persoanei juridice cade în competența a doua sau mai multe ministere, se vor alătură încă un număr suficient de exemplare din aceste acte; ... b)Copie de pe actele de numirea sau de alegerea organelor de direcție și administrație, cînd acestea au fost desemnate după constituire; … c)Copie certificată de pe procesul-verbal al ședinței, cînd adoptarea statutelor sau numirea organelor de administrație s-a făcut într-o adunare generală. (Lege art. 87). ... +
Articolul 11Tribunalul constatind ca formele și cerințele articolelor de mai sus sînt îndeplinite, va cere prin adresa avizul ministerului în competența căruia cade scopul asociației sau așezămîntului, inaintindu-i totodată și un exemplar de statute și act constitutiv. În cazul cînd scopul persoanei juridice cade în competența a doua sau mai multe ministere, se va cere și avizul acestora. (Lege art. 3 și 89). +
Articolul 12Ministerul respectiv odată sesizat va proceda la cercetările necesare, dîndu-se avizul sau în termen de 15 zile libere de la primirea adresei tribunalului. Avizul ministerului va cuprinde informațiile necesare asupra unității asociației sau așezămîntului, cît și dacă actul constitutiv și statutele conțin toate dispozițiile necesare pentru a asigură realizarea scopului și o buna administrație a fondurilor. Dacă asociația sau așezămîntul în momentul cînd se cere dobindirea personalității juridice e deja în activitate, se va arata și felul activității ei în raport cu scopul și cu dispozițiile statutelor sau regulamentelor, în baza cărora a funcționat. Odată cu avizul, ministerul va restitui tribunalului exemplarul de statut și act constitutiv ce i s-a trimis. (Legea art. 3 și 89). +
Articolul 13După primirea avizului ministerului competent sau după expirarea termenului prevăzut la articolul precedent, tribunalul fixează ziua de judecată, citind pe ministerul competent și pe persoanele ce au semnat cererea, la sediul declarat al asociației sau așezămîntului. (Legea art. 3 și 89). +
Articolul 14La termen tribunalul va cerceta în camera de consiliu dacă actele depuse pentru dobindirea personalității juridice îndeplinesc condițiile prevăzute de legea și regulamentul persoanelor juridice și, după ascultarea părților și a concluziilor delegatului ministerului competent și ale ministerului public, va pronunța sentinta în ședința publică. În caz de admitere a cererii, va ordonă și înscrierea persoanei juridice în registrul respectiv. Neprezentarea concluziilor orale sau scrise ale ministerului competent se considera în favoarea constituirii persoanei juridice. (Legea art. 3 și 89). +
Articolul 15Sentinta se da fără drept de opoziție și cu apel în termen de 10 zile de la pronunțare. Apelul se declara de părțile interesate, de ministerul public sau de ministerul respectiv la grefa tribunalului și se judeca cu aceeași procedura ca și la tribunal, în termen de cel mult 15 zile de la declararea lui. Decizia Curții nu este supusă opoziției, ci numai recursului în termene de 15 zile de la pronunțare. (Legea art. 7). +
Articolul 16Hotărîrea judecătorească de admitere rămasă definitivă va fi înscrisă în registrul special al persoanelor juridice prin îngrijirea grefierului. Numai după îndeplinirea acestei formalități persoana juridică va avea fiinta legală. (Legea art. 4 și 90). +
Articolul 17Înscrierea în registru va cuprinde după actele din dosar, toate datele prevăzute la art. 9 și 10 din Regulament, precum și data și numărul hotărîrii care i-au dat fiinta și ordonat înscrierea. Mențiune despre aceasta înscriere se va face pe toate cele 3 exemplare de statute și acte constitutive prevăzute la art. 10 litera a. (Lege art. 91). +
Articolul 18După înscrierea deciziei definitive în registrul persoanei juridice, grefa este obligată: a)A face să se publice fără întîrziere textul acestei înscrieri în Monitorul Oficial și în 2-3 ziare mai raspindite, la staruinta și pe contul celor interesați; ... b)Sa comunice ministerului competent o copie de pe decizia de înscriere, însoțită de un exemplar din statute și din actul constitutiv, cu mențiunea prevăzută de ultimul alineat din art. precedent. … Un al doilea exemplar de pe statute și de pe actul constitutiv se va elibera direcției persoanei juridice, iar cel de al treilea exemplar se va păstra la dosarul respectiv. (Legea art. 92). +
Articolul 19Organele de direcție sau lichidatorii persoanei juridice și orice persoană interesată va declara imediat grefei spre înscriere în registrul persoanelor juridice și spre publicare: 1.Orice modificare a statutelor și în general a organizării sau scopului persoanei juridice și încetarea, dizolvarea sau lichidarea ei; ... 2.Orice modificare privind compunerea, atribuțiile, schimbarea de domiciliu, numirea și înlocuirea organelor de direcție, administrație și lichidare. … Persoanele desemnate mai sus se vor îngriji totodată și de publicarile necesare. Odată cu declarațiile de înscriere se vor remite grefierului și toate actele justificative necesare în sprijinirea cererii. (Lege art. 93). +
Articolul 20În caz de schimbare de domiciliu, toate înscrierile și înregistrările ulterioare cerute de lege se vor face la grefa tribunalului noului domiciliu. În acest caz, direcția persoanei juridice va cere tribunalului vechiului sediu ca, pe baza actului care hotărăște schimbarea domiciliului, sa radieze înscrierea în registrul sau și în același timp să se comunice tribunalului noului sediu, spre înscrierea din nou, copie certificată de pe toate notele înscrise în registrul de la tribunalul vechiului sediu pînă la data mutării domiciliului asociației sau așezămîntului. (Lege art. 93). +
Articolul 21Un așezămînt creat de o persoană juridică nu poate avea o personalitate distinctă de aceea a persoanei juridice care l-a creat, decît dacă i se recunoaște formal aceasta, în condițiile statornice de lege. Nu se poate recunoaște personalitatea juridică asociațiilor și fundațiilor care au un obiect ilicit, contra ordinei publice sau bunelor moravuri sau care sînt formate în vederea unui asemenea scop. (Lege art. 5 și 6). +
Capitolul 3Constituirea, organizarea, funcționarea și încetarea persoanelor juridice +
Articolul 22Organizațiile care pot dobîndi personalitatea juridică, în baza legii, se deosebesc în asociații și fundații. (Lege art. 31). +
Articolul 23Asociația este convenția prin care mai multe persoane pun în comun, în mod permanent, contribuția lor materială, cunoștințele și activitatea lor pentru realizarea unui scop care nu urmărește foloase pecuniare sau patrimoniale. Scopul acestui fel de asociații poate fi pur ideal, sa corespundă intereselor generale ale colectivității, sau numai unei categorii sociale din care asociații fac parte, sau în fine sa corespundă intereselor personale nepatrimoniale ale asociaților. (Lege art. 31). +
Articolul 24Fundația este actul prin care o persoană fizica sau juridică constituie un patrimoniu distinct și autonom de patrimoniul sau propriu și-l destina, în genere, în mod permanent realizării unui scop ideal de interes obștesc. (Lege art. 66). A.Constituirea +
Articolul 25Constituirea asociațiilor și fundațiilor între vii, în vederea dobîndirii personalității juridice, se va face numai pe bază de acte autentice. De asemenea vor fi făcute în forma autentică: statutele ce vor trebui sa însoțească actul de constituire al asociației, ca și actele sau orice alte alcatuiri ar putea însoți actul de fundație, precum și orice modificări ulterioare aduse acestor acte. (Lege art. 33 și 67). +
Articolul 26Fundația testamentară se va constitui printr-una din formele prevăzute pentru testamente. (Lege art. 67). +
Articolul 27Actele constitutive vor cuprinde în mod obligatoriu: Pentru asociații: a)Denumirea asociației; … b)Sediul principal; ... c)Numele și contribuțiile materiale ale fondatorilor: în numerar, în efecte sau în orice fel de bunuri, cu evaluarea pe prețul curent, constituind patrimoniul inițial al asociației; … d)Numărul și numele persoanelor care compun asociația, precum și a acelor care formează consiliul de administrație și comisia de control, cu mențiunea profesiunii, domiciliului și naționalității lor. ... Pentru fundații: 1.Scopul. ... 2.Constituirea patrimoniului. (Lege art. 34 și 72). … +
Articolul 28Statutele asociațiilor sau fundațiilor vor cuprinde în mod obligatoriu: a)
