viei şi vinului
+
Capitolul 1Producţia viticolă +
Articolul 1În Republica Socialistă România viticultura se dezvolta potrivit obiectivelor stabilite prin planul de stat.Aceasta dezvoltare se face în condiţiile asigurării unei producţii ridicate şi de buna calitate, îndeosebi în zona colinară, precum şi a valorificării cît mai eficiente a terenurilor improprii pentru alte culturi. +
Articolul 2Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, cu consultarea organelor centrale interesate şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene, organizează efectuarea delimitării teritoriale a culturii viţei de vie şi a arealelor de producere a principalelor categorii de vinuri, pe podgorii şi centre viticole, cu precizarea direcţiilor de dezvoltare a producţiei, a soiurilor şi sortimentelor de soiuri, precum şi a sistemelor de cultura pentru fiecare podgorie şi centru viticol, conform traditiei şi rezultatelor cercetărilor de specialitate.Fac obiectul delimitării teritoriale prevăzute la acest articol:a) terenurile ocupate cu plantaţii de vii roditoare şi pepiniere viticole; … b) terenurile din podgorii, rezultate în urma defrişării viilor, aflate în perioada de pregătire pentru plantari noi, acele care fac trup comun, completează sau unesc masivele viticole existente. … De asemenea, pot fi destinate pentru înfiinţarea de noi plantaţii terenurile în panta, cele nisipoase, precum şi alte terenuri care, ca urmare a condiţiilor naturale, nu pot fi valorificate corespunzător decît prin cultura viţei de vie. +
Articolul 3Plantaţiile de vii situate în afară perimetrului delimitat al podgoriilor şi centrelor viticole sînt considerate "vii răzleţe". +
Articolul 4Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, cu consultarea organelor centrale şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene interesate, stabileşte podgoriile şi centrele viticole, în cadrul cărora se produc vinuri cu denumiri de origine, eliberînd producătorilor certificate de atestare a acestui drept. +
Articolul 5Rezultatele lucrărilor privind delimitarea teritorială a culturii viţei de vie şi de atribuire a denumirii de origine sînt aduse la cunoştinţa celor interesaţi, după caz, prin comunicare scrisă unităţilor socialiste sau prin afişarea la sediul consiliului popular comunal, orasenesc sau municipal, celorlalţi posesori de vii.În termen de 30 de zile de la comunicare sau afişare, cei interesaţi pot face intimpinare la comitetul executiv al consiliului popular judeţean privind delimitarea şi atribuirea denumirii de origine.Intimpinarea va fi rezolvată de către organele de specialitate de pe lîngă consiliul popular judeţean, în termen de 30 de zile de la depunere. Cei nemultumiti se pot adresa, în termen de 15 zile de la comunicare, Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, care, prin organele sale de specialitate, va rezolva plîngerea în termen de cel mult 60 de zile de la depunere.Lucrările de delimitare teritorială şi atribuire a denumirii de origine devin obligatorii dacă intimpinarea nu a fost introdusă în termen sau dacă ea nu a fost rezolvată în favoarea solicitantului. +
Articolul 6Lucrările definitive de delimitare teritorială a podgoriilor şi centrelor viticole, precum şi cele privind atestarea dreptului la denumire de origine se evidenţiază distinct în cadastrul financiar. +
Articolul 7Pentru aplicarea măsurilor privind folosirea raţională a fondului funciar viticol, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor organizează introducerea registrului viticol, obligatoriu pentru toţi deţinătorii de vii, în care vor fi trecute suprafeţele cultivate pe categorii de vii, sortimente şi soiuri. +
Articolul 8Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cercetări pentru viticultura şi vinificaţie şi staţiunile experimentale, precum şi catedrele de specialitate din învăţămîntul superior agricol răspund de crearea de noi soiuri şi selectii clonale valoroase de struguri pentru masa şi vin, mai productive şi cu însuşiri calitative şi tehnologice superioare. +
Articolul 9Se considera material săditor viticol în sensul prezentei legi:– coardele de vita nobila destinate altoirii sau inradacinarii;– butasii de vita portaltoi destinaţi altoirii şi inradacinarii;– vitele altoite;– vitele nobile pe rădăcini proprii;– butasii portaltoi inradacinati. +
Articolul 10Producerea materialului săditor viticol se realizează pe baza planului stabilit de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, numai în pepinierele unităţilor agricole socialiste, autorizate în acest scop.Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cercetări pentru viticultura şi vinificaţie şi staţiunile experimentale, va produce vite altoite din categoria elita pentru înfiinţarea plantaţiilor mama, precum şi material săditor selecţionat pentru plantaţiile de producţie. De asemenea, va elabora tehnologii îmbunătăţite de producere a butasilor portaltoi, vitelor altoite şi pe rădăcini proprii şi va asigura îndrumarea tehnica a unităţilor pepinieristice.Unităţile agricole de stat vor produce material săditor selecţionat şi autentic, atît pentru nevoile proprii cît şi pentru unităţile cooperatiste şi export.Cooperativele agricole de producţie vor produce vite altoite autentice şi selecţionate şi coarde-altoi autentice, în structura de soiuri prevăzută şi în cantităţile solicitate de beneficiari. +
Articolul 11Autorizaţia de înfiinţare şi funcţionare a pepinierei se eliberează de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor numai acelor unităţi care îndeplinesc condiţiile prevăzute în normele tehnice, elaborate de către acesta.Unităţile producătoare garantează şi răspund de categoria şi puritatea biologica a soiurilor, de calitatea şi starea de sănătate a materialului săditor viticol produs.În cazul în care se constată că unele unităţi de producere a materialului săditor viticol nu-şi realizează sarcinile calitative şi de structura a soiurilor prevăzute prin plan, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va aplica sancţiuni celor vinovaţi şi le va retrage autorizaţia de funcţionare. +
Articolul 12Controlul categoriei şi puritatii biologice se efectuează şi se certifica anual de organele de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.Materialul săditor viticol care nu îndeplineşte condiţiile de sănătate prevăzute în standardele de stat sau normele interne, este distrus de către unităţile producătoare, în prezenta organelor de control ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. +
Articolul 13Comercializarea materialului săditor viticol se efectuează prin unităţile de specialitate ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, pe baza planului stabilit de către acesta.Livrarea şi transportul de material săditor viticol se fac pe baza certificatului de garantare a categoriei şi a puritatii biologice, precum şi a buletinului de libera circulaţie fitosanitara, eliberate de către organele de specialitate. +
Articolul 14Importul şi exportul de vite altoite, coarde-altoi şi butaşi portaltoi se vor face numai de către întreprinderile de comerţ exterior din subordinea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. +
Articolul 15În vederea satisfacerii cererii de consum a populaţiei şi a pieţei externe cu struguri şi vin, soiurile folosite la înfiinţarea plantaţiilor vor trebui sa îndeplinească următoarele condiţii:a) pentru strugurii de masa: … – sa alcatuiasca un sortiment bogat cu coacerea esalonata în timp;– să fie de calitate superioară, cu însuşiri gustative deosebite, boabe uniforme ca mărime, într-o gama variata de culori şi forme şi, pe cît posibil, fără seminţe;– să asigure un procent ridicat de struguri-marfa şi sa fie rezistente la transport şi păstrare îndelungată în depozite.b) pentru strugurii de vin: … – sa corespundă direcţiilor de producţie stabilite pentru fiecare podgorie şi centru viticol;– să contribuie la creşterea ponderii sortimentului pentru vinuri uşoare, de consum curent;– sa favorizeze extinderea sortimentului pentru vinuri de calitate superioară, albe, roşii şi aromate;– să asigure sortimentele necesare pentru producerea de vinuri spumante, vinuri aromatizate şi distilate. +
Articolul 16Plantaţiile de vii şi de portaltoi vor putea fi înfiinţate numai pe baza autorizaţiei de plantare, eliberata de către direcţia generală judeteana pentru agricultura, industrie alimentara, silvicultura şi ape. Înfiinţarea se face pe bază de proiect cu respectarea lucrărilor de prevenire şi combatere a eroziunii solului, a normelor tehnice de plantare şi a asigurării condiţiilor de mecanizare, a soiurilor şi sortimentelor stabilite prin programul de dezvoltare a viticulturii. +
Articolul 17Înfiinţarea plantaţiilor de hibrizi direct producători, precum şi folosirea materialului săditor provenit din vite de hibrizi direct producători la completarea golurilor din plantaţiile de vii altoite şi indigene, sînt interzise. +
Articolul 18Defrişarea oricăror suprafeţe de vii roditoare sau de portaltoi se poate face numai pe bază de autorizaţie eliberata de direcţia generală judeteana pentru agricultura, industrie alimentara, silvicultura şi ape, potrivit planului şi normelor tehnice stabilite de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. +
Articolul 19Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cercetări pentru viticultura şi vinificaţie şi staţiunile experimentale, precum şi catedrele de specialitate din învăţămîntul superior agricol, pe baza rezultatelor obţinute în cercetare şi producţie, vor elabora tehnologii diferenţiate de cultura pentru strugurii de masa şi vin, în funcţie de direcţiile de producţie, de potenţialul plantaţiilor, de particularităţile biologice ale soiurilor şi condiţiile naturale ale fiecărei podgorii. De asemenea, pentru aplicarea în practica a rezultatelor ştiinţifice obţinute, vor acorda asistenţa tehnica tuturor unităţilor producătoare, din raza lor de activitate. +
Articolul 20Unităţile socialiste deţinătoare de vii, plantaţii portaltoi sau şcoli de vita şi persoanele care poseda vii roditoare sînt obligate să execute lucrările de întreţinere pentru a asigura creşterea normală a viţei de vie şi obţinerea de producţii corespunzătoare potenţialului cantitativ şi calitativ al soiurilor şi podgoriei, cu respectarea tehnologiilor de cultura.Se va acorda o grija deosebită asigurării densitatii plantaţiilor, prin completarea golurilor din viile ţinere cît şi din cele aflate în producţie. +
Capitolul 2Producţia vinicolă +
Articolul 21Vinurile, în funcţie de calitatea şi însuşirile lor tehnologice, pot fi: de consum curent, de calitate superioară şi speciale.a) Vinurile de consum curent sînt acelea care se obţin din soiuri sau sortimente de soiuri de mare producţie, în podgorii sau centre viticole specializate în aceasta direcţie de producţie. Din această categorie fac parte şi vinurile ce se obţin din viile răzleţe. … Tăria alcoolică minima a vinurilor de consum curent este de 8% în volume.b) Vinurile de calitate superioară sînt cele care se obţin din soiuri sau sortimente de soiuri cu însuşiri tehnologice deosebite, în podgorii sau centre viticole specializate în aceasta direcţie de producţie şi după o tehnologie anume stabilită. … Tăria alcoolică a acestor vinuri este de cel puţin 10,5% în volume.Unele din aceste vinuri, care se disting prin originalitatea însuşirilor şi caracteristicilor, imprimate de locul de producere delimitat, de soiul sau sortimentul de soiuri, de modul de cultura, de nivelul producţiei şi de tehnologia consacrată, se vor numi vinuri de calitate superioară cu denumiri de origine.Punerea în consum a vinurilor de calitate superioară se face cu indicarea podgoriei sau a centrului viticol, a soiului sau sortimentului de soiuri, iar la vinurile de calitate superioară cu denumire de origine se va indica şi locul de producere delimitat în acest scop, precum şi anul de recolta.Vinurile produse în podgorii şi centre viticole, dar care nu îndeplinesc condiţiile pentru vinuri de calitate superioară, vor fi trecute în categoria vinurilor de consum curent şi valorificate ca atare.c) Vinurile speciale sînt cele obţinute din musturi sau vinuri supuse unor tratamente autorizate, în cursul prelucrării sau după aceea şi ale căror caracteristici sînt determinate de însuşirile tehnologice ale materiei prime şi de tehnologia aplicată la prelucrare. … Din categoria vinurilor speciale fac parte: vinurile spumante, vinurile spumoase, vinurile aromatizate, vinurile cu adaos de zahăr, de must concentrat, de mistel sau alcool alimentar, cu caracteristicile tehnologice prevăzute în normele tehnice de calitate. +
Articolul 22Vinul de hibrizi se obţine din strugurii de hibrizi direct producători şi este destinat, în principal, pentru obţinerea alcoolului de vin şi oţetului.Vinul de hibrizi poate fi pus în consum ca atare, cu condiţia să fie valorificat sub denumirea de "vin de hibrizi".Amestecul de struguri sau de vin provenit de la vitele altoite şi indigene, cu cel de hibrizi direct producători, în scopul valorificării este interzis. În cazul în care se produce un asemenea amestec, vinul rezultat este considerat "vin de hibrizi" şi va fi valorificat în condiţiile prevăzute la alineatul precedent. +
Articolul 23Vinurile proprii consumului sînt cele care au fost realizate prin practici şi tratamente autorizate şi se încadrează sub raportul însuşirilor organoleptice şi al compoziţiei chimice în limitele stabilite prin normele tehnice. +
Articolul 24Vinurile care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 23 sînt improprii consumului. Ele sînt destinate industrializarii pentru fabricarea alcoolului din vin sau oţetului, fie direct, fie după o prelucrare corespunzătoare. +
Articolul 25Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, cu consultarea organelor centrale şi a comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene interesate, stabileşte pentru fiecare podgorie şi centru viticol tipurile de vin şi de produse pe bază de must sau vin, precum şi tehnologia de producere a acestora. +
Articolul 26Vinurile de calitate superioară cu denumire de origine, în funcţie de perioada de recoltare a strugurilor, se vor putea încadra în următoarele trepte de calitate: cules la maturitate deplina, la supramaturare şi la stafidire.Denumirea de origine va putea fi purtata şi de unele vinuri speciale, de produsele obţinute din distilate de vin invechite, precum şi de alte produse vinicole care vor îndeplini condiţiile prevăzute la art. 21 lit. b alin. 3. +
Articolul 27Obţinerea, maturarea, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor de calitate superioară, a vinurilor speciale, a distilatelor de vin invechite, precum şi a altor produse vinicole, care poarta denumire de origine, se vor efectua în arealul de producere delimitat şi în condiţiile stabilite prin normele tehnice.Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va autoriza, în cazuri cu totul excepţionale şi sub control special, ca maturarea, condiţionarea şi îmbutelierea vinurilor şi a produselor pe bază de vin, care poarta denumire de origine, să se efectueze în întreprinderi specializate din afară arealului de provenienţă. În acest caz, pe eticheta va figura, în mod obligatoriu, şi denumirea întreprinderii care efectuează îmbutelierea. +
Articolul 28Pentru satisfacerea cerinţelor şi exigenţelor consumatorilor, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor şi Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice, prin Institutul de cercetări pentru viticultura şi vinificaţie şi staţiunile experimentale, precum şi catedrele de specialitate din învăţămîntul superior agricol vor stabili măsuri tehnice şi organizatorice menite să asigure îmbunătăţirea tehnologiilor de obţinere a vinurilor şi diversificarea gamei de produse pe bază de must şi vin, potrivit potenţialului natural al podgoriilor din ţara noastră. +
Articolul 29Producerea vinurilor se face în interiorul podgoriei sau centrului viticol, de către întreprinderile şi organizaţiile socialiste care au sarcini de plan, iar de ceilalţi cultivatori numai pentru strugurii din producţia proprie. +
Articolul 30Producerea vinurilor speciale, cum sînt cele spumante, spumoase, aromatizate sau alcoolizate, a distilatelor de vin şi a altor băuturi pe bază de struguri, de must sau de vin, se face numai în întreprinderi sau unităţi autorizate de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. +
Articolul 31Tratamentele aplicate strugurilor la prelucrare, mustului şi produselor pe bază de must şi vin, permise în practica de vinificare şi conservare, sînt cele stabilite prin normele tehnice, emise de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, cu avizul Ministerului Sănătăţii. +
Articolul 32Sînt interzise următoarele practici în producerea vinurilor:a) adaugirea în must sau vin a alcoolului, distilatelor alcoolice de orice fel, mustului concentrat, zahărului şi produselor aromatizante sau colorante alimentare; … b) adaugirea în must sau vin a apei, substanţelor indulcitoare şi a altor produse care modifica compozitia şi însuşirile organoleptice; … c) cupajarea vinurilor din podgorii diferite şi de categorii diferite, în afară celor admise în baza normelor tehnice; … d) amestecarea vinurilor sanatoase cu cele improprii consumului; … e) tratarea mustului şi vinului cu produse şi materiale neautorizate; … f) alte practici, în afară celor stabilite prin normele tehnice. … Sînt exceptate de la prevederile acestui articol lit. a vinurile speciale de la art. 21 alin. 1 lit. c.În anii cu condiţii nefavorabile pentru acumularea zahărului în struguri, în mod excepţional, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, la propunerea organelor de specialitate, va putea autoriza, după caz, adaugirea a cel mult 30g zahăr la litrul de must, cu condiţia ca vinul obţinut sa nu conţină zahăr nefermentat. Aceste vinuri nu vor putea purta denumire de origine. +
Articolul 33Obţinerea băuturilor fermentate din stafide sau din alte materii prime decît struguri ca: mere, coacaze, agrise sau alte fructe, în scopul comercializării, este permisă numai cu aprobarea Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. Aceste băuturi nu pot fi denumite vinuri. +
Articolul 34Unităţile producătoare de vin de consum curent şi de calitate superioară, precum şi cele care depozitează, condiţioneaza ori imbuteliaza aceste vinuri, nu au dreptul sa ţină în acelaşi local musturi concentrate, misteluri, distilate şi alcool de orice fel, zahăr şi soluţii zaharoase, băuturi şi sucuri care nu provin din struguri sau derivate ale acestora, substanţe colorante şi aromatizante. +
Articolul 35Comercializarea vinurilor şi a celorlalte produse vinicole constituie monopol de stat şi se realizează prin organizaţii economice de specialitate.Exportul vinului şi al produselor pe bază de must şi vin se va face prin unităţile specializate ale Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor.Cooperativele agricole de producţie pot valorifica, în condiţiile legii, cantităţile rămase disponibile după achitarea obligaţiilor către stat. Membrii cooperatori şi producătorii individuali pot valorifica cantităţile destinate consumului propriu dacă achită taxele legale şi le vînd direct din gospodărie consumatorilor. +
Articolul 36Transportul vinurilor şi al celorlalte băuturi obţinute pe bază de struguri şi vin, de la unităţile în care s-au produs către unităţile de depozitare, maturare, condiţionare, imbuteliere sau comercializare, precum şi către cele de industrializare, va fi însoţit de buletinul de analiza şi de buletinul de atestare a denumirii de origine pentru produsele îndreptăţite a purta aceasta denumire. +
Articolul 37Vinurile şi celelalte băuturi pe bază de vin, cu denumire de origine, destinate consumului intern, vor fi comercializate, în mod obligatoriu, numai imbuteliate. +
Articolul 38Calitatea vinurilor şi a celorlalte băuturi provenite din must şi vin, importate, trebuie să fie dovedită prin certificate eliberate de laboratoare recunoscute în ţara de origine. Certificatul va conţine, în măsura în care convenţia dintre state nu prevede altfel, indicaţii asupra provenientei, compoziţiei chimice şi confirmarea ca acestea corespund prevederilor legii din ţara de origine. +
Articolul 39Vinurile şi celelalte băuturi provenite din must şi din vin, importate fără a fi imbuteliate, vor fi comercializate sub denumirea cu care au fost importate; cele care se imbuteliaza în ţara vor purta pe eticheta menţiunea "îmbuteliat în România". +
Capitolul 3Organele de îndrumare şi control +
Articolul 40În cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor va funcţiona Oficiul naţional al viei şi vinului, avînd următoarele atribuţii:– ia parte la principalele acţiuni privind dezvoltarea viticulturii şi la aplicarea prevederilor din prezenta lege;– avizează propunerile de delimitare a plantaţiilor viticole în care se produc vinuri şi produse pe bază de vin cu dreptul de a purta denumire de origine;– propune organizarea de manifestări naţionale şi internaţionale cu caracter viticol şi vinicol.Componenta Oficiului naţional al viei şi vinului se stabileşte prin ordin al ministrului agriculturii, industriei alimentare, silviculturii şi apelor. +
Articolul 41Pentru exercitarea controlului cu privire la îndeplinirea prevederilor legii viei şi vinului, în cadrul Ministerului Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor, va funcţiona Inspecţia de stat viti-vinicolă, care va urmări:– respectarea legislaţiei privind înfiinţarea plantaţiilor de vii, de portaltoi şi pepinierelor viticole;– aplicarea măsurilor agrotehnice, diferenţiat pe podgorii, centre viticole şi direcţii de producţie, precum şi a schemelor tehnologice pentru fiecare tip de vin şi produse pe bază de must şi vin;– păstrarea, transportul, circulaţia şi desfacerea produselor viticole şi vinicole potrivit normelor în vigoare. +
Capitolul 4Dispoziţii finale +
Articolul 42Definiţiile privind categoriile biologice de material săditor, strugurii, produsele obţinute din struguri şi din vin, precum şi băuturile alcoolice casnice sînt cele precizate în anexa, care face parte integrantă din prezenta lege. +
Articolul 43Condiţiile de delimitare teritorială a culturii viţei de vie; modul şi condiţiile de eliberare a autorizaţiei de înfiinţare a plantaţiilor de vii şi a pepinierelor, amplasarea şi funcţionarea acestora; condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească localurile şi vinurile proprii consumului; condiţiile de atribuire a denumirii de origine şi condiţiile de obţinere, maturare, condiţionare a acestor vinuri; tratamentele ce se aplică mustului şi vinului; clasarea vinurilor; modalităţile de exercitare a controlului şi constatării abaterilor, precum şi alte măsuri de aplicare a prezentei legi se stabilesc prin normele tehnice emise de către Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. +
Articolul 44Încălcarea dispoziţiilor din prezenta lege atrage, după caz, răspunderea disciplinară, contravenţională, materială, civilă sau penală.Nerespectarea prevederilor art. 13 alin. 1 şi art. 35 alin. 1 se pedepseşte potrivit art. 295 lit. a din Codul penal; nerespectarea cu ştiinţa sau din neglijenţa a prevederilor art. 22 alin. 2 şi 3, precum şi punerea în consum a vinurilor improprii se pedepseşte, după caz, potrivit art. 248 şi 249 din Codul penal; nerespectarea cu ştiinţa a prevederilor art. 32 alin. 1 se pedepseşte potrivit art. 297 din Codul penal.Încălcarea prevederilor art. 7, 10 alin. 1, art. 11, 13 alin. 2, art. 14, 16, 17, 18, 20, 21 lit. a şi b, art. 27, 29, 30, 33, 34, 36, 37, 38 şi 39 din prezenta lege, precum şi săvîrşirea de alte fapte ce vor fi stabilite şi sancţionate prin hotărîre a Consiliului de Miniştri, constituie contravenţie.Dispoziţiile Legii nr. 2/1970 privind asigurarea şi controlul calităţii produselor sînt aplicabile în activitatea viticolă şi vinicolă, în măsura în care prezenta lege nu prevede altfel.Constatarea infracţiunilor săvîrşite la prezenta lege se face de către organele de urmărire penală şi de specialişti anume împuterniciţi de Ministerul Agriculturii, Industriei Alimentare, Silviculturii şi Apelor. +
Articolul 45În vederea orientarii de viitor a viticulturii tarii şi a stabilirii sar- sarcinilor de plan de perspectiva, Ministerul Agriculturii, Industriei Alimenta- re, Silviculturii şi Apelor va organiza periodic recensămîntul patrimoniului viticol. +
Articolul 46Prezenta lege intră în vigoare la 3 luni de la data publicării ei. +
Anexa 1Cuprinzînd definiţii privind categoriile biologice de material săditor viticol, strugurii, producţia obţinută din struguri, must şi vin, precum şi băuturile alcoolice casnice1. Material săditor elita este cel rezultat din plantaţiile de soiuri noi şi de cloni omologati, obţinuţi în urma unui proces de ameliorare.2. Material săditor selecţionat este cel obţinut din plantaţiile-mama de coarde-altoi şi butaşi portaltoi înfiinţate cu material elita, precum şi cel rezultat în urma aplicării selecţiei în masa timp de minimum 3 ani în plantaţiile furnizoare de coarde-altoi şi de butaşi portaltoi.3. Material săditor autentic este acela care întruneşte, în totalitate, caracterele şi însuşirile morfologice şi biologice proprii soiului respectiv.4. Strugurii de vin sînt acei care datorită caracteristicilor lor tehnologice se folosesc, în principal, la vinificare cu mijloace obişnuite şi generează în mod spontan o fermentaţie alcoolică.5. Strugurii de masa sînt acei care datorită caracteristicilor lor sînt destinaţi, în principal, consumului în stare proaspăta şi se obţin din soiuri de vita specializate în aceasta direcţie de producţie.6. Stafidele sînt boabe de struguri – cu sau fără seminţe – obţinute din soiurile cultivate în acest scop, deshidratate şi care nu pot fi zdrobite cu utilajele obişnuite de vinificaţie şi nu fermenteaza în mod spontan.7. Mustuiala de struguri este produsul rezultat din zdrobirea strugurilor proaspeţi, cu sau fără ciorchini.8. Mustul este produsul lichid rezultat exclusiv din zdrobirea strugurilor, scurgerea ravacului, presarea mustuielii sau din presarea strugurilor proaspeţi.Mustul poate fi: proaspăt, tăiat şi concentrat.9. Mustul tăiat este mustul oprit din fermentaţie alcoolică prin unul dintre procedeele tehnologice autorizate şi al cărui conţinut în alcool nu depăşeşte 1% în volume.10. Mustul concentrat este produsul obţinut prin eliminarea unei părţi a apei din mustul proaspăt sau tăiat şi al cărui conţinut în zaharuri este de cel puţin 650g/l.Concentrarea mustului se poate face la presiune normală sau sub vacuum.11. Sucul de struguri este produsul obţinut direct din mustul de struguri proaspeţi, căruia i s-au aplicat tratamente de stabilizare admise prin normele tehnice. De asemenea, sucul poate fi obţinut din sucul sau mustul concentrat cu adaos de apa pînă la concentraţia de zahăr normală pentru sucul de struguri. Se admite cel mult 1% alcool în volume.12. Mistelul este produsul obţinut prin alcoolizarea mustului sau mustuielii de struguri, neintrate în fermentaţie. Mistelul este destinat, în principal, ca materie prima pentru prepararea unor vinuri speciale.13. Tescovina este produsul rezultat după scurgerea mustului sau vinului, prin presarea boştinei sau mustuielii.14. Vinul este băutura obţinută exclusiv prin fermentatia alcoolică, completa sau parţială, a strugurilor proaspeţi zdrobiţi sau supuşi unor prelucrari autorizate, ori a mustului de struguri proaspeţi.15. Vinul spumant este cel care are un conţinut de bioxid de carbon de origine endogenă, obţinut prin fermentarea naturala în sticle sau rezervoare şi care la temperatura de 20 grade C dezvolta în sticlele în care este îmbuteliat o presiune de minimum 3,5 atmosfere.16. Vinul spumos este cel care are un conţinut de bioxid de carbon de origine total sau parţial exogena, dezvoltind la temperatura de 20 grade C o presiune de minimum 2,5 atmosfere.17. Vinul aromatizat este cel care se obţine din vin, din must proaspăt sau concentrat, peste care s-au adăugat substanţe aromatizante obţinute din plante admise de legislaţia sanitară, distilat de vin sau din alte alcooluri alimentare, precum şi alte vinuri speciale.Proporţia mustului, a vinului natural sau special, folosite la prepararea vinului aromatizat trebuie să fie de cel puţin 70% din produsul finit.18. Vinul alcoolizat este cel obţinut din mustuiala de struguri sau din must, parţial fermentate, ori din vin. Vinul alcoolizat are o concentraţie de 16-24% alcool în volume. La prepararea lui este admis adaosul de distilat de vin sau alte alcooluri alimentare.19. Distilatul de vin este produsul obţinut prin distilarea vinului cu caracteristici specifice acestui scop şi care are o tărie alcoolică cuprinsă între 60-70% în volume.20. Distilatul de tescovina şi distilatul de drojdie de vin sînt produse provenite din distilarea tescovinei fermentate a lichidului rezultat din difuzia tescovinei, a drojdiei de vin şi lichidului obţinut din presarea drojdiei.Punerea în consum a produselor obţinute din aceste distilate se face cu arătarea, în mod obligatoriu, a materiei prime din care au rezultat.[CONTINUAREA ANEXEI 1 ÎN ANEXA 2] +
Anexa 2[CONTINUAREA ANEXEI 1]21. Oţetul alimentar este produsul obţinut prin transformarea alcoolului etilic în acid acetic şi poate fi produs numai din vin, sau din amestec de vin cu alcool etilic alimentar.22. Băuturi alcoolice casnice sînt băuturile obţinute din subproduse şi reziduuri de la vinificare sau distilare, din fructe proaspete, uscate sau industrializate, ori din alte asemenea produse, supuse fermentării cu sau fără adaos de apa, zahăr sau alte produse indulcitoare.Băuturile alcoolice casnice nu pot fi comercializate sub nici o formă, ele fiind destinate, în exclusivitate, consumului propriu.–––
