Marea Adunare Naționala a Republicii Socialiste România adopta prezenta lege. +
Articolul ILegea finanțelor nr. 9, publicată în Buletinul Oficial al Republicii Socialiste România nr. 136 din 26 noiembrie 1972, se modifica și se completează avînd următorul cuprins: LEGEA FINANȚELOR Dezvoltarea multilaterala și în ritm susținut a întregii economii naționale, pe baza Programului Partidului Comunist Roman de faurire a societății socialiste multilateral dezvoltate și inaintare a României spre comunism, necesita perfecționarea continua a conducerii și planificarii economico-financiare, ridicarea pe o treapta superioară a eficientei în toate domeniile de activitate. În aceste condiții cresc substanțial rolul și funcțiile finanțelor, ale întregului mecanism economico-financiar în asigurarea progresului continuu al economiei naționale, stimularea creșterii producției materiale, determinarea optima a proportiilor și ritmurilor de creștere economică, asigurarea echilibrului financiar, monetar și valutar, repartizarea judicioasă a venitului național pentru fondul național de dezvoltare economico-socială și fondul de consum, precum și în ridicarea nivelului de trai al întregului popor. În procesul elaborării și îndeplinirii planului național unic, a bugetului de stat, a bugetelor de venituri și cheltuieli, Ministerul Finanțelor, băncile, ministerele, celelalte organe centrale și locale, organele de conducere colectivă din unitățile economice, toți oamenii muncii trebuie să acționeze sistematic ca fiecare unitate socialistă să-și desfășoare activitatea în condițiile unei înalte eficiente economice, să asigure folosirea integrală și cu randament sporit a mijloacelor materiale și bănești, înfăptuirea ordinii și disciplinei în utilizarea acestora, reducerea cheltuielilor materiale și creșterea producției nete, promovarea progresului tehnic, sporirea productivitatii muncii, utilizarea judicioasă a fondurilor destinate investițiilor, sporirea eficientei exportului și a acțiunilor de cooperare economică și tehnico-științifică internationala. +
Capitolul 1Obiectivele și principiile de baza ale finanțelor +
Articolul 1(1)Finanțele participa activ la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Roman de dezvoltare economico-socială a tarii și de ridicare a nivelului de trai material și spiritual al poporului. (2)Prin intermediul finanțelor se asigura constituirea, repartizarea și utilizarea planificata a fondurilor bănești ale societății pentru sporirea susținută a producției materiale, creșterea forțelor de producție, promovarea larga a activității de cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și introducerea progresului tehnic, dezvoltarea învățămîntului, culturii, ocrotirii sănătății. (3)Finanțele contribuie la elaborarea și realizarea planului național unic, la buna funcționare a mecanismului economic și social și la înfăptuirea autoconducerii muncitoresti, a autogestiunii economico-financiare a unităților. +
Articolul 2(1)Prin intermediul finanțelor se exercită controlul general și permanent asupra desfășurării procesului producției sociale, în vederea obținerii unei eficiente economice și sociale cît mai ridicate în toate domeniile de activitate și gospodăririi cît mai judicioase a mijloacelor materiale și bănești de care dispune societatea. (2)Pîrghiile economico-financiare trebuie să stimuleze dezvoltarea producției și desfacerii, a prestărilor de servicii, a exportului, creșterea competitivitatii produselor românești pe piața externa, folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor materiale și bănești de care dispune societatea, accelerarea vitezei de rotație a fondurilor, obținerea de randamente cît mai înalte cu consumuri cît mai reduse de muncă socială și, pe aceasta baza, sporirea sistematica a venitului național. +
Articolul 3În înfăptuirea politicii economico-financiare, de dezvoltare armonioasă și echilibrata a economiei naționale, finanțele au sarcina de a asigura, în cadrul echilibrului general economic, păstrarea echilibrului financiar, monetar și valutar, de a contribui la consolidarea și creșterea puterii de cumpărare a monedei naționale, atît pe plan intern, cît și față de alte monede. +
Articolul 4(1)Unitățile economice sînt obligate să asigure acoperirea cheltuielilor pe seama veniturilor proprii și sa restituie, într-un termen cît mai scurt, fondurile bănești primite, potrivit principiului ca sumele avansate de societate trebuie restituite. (2)Fiecare unitate economică, pe baza rezultatelor obținute, trebuie să contribuie la formarea fondurilor generale necesare societății, să-și constituie fondurile pentru propria dezvoltare, precum și fondurile destinate cointeresarii materiale a colectivelor de oameni ai muncii, corespunzător programului de creștere a nivelului de trai stabilit de partid și de stat. +
Articolul 5(1)Unitățile economice din industria de stat sînt obligate sa plătească la bugetul de stat o parte din valoarea nou creata sub forma de prelevare pentru societate a unei părți din valoarea producției nete. (2)Prelevarea pentru societate a unei părți din valoarea producției nete constituie contribuția fiecărei unități economice de stat la formarea fondurilor necesare dezvoltării generale a societății. (3)Prelevarea pentru societate a unei părți din valoarea producției nete se calculează pe total unitate economică, prin aplicarea unei cote procentuale asupra valorii producției nete determinate potrivit legii și se suporta direct din rezultatele financiare. +
Articolul 6Potrivit principiilor centralismului democratic și autogestiunii economico-financiare a unităților, prin politica economico-financiară se asigura atît concentrarea și dirijarea resurselor financiare în direcția infaptuirii obiectivelor fundamentale ale dezvoltării economico-sociale a tarii, cît și creșterea inițiativei, răspunderii și puterii de decizie și acțiune ale organelor de conducere colectivă din unitățile socialiste în folosirea părții din avutia naționala ce le-a fost încredințată spre administrare. +
Articolul 7Relațiile financiare, precum și circulația bănească, se desfășoară în mod planificat, pe baza unui sistem unitar de planuri financiare, care cuprinde bugetul de venituri și cheltuieli al unităților socialiste și planurile financiare la nivelul economiei naționale. +
Articolul 8(1)Fondurile proprii ale unităților socialiste, precum și orice alte fonduri bănești, se folosesc numai în conformitate cu prevederile planului național unic de dezvoltare economico-socială și ale bugetului de venituri și cheltuieli și cu respectarea normelor și normativelor stabilite potrivit dispozițiilor legale. (2)Nici o cheltuiala, indiferent de fondurile din care se suporta, nu se aproba și nu se efectuează dacă nu a fost avizată, în prealabil, potrivit legii, de către conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv din unitățile socialiste, precum și de alte organe cu astfel de atribuții din economie. +
Articolul 9(1)Colectivele de oameni ai muncii din fiecare unitate socialistă răspund de buna gospodărire a mijloacelor materiale și bănești, de desfășurarea cu eficienta maxima a întregii activități, pentru obținerea unor rezultate economico-financiare superioare prin creșterea producției, sporirea productivitatii muncii, reducerea continua a cheltuielilor materiale. (2)Organele de conducere colectivă ale unităților socialiste răspund de folosirea eficienta a fondurilor încredințate de societate acestor unități și a celor proprii, de realizarea veniturilor necesare restituirii fondurilor bănești avansate de societate, de vărsarea sumelor cuvenite bugetului de stat sau organului ierarhic superior, de constituirea fondurilor proprii, de realizarea resurselor valutare planificate, precum și de administrarea judicioasă și valorificarea maxima a tuturor resurselor materiale și bănești. (2)Unitățile socialiste au obligația să asigure evidenta stricta și controlul riguros și sistematic asupra tuturor mijloacelor materiale și bănești, proceselor economice și rezultatelor obținute. +
Capitolul 2Formarea și repartizarea fondurilor bănești în economia naționala +
Secţiunea IFondul național de dezvoltare economico-socială și fondul de consum +
Articolul 10(1)În Republica Socialistă România venitul național, cu valoare nou creata în industrie, agricultura, construcții, transporturi și în alte domenii, reprezintă sursa de baza a fondurilor bănești ce se constituie în economie. (2)Venitul național se repartizează pentru fondul național de dezvoltare economico-socială a tarii și pentru fondul de consum. +
Articolul 11Fondul național de dezvoltare economico-socială în expresie bănească este alcătuit dintr-un sistem unitar și corelat de fonduri, din care fac parte: a)fondul central de dezvoltare economico-socială; … b)fondul local de dezvoltare economico-socială constituit la unitățile administrativ-teritoriale: județe, municipii, orașe și comune; … c)fondurile proprii de dezvoltare economico-socială ale unităților economice de stat: întreprinderi și centrale; … d)fondurile proprii de dezvoltare economico-socială ale unităților cooperației agricole, meșteșugărești și de consum, precum și ale celorlalte organizații obștești; … e)fondurile utilizate de populație pentru construcții de locuințe și gospodărești, creșterea producției și a septelului, precum și pentru alte bunuri cu destinații similare. … +
Articolul 12(1)Fondul central de dezvoltare economico-socială se formează în cadrul bugetului republican, din veniturile acestuia. (2)Fondul local de dezvoltare economico-socială constituit la unitățile administrativ-teritoriale se formează în cadrul bugetelor județelor, municipiilor, orașelor și comunelor din: veniturile acestora, din resurse în afară bugetului de stat, provenind de la unitățile socialiste, precum și din contribuția bănească a populației, potrivit dispozițiilor legale. +
Articolul 13Fondul central și fondul local de dezvoltare economico-socială se utilizează, potrivit prevederilor planului național unic și bugetului de stat, la unitățile socialiste de stat, pentru finanțarea investițiilor și mijloacelor circulante, constituirea rezervelor de stat, alte acțiuni și obiective cu caracter economic, dezvoltarea bazei materiale a unităților social-culturale de stat și a organelor de stat, precum și pentru alte scopuri prevăzute prin dispoziții legale. +
Articolul 14Fondul de consum revine oamenilor muncii și membrilor lor de familie, în condițiile legii, pe următoarele cai: retributia după cantitatea, calitatea și importanța socială a muncii, participarea la beneficii și retributia socială din fondurile bugetului de stat sau din fondurile proprii ale unităților socialiste. +
Secţiunea IIFondurile proprii ale unităților economice de stat +
Articolul 15(1)Fondurile proprii ale unităților economice de stat se constituie pe seama beneficiului, amortizarii fondurilor fixe și altor resurse stabilite de lege. (2)Beneficiul este partea din valoarea nou creata în activitatea productiva a unităților economice, constituită după repartizarea următoarelor elemente: prelevarea pentru societate a unei părți din valoarea producției nete; retribuțiile personalului muncitor și alte drepturi ale acestuia; cheltuielile de cercetare și pentru introducerea tehnicii noi; impozitul pe fondul total de retribuire; contribuția pentru asigurări sociale; alte cheltuieli cu munca vie. (3)Cotele de prelevare din valoarea producției nete și modalitățile de plată a prelevarii se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. (4)Fondurile fixe se supun amortizarii în vederea asigurării reproductiei acestora, stimulării folosirii lor cu eficienta economică sporită, precum și pentru promovarea susținută a progresului tehnic și a creșterii productivitatii muncii sociale. (5)Modul de formare, planificarea, destinația și vărsarea beneficiului și amortizarii fondurilor fixe se stabilesc potrivit legii. +
Articolul 16(1)Fondurile proprii de dezvoltare economico-socială ale unităților economice de stat se formează și utilizează, în condițiile legii, în mod distinct și sînt următoarele: A.La întreprinderi: a)fondul de dezvoltare economică; … b)fondul mijloacelor circulante; … c)fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social. … … B.La centrale: a)fondul pentru finanțarea investițiilor la întreprinderile noi și pentru finanțarea dezvoltarilor importante; … b)fondul de rezerva pentru mijloacele circulante. … … (2)În cazul întreprinderilor subordonate direct ministerelor, celorlalte organe centrale și locale ale administrației de stat, fondurilor prevăzute pentru centrale la lit. a) și b) se constituie la nivelul organelor ierarhic superioare ale acestor întreprinderi. +
Articolul 17Pentru participarea oamenilor muncii la beneficii, precum și pentru asigurarea unei părți din retributia socială din resurse proprii, întreprinderile de stat constituie următoarele fonduri: a)fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii; … b)fondul pentru acțiuni sociale. … +
Articolul 18Întreprinderile mai pot constitui, separat de fondurile prevăzute la art. 16 și 17, următoarele fonduri proprii: a)fondul pentru cercetare științifică, dezvoltare tehnologică și introducerea progresului tehnic; … b)fondul pentru protecția muncii; … c)alte fonduri prevăzute de dispoziții legale. … +
Articolul 19Prevederile prezentei legi referitoare la fondurile proprii ale întreprinderii se aplică în mod corespunzător și centralelor industriale și unităților asimilate acestora pentru activitatea proprie. +
Articolul 20(1)Fondul de dezvoltare economică al întreprinderii se constituie în limita cheltuielilor de investiții ale acesteia, stabilite pe baza prevederilor anuale din planul național unic și bugetul de venituri și cheltuieli – cu excepția dezvoltarilor importante prevăzute de lege și a construcțiilor de locuințe și a altor investiții cu caracter social -, precum și a ratelor scadente ale creditelor bancare primite pentru finanțarea investițiilor, inclusiv dobinzile aferente acestora. (2)Sursele de formare ale acestui fond sînt: amortizarea fondurilor fixe rămasă după restituirea fondurilor primite de la societate pentru investiții, alte resurse pentru finanțarea investițiilor cum sînt cele provenite din valorificarea materialelor, pieselor și agregatelor rezultate din scoaterea din funcțiune a fondurilor fixe, după deducerea cheltuielilor aferente, precum și beneficiile realizate în cadrul planului și peste plan, în condițiile prevăzute de lege. +
Articolul 21Fondul mijloacelor circulante al întreprinderii se constituie din beneficiile realizate în cadrul planului și din alte resurse, în condițiile prevăzute de lege, în limita unei cote din creșterea anuală planificata a mijloacelor circulante totale stabilită odată cu bugetul de stat și a ratelor de restituit la bugetul de stat din sumele primite de întreprinderile noi pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante în primul an de activitate. +
Articolul 22(1)Fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social se constituie în limita cheltuielilor pentru aceste obiective, stabilite pe baza prevederilor anuale din planul național unic și bugetul de venituri și cheltuieli și a ratelor scadente din creditele bancare primite în completare, inclusiv dobinda aferentă acestora. (2)Sursele de formare a acestui fond sînt: amortizarea aferentă locuințelor și celorlalte fonduri fixe cu caracter social, sumele rezultate din valorificarea fondurilor fixe cu caracter social scoase din funcțiune, veniturile realizate din manifestări culturale într-o cota stabilită de consiliul oamenilor muncii, beneficiile realizate în cadrul planului și peste plan și din alte venituri, în condițiile prevăzute de lege. (3)Fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social se utilizează pentru construirea de locuințe pentru personalul muncitor, precum și pentru construirea și dotarea căminelor muncitoresti, creselor, gradinitelor, cantinelor-restaurant, cluburilor, și realizarea altor investiții cu caracter social. +
Articolul 23(1)Fondul propriu al centralei pentru finanțarea investițiilor la unitățile noi cu personalitate juridică, inclusiv pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social pentru aceste unități, precum și pentru finanțarea dezvoltarilor importante la întreprinderile subordonate, care sînt în funcțiune, stabilite distinct în planul național unic potrivit anexei nr. 1 la prezenta lege, se constituie în limita necesităților de finanțare, stabilite potrivit planului și prevederilor legale. (2)Sursele de formare a acestui fond sînt: partea de amortizare a fondurilor fixe preluată de la întreprinderi, inclusiv diferența de amortizare rămasă după constituirea fondurilor proprii de dezvoltare ale întreprinderii, vărsăminte din beneficiile întreprinderilor în subordine pentru restituirea fondurilor primite de la societate pentru finanțarea investițiilor, alte resurse prevăzute de lege, sume de la bugetul de stat. +
Articolul 24(1)Disponibilitățile la finele anului din fondul de dezvoltare economică al întreprinderii și din fondul de investiții constituit la centrala sau unitățile asimilate, provenite din resursele proprii ale unităților economice, se utilizează în anul următor pentru finanțarea investițiilor reportate, potrivit legii. Diferența neutilizata, precum și aceea din amortizarea rămasă după constituirea fondului propriu de investiții al centralei, se vărsa la bugetul de stat. (2)Sumele rămase neconsumate la finele anului de plan la fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social provenite din resurse proprii se reportează în anul următor cu aceeași destinație, potrivit prevederilor din plan. +
Articolul 25Fondul de rezerva pentru mijloacele circulante ce se constituie la centrale se formează prin preluarea unei cote de 0,5 la suta din creșterea anuală a fondului de mijloace circulante constituit de întreprinderile în subordine și se utilizează pentru completarea temporară a necesităților de mijloace circulante ale întreprinderilor în subordine și alte cheltuieli prevăzute de lege. +
Articolul 26(1)Întreprinderile de stat sînt obligate sa restituie fondurile primite pentru finanțarea investițiilor, precum și cele pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante la întreprinderile noi în primul an de activitate. (2)Pentru întreprinderile noi, obligația de restituire a sumelor primite pentru finanțarea investițiilor începe în anul următor punerii în funcțiune a obiectivelor de investiții respective. (3)Restituirea sumelor primite pentru finanțarea investițiilor se face din amortizarea fondurilor fixe și din beneficiile planificate, în cote prevăzute de lege, în măsura în care obligația de restituire nu poate fi acoperită în anul de plan din amortizarea fondurilor fixe. Vărsămintele se efectuează la centrala și se folosesc de către aceasta la constituirea fondului propriu pentru finanțarea investițiilor. (4)Sumele avansate de la bugetul de stat pentru acoperirea necesarului de mijloace circulante al întreprinderilor noi, în primul an de activitate, se restituie în termenele stabilite potrivit legii prin vărsăminte la bugetul de stat, după darea în funcțiune a unității respective, din fondul mijloacelor circulante. +
Articolul 27(1)Fiecare unitate economică trebuie să desfășoare o activitate rentabila. (2)Pentru activități de asigurare și dezvoltare a bazei de aprovizionare cu materii prime, precum și pentru activități speciale prevăzute de lege, statul poate acorda, în mod excepțional, subvenții de la buget unităților care prin plan nu-și pot acoperi integral cheltuielile din venituri proprii. Fonduri de la buget se acordă și pentru lucrări de prospecțiuni și cercetări geologice aprobate prin planul național unic, precum și pentru efectuarea de cercetări complexe de interes general aprobate potrivit legii. (3)Unitățile pentru care se acordă subvenții de la buget se aproba anual odată cu bugetul de stat. (4)La unitățile economice care nu-și acoperă cheltuielile din venituri proprii, altele decît cele prevăzute la alin. (2), se aplică regimul special de supraveghere economico-financiară stabilit de prezenta lege. +
Secţiunea IIIFondurile proprii ale unităților cooperatiste și obștești +
Articolul 28(1)Fondurile proprii de dezvoltare economico-socială ale unităților cooperației agricole, meșteșugărești și de consum și ale celorlalte organizații obștești sînt următoarele: a)fondul de dezvoltare economică; … b)fondul mijloacelor circulante. … (2)La cooperativele meșteșugărești și de consum se mai constituie și fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social. (3)Fondurile prevăzute la alin. (1) se constituie din beneficiile realizate, amortizarea fondurilor fixe și alte resurse proprii. (4)La unitățile cooperației agricole, meșteșugărești și de consum, fondul de dezvoltare economică se constituie și din sumele în bani ce se pot depune anual de către fiecare cooperator, care reprezintă partea socială în proprietatea sa din valoarea proprietății obștești. (5)De asemenea, mecanizatorii și specialiștii agricoli, care lucrează în cooperativele agricole de producție, pot să depună anual o sumă de bani la fondul de dezvoltare economică a cooperativei, în aceleași condiții și sa beneficieze de aceleași drepturi ca și membrii cooperatori. +
Articolul 29Pentru participarea oamenilor muncii la beneficii, precum și pentru asigurarea unei părți din retributia socială din resurse proprii, unitățile cooperatiste și obștești constituie următoarele fonduri: A.Unitățile cooperației agricole, meșteșugărești și de consum: a)fondul de participare la beneficii a cooperatorilor și a personalului încadrat cu contract de muncă; … b)fondul de participare la beneficii pentru partea socială, constituit din depunerile în bani ale cooperatorilor; … c)fondul pentru acțiuni culturale și sportive; … d)alte fonduri pentru acțiuni sociale. … … B.Asociațiile economice intercooperatiste: a)fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii; … b)fondul social-cultural și sportiv. … … C.Asociațiile cooperativelor agricole de producție cu unități de stat sau ale cooperației de consum: – fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii. … … +
Articolul 30Unitățile cooperației agricole, pe lîngă fondurile prevăzute la art. 28 și 29, mai constituie din beneficii următoarele fonduri proprii: A.Cooperativele agricole de producție: a)fondul de rezerva pentru producție și retribuirea muncii; … b)fondul intercooperatist de întrajutorare și consolidare. … … B.Asociațiile economice intercooperatiste: a)fondul de întrajutorare și rezerva; … b)cote-părți cuvenite cooperativelor asociate. … … C.Asociațiile cooperativelor agricole de producție cu unități de stat sau ale cooperației de consum: a)fondul de rezerva; … b)fondul de asigurare; … c)cote-părți cuvenite unităților asociate. … … +
Articolul 31Modul de constituire și utilizare a fondurilor prevăzute la art. 28, 29 și 30 se stabilește prin statutele organizațiilor cooperatiste și obștești. +
Capitolul 3Bugetul de venituri și cheltuieli și celelalte planuri financiare. Evidenta avuției naționale +
Secţiunea IBugetul de venituri și cheltuieli și celelalte planuri financiare +
Articolul 32(1)Conducerea activității financiare, pe toate treptele organizatorice ale economiei naționale, se desfășoară pe baza bugetului de venituri și cheltuieli și a celorlalte planuri financiare, constituite într-un sistem unitar. (2)Sistemul planurilor financiare cuprinde: a)bugetul de venituri și cheltuieli al: întreprinderilor; centralelor; instituțiilor social-culturale și de administrație; ministerelor și celorlalte organe centrale; consiliilor populare comunale, orășenești, municipale și județene; organizațiilor cooperatiste și obștești; … b)bugetul de stat, compus din: bugetul republican, bugetele locale ale comunelor, orașelor, municipiilor, județelor, sectoarelor municipiului București și al municipiului București; … c)planul de casa; … d)planurile de credite; … e)balanța veniturilor și cheltuielilor bănești ale populației; … f)balanța de plati externe; … g)planul financiar centralizat; … h)planul financiar în profil teritorial al județelor și municipiului București. … +
Articolul 33Relațiile bănești din economie ce se reflecta în bugetul de venituri și cheltuieli și în celelalte planuri financiare se exprima printr-un sistem de indicatori. Indicatorii financiari pentru perioada de 5 ani se aproba prin legea de adoptare a planului cincinal, iar anual prin legea de adoptare a bugetului de stat. +
Articolul 34Bugetul de venituri și cheltuieli și celelalte planuri financiare se întocmesc potrivit principiilor și criteriilor cuprinse în Legea cu privire la dezvoltarea economico-socială planificata a României, precum și prevederilor prezentei legi. +
Articolul 35(1)Bugetul de venituri și cheltuieli și celelalte planuri financiare nu se pot modifica decît în cazurile în care au loc modificări ale planurilor economice, ale prețurilor și tarifelor, treceri de unități, acțiuni sau sarcini între titularii de plan sau între unitățile subordonate acestora, precum și în alte cazuri bine justificate, potrivit dispozițiilor legale. (2)Modificările indicatorilor financiari pentru perioadele expirate sînt interzise, în afară de cazurile anume autorizate prin dispoziții legale. (3)Sarcinile de plan privind indicatorii financiari se pot modifica numai de către organele care le-au aprobat. +
Articolul 36(1)Bugetul de venituri și cheltuieli se elaborează în strinsa legătură cu indicatorii de plan economici și cuprinde: a)la întreprindere: veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare din activitatea acesteia, încasările din activitatea de comerț exterior, fondurile proprii ce se constituie la dispoziția sa, creditele bancare, vărsămintele la bugetul de stat, alte venituri, resurse și cheltuieli; … b)la centrala: veniturile, cheltuielile și ceilalți indicatori financiari privind activitatea proprie și aceea a întreprinderilor în subordine, precum și fondurile care se constituie la dispoziția sa; … c)la ministere, celelalte organe centrale și consilii populare: indicatorii financiari ai activității proprii, precum și cei ai unităților economice și instituțiilor în subordine și, după caz, ai unităților administrativ-teritoriale subordonate. … (2)Fabricile, uzinele, grupurile de santiere, exploatările și alte unități care evidențiază și urmăresc distinct rezultatele activității economice proprii, respectiv au contabilitate separată, întocmesc buget de venituri și cheltuieli, care face parte integrantă din bugetul întreprinderii sau centralei de care aparțin și cuprinde veniturile, cheltuielile și rezultatele financiare ale activității proprii. (3)Bugetul de venituri și cheltuieli al întreprinderii se integreaza în sistemul bugetelor de venituri și cheltuieli ce se întocmesc la nivel de centrala, minister sau alt organ central sau local, în concordanta cu planul național unic, bugetul de stat, planurile de credite și planul financiar centralizat, în scopul asigurării echilibrului financiar pe ansamblul economiei naționale. +
Articolul 37Bugetul de venituri și cheltuieli se elaborează de către organul de conducere colectivă al fiecărei unități socialiste, pe baza indicatorilor de plan și se adoptă, potrivit legii, de către adunarea generală a oamenilor muncii, care stabilește și măsurile ce se impun pentru realizarea acestuia. +
Articolul 38Bugetul de stat cuprinde veniturile centralizate ale statului și repartizarea acestora în concordanta cu obiectivele planului național unic, pentru finanțarea dezvoltării economiei naționale, acțiunilor social-culturale, apărării tarii și a altor nevoi ale societății. +
Articolul 39Planul de casa stabilește încasările și plățile în numerar, sarcina de punere în circulație sau de retragere a numerarului, menținerea circulației bănești în numerar în limite normale, asigurarea corelării între veniturile bănești ale populației și fondul de mărfuri și servicii, corespunzător nevoilor reale ale economiei. +
Articolul 40Planurile de credite stabilesc volumul creditelor necesare pentru dezvoltarea producției, serviciilor și circulației mărfurilor, realizarea de obiective de investiții la unitățile socialiste pentru anumite nevoi ale populației, precum și resursele de acoperire. +
Articolul 41(1)Planul de credite pe termen scurt și planul de casa se elaborează de către Banca Naționala a Republicii Socialiste România și băncile specializate, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanțelor, ministerele, celelalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București și se aproba prin decret. (2)Planul de credite pe termen mijlociu și lung se elaborează de către Ministerul Finanțelor, împreună cu băncile și Comitetul de Stat al Planificarii, și se aproba odată cu desfășurarea pe titulari a indicatorilor din planul național unic și bugetul de stat. (3)Planurile de casa și de credite se elaborează în corelare cu prevederile planului național unic și ale bugetului de stat și pe baza bugetului de venituri și cheltuieli al întreprinderilor, centralelor, ministerelor și celorlalte organe centrale și locale. +
Articolul 42Balanța veniturilor și cheltuielilor bănești ale populației, prin care se fundamentează echilibrul monetar, se elaborează odată cu planul național unic cincinal și anual, de către Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanțelor, Banca Naționala a Republicii Socialiste România și celelalte bănci, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale și locale. +
Articolul 43Balanța de plati externe cuprinde încasările și plățile în valută din activitatea de export-import și de cooperare economică internationala, din activitatea de turism internațional, prestări de servicii internaționale, din creditele externe primite și acordate, din operațiunile necomerciale și din alte acțiuni în relațiile cu strainatatea. +
Articolul 44(1)Planul financiar centralizat cuprinde resursele financiare ale economiei naționale și destinația acestora, pe sectoare și domenii de activitate, pe ramuri ale economiei naționale și constituie principala balanța financiară de sinteza a economiei, avînd un rol activ în fundamentarea planului național unic și în asigurarea echilibrului financiar. (2)Planul financiar centralizat se elaborează de către Ministerul Finanțelor și Comitetul de Stat al Planificarii în concordanta cu celelalte secțiuni ale planului național unic. (3)Ministerul Finanțelor, împreună cu băncile, ministerele și celelalte organe centrale și locale, ia măsuri pentru realizarea în bune condiții a planului financiar centralizat și răspunde de executarea acestuia. +
Articolul 45Planul financiar în profil teritorial cuprinde indicatorii financiari privind întreprinderile și instituțiile indiferent de subordonarea acestora, de pe teritoriul fiecărui județ și al municipiului București. +
Secţiunea IIEvidenta avutiei naționale +
Articolul 46Evidenta avutiei naționale asigura cunoașterea situației tuturor bunurilor materiale de care dispune societatea și a celorlalte elemente componente ale avutiei naționale, în vederea gospodăririi lor cît mai eficiente, atît pe ansamblul economiei naționale, cît și la nivelul fiecărui minister, al celorlalte organe centrale și locale, unităților economice sau social-culturale, pe fiecare lor de producție și activitate. +
Articolul 47(1)Obiectul principal al evidentei avutiei naționale îl constituie bunurile care se afla în fondul unitar al proprietății de stat, bunurile organizațiilor cooperatiste și ale altor organizații obștești, creanțele, din țara și străinătate, bunurile de folosință îndelungată ale populației. (2)Evidenta avutiei naționale se realizează în expresie bănească și se asigura pe baza datelor contabile și statistice, a inventarelor periodice ale bunurilor aparținînd unităților socialiste, recensamintelor, anchetelor selective și a altor investigații cu caracter economico-social. +
Articolul 48Organele de conducere colectivă ale ministerelor, celorlalte organe centrale și locale, unităților economice și instituțiilor sînt obligate sa organizeze și sa conducă evidenta stricta a patrimoniului fiecărei unități socialiste cu ajutorul contabilității, se încheie bilanțuri contabile și să efectueze periodic inventarierea tuturor mijloacelor materiale și bănești, a drepturilor și obligațiilor, potrivit dispozițiilor legale. +
Capitolul 4Finanțarea și creditarea producției, circulației mărfurilor și investițiilor +
Secţiunea IDispoziții generale +
Articolul 49(1)Mijloacele circulante sînt formate din materii prime și materiale, combustibili, producție în curs de fabricație, semifabricate, produse finite, mărfuri, precum și din alte valori, stabilite prin dispoziții legale. (2)Necesarul total de mijloace circulante se determina prin bugetul de venituri și cheltuieli, pe baza stocurilor și altor cheltuieli de natura mijloacelor circulante, dimensionate în funcție de sarcinile de plan, normele de stoc și normativele de mijloace circulante. Unitățile economice pot constitui, temporar, stocuri sezoniere, stocuri rezerva de plan, potrivit balantelor materiale, și alte stocuri, stabilite prin dispoziții legale. (3)Criteriile de elaborare a normelor de stoc și normativelor mijloacelor circulante se stabilesc de Consiliul de Miniștri. (4)Ministerele, celelalte organe centrale și locale și unitățile economice au obligația să asigure dimensionarea optima a necesarului de mijloace circulante și folosirea rațională a fondurilor materiale și bănești. Ministerul Finanțelor și băncile verifica, la elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli, modul de stabilire a nivelului maxim de valori materiale și a cheltuielilor de natura mijloacelor circulante, precum și a resurselor de acoperire a acestora. +
Articolul 50Investițiile se realizează potrivit prevederilor planului național unic de dezvoltare economico-socială, în limita fondurilor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli și pe baza documentațiilor tehnico-economice stabilite de lege. Investițiile trebuie să se materializeze, cu prioritate, în obiective productive, să fie temeinic pregătite și realizate prin adoptarea celor mai noi și perfectionate soluții tehnologice și constructive, cu costuri reduse, într-un termen cît mai scurt, să aibă la baza fundamentarea asigurării desfacerii pe piața interna și la export a producției, obținerii unui aport valutar corespunzător și indicatori economici și financiari imbunătățiți față de cei care se realizează la capacitatile de producție existente similare, ținînd seama și de evoluția tehnico-economică în perspectiva. +
Articolul 51(1)Finanțarea mijloacelor circulante ale unităților economice socialiste în funcțiune se asigura din fondurile mijloacelor circulante și alte resurse temporar aflate la dispoziția acestora, potrivit legii. (2)Acoperirea necesarului de mijloace circulante ale unităților economice de stat noi, în primul an de activitate, se asigura de la bugetul de stat. (3)Finanțarea investițiilor unităților economice de stat se asigura din fondul propriu de dezvoltare economică, fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social și fondul propriu al centralei pentru finanțarea investițiilor, în condițiile prevăzute de lege. (4)În completarea fondurilor prevăzute la alin. (1) și (3) întreprinderile pot primi credite bancare. (5)Creditarea mijloacelor circulante se face pe termen de pînă la 12 luni; peste acest termen se pot acorda credite pentru produsele cu ciclu de producție mai mare de un an, pentru cheltuielile de organizare a santierelor, precum și în alte cazuri prevăzute de lege. (6)Creditarea investițiilor unităților socialiste se face pe termen de pînă la 15 ani; în agricultura acest termen poate fi de pînă la 25 ani. +
Articolul 52Relațiile de credit sînt organizate de stat sub forma creditarii bancare directe. Împrumuturile bănești între unitățile socialiste, în afară cazurilor prevăzute de lege, sînt interzise. +
Articolul 53Creditul bancar are caracter planificat, se acordă pentru destinații precise, trebuie garantat cu valori materiale, cu resurse financiare prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli al unităților economice a se realiza în perioadele viitoare, ori în alte condiții stabilite prin dispoziții legale și trebuie rambursat la scadenta. +
Articolul 54(1)Creditele se acordă unităților economice de stat, cooperatiste și obștești, organizate pe principiul autogestiunii economico-financiare și care au personalitate juridică. (2)Băncile pot acorda credite și unităților cu autogestiune economico-financiară fără personalitate juridică, autorizate sa contracteze credite de către unitatea din care fac parte și care răspunde de utilizarea și restituirea creditelor la termen. (3)Băncile pot acorda credite și altor unități, precum și persoanelor fizice, în condițiile prevăzute de lege. +
Articolul 55(1)Băncile acorda credite în limita planului de credite. Peste volumul aprobat se pot acorda credite numai pentru sarcini noi de plan și depășiri de plan, în condițiile prevăzute de dispozițiile legale. (2)Creditele se acordă unităților în cadrul plafoanelor aprobate. +
Articolul 56(1)Unitățile economice plătesc băncilor dobinzi, pentru creditele primite și comisioane și taxe, pentru serviciile ce li s-au prestat de bănci. (2)Unitățile socialiste primesc dobinzi pentru disponibilitățile bănești aflate în conturile lor la bănci. (3)Dobinzile, comisioanele și taxele se stabilesc prin decret al Consiliului de Stat. +
Articolul 57(1)Relațiile de credit între bănci și unitățile economice se stabilesc pe bază de contracte, care cuprind volumul creditelor ce urmează a se acordă potrivit dispozițiilor legale, condițiile de acordare și de rambursare a creditelor, nivelul dobinzilor, obligațiile și răspunderile unităților economice. (2)Creditele se aproba de către bănci, pe baza analizei efectuate, în prealabil, asupra situației economico-financiare a unității creditate și a asigurării rambursarii creditelor la termen. În cazul în care nu sînt asigurate condiții pentru rambursarea creditelor, băncile aproba creditele numai dacă contractele de credite se semnează și de centralele sau ministerele cărora unitățile în cauza le sînt direct subordonate și se întocmesc programe de măsuri pentru îmbunătățirea activității economico-financiare a acestor unități. Băncile pot refuza acordarea creditelor dacă programul de măsuri întocmit nu asigura rambursarea creditelor solicitate. +
Articolul 58În cazurile în care beneficiarii de credite nu respecta destinația creditului și alte condiții din contractele de credit, băncile au dreptul sa înceteze creditarea, sesizind organul ierarhic superior în vederea luării măsurilor pentru intrarea în legalitate și sancționarea celor vinovați. +
Articolul 59Valorile materiale care constituie garanția creditelor rămîn în posesia debitorului, acestuia revenindu-i obligațiile legale în ce privește folosirea rațională și buna lor conservare. +
Articolul 60(1)Băncile vor refuza acordarea creditelor solicitate de unitățile economice în cazurile în care produsele ce se executa nu au desfacere asigurata prin contracte la intern sau export potrivit destinației stabilite prin plan. (2)De asemenea, băncile vor refuza acordarea creditelor pentru produsele care nu au prețuri legal stabilite, investițiile și lucrările de construcții-montaj care nu sînt prevăzute în plan sau nu au asigurate condițiile legale de execuție, precum și în cazurile în care nu sînt create condiții de utilizare eficienta a fondurilor. +
Articolul 61(1)Stocurile de valori materiale fără utilizare și mărfurile greu vandabile nevalorificate în termenele stabilite prin programele de măsuri întocmite de unitățile economice, comenzile sistate sau nelegale, stocurile de produse fără desfacere asigurata, fără prețuri aprobate sau necorespunzătoare calitativ, valorile materiale depozitate și conservate în condiții necorespunzătoare, precum și lucrările fără finanțare asigurata, nu pot forma obiect al garanției creditului. (2)Creditele curente aferente unor astfel de valori materiale, precum și cele rămase fără garanție, devin exigibile și se trec la credite nerambursate la scadenta pe măsura constatării lor. Unitățile economice, cu sprijinul organelor ierarhic superioare și bancare, au obligația sa ia măsuri pentru valorificarea acestor stocuri și restituirea creditelor primite. (3)Se interzice băncilor sa mențină la creditarea curenta aprovizionarile și celelalte cheltuieli care sînt aferente producției fără desfacere. (4)Băncile sînt obligate sa controleze la unitățile economice folosirea creditelor potrivit destinației, existenta garanțiilor materiale, respectarea condițiilor stabilite prin contractele de credite, precum și modul în care unitățile economice acționează pentru îndeplinirea sarcinilor de plan și respectarea disciplinei financiare. +
Secţiunea IICreditarea producției și circulației mărfurilor +
1.Creditarea industriei, construcțiilor, transporturilor, telecomunicatiilor, a altor prestări de servicii, circulației mărfurilor, precum și a activității de cercetare, proiectare și inginerie tehnologică +
Articolul 62Pe baza planului de credite și a bugetului de venituri și cheltuieli, băncile pot acorda, după caz, unităților economice de stat și cooperatiste, credite pentru: a)efectuarea aprovizionarilor pentru producția contractată la intern sau la export și a cheltuielilor necesare îndeplinirii sarcinilor de plan; … b)stocurile și cheltuielile sezoniere, formate ca urmare a achiziționării, contractării și prelucrării materiilor prime agricole și a altor produse; … c)reîntregirea fondurilor încorporate în produse livrate, lucrări executate și servicii prestate, aflate în curs de încasare; … d)acoperirea cheltuielilor planificate care depășesc în unele trimestre veniturile, inclusiv pentru introducerea tehnicii noi; … e)stocurile de produse, mărfuri, ambalaje și alte active, la unitățile producătoare, de desfacere a mărfurilor, turism și de aprovizionare tehnico-materială; … f)efectuarea de vinzari de mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii cu plata în rate, pe termenele prevăzute de lege; … g)activitatea de "service", mărfurile trimise la probe, încercări, depozite sau consignație în străinătate și exponatele la tîrguri sau expoziții internaționale, pe o perioadă de maximum 12 luni; … h)alte destinații prevăzute prin dispoziții legale. … +
Articolul 63Băncile pot acorda unităților economice de aprovizionare tehnico-materială și de desfacere a mărfurilor, de turism și hoteliere, celor care aprovizioneaza și prelucreaza materii prime agricole, precum și celor de colectare și achiziții, credite pe măsura efectuării aprovizionarilor și a cheltuielilor de producție sau de circulație, cu condiția ca mărfurile și produsele respective să aibă desfacerea asigurata prin contracte sau către populație și să se încadreze la finele trimestrului în nivelul stocurilor și cheltuielilor planificate, cu excepția produselor agricole. +
Articolul 64(1)Termenele de rambursare a creditelor se stabilesc ținînd seama de miscarea valorilor materiale, de recuperarea cheltuielilor și de prevederile din bugetul de venituri și cheltuieli, în limita termenelor prevăzute de lege. Unitățile economice sînt obligate sa ramburseze creditele la termenele prevăzute în contractele de credit. (2)În cazurile justificate economic, băncile vor putea aproba, pe baza unor analize temeinice, prelungirea termenelor de rambursare a creditelor curente o singură dată pe an pentru fiecare credit, în cadrul termenelor prevăzute la art. 51 alin. (5) majorindu-se dobinda, în condițiile legii. +
Articolul 65(1)Băncile pot acorda unităților economice care au greutăți financiare temporare din cauze obiective credite pentru nevoi temporare cu dobinda curenta, pe perioada necesară inlaturarii cauzelor care au determinat nevoile respective de fonduri, fără a se depăși 90 de zile. (2)Asemenea credite pot fi acordate pentru aprovizionarea tehnico-materială în vederea îndeplinirii contractelor economice, pentru producția în curs de fabricație, produse finite și mărfuri, în limitele și în condițiile stabilite de Ministerul Finanțelor și centralele băncilor. +
Articolul 66(1)În cazurile în care, în unele perioade, unitățile economice nu pot asigura efectuarea plăților scadente din fondurile proprii, din încasări și din creditele curente aprobate, băncile pot acorda credite pentru refacerea capacității de plată, cu dobinda majorată, pentru plata aprovizionarilor, a lucrărilor executate și a serviciilor prestate de terți, efectuate în condiții corespunzătoare și potrivit planului și contractelor economice. (2)Asemenea credite se acordă la cererea unităților economice, pe baza analizelor făcute împreună cu organele bancare, pe termene de cel mult 6 luni, iar în cazuri justificate, cu aprobarea centralei băncii pînă la 12 luni, stabilite în funcție de măsurile la care se angajează unitatea economică pentru înlăturarea cauzelor și restabilirea echilibrului între încasări și plati. (3)Creditele pentru refacerea capacității de plată se rambursează pe măsura inlaturarii cauzelor care au determinat lipsa echilibrului dintre încasări și plati și cel mai tirziu la scadentele stabilite cu banca. (4)Organele de conducere ale centralelor, ministerelor, celorlalte organe centrale și comitetele executive ale consiliilor populare sînt obligate ca, pe durata creditarii, să asigure înlăturarea cauzelor care au determinat depășirea nevoilor planificate de fonduri. +
Articolul 67(1)În situația unităților economice care au beneficiat de creditele prevăzute la art. 65 și 66 și se mențin totuși în incapacitate de plată, pe o perioadă de peste 60 de zile, băncile finanțatoare vor institui controlul prealabil asupra plăților întreprinderii, cu dreptul de a refuza efectuarea acelor plati care încalcă normele privind gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale și bănești, disciplina de plan și financiară și vor introduce instrumente de decontare pentru unitatea respectiva, condiționate de existenta prealabilă a disponibilităților de plată. (2)Totodată, băncile, împreună cu organul ierarhic superior al întreprinderilor în cauza, vor analiza situația economico-financiară a acestora și vor propune sau determina măsuri economico-financiare menite sa ducă la redresarea activității. +
Articolul 68(1)Situația unităților economice care în mod frecvent își imobilizeaza mijloacele circulante și nu sînt în măsura sa ramburseze la scadenta creditele primite se analizează, la propunerea băncilor și împreună cu acestea, de către conducerile unităților respective, ale centralelor, ministerelor, celorlalte organe centrale sau locale, cu sprijinul Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale, Curții Superioare de Control Financiar, Comitetului de Stat al Planificarii, Ministerului Finanțelor, Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale. (2)Rezultatele analizelor se dezbat în consiliile oamenilor muncii din unitățile respective, stabilindu-se măsuri eficiente pentru îmbunătățirea organizării procesului de aprovizionare, producție și desfacere, reducerea costurilor și îmbunătățirea calității produselor, orientarea producției către produse cu desfacere asigurata, precum și pentru respectarea disciplinei de plan, contractuale și financiare. Pe baza analizelor efectuate și a dezbaterilor din consiliile oamenilor muncii, conducerea ministerului, organului central sau local are obligația sa stabilească, cu avizul băncii finanțatoare, măsuri pentru redresarea situației economico-financiare a unității. Ministerul Finanțelor împreună cu Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale și Curtea Superioară de Control Financiar sînt obligate sa sprijine și sa controleze modul de realizare a măsurilor stabilite. (3)În situații deosebite organele ierarhic superioare vor delega, dintre cadrele lor de conducere, un împuternicit permanent pe lîngă unitatea economică respectiva care să asigure și sa sprijine direct aplicarea măsurilor de redresare economico-financiară. (4)Băncile vor anunta principalii furnizori ai unităților economice în cauza despre situația economico-financiară a acestora, urmînd ca livrările de mărfuri, executările de lucrări și prestările de servicii să se efectueze de către furnizori numai pe baza unor instrumente de decontare bancară prin care să se ateste, în prealabil, existenta posibilităților de plată. +
Articolul 69(1)În cazul în care, după aplicarea măsurilor prevăzute la art. 65-68, unitățile economice nu își redreseaza situația economico-financiară, atunci cînd s-au constatat abateri grave de la normele de gospodărire a fondurilor, precum și în cazurile prevăzute de art. 27 alin. (4), se instituie regimul special de supraveghere economico-financiară a activității unității respective. (2)Propunerea de instituire a regimului special de supraveghere economico-financiară se face de către Consiliul Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale, Curtea Superioară de Control Financiar și Ministerul Finanțelor și se aproba de Consiliul de Miniștri. (3)Pe durata regimului special de supraveghere economico-financiară se instituie un consiliu de supraveghere economico-financiară a activității întreprinderii format din împuterniciți ai ministerului de resort, ai băncilor, Consiliului Central de Control Muncitoresc al Activității Economice și Sociale, Ministerului Finanțelor, Comitetului de Stat al Planificarii și Ministerului Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, precum și din reprezentanți ai oamenilor muncii din unitatea respectiva. La marile unități industriale din consiliul de supraveghere fac parte și împuterniciți ai Curții Superioare de Control Financiar. (4)Componenta consiliului de supraveghere, precum și durata regimului special de supraveghere economico-financiară, se aproba prin hotărîre a Consiliului de Miniștri. +
Articolul 70(1)Consiliul de supraveghere economico-financiară analizează cauzele activității necorespunzătoare a întreprinderii și stabilește măsuri de redresare a activității economico-financiare care sînt obligatorii pentru conducerea acesteia. (2)Măsurile stabilite se vor dezbate în adunarea generală a oamenilor muncii, care trebuie să asigure mobilizarea întregului colectiv de muncă la îmbunătățirea activității de producție, buna gospodărire a mijloacelor materiale și financiare, întărirea ordinii și disciplinei, îndeplinirea la timp și în cele mai bune condiții a tuturor sarcinilor ce revin unității. (3)Consiliul oamenilor muncii are obligația sa aducă la îndeplinire toate măsurile stabilite. (4)Consiliul oamenilor muncii, împreună cu consiliul de supraveghere economico-financiară, poarta răspunderea pentru redresarea situației economico-financiare a unității. (5)Pe baza analizelor efectuate, consiliul de supraveghere economico-financiară stabilește răspunderea persoanelor care au condus unitatea. În cazul în care se constată că situația nesatisfacatoare a unității economice este determinata de modul cum au acționat directorul sau alte persoane din conducerea unității, se poate propune destituirea acestora, precum și interdicția de a ocupa pe timp limitat funcții de conducere. (6)După instituirea regimului special de supraveghere economico-financiară banca reia creditarea curenta a unității respective pentru desfășurarea activității acesteia, potrivit planului și contractelor. (7)În perioada de aplicare a regimului special de supraveghere economico-financiară, centralele, ministerele și celelalte organe centrale și locale ierarhic superioare sînt obligate sa ia măsurile corespunzătoare pentru a se asigura îmbunătățirea activității economico-financiare a întreprinderii, orientarea producției către produse cu desfacere asigurata, folosirea judicioasă a mijloacelor materiale și a forței de muncă. +
2.Creditarea unităților agricole de stat +
Articolul 71Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara acorda întreprinderilor agricole de stat, asociațiilor economice dintre unitățile de stat și cele cooperatiste și stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii, în completarea fondurilor proprii, credite pentru constituirea stocurilor de semințe, furaje, îngrășăminte, combustibili, materii și materiale, piese de schimb și alte stocuri, constituirea efectivelor de animale, precum și pentru cheltuieli necesare producției, potrivit prevederilor din bugetul de venituri și cheltuieli și din planul de producție al fiecărei unități economice. +
Articolul 72(1)Creditele se acordă pe baza planului de credite și a contractului de credite pînă la nivelul stocurilor și al cheltuielilor de producție planificate, cu condiția garantarii integrale cu valori materiale și cu obligația realizării veniturilor, care să asigure rambursarea la termen. (2)Creditele acordate se rambursează la termenele de obținere și valorificare a producției. +
Articolul 73(1)Banca poate acorda credite pentru cheltuieli privind reînsămînțarea suprafețelor calamitate, fertilizarea suplimentară a culturilor, lichidarea baltirilor și alte acțiuni pentru înlăturarea efectelor negative provocate de factori naturali, întreprinderilor agricole de stat și asociațiilor economice dintre unitățile de stat și cele cooperatiste, care iau măsuri potrivit regulilor agrozootehnice pentru reducerea pierderilor. (2)Stațiunile pentru mecanizarea agriculturii pot primi credite cu dobinda curenta pentru acoperirea cheltuielilor de producție aferente lucrărilor executate, în cazul neincasarii veniturilor datorită nerealizarii producției la unitățile agricole ca urmare a calamităților naturale, în condițiile stabilite de lege. Aceste credite se rambursează în cursul anului de plan și cel mai tirziu pînă la aprobarea, potrivit legii, a analizei pe bază de bilanț. +
Articolul 74Prevederile art. 65-70 se aplică în mod corespunzător și întreprinderilor agricole de stat, asociațiilor economice dintre unitățile de stat și cele cooperatiste și stațiunilor pentru mecanizarea agriculturii. +
3.Creditarea activității de producție a unităților agricole cooperatiste +
Articolul 75Cooperativele agricole de producție își asigura mijloacele financiare pentru desfășurarea activității de producție din fondurile proprii și din veniturile bănești realizate din valorificarea producției. +
Articolul 76Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara poate acorda credite în completarea fondurilor proprii, pe bază de contracte, cooperativelor agricole de producție pentru acoperirea cheltuielilor materiale de producție, retribuirea muncii, plata contribuției la fondul de pensii și asigurări sociale, prelevări la fondul de dezvoltare economică, precum și pentru alte obligații ce decurg din legi și contracte încheiate de cooperativele agricole de producție, prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli. +
Articolul 77Creditele se stabilesc pe baza contractelor de valorificare a produselor agricole, încheiate de cooperativele agricole de producție cu unitățile socialiste, în proporție de pînă la 60 la suta din valoarea producției contractate, ținînd seama de volumul încasărilor posibile de realizat din valorificarea producției, care să asigure rambursarea creditelor integral la scadenta. Creditele se acordă, în mod eșalonat, pentru acoperirea cheltuielilor de producție prevăzute în devizele de cheltuieli, pe culturi și specii de animale, care au stat la baza întocmirii bugetului de venituri și cheltuieli. +
Articolul 78(1)În cazurile în care, în cursul anului, unele cooperative agricole de producție au nevoie de fonduri suplimentare, banca poate acorda, la cererea justificată a acestora, credite și peste proporția stabilită la articolul precedent, dacă exista baza materială și posibilități certe de realizare a veniturilor, de rambursare a creditelor și de acoperire a celorlalte obligații de plată. (2)Dacă, în cursul anului, din stadiul vegetatiei și mersul producției zootehnice rezultă că nu se realizează producția prevăzută și nu exista garanția restituirii împrumuturilor, banca sisteaza acordarea creditelor sau le diminuează pînă la nivelul pentru care exista posibilități de rambursare. +
Articolul 79Pînă la definitivarea bugetului de venituri și cheltuieli, banca poate acorda cooperativelor agricole de producție credite pentru cheltuieli materiale care privesc producția anului următor. +
Articolul 80În vederea dezvoltării unor activități cu caracter industrial, de prelucrare a produselor agricole, de construcții și prestări de servicii, banca poate acorda credite, în completarea fondurilor proprii, cooperativelor agricole de producție pentru aprovizionari cu materii prime și materiale necesare executării unor produse rentabile și cu desfacere asigurata. +
Articolul 81Producția contractată nu poate fi valorificată în alt mod decît cel stabilit cu ocazia acordării creditului. În cazul cînd cooperativele agricole de producție nu respecta aceasta obligație sau schimba destinația producției contractate, banca este în drept sa ia măsuri pentru rambursarea, înainte de scadenta, a creditelor acordate, din orice disponibilitati ale cooperativelor, iar cînd aceste disponibilitati nu sînt suficiente sa treacă la executarea silită, prin valorificarea produselor existente. +
Articolul 82Banca poate acorda asociațiilor economice intercooperatiste și unitățile economice ale organizațiilor obștești, în completarea fondurilor proprii, credite pentru efective de animale, stocuri de furaje, materii și materiale, îngrășăminte chimice, produse și mărfuri, precum și pentru alte cheltuieli de producție prevăzute în planurile de producție și în bugetul de venituri și cheltuieli. +
Articolul 83În cazul în care, în unele perioade, asociațiile economice intercooperatiste nu își pot efectua plățile din fonduri proprii, încasări și din creditele aprobate, acestora li se vor putea acorda credite pentru refacerea capacității de plată, cu dobinda majorată, pentru plata aprovizionarilor și celorlalte obligații de plata către terți, în condițiile art. 66 din prezenta lege. +
Articolul 84(1)În cazul în care la unele cooperative agricole de producție, creditele stabilite pentru producția contractată și veniturile posibile de realizat nu asigura sumele de care au nevoie pentru acoperirea cheltuielilor de producție strict necesare, se pot acorda credite în baza unor aprobări speciale care să permită executarea lucrărilor de întreținere, recoltare, transport și depozitare în sectorul vegetal și de furajare a animalelor. (2)Asemenea credite se pot acorda și cooperativelor agricole de producție care, datorită unor calamitati naturale, nu realizează productiile și veniturile necesare asigurării retribuirii cooperatorilor pentru munca prestată, cu condiția să se ia măsuri potrivit regulilor agrozootehnice pentru reducerea pierderilor. (3)Propunerea de acordare a unor astfel de credite se analizează și se prezintă spre aprobare de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Uniunea Naționala a Cooperativelor Agricole de Producție, odată cu planul de credite. +
Articolul 85Cooperativele agricole de producție, asociațiile economice intercooperatiste și unitățile economice ale organizațiilor obștești garantează creditele cu valori materiale, cu veniturile prevăzute a se realiza și cu cesiunea în favoarea băncii a drepturilor bănești pe care le au de încasat. Cooperativele agricole de producție garantează și creditele acordate asociațiilor economice intercooperatiste, proporțional cu părțile lor sociale subscrise. +
Articolul 86(1)Rambursarea creditelor acordate unităților agricole cooperatiste se face direct din sumele încasate de acestea pentru produsele livrate, lucrările executate și serviciile prestate, din despăgubiri primite și din orice venituri bănești realizate. (2)Creditele nerambursate la sfîrșitul anului de către asociațiile economice intercooperatiste, determinate de nerealizarea veniturilor sau depășirea cheltuielilor, se recuperează de la cooperativele agricole de producție proporțional cu părțile lor sociale subscrise. +
4.Acordarea de credite pentru producție membrilor cooperativelor agricole de producție și producătorilor cu gospodărie individuală +
Articolul 87(1)Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara poate acorda membrilor cooperativelor agricole de producție și producătorilor cu gospodărie individuală, care contractează cu unitățile socialiste livrarea de produse agricole, credite pînă la 60 la suta din valoarea producției contractate. (2)Pentru contractele încheiate cu organizațiile cooperației de consum, cooperatorii și producătorii cu gospodărie individuală primesc în aceleași condiții avansuri bănești prin organizațiile respective. +
Articolul 88(1)Cooperatorii și producătorii cu gospodărie individuală garantează creditele de producție primite cu cesiunea în favoarea băncii a drepturilor bănești pe care le au de încasat de la unitățile socialiste, precum și cu bunurile pe care le au în proprietate. (2)Rambursarea creditelor se face din sumele ce li se cuvin pentru produsele predate unităților socialiste contractante, din despăgubiri și din alte venituri. +
Articolul 89(1)Unitățile socialiste contractante garantează, față de banca, rambursarea la scadenta a creditelor de producție, acordate pe baza contractelor încheiate de acestea cu cooperatorii și producătorii cu gospodărie individuală. Creditele nerambursate la scadenta se recuperează din contul unităților socialiste care le-au garantat. (2)În cazul în care, în urma verificărilor efectuate de banca, se constată că au fost încheiate contracte fără baza materială sau ca unitățile socialiste nu au urmărit executarea contractelor, banca este în drept sa treacă la recuperarea creditelor de la debitor sau, după caz, de la unitățile socialiste contractante, înainte de scadenta. +
Articolul 90Contractele de livrare pe baza cărora se acordă credite constituie pentru banca titluri executorii față de cooperatori și producătorii cu gospodărie individuală, precum și fața de unitățile socialiste contractante. +
Secţiunea IIIFinanțarea și creditarea investițiilor +
1.Finanțarea și creditarea investițiilor unităților de stat +
Articolul 91(1)Investițiile unităților economice de stat, prevăzute în planul național unic de dezvoltare economico-socială, se finanțează potrivit prevederilor din bugetul de venituri și cheltuieli, din fondurile proprii ale întreprinderilor și centralelor, după caz, constituite potrivit art. 20, 22 și 23. (2)La întreprinderile de stat în funcțiune, la care nevoile de resurse financiare pentru finanțarea investițiilor depășesc fondurile constituite în aceste scopuri, băncile pot acorda credite, în completare, rambursabile cu prioritate față de celelalte destinații din fondurile proprii ce se constituie în perioadele următoare. (3)Pentru investițiile privind construirea și dotarea cluburilor, bazelor sportive, salilor de festivitati și altora asemănătoare nu se acordă credite, finanțarea facindu-se din fonduri proprii. (4)În cazul în care fondul propriu al centralei pentru finanțarea investițiilor nu acoperă cheltuielile de investiții prevăzute a se finanta din acest fond, diferența se acoperă, prin redistribuire, din prisosul fondului propriu pentru finanțarea investițiilor al altor centrale din cadrul aceluiași minister, organ central sau local al administrației de stat, precum și din fondul pentru finantarea investițiilor constituit la nivelul ministerelor și celorlalte organe centrale și locale ale administrației de stat. Atunci cînd și aceste fonduri sînt insuficiente, diferența se acoperă din fondul central sau local de dezvoltare economico-socială, după caz. +
Articolul 92Investițiile instituțiilor de stat prevăzute în planul național unic de dezvoltare economico-socială se finanțează din fondul central de dezvoltare economico-socială, cuprins în bugetul republican, sau din fondurile locale de dezvoltare economico-socială, cuprinse în bugetele locale, în funcție de subordonarea beneficiarului investiției. +
Articolul 93(1)În vederea deschiderii finanțării, centralele, întreprinderile, instituțiile de stat și ceilalți beneficiari de investiții depun la unitățile băncilor finanțatoare proiectele de execuție legal aprobate, graficele de eșalonare a investiției, de livrare a utilajelor și de asigurare a personalului muncitor, corelate cu termenele de punere în funcțiune, precum și autorizația de construcție și alte documente prevăzute de lege. Pentru celelalte cheltuieli de investiții, la care nu se elaborează proiecte de execuție, se depune documentația aprobată potrivit normelor legale în vigoare. (2)Pentru începerea lucrărilor și pe parcursul executării acestora beneficiarii de investiții și organizațiile executante sînt obligate să prezinte, la cererea băncilor, devizele la proiectele de execuție, în vederea verificării lor. +
Articolul 94(1)Băncile finanțează investițiile dacă sînt îndeplinite următoarele condiții: a)capacitatile de producție existente sînt folosite potrivit normelor în vigoare; … b)desfacerea producției este asigurata, potrivit documentației aprobate; … c)obiectivele, capacitatile, cheltuielile de investiții și termenele de dare în exploatare se încadrează în prevederile de plan; … d)începerea lucrărilor are la baza documentații tehnico-economice elaborate potrivit normelor și normativelor legale, precum și aprobările legale pentru folosirea terenului pe care investițiile respective se amplaseaza; … e)mijloacele financiare necesare executării lucrărilor sînt asigurate în cadrul prevederilor anuale de plan; … f)lucrările și cheltuielile ce se efectuează sînt prevăzute în documentațiile tehnico-economice admise la finanțare; … g)realizarea obiectivelor, rambursarea creditelor și recuperarea cheltuielilor de investiții sînt asigurate, potrivit documentației aprobate. … (2)Băncile finanțatoare au dreptul sa refuze finanțarea în cazurile în care nu sînt respectate condițiile prevăzute la alineatul precedent, precum și dispozițiile legale cu privire la începerea lucrărilor, a căror verificare le revine ca sarcina. Refuzurile neacceptate de titularii de plan se rezolva de către Consiliul de Miniștri, cu avizul Ministerului Finanțelor și Comitetului de Stat al Planificarii, pe baza propunerii organelor de conducere colectivă ale ministerelor și celorlalte organe centrale și locale. +
Articolul 95(1)Băncile verifica, potrivit legii, legalitatea prețurilor și tarifelor, precum și economicitatea cheltuielilor prevăzute în documentații și se pronunța asupra acestora în termen de 20 de zile de la primirea documentațiilor însușite de către organizațiile executante. (2)Reducerile făcute de bănci, la care nu s-au primit obiecții în termen de 20 de zile de la comunicarea lor, rămîn definitive. Valoarea devizelor de execuție și a devizului general se diminuează cu reducerile rămase definitive. (3)Divergențele dintre unitățile băncii și unitățile socialiste de stat sau organele în subordinea cărora se afla acestea se rezolva de către organele ierarhic superioare. +
Articolul 96(1)Sînt interzise angajarea de cheltuieli, contractarea de lucrări ori livrări pentru investiții, înainte de includerea lor în planul național unic de dezvoltare economico-socială și de aprobarea documentației tehnico-economice potrivit legii, precum și începerea de lucrări înainte ca organele bancare să se fi pronunțat asupra legalității acestor cheltuieli, în afară de cazurile în care prin dispozițiile legale se prevede altfel. (2)La contractarea și achiziționarea utilajelor tehnologice necesare realizării investițiilor beneficiarii de investiții au obligația să asigure aducerea acestora pe șantier la termene corelate cu cele pentru darea la montaj, sa nu se depășească normativele de stocare pe santiere, stabilite potrivit dispozițiilor legale, și să se evite formarea de stocuri de utilaje disponibile. +
Articolul 97(1)Livrarea utilajelor, mașinilor și instalațiilor tehnologice, înainte de termenele contractuale, se poate face numai dacă furnizorul a obținut acordul scris al unității beneficiare de investiții, dat cu acordul băncii finanțatoare, prin care se atesta ca achiziționarea în devans a utilajelor este justificată economic, fiind asigurate condiții pentru montarea și darea lor în exploatare înainte de termenele stabilite prin documentația tehnico-economică aprobată. (2)În cazul în care furnizorii livreaza anticipat utilajele, mașinile și instalațiile fără acordul prealabil al unității beneficiare, aceasta este obligată sa refuze plata, pînă la termenul prevăzut în contract. +
Articolul 98(1)Investițiile se decontează pe măsura executării lor, cu respectarea prevederilor planului anual de investiții și ale bugetului de venituri și cheltuieli al beneficiarilor, în limita devizului general legal aprobat; este interzisă depășirea valorii documentației tehnico-economice aprobate pentru investiția respectiva. (2)Materialele pentru investiții ce se aprovizioneaza de beneficiar, potrivit legii, probele tehnologice, piesele de schimb și obiectele de inventar de mica valoare sau scurta durata, care constituie prima dotare la întreprinderile noi în construcție, precum și utilajele și instalațiile tehnologice, se finanțează, pe măsura achiziționării sau efectuării lor, în cadrul fondurilor prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli al beneficiarilor. (3)Pentru cheltuielile privind probele tehnologice, recuperabile din valorificarea produselor obținute, băncile pot acorda credite pe termen scurt. +
Articolul 99(1)În cursul execuției lucrărilor de investiții și la terminarea lor, beneficiarii de investiții sînt obligați să justifice băncilor cheltuirea fondurilor eliberate. La terminarea lucrărilor, beneficiarii sînt obligați să efectueze recepția acestora și să prezinte băncii pentru justificare și procesul-verbal de punere în funcțiune aprobat. (2)În cazul în care organizațiile de construcții-montaj, de prestări de servicii și de proiectare, precum și beneficiarii de investiții pentru lucrările în regie, au încasat sume necuvenite, băncile au dreptul, dacă în termen de 30 de zile de la constatare partea în cauza nu restituie sumele respective, sa emita, în vederea recuperării lor, documente de plată, care se decontează fără acceptarea plătitorului. (3)După punerea în funcțiune a obiectivelor de investiții, băncile vor deconta numai lucrările și cheltuielile care, potrivit legii, se pot efectua și după darea în exploatare, consemnate în procesul-verbal de recepție, în limita devizului general. +
Articolul 100Creditele pentru investiții în completarea fondului de dezvoltare economică și a fondului pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social se acordă de către bănci în aceleași condiții prevăzute de art. 94 alin. (1) pentru finanțarea investițiilor și dacă se asigura rambursarea în termenele stabilite de lege. +
Articolul 101Pe parcursul execuției, pentru realizarea investițiilor prevăzute în planul național unic, băncile pot acorda credite și în următoarele situații:a)cînd exista un decalaj planificat, pe trimestre, între cheltuielile pentru investiții și constituirea fondurilor proprii destinate finanțării acestora; … b)în cazul în care se depășește planul trimestrial de investiții, prin execuția în devans a lucrărilor la unele obiective și a unor acțiuni de investiții, sau se achiziționează utilaje, mașini și instalații tehnologice în condițiile art. 97 alin. (1), în cadrul prevederilor din planul anual, iar aceasta se justifica din punct de vedere economic, existind condiții materiale asigurate. … +
Articolul 102(1)În cazul în care, în cursul anului nu se realizează resursele pentru finanțarea investițiilor la nivelul prevederilor din bugetele de venituri și cheltuieli, la solicitarea titularilor de plan sau a unităților economice, după caz, băncile pot acorda credite cu dobinda majorată, numai dacă din analiza documentației prezentate și a măsurilor ce se propun a fi luate se creează garanția rambursarii lor pînă la finele anului de plan. Atunci cînd condițiile de rambursare nu sînt asigurate, băncile pot acorda astfel de credite numai cu aprobarea Consiliului de Miniștri. (2)Creditele nerambursate pînă la sfîrșitul anului se rambursează în anul următor, cu prioritate, din fondul propriu de dezvoltare economică sau din fondul pentru construcții de locuințe și alte investiții cu caracter social sau fondul propriu pentru investiții al centralei, după caz. +
Articolul 103Creditele se rambursează în ratele și la termenele stabilite prin contractul de credit. Unitățile economice pot rambursa în avans ratele scadente. +
Articolul 104(1)În cazul în care se intirzie, consecutiv, timp de doi ani, rambursarea ratelor exigibile pentru investițiile din fondurile proprii de dezvoltare ale întreprinderii, restituirea lor se planifica a se face din fondurile pentru finanțarea investițiilor constituite la centrale sau la ministere, celelalte organe centrale și locale ale administrației de stat, din amortizarea vărsată de unitățile în subordine. (2)Pentru investițiile nepuse în funcțiune la termenele planificate, băncile, ținînd seama de măsurile luate pentru recuperarea întîrzierilor, pot aproba continuarea creditarii pînă la terminarea și punerea în funcțiune a investițiilor, în limita sumelor prevăzute în contractul de credit. Pentru creditele acordate pe perioada de întîrziere băncile finanțatoare percep dobinzi majorate, pînă la punerea efectivă în funcțiune a investițiilor. +
2.Finanțarea și creditarea investițiilor cooperației meșteșugărești și de consum și ale celorlalte organizații obștești +
Articolul 105Organizațiile cooperatiste și unitățile economice ale celorlalte organizații obștești realizează investițiile necesare infaptuirii obiectivelor economico-sociale prevăzute în planul național unic și în bugetul de venituri și cheltuieli din fondurile de dezvoltare economică constituite pe seama veniturilor obținute din activitatea lor. +
Articolul 106Băncile pot acorda organizațiilor cooperatiste și unităților economice ale celorlalte organizații obștești, în completarea fondurilor proprii, credite pentru realizarea de acțiuni și obiective noi de investiții, pentru extinderea și modernizarea capacităților existente, care să asigure creșterea producției, prestărilor de servicii, îmbunătățirea aprovizionarii și desfacerii și obținerea de venituri suplimentare. +
Articolul 107Finanțarea și creditarea investițiilor organizațiilor cooperatiste și unităților economice ale celorlalte organizații obștești se fac potrivit normelor generale ce se aplică unităților economice de stat. +
3.Finanțarea și creditarea investițiilor unităților agricole cooperatiste +
Articolul 108(1)Cooperativele agricole de producție realizează investițiile, potrivit statutului, din fondul de dezvoltare economică. (2)Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de producție, în completarea fondurilor proprii, potrivit prevederilor din planul național unic și din bugetul de venituri și cheltuieli, credite pentru realizarea de acțiuni și obiective de investiții productive noi, dezvoltări și modernizări la cele existente, care să asigure creșterea capacităților de producție, prestări de servicii și executări de lucrări, în vederea obținerii unor sporuri corespunzătoare ale valorii producției nete și creșterii eficientei întregii activități a unităților. (3)Cooperativelor agricole de producție li se pot acorda credite și pentru acțiuni și obiective de investiții ce se executa prin asociere sau cooperare. (4)Asociațiilor economice intercooperatiste li se pot acorda credite pentru introducerea mecanizarii, modernizarea utilajelor și instalațiilor existente, îmbunătățirea tehnologiei producției și dezvoltarea activităților de prelucrare a produselor agricole. +
Articolul 109(1)Creditele se acordă pentru executarea amenajărilor de irigații și a lucrărilor de îmbunătățiri funciare, plantații de vii și pomi, construcții agrozootehnice, mașini, utilaje și instalații, cumpărări de animale, construcții de locuințe pentru specialiști, pentru alte acțiuni și obiective stabilite prin dispoziții legale, inclusiv pentru investiții cu caracter social. (2)Acțiunile și obiectivele pentru care se acordă creditele și termenele maxime de rambursare sînt cele prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta lege. (3)Cooperativele agricole de producție și asociațiile economice intercooperatiste sînt obligate sa participe la acțiunile și obiectivele de investiții pentru care se solicita credite, cu mijloace proprii, în proporție de cel puțin 30 la suta din valoarea investițiilor. (4)Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara, la propunerea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, poate aproba, în cazuri deosebite, acordarea de credite și peste 70 la suta din valoarea investiției pentru acțiuni și obiective productive ce condiționeaza realizarea sarcinilor de plan, în cadrul volumului de credite aprobat pentru cooperativele agricole de producție și asociațiile economice intercooperatiste. +
Articolul 110Volumul creditelor ce se acordă cooperativelor agricole de producție se stabilește anual prin planul național unic și bugetul de stat și se repartizează pe acțiuni și județe de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare împreună cu Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara. +
Articolul 111Creditele se acordă cooperativelor agricole de producție care au prevăzut prin bugetul de venituri și cheltuieli alocari la fondul de dezvoltare economică cel puțin în cota minima prevăzută de statut. +
Articolul 112(1)Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara poate acorda cooperativelor agricole de producție mai puțin consolidate credite pentru realizarea acțiunilor și măsurilor tehnice, organizatorice și economice prevăzute în programele de redresare, pentru completarea și aducerea în stare de funcționare a investițiilor realizate anterior și îmbunătățirea procesului de producție. (2)Creditele se acordă numai dacă exista condiții de realizare a programelor și de creștere a producției și veniturilor care să asigure rambursarea la termenele stabilite, pe o perioadă maxima de pînă la 5 ani. (3)La acțiunile și măsurile ce se realizează în baza programelor de redresare, cooperativele agricole de producție participa cu mijloace proprii pe măsura posibilităților pe care le au. +
Articolul 113(1)Creditele se aproba cooperativelor agricole de producție și asociațiilor economice intercooperatiste de către banca, cu respectarea următoarelor condiții: a)fondul de dezvoltare economică prevăzut a se constitui de către acestea să asigure rambursarea creditelor solicitate în cadrul termenelor maxime aprobate; … b)sa existe certitudinea realizării producției și veniturilor prevăzute în documentația tehnico-economică; … c)să fie asigurată participarea cu fonduri proprii în proportiile stabilite și exploatarea rațională a mijloacelor de producție; … d)sa existe condiții pentru executarea și punerea în funcțiune la termen a obiectivelor, iar producția prevăzută a se realiza să aibă desfacerea asigurata; … e)documentațiile tehnico-economice să fie întocmite, avizate și aprobate potrivit dispozițiilor legale. … (2)Pentru aprobarea creditului, cooperativele agricole de producție trebuie să prezinte băncii angajamentul de a valorifica prin unitățile socialiste contractante producția marfa agricolă obținută la obiectivele respective, pînă la restituirea completa a creditului. (3)În situația în care banca, în urma analizei, constata că nu sînt întrunite condițiile de creditare și nu exista garanția rambursarii împrumutului nu va aproba creditul solicitat. +
Articolul 114Cooperativele agricole de producție și asociațiile economice intercooperatiste au obligația sa folosească creditele primite în conformitate cu destinația stabilită și răspund de rambursarea lor integrală la scadenta. +
Articolul 115Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara are dreptul sa sisteze creditarea sau sa recupereze înainte de termen creditele acordate, în cazul în care se constata următoarele situații: a)schimbarea destinației creditelor acordate sau deficiente în executarea investițiilor creditate, de natura sa pericliteze punerea în funcțiune la termen a obiectivelor sau realizarea indicatorilor tehnico-economici din documentația de creditare; … b)neparticiparea cooperativelor agricole de producție cu fondurile proprii cu care s-au angajat la executarea obiectivelor de investiții creditate; … c)folosirea mijloacelor de producție în alte scopuri decît cele pentru care au fost creditate, înstrăinarea, gospodărirea necorespunzătoare a acestora, degradarea sau scoaterea lor din producție; … d)neluarea de măsuri pentru înlăturarea deficiențelor semnalate de unitățile bancare. … +
Articolul 116Cooperativele agricole de producție și asociațiile economice intercooperatiste garantează creditele primite cu valori materiale, mijloace bănești prevăzute a se realiza și cu orice alte venituri în bani și natura, precum și cu cesiunea în favoarea băncii a drepturilor ce le au de încasat. +
Articolul 117(1)Rambursarea creditelor se face din fonduri de dezvoltare economică, iar în cazul cînd acestea nu acoperă ratele scadente, diferența se achită din celelalte disponibilitati bănești ale cooperativelor agricole de producție. (2)Pentru investițiile care se realizează în asociere intercooperatista sau între unități cooperatiste și unități de stat, în cazurile cînd beneficiile cuvenite cooperativelor agricole asociate nu asigura rambursarea creditelor și plata dobinzilor aferente acestora, se folosesc și disponibilitățile din fondul de dezvoltare economică al asociațiilor economice intercooperatiste sau al asociațiilor economice dintre unitățile de stat și cele cooperatiste. +
4.Creditarea investițiilor realizate de populație +
Articolul 118(1)Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara poate acorda credite de investiții destinate dezvoltării producției membrilor cooperativelor agricole de producție și producătorilor cu gospodărie individuală pentru procurarea de animale de producție, material săditor, în vederea realizării de plantații pomi-viticole, precum și pentru alte destinații agrozootehnice. (2)Creditele se acordă pînă la cel mult 70 la suta din valoarea acțiunilor și obiectivelor de investiții, cu condiția ca producătorii sa contracteze cu organizațiile socialiste livrarea de produse și produși, din valorificarea cărora să se asigure rambursarea la termen a creditelor respective. (3)Creditele de investiții pot fi acordate și producătorilor cu gospodărie individuală din localitățile necooperativizate, constituiți în asociații, pentru realizarea unor obiective de interes comun. Creditele pentru investiții se acordă cu condiția să se contracteze cu unitățile socialiste produsele și produsii din valorificarea cărora să fie asigurată rambursarea la termen a creditelor și plata dobinzilor. (4)Acțiunile și obiectivele de investiții, pentru care se acordă credite și termenele de rambursare, se stabilesc conform anexei nr. 2. +
Articolul 119(1)Casa de Economii și Consemnațiuni poate acorda credite populației pentru construirea de locuințe proprietate personală, precum și alte cazuri prevăzute de lege. (2)Creditele pentru construirea de locuințe proprietate personală se garantează prin constituirea de ipoteca asupra locuințelor respective, în condițiile stabilite de lege. (3)Contractele de împrumut au valoare de înscrisuri autentice și constituie titluri executorii. +
Articolul 120(1)Creditele sînt garantate de beneficiari, pentru întreaga lor valoare, prin gaj de valori materiale, garanții personale și cesiuni de drepturi de creanțe. (2)Pînă la rambursarea integrală a creditelor, locuintele proprietate personală și alte bunuri dobîndite de populație prin folosirea de credite pot fi înstrăinate numai cu acordul prealabil al unităților care au acordat credite. +
Capitolul 5Relațiile financiar-valutare externe +
Secţiunea IDispoziții generale +
Articolul 121Producția pentru export, precum și efectuarea exporturilor trebuie astfel realizate încît să asigure resursele necesare pentru importuri și sporirea rezervelor în valută ale statului, sa conducă la îmbunătățirea continua a eficientei economice, a rentabilitatii unităților producătoare și de comerț exterior, la creșterea venitului național și, pe aceasta baza, la consolidarea puterii de cumpărare a monedei naționale, atît pe plan intern cît și în raport cu alte monede. +
Articolul 122(1)În înfăptuirea politicii de creștere continua a avutiei naționale se formează fondul de stat în valută și rezerva de stat de metale prețioase, care fac parte integrantă din rezervele de stat ale Republicii Socialiste România. (2)Modul de constituire, administrare și utilizare a fondului de stat în valută și a rezervelor de stat de metale prețioase este stabilit prin lege. +
Articolul 123Activitatea financiar-valutară se desfășoară pe baza unui sistem unitar de planuri, care cuprinde: a)balanța de plati externe; … b)planul de încasări și plati în valută al întreprinderilor, centralelor, ministerelor și celorlalte organe centrale și locale; … c)balanța creanțelor și angajamentelor externe. … +
Secţiunea IIBalanța de plati externe; planul de încasări și plati în valută +
Articolul 124(1)Balanța de plati externe se elaborează de către Ministerul Finanțelor, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și bănci, împreună cu ministerele și celelalte organe centrale, în corelare cu indicatorii planului național unic de dezvoltare economico-socială și bugetului de stat, în condiții de echilibru valutar. (2)Balanța de plati externe se elaborează pe relații, cu desfășurarea sarcinilor de încasări și plati în valută pe ministere și alte organe centrale titulare de plan și se aproba odată cu planul național unic de dezvoltare economico-socială, anual și cincinal. (3)Repartizarea pe trimestre a indicatorilor balanței de plati se aproba odată cu indicatorii economici. +
Articolul 125Planul de încasări și plati în valută al ministerelor, celorlalte organe centrale și locale, centralelor, întreprinderilor și instituțiilor care, potrivit legii, efectuează încasări și plati în valută, cuprinde totalitatea încasărilor și plăților în valută și se elaborează în corelare cu celelalte proiecte de plan economic și financiar și balanța de plati externe. +
Articolul 126(1)Ministerele și celelalte organe centrale și locale desfășoară sarcinile planului de încasări și plati în valută pe întreprinderile de comerț exterior și celelalte unități în subordine care, potrivit dispozițiilor legale în vigoare, sînt autorizate sau care au sarcini de încasări și plati în valută. (2)Unitățile economice care realizează obiective complete, lucrări de construcții-montaj și alte asemenea lucrări în străinătate desfășoară sarcinile de încasări și plati în valută în concordanta cu indicatorii aprobați pentru fiecare obiectiv sau grupe de obiective și santiere. +
Articolul 127Pentru activitatea de prestări de servicii internaționale, operațiuni necomerciale și cheltuieli pentru activitatea comercială, se pot efectua virari între indicatorii de cheltuieli ai titularilor de plan și pe trimestre, cu aprobarea Ministerului Finanțelor și, respectiv, a Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, la cererea justificată a acestora. +
Articolul 128Unitățile economice producătoare, centralele, întreprinderile de comerț exterior, ministerele și celelalte organe centrale și locale cu sarcini de comerț exterior răspund de angajarea importurilor și, respectiv, de efectuarea plăților în limita prevederilor planului și în conformitate cu asigurarea resurselor valutare din export. +
Articolul 129(1)Banca Română de Comerț Exterior organizează evidenta privind executarea balanței de plati externe și prezintă lunar Ministerului Finanțelor, Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și Comitetului de Stat al Planificarii situația realizării acesteia. (2)Întreprinderile, centralele, ministerele și celelalte organe centrale și locale, răspund de încasarea integrală și la timp a drepturilor în valută, organizează evidenta executării planurilor de încasări și plati în valută, întocmesc lunar și trimestrial situația realizării acestora. Organele de conducere colectivă analizează modul de îndeplinire a planurilor de încasări și plati în valută și stabilesc măsurile necesare pentru respectarea echilibrului valutar planificat. +
Articolul 130(1)Ministerele și celelalte organe centrale care au în subordine întreprinderi care executa obiective complete, lucrări de construcții-montaj și alte lucrări asemănătoare în străinătate vor raporta Consiliului de Miniștri, în termen de 30 de zile de la datele prevăzute în contracte pentru încheierea lucrărilor, situația fiecărui obiectiv cu valoare de peste 100 milioane lei valuta și modul cum au fost realizați indicatorii economici și financiari-valutari aprobați. (2)La lucrările cu valori pînă la 100 milioane lei valuta, analiza modului de realizare a indicatorilor economici și financiari-valutari aprobați se face de către consiliile de conducere ale ministerelor și celorlalte organe centrale. +
Articolul 131Ministerul Finanțelor, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Comitetul de Stat al Planificarii și Banca Română de Comerț Exterior răspund de realizarea balanței de plati externe, urmăresc și analizează periodic modul de realizare a încasărilor din export și a plăților pentru import. Trimestrial, raportează Consiliului de Miniștri asupra modului cum a fost realizat planul de încasări și plati în valută de către fiecare minister, organ central sau local și propun măsuri pentru menținerea echilibrului valutar planificat. +
Articolul 132În cazul în care încasările din export nu se realizează potrivit planului trimestrial aprobat pe ministere și celelalte organe centrale și locale și dacă se efectuează echilibrul valutar planificat, acestea nu vor putea angaja noi importuri, în limita sumelor nerealizate la încasări. În termen de 3 zile, ministerele și celelalte organe centrale și locale vor raporta Consiliului de Miniștri asupra măsurilor luate pentru realizarea încasărilor și asigurarea echilibrului valutar planificat. +
Articolul 133(1)În situații excepționale, la cererea ministrului sau conducătorului organului central sau local care nu și-a realizat încasările în valută planificate, Banca Română de Comerț Exterior, cu acordul ministrului finanțelor și al ministrului comerțului exterior și cooperării economice internaționale, poate acorda credite temporare în valută întreprinderilor de comerț exterior pentru efectuarea de plati în străinătate, pînă la soluționarea de către Consiliul de Miniștri a cazurilor respective. (2)Dobinda și comisioanele pentru aceste credite se suporta potrivit legii. +
Secţiunea IIIBalanța creanțelor și angajamentelor externe +
Articolul 134(1)Balanța creanțelor și angajamentelor externe cuprinde drepturile și obligațiile față de străinătate la un moment dat din activitatea de export, import și cooperare economică internationala, executări de lucrări, prestări de servicii, turism și din alte activități, precum și creditele externe primite și acordate, dobinzile și comisioanele aferente, participatiile la societăți mixte și organisme financiar-bancare internaționale, disponibilitățile în valută în străinătate și disponibilitățile partenerilor externi la băncile din Republica Socialistă România și alte drepturi și obligații valutare în relațiile cu strainatatea. (2)Balanța creanțelor și angajamentelor externe se elaborează de Ministerul Finanțelor, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și bănci, pe tari și relații, cu eșalonarea pe ani și se prezintă Consiliului de Miniștri odată cu planurile cincinale și anuale. +
Articolul 135(1)Unitățile economice, întreprinderile de comerț exterior, centralele, ministerele, celelalte organe centrale și băncile organizează și țin evidenta în valută și în lei, la cursurile legale în vigoare, a creanțelor și angajamentelor rezultate din activitatea de comerț exterior și alte activități externe și răspund pentru încasarea integrală și la timp a drepturilor în valută, precum și de onorarea angajamentelor asumate la extern și raportează Ministerului Finanțelor situația creanțelor și angajamentelor. (2)Metodologia de evidenta și raportare se stabilește de Ministerul Finanțelor, împreună cu Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Comitetul de Stat al Planificarii, băncile și Direcția Centrala de Statistica. +
Articolul 136Ministerul Finanțelor asigura evidenta centralizata pe economie a creanțelor și angajamentelor externe, urmărește și analizează periodic modul în care se realizează prevederile balanței creanțelor și angajamentelor externe și împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și băncile prezintă anual Consiliului de Miniștri raportul asupra situației creanțelor și angajamentelor externe pe relații, tari, cu eșalonarea pe ani de încasare și de plată a acestora. +
Secţiunea IVRelațiile de credit și decontare cu strainatatea +
Articolul 137Relațiile de credit cu strainatatea se stabilesc pe bază de contracte externe, acorduri, convenții și alte înțelegeri, cu respectarea dispozițiilor legale. +
Articolul 138Acordarea și primirea de credite externe se efectuează prin bănci, întreprinderi de comerț exterior și alte unități economice autorizate, în condițiile legii. +
Articolul 139(1)Resursele financiare necesare întreprinderilor pentru acordarea de credite externe, inclusiv cele în cadrul convențiilor sau acordurilor guvernamentale se asigura prin credite bancare, iar disponibilitățile din credite externe primite se utilizează potrivit prevederilor din planurile de credite. (2)Condițiile și modalitățile de gestionare și administrare a resurselor în lei privind creditele externe acordate și primite se stabilesc prin lege. +
Articolul 140Întreprinderile de comerț exterior, celelalte unități socialiste autorizate să efectueze operații de credit cu strainatatea și băncile sînt obligate sa țină evidenta operațiilor de credit, pe categorii de credite, pe valute, pe termene de încasare a creditelor acordate și de plată a creditelor primite. +
Articolul 141Întreprinderile de comerț exterior și celelalte unități socialiste autorizate să efectueze operații de comerț exterior sînt obligate sa prevadă în contractele de export-import, cooperare economică internationala, turism, prestări de servicii, transporturi și expeditii internaționale, garanții ferme, modalități de decontare, condiții de plată și de credit, care să asigure încasarea integrală și la termen a tuturor drepturilor în valută și realizarea obligațiilor asumate. Aceste unități răspund, în cazul neincasarii sumelor în valută la termenele stabilite prin contractele externe, de executarea garanțiilor și îndeplinirea actelor procedurale necesare pentru recuperarea tuturor creanțelor și executarea drepturilor cuvenite. +
Articolul 142Ministerele, celelalte organe centrale cu activitate de comerț exterior, Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Ministerul Finanțelor, Banca Română de Comerț Exterior și celelalte bănci urmăresc încasarea la scadenta a drepturilor rezultate din creditele acordate și rambursarea ratelor scadente la creditele primite și acorda sprijinul necesar întreprinderilor de comerț exterior și celorlalte unități în realizarea obligațiilor și drepturilor față de străinătate. +
Secţiunea VFinanțarea și creditarea activității de comerț exterior +
Articolul 143Necesarul total de mijloace circulante pentru desfășurarea activității întreprinderilor de comerț exterior, de cooperare economică internationala, de prestări de servicii și executării de lucrări în străinătate se determina în funcție de sarcinile de export și import, precum și de cele privind celelalte activități de comerț exterior. Necesarul de mijloace circulante se acoperă potrivit art. 51. +
Articolul 144(1)Banca Română de Comerț Exterior și celelalte bănci acorda întreprinderilor de comerț exterior credite pe termen scurt, mijlociu sau lung, în condițiile prevăzute în contractele, aranjamentele și acordurile externe, în contractele interne și cu respectarea dispozițiilor legale, pentru: a)mărfuri de export livrate de unitățile producătoare, achiziționate în baze proprii sau lăsate în custodie la întreprinderi producătoare; … b)cheltuieli legate de aprovizionarea cu materii și materiale, de prestări și alte cheltuieli efectuate în țara, în vederea executării de lucrări în străinătate; … c)instalații complexe, mașini, utilaje și alte mărfuri livrate la extern cu plata în condiții de credit; … d)plata mărfurilor din import, inclusiv pentru avansuri acordate furnizorilor externi, precum și pentru cheltuielile de circulație pe parcurs extern; … e)alte operații de comerț exterior, inclusiv operațiile speciale pentru realizarea de aport valutar. … (2)Creditele se acordă din momentul expedierii mărfurilor la extern sau constituirii stocurilor la întreprinderile de comerț exterior, inclusiv a celor lăsate în custodie la unitățile producătoare, efectuării cheltuielilor și plăților pentru import și se rambursează pe măsura încasării valutei la extern, a contravalorii mărfurilor importate de la beneficiarii interni, precum și din alte surse potrivit dispozițiilor legale, în termenele prevăzute în contracte sau stabilite de bănci. (3)Prevederile art. 49-61 și 64-70 din prezenta lege se aplică în mod corespunzător și unităților de comerț exterior. +
Articolul 145Banca Română de Comerț Exterior și celelalte bănci verifica îndeplinirea la termen de către toate întreprinderile de comerț exterior și unitățile producătoare a obligațiilor de încasare și de plată ce rezultă din contractele externe, existenta și buna depozitare și conservare a mărfurilor destinate exportului și executarilor de lucrări în străinătate și urmărește ca aceste unități sa încaseze integral și la termen drepturile în valută și să efectueze plățile la extern. +
Secţiunea VICreditarea unităților economice române participante la societățile mixte +
Articolul 146Aportul la capitalul social, atît în lei cît și în valută, al unităților economice române participante la societățile mixte cu sediul în țara și străinătate se asigura din fonduri proprii și prin credite bancare, potrivit prevederilor planului național unic de dezvoltare economico-socială și balanței de plati externe. +
Articolul 147Unitățile economice române participante la societățile mixte cu sediul în țara și străinătate, ministerele și celelalte organe centrale, răspund de realizarea integrală a indicatorilor economici și financiari-valutari aprobați, precum și de transferarea în țara a beneficiilor și altor drepturi cuvenite, în termen de 30 de zile de la aprobarea bilanțurilor contabile anuale sau în condițiile prevăzute de legea tarii pe teritoriul căreia societatea își are sediul. +
Articolul 148Ministerele și celelalte organe centrale care au în subordine unități economice participante la societăți mixte vor prezenta Consiliului de Miniștri, periodic, cu avizul Ministerului Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale, Ministerului Finanțelor și Băncii Române de Comerț Exterior, rapoarte cu privire la situația contului de rezultate și a modului de îndeplinire a indicatorilor financiari-valutari aprobați, rambursarea creditelor și a dobinzilor aferente, transferul, respectiv, încasarea beneficiilor, precum și a altor drepturi cuvenite părții române din activitatea acestor societăți. +
Capitolul 6Organizarea și efectuarea plăților între unitățile socialiste +
Articolul 149(1)Unitățile socialiste sînt obligate sa păstreze disponibilitățile bănești în conturi la bănci și să efectueze operațiile de plati și încasări prin aceste conturi. (2)Plățile dintre unitățile socialiste se efectuează, de regula, prin decontări fără numerar. +
Articolul 150Banca Naționala a Republicii Socialiste România, împreună cu băncile specializate, stabilește formele și instrumentele de decontare, fixează limita în care pot fi efectuate plati cu numerar între unitățile socialiste și elaborează norme privind condițiile și termenele de depunere a documentelor de decontare și a numerarului la bănci, termenele de acceptare și de plată, limitele în care numerarul poate fi păstrat în casieriile unităților socialiste, modul de eliberare a numerarului și condițiile de efectuare a plăților din încasări. +
Articolul 151(1)Unitățile socialiste sînt obligate sa prevadă în contractele economice forme și instrumente de decontare care să asigure încasarea într-un timp cît mai scurt a contravalorii produselor livrate, a lucrărilor executate sau serviciilor prestate. (2)Băncile pot dispune înlocuirea formelor și instrumentelor de decontare alese de unitățile socialiste cu forme și instrumente care corespund mai bine relațiilor economice dintre unități, în scopul intaririi disciplinei plăților. +
Articolul 152(1)Plățile din conturile unităților socialiste se efectuează cu consimțămîntul acestora, cu excepția acelor plati care privesc obligații constatate prin titluri executorii, precum și a plăților pentru efectuarea cărora dispozițiile legale prevăd ca se vor deconta fără consimțămîntul unităților plătitoare. (2)Pentru produsele care, prin natura lor, se consuma imediat după primire, unitățile economice pot stabili prin contracte, cu acordul băncilor, ca decontarea acestora să se efectueze imediat după preluare de către beneficiar. Eventualele diferențe se vor recupera ulterior. +
Articolul 153Actele de împrumut, indiferent de denumirea lor și extrasele de cont de împrumut privind creanțele neachitate la termen sau creanțele pe care banca este indreptatita să le încaseze înainte de termen constituie titluri executorii, fără îndeplinirea altor formalități. +
Articolul 154(1)Plățile trebuie făcute la data exigibilitatii obligațiilor, debitorul fiind obligat să le efectueze, iar creditorul fiind dator să le ceara. (2)Unitățile socialiste sînt obligate sa ceara beneficiarilor plata produselor după predarea, expedierea sau trecerea în custodie a acestora în condițiile prevăzute de lege, precum și plata lucrărilor executate sau serviciilor prestate, după recepție cu respectarea clauzelor contractuale. (3)Beneficiarul este obligat să efectueze plata produselor preluate sau trecute în custodie, a lucrărilor executate și serviciilor prestate, după recepția acestora, cu excepția cazurilor prevăzute de dispozițiile legale. Aceeași obligație revine beneficiarului și în cazul în care, deși prin contract s-a prevăzut ca plata se face la cererea furnizorului, totuși acesta nu a cerut-o. (4)În cazul mărfurilor care, potrivit contractelor, se expediază direct beneficiarilor finali, plata urmînd a se face printr-o unitate intermediara, achitarea mărfurilor se efectuează de unitatea intermediara, la primirea documentelor de decontare întocmite de furnizor pentru mărfurile efectiv expediate, cu dreptul de a refuza ulterior eventualele diferențe constatate la primirea, recepția și decontarea mărfurilor de către beneficiarii finali. +
Articolul 155(1)Mărfurile sosite din import se livreaza beneficiarilor interni de către întreprinderile de comerț exterior importatoare, cu respectarea clauzelor stipulate în contractele interne și externe încheiate sau cu aprobările date de organele competente. (2)Întreprinderile de comerț exterior vor factura beneficiarilor mărfurile sosite din import, pe baza declarațiilor vamale de import, a documentelor de transport pe parcurs extern și în condițiile stabilite prin contractele interne. (3)Beneficiarii de mărfuri din import au obligația sa accepte sau sa refuze plata mărfurilor după primirea și receptionarea lor, în cadrul termenelor legale, pe baza documentelor emise de întreprinderile de comerț exterior. (4)În cazul cînd primirea și recepția mărfurilor din import nu se efectuează în termen de cel mult 20 de zile de la data primirii facturilor de la întreprinderile de comerț exterior, beneficiarii sînt obligați sa dispună plata documentelor în cauza, cu dreptul de a refuza ulterior eventualele diferențe în funcție de verificare și recepție, în cadrul termenelor și condițiilor din contractele externe. +
Articolul 156Livrările de produse, executările de lucrări și prestările de servicii pe credit între unitățile socialiste sînt interzise, afară de cazurile anume prevăzute prin dispoziții legale. +
Articolul 157Instrumentele de decontare emise de creditor și pentru care debitorul a acceptat plata, precum și cele emise de debitor în favoarea creditorului sînt, în raporturile de decontare bancară, titluri executorii, pe baza cărora se fac operațiile de plati între unitățile socialiste. +
Articolul 158Beneficiarul are dreptul ca, înăuntrul termenului stabilit pentru acceptarea sau pentru depunerea documentelor la banca, sa refuze plata integral sau parțial, după caz, atunci cînd: a)livrarea produselor, executarea lucrărilor sau prestarea serviciilor nu constituie obiectul unui contract sau nu are alt temei legal, cu condiția sa nu folosească bunurile pentru care se cere plata; … b)produsele nu au fost primite pînă la expirarea termenului de acceptare sau altor termene stabilite de banca; … c)prețurile sau tarifele pe baza cărora s-a stabilit suma de plată sînt mai mari decît cele legale, ori suma de plată a fost stabilită în mod eronat; … d)nu sînt respectate clauzele contractuale cu privire la cantitate, calitate, termen de livrare, precum și alte clauze contractuale; … e)nu s-au primit documentele prevăzute în contract fără de care produsele nu pot fi recepționate, folosite sau valorificate; … f)suma pretinsa nu este datorată; … +
Articolul 159(1)Unitățile economice care livreaza produse, executa lucrări sau prestează servicii sînt în drept sa pretindă clienților lor, care intirzie în mod repetat plata și le creează greutăți financiare, să le asigure anticipat sumele necesare efectuării plăților, prin instrumente de decontare bancare prin care să se ateste, în prealabil, existenta posibilităților de plată. În asemenea situații, băncile sînt obligate ca, la cererea furnizorilor, sa dea relații cu privire la posibilitățile de plată ale clienților. (2)În cazul în care beneficiarii nu asigura anticipat sumele necesare plăților, furnizorii pot suspenda livrările de produse, executările de lucrări sau prestările de servicii, încunoștințînd cu 30 de zile înainte de aplicarea acestei măsuri unitatea beneficiara și organul sau ierarhic superior. +
Articolul 160(1)Unitățile socialiste sînt obligate sa ia măsuri în vederea asigurării unui echilibru permanent între plati și încasări. (2)Plățile din conturile unităților socialiste se efectuează în limita disponibilităților din aceste conturi și a creditelor aprobate. (3)După epuizarea acestor fonduri plățile se efectuează în limita încasărilor, în următoarea ordine: a)plățile pentru retribuții și alte plati asimilate; … b)plățile către buget, plățile din fondul pentru acțiuni sociale, vărsămintele pentru finanțarea investițiilor și plățile pentru prime de asigurare; … c)plățile pentru livrări de mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii; … d)rambursarea creditelor bancare scadente; … e)alte plati. … (4)Plățile din fondul de participare a oamenilor muncii la beneficii se vor face numai după efectuarea celorlalte plati. +
Articolul 161La cooperativele agricole de producție și asociațiile economice intercooperatiste, în cazul epuizarii creditelor aprobate și al lipsei de disponibilitati, plățile se efectuează în limita încasărilor în următoarea ordine: a)rambursarea creditelor bancare scadente; … b)plățile pentru retribuirea în bani a muncii și pentru celelalte drepturi asimilate; … c)plățile către bugetul de stat; … d)plățile pentru livrări de mărfuri, executări de lucrări și prestări de servicii, contribuții la fondurile necesare plății pensiilor și celorlalte drepturi de asigurări sociale, precum și primele de asigurare; … e)prelevarile destinate fondului de dezvoltare economică și altor fonduri ce se constituie potrivit statutelor cooperativei agricole de producție și asociației intercooperatiste; … f)alte plati. … +
Articolul 162(1)În cadrul aceleiași categorii prevăzute în ordinea de plati de la art. 160 și 161, plățile se efectuează în ordinea cronologică a termenelor de plată, iar în cazul în care au același termen de plată, în ordinea în care sînt enumerate în aceste texte. (2)Sumele datorate cu titlu accesoriu se plătesc în aceeași ordine ca și creanta principala. +
Articolul 163Livrările de mărfuri, executările de lucrări și prestările de servicii pentru cooperativele agricole de producție și asociațiile economice intercooperatiste se fac numai după ce unitățile în cauza s-au asigurat de posibilitățile de plată ale acestor cooperative și asociații. +
Capitolul 7Asigurările de stat +
Articolul 164Asigurările de stat trebuie să contribuie, prin mijloace specifice, la refacerea bunurilor avariate sau distruse ca urmare a calamităților naturii și accidentelor, la repararea unor prejudicii de care asigurații răspund potrivit legii, la înfăptuirea unor măsuri de prevedere și economisire. +
Articolul 165(1)Asigurările de stat cuprind ramuri de asigurări de bunuri, de persoane și de răspundere civilă, sub forma asigurărilor prin efectul legii sau facultative. (2)Asigurările prin efectul legii urmăresc, odată cu indemnizarea celor asigurați, satisfacerea interesului economic și social al întregii colectivități în apărarea avutiei naționale, menținerea continuității procesului de producție și protejarea victimelor unor accidente și familiilor lor. (3)Asigurările facultative se încheie pentru bunuri, persoane ori riscuri necuprinse în asigurările prin efectul legii sau în completarea acestora. (4)Pentru asigurările încheiate cu angajamente în valută, se efectuează operații de cedari și primiri de riscuri și de prime în reasigurare. +
Articolul 166(1)Raporturile de asigurare se stabilesc între Administrația Asigurărilor de Stat, în calitate de asigurator și unitățile socialiste de stat, organizațiile cooperatiste sau celelalte organizații obștești și persoanele fizice, în calitate de asigurați. În schimbul primelor de asigurare plătite de către asigurați, în asigurările prin efectul legii sau facultative, asiguratorul preia obligația acordării unor despăgubiri sau sume asigurate în cazul producerii anumitor evenimente. (2)Categoriile de unități, de bunuri și de persoane ce se asigura, riscurile, tarifele de prime, sumele asigurate și celelalte norme privind asigurările se stabilesc potrivit dispozițiilor legale. (3)Raporturile de asigurare stabilite cu unitățile socialiste de stat au în vedere acoperirea pagubelor produse de evenimente asigurate, despăgubirile acordate acestor unități contribuind la menținerea continuității procesului de producție. (4)Prin raporturile de asigurare cu organizațiile cooperatiste sau cu celelalte organizații obștești se urmărește protejarea bunurilor ce le aparțin, despăgubirile ce se acordă acestor organizații contribuind la reîntregirea proprietății obștești. (5)În raporturile de asigurare cu persoanele fizice se au în vedere refacerea bunurilor, acoperirea unor prejudicii și crearea unor mijloace suplimentare de prevedere în legătură cu evenimentele privind viața și integritatea persoanelor. +
Articolul 167Fondul de asigurare constituit din încasările de prime de la asigurați se utilizează pentru: plata despăgubirilor și a sumelor asigurate, finanțarea acțiunilor de prevenire și combatere a unor pagube, constituirea fondului statutar, a fondului de rezerva în lei și în valută, a rezervei de prime la asigurările de persoane, acoperirea cheltuielilor specifice și generale de administrație, precum și alte destinații prevăzute prin dispoziții legale. +
Capitolul 8Păstrarea economiilor bănești ale populației +
Articolul 168(1)Statul, prin intermediul Casei de Economii și Consemnațiuni a Republicii Socialiste România, organizează și stimuleaza păstrarea economiilor bănești ale populației. (2)Operații de păstrare a economiilor bănești ale populației pot fi efectuate și de alte instituții bancare, în limita competentelor stabilite prin statutele lor de organizare și funcționare. +
Articolul 169(1)Depunerile populației la Casa de Economii și Consemnațiuni și la alte instituții bancare sînt garantate de stat, iar dreptul titularului asupra depunerilor este ocrotit de lege. (2)Depunerile populației nu sînt supuse prescripției și se restituie, la cerere, titularilor depunerilor sau reprezentanților legali ai acestora, iar în caz de deces al titularului, moștenitorilor. (3)La depunerile populației se acordă dobinzi stabilite prin dispoziții legale. +
Articolul 170(1)Statul asigură secretul depunerilor. (2)Personalul Casei de Economii și Consemnațiuni, al unităților care fac operații pentru Casa de Economii și Consemnațiuni și al altor instituții bancare este obligat sa păstreze secretul în ceea ce privește numele depunatorilor și ale titularilor depunerilor, sumele economisite și orice alte date în legătură cu operațiile efectuate pe numele acestora. (3)Date informative privind depunerile și operațiile efectuate se dau, la cerere, numai titularilor acestora și reprezentanților lor legali, iar în cauze penale, organelor de urmărire penală și instanțelor judecătorești, numai după punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva titularilor depunerilor. (4)Nici un alt organ nu are dreptul la astfel de informații. (5)Încălcarea dispozițiilor privind secretul operațiilor constituie infracțiunea de divulgare a unor secrete privind interesele obștești, prevăzută și pedepsita de art. 251 din Codul penal. +
Articolul 171(1)Cetățenii români care dobîndesc mijloace de plată străine sînt obligați să le depună la Banca Naționala a Republicii Socialiste România, Banca Română de Comerț Exterior sau la unitățile autorizate de acestea, în condițiile prevăzute de lege. (2)Sumele în valută de care pot dispune, potrivit legii, dobinditorii de mijloace de plată străine se păstrează pe teritoriul tarii în conturi personale la Banca Naționala a Republicii Socialiste România sau la Banca Română de Comerț Exterior. +
Capitolul 9Bugetul de stat +
Secţiunea IDispoziții generale +
Articolul 172Bugetul de stat contribuie la înfăptuirea politicii Partidului Comunist Roman de dezvoltare rapida și echilibrata a economiei naționale, de ridicare necontenita a nivelului de trai al populației, constituind o pirghie de influentare asupra planificarii economice și sociale. +
Articolul 173(1)Bugetul de stat se întocmește anual. Exercițiul bugetar începe la 1 ianuarie și se încheie la 31 decembrie. (2)La elaborarea bugetului de stat se asigura echilibrul între venituri și cheltuieli. +
Articolul 174(1)Veniturile bugetului de stat sînt formate din: a)venituri provenite de la unitățile socialiste de stat; … b)venituri și alte încasări aferente bugetului asigurărilor sociale de stat; … c)impozite și taxe plătite de organizațiile cooperatiste și unitățile economice ale celorlalte organizații obștești; … d)taxe vamale; … e)impozite și taxe de la populație; … f)alte venituri. … (2)Evaluarile de venituri înscrise în bugetul de stat reprezintă sarcini minime de realizat. +
Articolul 175(1)Orice suma care se cuvine statului se face venit la buget, dacă dispozițiile legale nu prevăd altfel. (2)În cazul neachitarii la termen a sumelor ce trebuie vărsate la bugetul de stat de către unitățile socialiste, organele financiar-bancare au dreptul de a dispune virarea lor la buget din conturile unităților respective. (3)Încasarea la bugetul de stat a sumelor datorate și neachitate la termen de către persoanele fizice, precum și de către persoanele juridice, altele decît cele de la alineatul precedent, se face prin aplicarea măsurilor de executare silită prevăzute de lege. +
Articolul 176(1)Nerespectarea termenelor de plată a sumelor datorate la bugetul de stat atrage obligația calculării și încasării majorărilor de întîrziere prevăzute de lege. (2)Majorările de întîrziere nu vor putea depăși debitul datorat, dacă legea nu prevede altfel. +
Articolul 177(1)Cheltuielile bugetului de stat se efectuează în concordanta cu obiectivele planului național unic. (2)Din bugetul de stat se efectuează cheltuieli pentru: a)finanțarea economiei naționale cuprinzînd: obiective și acțiuni de investiții care potrivit legii se suporta de la buget, constituirea rezervelor de stat, lucrări de prospecțiuni și cercetări geologice aprobate prin planul național unic, efectuarea de cercetări complexe de interes general și cele aprobate prin programele prioritare, precum și alte obiective sau acțiuni cu caracter economic, prevăzute prin dispoziții legale; … b)realizarea acțiunilor social-culturale; … c)acordarea de pensii și realizarea altor acțiuni din bugetul asigurărilor sociale de stat; … d)apărarea tarii; … e)funcționarea organelor puterii de stat, organelor administrației de stat, organelor judecătorești și celor ale procuraturii; … f)realizarea altor acțiuni și sarcini prevăzute prin dispoziții legale. … +
Articolul 178Nici o cheltuiala nu poate fi înscrisă în bugetul de stat sau efectuată din acesta dacă nu exista prevederi legale pentru asemenea cheltuieli. +
Articolul 179Sumele aprobate prin bugetul de stat, în limitele cărora se pot efectua cheltuieli, reprezintă credite bugetare care nu pot fi depășite. +
Articolul 180Veniturile și cheltuielile se înscriu în bugetul de stat în ordinea stabilită prin clasificatia bugetară. +
Articolul 181Unitățile socialiste au obligația să efectueze integral și la termen vărsămintele, impozitele, taxele și orice alte sume datorate bugetului de stat și răspund de folosirea mijloacelor bănești primite de la bugetul statului, de cheltuirea lor cu maximum de utilitate economică și socială, de respectarea disciplinei de plan și financiare. +
Articolul 182Constituirea și utilizarea de mijloace financiare aparținînd statului în afară bugetului se pot face numai în condițiile stabilite prin dispoziții legale. +
Articolul 183Bugetul de stat se compune din bugetul republican și bugetele locale. +
Secţiunea IIBugetul republican +
Articolul 184(1)Bugetul republican concentreaza principala parte a fondului bugetar și se administrează de către organele centrale de stat. (2)În cadrul bugetului republican se înscrie și bugetul Marii Adunări Naționale. (3)Bugetul republican cuprinde și bugetul asigurărilor sociale de stat. +
Articolul 185(1)Veniturile bugetului republican sînt formate din resurse provenite de la unitățile socialiste de stat de interes republican, precum și din alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestui buget. (2)La bugetul republican se vărsa și plusurile de venituri provenite de la bugetele centralizate ale județelor, respectiv al municipiului București, la care veniturile proprii depășesc cheltuielile planificate, în cuantumul stabilit prin legea de adoptare a bugetului de stat. +
Articolul 186Din bugetul republican se asigura mijloacele financiare necesare pentru obiective și acțiuni ce se finanțează din fondul central de dezvoltare economico-socială, pentru alte obiective și acțiuni cu caracter economic, pentru acțiunile social-culturale ce se realizează prin unitățile socialiste de stat de interes republican, pentru cheltuielile de întreținere și funcționare a organelor centrale ale puterii de stat, organelor centrale ale administrației de stat, organelor judecătorești și celor ale procuraturii, pentru apărarea tarii și pentru alte destinații prevăzute prin dispoziții legale. +
Articolul 187(1)Din veniturile bugetului republican se pot atribui sume defalcate bugetelor centralizate ale județelor care nu-și pot acoperi integral cheltuielile planificate cu venituri proprii. Dacă nici pe aceasta cale nu se asigura veniturile necesare, diferența pînă la nivelul cheltuielilor planificate se acoperă din bugetul republican. (2)Sumele defalcate, precum și subvențiile ce se acordă din bugetul republican în completarea veniturilor proprii ale bugetelor locale se aproba anual, pentru fiecare județ în parte, prin lege. +
Articolul 188În bugetul republican se înscrie și fondul de rezerva bugetară la dispoziția Consiliului de Stat care se utilizează pentru suplimentarea, în cazuri justificate, a unor credite aprobate prin bugetul de stat în vederea finanțării, potrivit dispozițiilor legale, a acțiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului. +
Secţiunea IIIBugetele locale +
Articolul 189(1)Bugetele locale sin bugetele unităților administrativ-teritoriale. (2)Fiecare comuna, oraș, municipiu, sector al municipiului București, județ, precum și municipiul București are bugetul sau propriu, care se adoptă de consiliul popular al unității administrativ-teritoriale respective, în condițiile prezentei legi. +
Articolul 190(1)Veniturile bugetelor comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București sînt formate din resursele provenite de la unitățile socialiste de stat de interes local, impozite și taxe plătite de organizațiile cooperatiste și unitățile economice ale celorlalte organizații obștești, impozite de la populație, taxe locale și alte venituri stabilite prin lege ca resurse ale acestor bugete. (2)În vederea infaptuirii autofinantarii în fiecare comuna, oraș, municipiu și județ, comitetele și birourile executive ale consiliilor populare au obligația sa ia măsuri pentru sporirea bazei de venituri proprii prin dezvoltarea continua a activităților economice de interes local, a prestărilor de servicii și a altor activități, ținînd seama de cerințele populației. +
Articolul 191Din bugetele comunelor, orașelor, municipiilor, sectoarelor municipiului București, județelor și municipiului București se finanțează, în concordanta cu prevederile de plan, obiective și acțiuni economice, acțiuni social-culturale, cheltuieli de întreținere și funcționare a organelor locale ale puterii de stat, organelor locale ale administrației de stat și alte obiective prevăzute prin dispoziții legale. +
Articolul 192Repartizarea veniturilor și cheltuielilor pe categorii de bugete locale se face de comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, pe baza normelor legale, în funcție de atribuțiile organelor locale și de subordonarea unităților. +
Articolul 193(1)În situațiile în care cheltuielile prevăzute în bugetele unor municipii, sectoare ale municipiului București, orașe sau comune nu pot fi acoperite integral din veniturile proprii, pentru echilibrarea bugetelor locale respective se pot atribui sume defalcate din veniturile bugetului republican încasate pe teritoriul unității administrativ-teritoriale în cauza, ori subvenții din bugetul unității administrativ-teritoriale ierarhic superioare. (2)Sumele defalcate din veniturile bugetului republican care se lasă la dispoziția municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor sau comunelor se stabilesc de consiliile populare județene și al municipiului București, în limita sumelor aprobate anual prin lege pe județe și municipiul București. (3)În cazul municipiilor, sectoarelor municipiului București, orașelor sau comunelor ale căror venituri proprii depășesc cheltuielile planificate, diferențele corespunzătoare se vărsa la bugetul unității administrativ-teritoriale ierarhic superioare. +
Articolul 194Județele, municipiul București, precum și municipiile și orașele care au în componenta lor și alte localități întocmesc și bugete centralizate. În aceste bugete centralizate se includ atît bugetul propriu al unității administrativ-teritoriale respective, cît și bugetele comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, ierarhic inferioare, după caz. +
Articolul 195(1)În bugetele județelor și al municipiului București se înscriu fonduri de rezerva bugetară la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare respective, care se pot utiliza în condițiile prezentei legi pentru suplimentarea unor credite bugetare aprobate prin bugetele locale, în vederea finanțării acțiunilor sau sarcinilor noi intervenite în cursul anului. (2)În cazul în care, în cursul anului, fondurile de rezerva bugetară devin insuficiente pentru finanțarea acțiunilor sau sarcinilor noi, iar comitetele executive ale consiliilor populare constata unele disponibilitati de credite bugetare care nu mai sînt necesare pînă la sfîrșitul anului pentru îndeplinirea sarcinilor planificate, fondurile de rezerva bugetară pot fi majorate cu aceste disponibilitati pînă la cel mult 50 la suta din cuantumul lor inițial aprobat prin buget. (3)Nu pot fi folosite cu aceasta destinație disponibilitățile de credite bugetare provenite de la cheltuielile pentru retribuții, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire și contribuția pentru asigurările sociale de stat, fondurile pentru investiții și reparații capitale, cheltuielile pentru care, prin dispozițiile legale, sînt stabilite surse speciale de finanțare, cheltuielile pentru a căror acoperire s-au acordat suplimentari din fondul de rezerva bugetară prevăzut în bugetul republican, precum și disponibilitățile la creditele bugetare care, potrivit prezentei legi, se virează la fondul de rezerva bugetară prevăzut în bugetul republican. +
Secţiunea IVElaborarea, adoptarea și executarea bugetului de stat. Încheierea exercițiului bugetar +
Articolul 196(1)Proiectul bugetului de stat se elaborează pe baza proiectelor bugetelor de venituri și cheltuieli ale ministerelor, celorlalte organe centrale de stat și ale centralelor, precum și ale proiectelor bugetelor de venituri și cheltuieli ale județelor și municipiului București. (2)Organele de conducere colectivă ale ministerelor și celorlalte organe centrale asigura elaborarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli privind activitatea unităților subordonate și activitatea proprie. (3)Comitetele executive ale consiliilor populare elaborează proiectele bugetelor de venituri și cheltuieli, pe baza proiectelor bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților direct subordonate, precum și a proiectelor bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ-teritoriale ierarhic inferioare. +
Articolul 197Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli elaborat de ministere, celelalte organe centrale de stat și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București care cuprind indicatorii financiari, atît pe ansamblul activității, cît și pe centrale, se transmit de către acestea Ministerului Finanțelor însoțite de calcule și indicatori de fundamentare. De asemenea, se transmit Ministerului Finanțelor bugetele de venituri și cheltuieli de către centrale. +
Articolul 198Ministerul Finanțelor imbunatateste propunerile de indicatori financiari prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat, centrale și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, împreună cu reprezentanți ai acestora, ținînd seama de analizele și calculele proprii referitoare la nivelul veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat, de concluziile desprinse din controalele desfășurate asupra activității unităților socialiste de stat. +
Articolul 199(1)Consiliul de Miniștri examinează lucrările prezentate de Ministerul Finanțelor, aducind îmbunătățiri indicatorilor financiari și soluționînd eventualele divergențe dintre Ministerul Finanțelor și titularii de plan cu privire la cifrele propuse a fi înscrise în buget și definitiveaza proiectul bugetului de stat. (2)Proiectul bugetului de stat, elaborat de Consiliul de Miniștri, după examinarea lui de către Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, se prezintă spre aprobare Marii Adunări Naționale. (3)Proiectul bugetelor locale se supune dezbaterii Camerei legislative a consiliilor populare. +
Articolul 200(1)Marea Adunare Naționala adopta legea bugetului de stat. (2)După adoptarea legii bugetului de stat, Consiliul de Miniștri elaborează propunerile privind desfășurarea indicatorilor financiari pe ministere, celelalte organe centrale de stat, pe centrale și pe comitete executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București care se aproba prin decret al Consiliului de Stat stabilindu-se, totodată, măsurile ce trebuie luate în vederea îndeplinirii în bune condiții a bugetului de stat. +
Articolul 201(1)Proiectele bugetelor județelor și al municipiului București, îmbunătățite pe baza legii anuale a bugetului de stat și a indicatorilor aprobați, potrivit art. 200 alin. (2), se prezintă de către comitetele executive spre adoptare consiliilor populare. (2)Consiliile populare județene și al municipiului București adopta bugetul centralizat al unității administrativ-teritoriale respective, cu repartizarea veniturilor și cheltuielilor pe bugetele unităților administrativ-teritoriale componente, bugetul propriu, precum și resursele de echilibrare pe unități administrativ-teritoriale componente, ori sumele ce urmează a fi încasate din bugetele unităților administrativ-teritoriale ierarhic inferioare, după caz. (3)Consiliile populare ale comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București adopta, în limitele stabilite de consiliile populare ierarhic superioare, bugetele locale respective. +
Articolul 202(1)Veniturile și cheltuielile prevăzute în bugetul de stat se repartizează pe trimestre, în funcție de sarcinile de plan desfășurate prin decret al Consiliului de Stat și de termenele legale de vărsare a veniturilor și de efectuare a plăților. (2)Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor se aproba de către: a)Ministerul Finanțelor, pentru bugetul republican la propunerea ministerelor și celorlalte organe centrale de stat. De asemenea, Ministerul Finanțelor aproba repartizarea pe trimestre a plusurilor de venituri prevăzute a se vărsa la bugetul republican de către bugetele județelor, respectiv al municipiului București la care veniturile proprii depășesc cheltuielile planificate, a sumelor defalcate din veniturile bugetului republican, precum și a subvențiilor ce se acordă din bugetul republican bugetelor locale, la propunerea comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București; … b)comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, pentru bugetele proprii ale unităților administrativ-teritoriale respective, precum și pentru subvențiile prevăzute a fi acordate ori sumele ce se preiau de la bugetele locale ale unităților administrativ-teritoriale ierarhic inferioare; … c)ordonatorii principali de credite, pentru bugetele unităților subordonate. … +
Articolul 203Repartizarea pe trimestre a veniturilor și cheltuielilor bugetului de stat se poate modifica atunci cînd intervin schimbări în eșalonarea sarcinilor de plan, se modifica termenele legale de vărsare a veniturilor sau de efectuare a plăților, precum și în alte cazuri bine justificate, potrivit dispozițiilor legale. +
Articolul 204(1)Creditele bugetare aprobate prin bugetul republican pot fi folosite numai după deschiderea de credite sau alimentarea cu fonduri de către Ministerul Finanțelor, iar cele înscrise în bugetele locale, în limita disponibilităților din contul ordonatorilor respectivi de credite. (2)Acordarea fondurilor de la buget se face în limita sumelor și potrivit destinației aprobate, în raport cu gradul de folosire a resurselor puse la dispoziție anterior, cu respectarea dispozițiilor legale care reglementează efectuarea cheltuielilor respective. +
Articolul 205(1)Este interzisă efectuarea de plati direct din veniturile încasate pentru buget, cu excepția cazurilor cînd dispozițiile legale prevăd altfel. (2)Orice cheltuiala din sumele primite de la bugetul de stat se poate aproba de ordonatorul de credite și efectua numai dacă a fost, în prealabil, avizată, potrivit legii, de către conducătorul compartimentului financiar-contabil sau de alte persoane însărcinate cu exercitarea controlului financiar preventiv din unitățile socialiste, precum și de alte organe cu astfel de atribuții în economie. +
Articolul 206(1)Ordonatorii principali de credite ai bugetului republican sînt miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale de stat. (2)Ordonatorii principali de credite ai bugetelor locale sînt președinții comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare. (3)Conducătorii unităților socialiste de stat cu personalitate juridică finanțate din bugetul republican sau local sînt, după caz, ordonatori secundari sau terțiari. +
Articolul 207(1)Ordonatorii principali de credite pot aproba efectuarea cheltuielilor numai cu respectarea dispozițiilor legale și în limita prevederilor din bugetele de venituri și cheltuieli ale instituțiilor pe care le conduc și au dreptul sa repartizeze, în raport cu sarcinile de plan și cu gradul de folosire a sumelor acordate anterior, credite bugetare unităților ierarhic inferioare. (2)Ordonatorii secundari au dreptul sa utilizeze, potrivit destinației și cu respectarea normelor legale, creditele bugetare aprobate pentru unitățile pe care le conduc și sa repartizeze credite bugetare unităților în subordine ai căror conducatori sînt ordonatori terțiari. (3)Ordonatorii terțiari utilizează creditele bugetare ce le-au fost repartizate numai pentru nevoile unităților pe care le conduc, potrivit prevederilor din bugetele de venituri și cheltuieli aprobate și în condițiile stabilite prin dispoziții legale. +
Articolul 208Ordonatorii principali de credite pot delega dreptul de a aproba folosirea și repartizarea creditelor bugetare inlocuitorilor lor de drept și conducătorilor direcțiilor, conducătorilor organelor locale de specialitate ale administrației de stat sau ai altor unități similare, după caz. +
Articolul 209Miniștrii, conducătorii celorlalte organe centrale de stat, președinții comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare, precum și conducătorii unităților de stat subordonate răspund de folosirea cu economicitate a sumelor primite de la buget, de integritatea bunurilor încredințate unității pe care o conduc, de ținerea la zi a contabilității și prezentarea darilor de seama asupra execuției bugetare. +
Articolul 210În cursul executării bugetului de stat, miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale de stat, precum și președinții comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București au obligația ca, atunci cînd fac propuneri de elaborare a unor acte normative a căror aplicare atrage micșorarea veniturilor sau majorarea cheltuielilor stabilite prin bugetul de stat, sa prevadă și mijloacele necesare compensării veniturilor sau acoperirii sporului de cheltuieli. +
Articolul 211(1)Ministerele, celelalte organe centrale și locale, unitățile economice, instituțiile au obligația ca la angajarea cheltuielilor pe seama resurselor prevăzute în bugetul de stat sa analizeze modul de realizare a veniturilor bugetare planificate și sa acționeze pentru realizarea prevederilor din bugetul de venituri și cheltuieli, în condițiile menținerii echilibrului planificat în relațiile cu bugetul de stat. (2)În situația în care, la finele trimestrelor, veniturile bugetare nu au fost realizate de către unii ordonatori principali de credite la nivelul planificat și nu se asigura echilibrul pe ansamblul bugetului de stat, Ministerul Finanțelor poate bloca, cu suma nerealizata, prevederile de credite bugetare în perioadele următoare ale ordonatorilor de credite respective. Utilizarea creditelor bugetare blocate se va putea face numai în condițiile realizării veniturilor la nivelul planului sau cu aprobarea Consiliului de Miniștri la cererea ordonatorului principal de credite, cu propuneri de asigurare a echilibrului planificat în relațiile cu bugetul de stat. +
Articolul 212În bugetul de venituri și cheltuieli al ministerelor, celorlalte organe centrale de stat și în bugetele locale, precum și în bugetul de venituri și cheltuieli al unităților subordonate acestora se pot efectua virari de credite bugetare, începînd cu trimestrul II al fiecărui an, cu respectarea următoarelor condiții: a)să fie aprobate înainte de angajarea cheltuielilor; … b)disponibilitățile utilizate sa nu provină de la credite bugetare prevăzute pentru retribuții, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire și contribuția pentru asigurările sociale de stat, investiții și reparații capitale, din sumele puse la dispoziție din fondurile de rezerva bugetară sau din alte fonduri a căror destinație a fost stabilită prin dispoziții legale; … c)sa nu se majoreze creditele bugetare aprobate pentru întreținerea și funcționarea organelor de stat; … d)sa nu se majoreze sumele prevăzute în buget pentru completarea resurselor proprii ale unor instituții de stat, cu excepția situațiilor în care, pe bază de aprobări legale, se suplimenteaza fondul de retribuire a muncii, aprobat acestora. … +
Articolul 213Virările de credite bugetare se aproba de către: a)Ministerul Finanțelor, în situațiile în care virările de credite se efectuează de la un capitol la altul al clasificației bugetare; … b)miniștrii și conducătorii celorlalte organe centrale de stat, pentru virările de credite bugetare de la un subcapitol la altul în cadrul aceluiași capitol, precum și de la un articol la altul în cadrul aceluiași subcapitol al clasificației bugetare; … c)comitetele și birourile executive ale consiliilor populare, pentru virările de credite bugetare de la un subcapitol de cheltuieli la altul în cadrul aceluiași capitol al clasificației bugetare; … d)președinții comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare, pentru virările de la un articol la altul în cadrul aceluiași subcapitol al clasificației bugetare; … e)ordonatorii de credite, pentru virările de credite de la un alineat la altul în cadrul aceluiași articol al clasificației bugetare în cazul cheltuielilor proprii ale instituției. … +
Articolul 214În situațiile în care, pe baza dispozițiilor legale, au loc treceri de unități, acțiuni sau sarcini de la un titular de plan la altul, ori se introduc în plan lucrări de investiții din rezervele aprobate în acest scop, Ministerul Finanțelor va introduce modificările corespunzătoare în indicatorii financiari ai titularilor de plan, precum și în volumul și structura bugetului de stat. +
Articolul 215(1)În cazul în care, potrivit dispozițiilor legale, fondul planificat de retribuire a muncii se majorează, creditele bugetare pentru retribuții, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire și contribuția pentru asigurările sociale de stat pot fi suplimentate prin virari de la alte categorii de cheltuieli, cu excepția celor destinate finanțării investițiilor. (2)Atunci cînd, potrivit dispozițiilor legale, planul de investiții se majorează, creditele bugetare cu aceasta destinație pot fi suplimentate prin virari de la oricare alta categorie de cheltuieli, cu excepția celor pentru retribuții, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire și contribuția pentru asigurările sociale de stat. +
Articolul 216(1)Creditele bugetare rămase nefolosite la finele trimestrelor I, II și III se blocheaza, cu excepția celor pentru destinatiile fondului central și fondului local al unităților administrativ-teritoriale de dezvoltare economico-socială sau pentru alte obiective și acțiuni cu caracter economic. (2)Ministerul Finanțelor, pentru unitățile finanțate din bugetul republican și comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare, pentru unitățile finanțate din bugetele locale, pot aproba folosirea în trimestrul următor a creditelor bugetare blocate la finele trimestrelor I, II și III la cererea justificată a ordonatorilor principali de credite ai bugetului republican respectiv a ordonatorilor de credite ai bugetelor locale. (3)Disponibilitățile de la creditele bugetare pentru retribuții, stabilite potrivit dispozițiilor legale, inclusiv impozitul pe fondul total de retribuire și contribuția pentru asigurările sociale aferente, se trec la fondul de rezerva bugetară prevăzut în bugetul republican. În același mod se procedează cu: disponibilitățile blocate de la creditele bugetare pentru care nu s-a solicitat sau nu s-a primit, în termen de 45 de zile de la încheierea trimestrului, aprobarea de folosire în perioada următoare; disponibilitățile apărute în cursul anului ca urmare a nerealizarii unor obiective sau sarcini de plan care au stat la baza aprobării fondurilor bugetare; alte disponibilitati prevăzute de lege. +
Articolul 217(1)Fondurile de rezerva bugetară la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, constituite potrivit art. 195, pot fi utilizate pentru acțiunile sau sarcinile noi de natura celor cuprinse în fondul local de dezvoltare economico-socială ori în celelalte părți ale bugetului, în proportiile stabilite pentru acestea prin bugetele anuale. (2)În cazuri bine justificate, lucrările finanțate din fondul de rezerva bugetară la dispoziția comitetelor executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, neterminate pînă la finele anului, vor putea fi acoperite și în anul următor pe seama fondului de rezerva bugetară. (3)Angajarea fondurilor de rezerva bugetară se poate face începînd cu trimestrul II, după încheierea dării de seama contabile pe trimestrul I, dacă la data angajării s-au realizat integral veniturile proprii planificate în perioada respectiva pe județ sau pe municipiul București, după caz, și dacă sînt asigurate condițiile necesare ca aceste venituri să fie realizate și pe întregul an. (4)Pentru acoperirea cheltuielilor legate de refacerea unor lucrări distruse sau degradate, ca o consecința a unor calamitati ale naturii, produse în trimestrul I al anului, precum și pentru lucrările în continuare prevăzute la alin. (2) comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București pot angaja fondurile de rezerva bugetară chiar în acel trimestru. (5)Este interzisă angajarea de cheltuieli de către comitetele executive ale consiliilor populare din fondurile de rezerva bugetară aprobate în bugetele locale pentru refacerea lucrărilor de construcții-montaj executate necorespunzător, majorarea subvențiilor aprobate unităților economice sau instituțiilor de stat, precum și pentru suplimentarea cheltuielilor de întreținere și funcționare a organelor locale ale administrației de stat, cu excepția reparațiilor capitale cu caracter urgent la clădirile folosite pentru activitățile administrative și a lucrărilor de racorduri și alte instalații. (6)În cazul neîndeplinirii pe total județ a veniturilor proprii planificate, fondul de rezerva bugetară ce poate fi folosit se reduce cu echivalentul veniturilor nerealizate la data angajării fondului de rezerva bugetară. +
Articolul 218(1)Pentru acoperirea decalajelor temporare apărute în cursul anului între cheltuielile și veniturile bugetelor comunelor, orașelor, municipiilor și sectoarelor municipiului București, comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare ale unităților administrativ-teritoriale ierarhic superioare pot acorda împrumuturi din resursele disponibile ale bugetelor lor. Dreptul de a aproba aceste împrumuturi poate fi delegat de către comitetele sau birourile executive ale consiliilor populare ordonatorilor principali de credite sau inlocuitorilor lor de drept. (2)În cazul în care decalajele apar și la nivelul bugetelor județelor și municipiului București, acoperirea temporară a acestora se poate face prin acordare de împrumuturi din resursele disponibile ale bugetului republican, de către Ministerul Finanțelor, la cererea justificată a comitetelor executive ale consiliilor populare. +
Articolul 219Veniturile ce se realizează peste cele stabilite prin bugetul republican vor putea fi folosite în cursul anului, cu aprobarea Consiliului de Miniștri, pentru finanțarea unor sarcini noi privind economia naționala și acțiunile social-culturale. +
Articolul 220(1)Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare pot utiliza sumele încasate din veniturile proprii ale bugetelor locale peste cele planificate numai cu începere din trimestrul III al anului de plan, pentru acoperirea unor cheltuieli economice și înfăptuirea anumitor acțiuni social-culturale, introducînd modificările corespunzătoare în bugetele locale în următoarele condiții: a)depășirea încasărilor să fie realizată pe totalitatea veniturilor proprii planificate în bugetul local respectiv și să se mențină pînă la finele anului; … b)plusurile de venituri sa provină din activitatea anului de plan și sa nu fie rezultatul unor modificări ale legislației sau anumitor subevaluari constatate de organele Ministerului Finanțelor ori de alte organe cu atribuții de control. … (2)Modificările efectuate în bugetele locale, potrivit prevederilor acestui articol, se supun ratificării consiliilor populare, la prima sesiune a acestora. +
Articolul 221Comitetele și birourile executive ale consiliilor populare pot anula deciziile comitetelor și birourilor executive ale consiliilor populare ierarhic inferioare prin care au fost aprobate, fără respectarea normelor legale, planuri suplimentare de venituri și cheltuieli, virari de credite, modificări de alocații trimestriale sau alte modificări în bugetele locale. +
Articolul 222(1)Creditele bugetare rămase neutilizate la expirarea exercițiului bugetar se anulează prin efectul legii. (2)Orice suma datorată, dar neplatita de la buget, precum și orice suma cuvenită dar neincasata la buget pînă la 31 decembrie se plătește, respectiv se încasează, în contul bugetului pe anul următor. (3)În cazuri excepționale, Consiliul de Miniștri poate aproba efectuarea unor cheltuieli, după încheierea anului bugetar, din bugetul anului expirat pentru operații executate dar nedecontate pînă la finele anului. +
Articolul 223(1)Excedentul bugetului republican se utilizează pentru acțiuni economice și social-culturale sau pentru alte acțiuni, în condițiile stabilite prin lege, ori ca resursa de creditare a economiei naționale. (2)Soldurile anuale ale bugetelor locale se prevăd ca venituri în acele bugete pe anul următor. (3)Eventualele diferențe rezultate în plus sau în minus după încheierea exercițiului bugetar, față de soldurile prevăzute în bugetele locale, se regularizează cu bugetul republican, cu excepțiile prevăzute de dispozițiile legale. +
Articolul 224Pe baza darilor de seama contabile prezentate de ministere, celelalte organe centrale de stat și comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București și în urma verificării și analizarii acestora, Ministerul Finanțelor elaborează lucrările privind contul general de încheiere a exercițiului bugetar, pe care le prezintă Consiliului de Miniștri. +
Articolul 225Consiliul de Miniștri analizează lucrările înaintate de Ministerul Finanțelor și întocmește contul general de încheiere a exercițiului bugetar, pe care îl prezintă, după examinarea lui de către Consiliul Suprem al Dezvoltării Economice și Sociale, spre adoptare Marii Adunări Naționale, împreună cu coraportul de verificare al Curții Superioare de Control Financiar. +
Articolul 226(1)Marea Adunare Naționala adopta contul general de încheiere a exercițiului bugetar, cel mai tirziu pînă la finele anului următor celui la care se referă. (2)În mod asemănător, consiliile populare aproba conturile generale de încheiere a exercițiului bugetelor locale, întocmite de către comitetele sau birourile executive respective, după caz. +
Capitolul 10Atribuții și raspunderi în elaborarea și executarea bugetului de venituri și cheltuieli, bugetului de stat și a celorlalte planuri financiare +
Articolul 227(1)Consiliul de Miniștri, organ suprem al administrației de stat, exercita conducerea generală a activității în domeniul finanțelor, răspunde de elaborarea proiectului bugetului de stat, precum și de realizarea acestuia după adoptarea lui de către Marea Adunare Naționala. (2)În exercitarea atribuțiilor sale, Consiliul de Miniștri examinează, periodic, situația financiară pe economie și ramuri sau sectoare de activitate, precum și execuția bugetelor de venituri și cheltuieli, a bugetului de stat și a celorlalte planuri financiare, efectuează analiza pe ansamblul economiei a rezultatelor activității economico-financiare pe bază de bilanț, stabilește măsuri pentru menținerea echilibrului financiar, monetar și valutar, pentru întărirea continua a rolului finanțelor și creditului în economie. (3)Totodată, Consiliul de Miniștri ia măsuri pentru întărirea răspunderii în gestionarea banului public, instituirea unui regim sever de economii, de reducere a consumurilor, de combatere a oricărei forme de risipa. +
Articolul 228(1)Ministerul Finanțelor înfăptuiește politica partidului și statului în domeniul finanțelor și acționează pentru asigurarea echilibrului financiar, monetar și valutar al tarii. (2)În centrul activității Ministerului Finanțelor trebuie să stea preocuparea pentru creșterea continua a eficientei în economia naționala. +
Articolul 229Ministerul Finanțelor are următoarele atribuții, raspunzind de îndeplinirea lor: a)participa la elaborarea prognozelor și planurilor cincinale și anuale de dezvoltare economico-socială a tarii; elaborează, în colaborare cu Comitetul de Stat al Planificarii, planul financiar centralizat, propunerile de plan privind cheltuielile de producție și circulație, precum și indicatorii de eficienta economică; … b)întocmește lucrările privind elaborarea proiectului bugetului de stat; urmărește și controlează executarea în bune condiții a bugetului de stat; îndrumă și controlează întocmirea și executarea bugetului de venituri și cheltuieli al unităților; ia sau propune, după caz, măsuri pentru întărirea răspunderii în gestionarea fondurilor, folosirea rațională a acestora, înlăturarea abaterilor și întărirea disciplinei de plan și financiare; … c)colaborează cu organele centrale de sinteza la elaborarea și urmărirea executării balanței veniturilor și cheltuielilor bănești ale populației, a planurilor de credite și de casa, a balanței de plati externe și a balanței creanțelor și angajamentelor externe; … d)asigura finanțarea ramurilor economiei naționale pe baza prevederilor planului național unic, bugetului de stat și bugetului de venituri și cheltuieli; urmărește și determina utilizarea eficienta a fondurilor; … e)exercita, potrivit legii, în numele statului și pentru apărarea intereselor acestuia, controlul asupra activității economico-financiare a ministerelor, celorlalte organe centrale de stat, instituțiilor bancare, comitetelor executive ale consiliilor populare, centralelor, întreprinderilor, precum și a altor unități socialiste; … f)analizează și avizează indicatorii tehnico-economici prevăzuți în documentația legală pentru obiectivele de investiții, potrivit legii; … g)organizează, îndrumă și controlează stabilirea și încasarea veniturilor statului datorate de unitățile socialiste; îndrumă și controlează modul de stabilire a impozitelor, identificarea veniturilor și încasarea impozitelor și taxelor de la populație; … h)elaborează, pe baza și în vederea executării dispozițiilor legale, norme metodologice cu privire la planificarea financiară, executarea bugetului de stat, stabilirea și încasarea veniturilor statului, evidența contabilă a unităților socialiste; stabilește clasificatia bugetară a veniturilor și cheltuielilor; … i)participa la tratative externe în probleme financiar-valutare, de cooperare economică, precum și la organizațiile internaționale cu caracter financiar; … j)urmărește, împreună cu Ministerul Comerțului Exterior și Cooperării Economice Internaționale și Banca Română de Comerț Exterior îndeplinirea obligațiilor financiare, potrivit contractelor încheiate în cadrul acțiunilor de cooperare economică și tehnico-științifică; … k)reprezintă statul ca subiect de drepturi și obligații în fața organelor arbitrale, judecătorești, precum și în orice alte situații în care acesta participa nemijlocit în nume propriu la raporturi juridice, în cazurile în care legea nu stabilește, în acest scop, alt organ; … l)îndeplinește și celelalte atribuții prevăzute în legea sa de organizare și funcționare sau în alte dispoziții legale. … +
Articolul 230Ministerul Finanțelor participa, împreună cu Direcția Centrala de Statistica, Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, băncile și alte organe centrale interesate la organizarea evidentei avutiei naționale. +
Articolul 231Ministerul Finanțelor împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Aprovizionarii Tehnico-Materiale și Controlului Gospodăririi Fondurilor Fixe, Direcția Centrala de Statistica, băncile, celelalte organe centrale și cu ministerele, analizează sistematic, pe baza bilanțurilor contabile, rezultatele activității pe ansamblul economiei, pe ramuri și sectoare de activitate, volumul și structura stocurilor și iau sau propun măsuri pentru îmbunătățirea situației economico-financiare a unităților socialiste. +
Articolul 232Banca Naționala a Republicii Socialiste România, Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara, Banca de Investiții și Banca Română de Comerț Exterior, ca organe de stat, infaptuiesc și asigura aplicarea, în activitatea lor, a politicii partidului și statului în domeniul monetar și al creditului, potrivit prevederilor prezentei legi și ale legilor și statutelor lor de organizare și funcționare. +
Articolul 233(1)Băncile au obligația sa controleze, în numele statului și pentru apărarea intereselor acestuia, modul cum se constituie fondurile bănești și se tine evidenta acestora, modul cum sînt folosite mijloacele materiale și bănești de unitățile socialiste și sa ia măsuri pentru identificarea de noi posibilități de creștere a veniturilor, încasarea integrală și la termen a drepturilor în lei și în valută ale statului, efectuarea cheltuielilor într-un regim sever de economii și în concordanta cu destinația stabilită prin plan, asigurarea restituirii la termen a creditelor acordate. (2)Băncile acționează pentru realizarea sarcinilor ce decurg din planurile de credite și de casa și pentru încadrarea circulației bănești în limitele aprobate. Ele vor elibera fonduri numai în limitele planurilor aprobate și cu respectarea dispozițiilor legale. +
Articolul 234Băncile, fiecare în sfera sa de activitate, au următoarele atribuții, raspunzind de îndeplinirea lor: a)participa la elaborarea planului național unic de dezvoltare economico-socială; … b)exercita controlul asupra îndeplinirii de către unitățile economice a planurilor de producție, de circulație a mărfurilor și bugetelor de venituri și cheltuieli, gospodăririi fondurilor materiale și bănești, precum și asupra folosirii mijloacelor circulante, luînd măsuri operative pentru întărirea disciplinei în domeniul creditului și al decontărilor; … c)efectuează operații de creditare, decontări și alte operații bancare, precum și controlul utilizării fondului de retribuire; … d)efectuează operațiile privind executarea de casa a bugetului de stat; exercita, potrivit dispozițiilor legale, controlul realizării veniturilor statului și al efectuării cheltuielilor de la buget; … e)participa la elaborarea balanței de plati externe și la urmărirea realizării acesteia; … f)încheie aranjamente bancare în aplicarea acordurilor de plati, convențiilor de credite și a altor aranjamente financiare externe; realizează acțiuni de cooperare financiar-bancară. … +
Articolul 235Banca Naționala a Republicii Socialiste România, ca banca centrala și de emisiune, are următoarele atribuții speciale, raspunzind de îndeplinirea lor: a)emite și pune în circulație bilete de banca și monede metalice, potrivit dispozițiilor legale; … b)organizează și coordonează circulația bănească, precum și activitatea privind creditarea pe termen scurt și decontările în strinsa concordanta cu cerințele dezvoltării economiei naționale; urmărește și analizează fenomenele și tendintele conjuncturale din sfera circulației bănești și a creditului, în procesul realizării planului, actionind pentru asigurarea evoluției normale a circulației bănești și a creditelor; … c)elaborează, împreună cu băncile specializate și alte organe centrale prevăzute de dispozițiile legale, proiectele planurilor de casa și de credite pe economie, în baza sarcinilor prevăzute în planul național unic și bugetul de stat; … d)acorda băncilor specializate credite în completarea fondurilor acestora și urmărește modul cum se administrează aceste mijloace; … e)organizează operațiile privind executarea de casa a bugetului de stat, pe baza normelor date cu acordul Ministerului Finanțelor; … f)stabilește, modifica sau propune, potrivit dispozițiilor legale, împreună cu alte organe centrale, în cursul în lei al valutelor străine; organizează și efectuează, nemijlocit sau prin alte unități socialiste, schimbul valutar; … g)participa, împreună cu alte organe centrale, la elaborarea proiectelor planurilor de repartiții și de recuperari de metale prețioase; păstrează și gestionează rezerva de stat de metale prețioase; … h)exercita controlul producției, prelucrării și circulației metalelor prețioase, potrivit dispozițiilor legale; … i)îndeplinește și celelalte atribuții prevăzute în legea de organizare și statutul de funcționare. … +
Articolul 236Banca pentru Agricultura și Industrie Alimentara și Banca de Investiții, ca bănci specializate, fiecare în sfera sa de activitate, au următoarele atribuții specifice în domeniul investițiilor, raspunzind de îndeplinirea lor: a)participa la elaborarea planului de investiții și la stabilirea obiectivelor pe centrale și întreprinderi, actionind în direcția folosirii la maximum a capacităților existente și utilizării cu înaltă eficienta a fondurilor de investiții; … b)efectuează controlul asupra cererilor de mijloace bănești ale beneficiarilor de investiții, urmărind utilizarea potrivit normelor și dispozițiilor legale a fondurilor puse la dispoziția lor; … c)analizează și avizează documentațiile tehnico-economice pentru investiții, în condițiile legii; … d)organizează și efectuează operațiile de finanțare și creditare a investițiilor; controlează constituirea fondurilor de investiții și utilizarea lor potrivit destinației stabilite prin plan; … e)exercita controlul și acționează pentru realizarea planului de investiții; … f)îndeplinesc și celelalte atribuții prevăzute în legile de organizare și statutele de funcționare. … +
Articolul 237Banca Română de Comerț Exterior, ca banca specializată pentru efectuarea operațiilor cu strainatatea, are următoarele atribuții specifice, raspunzind de îndeplinirea lor: a)organizează și efectuează încasările și plățile privind operațiile de comerț exterior, administrează disponibilitățile în mijloace de plată străine; cumpara și vinde în țara și străinătate valute efective, efecte de comerț, precum și titluri și obligații străine; … b)încheie aranjamente de corespondent cu bănci și instituții financiare străine; … c)primește și acorda credite în valută din și în străinătate în care scop încheie convenții sau alte aranjamente de credit; acorda credite în valută unităților economice române cu activitate de comerț exterior, precum și societăților mixte cu sediul în țara, în conformitate cu normele legale; … d)emite efecte de comerț în favoarea unor beneficiari din străinătate și accepta efecte de comerț emise asupra sa; avalizeaza și girează efecte de comerț emise de terți, emite și primește garanții pentru aranjamente de plată în străinătate; … e)îndeplinește și celelalte atribuții prevăzute în legea de organizare și statutul de funcționare. … +
Articolul 238În exercitarea atribuțiilor lor, Banca Naționala a Republicii Socialiste România și băncile specializate elaborează, pe baza și în aplicarea dispozițiilor legale, norme metodologice cu privire la planificarea și acordarea creditelor pentru producție și circulația mărfurilor, finanțarea și creditarea investițiilor, efectuarea plăților fără numerar și a operațiilor cu numerar, efectuarea decontărilor externe, calcularea, eliberarea și controlul utilizării fondului de retribuire și cu privire la alte operații bancare. +
Articolul 239Casa de Economii și Consemnațiuni a Republicii Socialiste România, ca instituție bancară specializată în relațiile cu populația, are următoarele atribuții, raspunzind de îndeplinirea lor: a)organizează atragerea economiilor bănești ale populației; efectuează operații de primire spre păstrare a acestora și a sumelor consemnate; … b)efectuează operații de creditare a populației pentru construirea de locuințe proprietate personală și pentru cumpărarea de locuințe din fondul de stat, precum și în alte cazuri prevăzute de lege; … c)efectuează operații privind executarea de casa a bugetului de stat și alte operații de încasări și plati și asigura deservirea bancară a unităților și organizațiilor care își păstrează mijloacele bănești în conturi la C.E.C.; … d)îndeplinește și celelalte atribuții prevăzute în legea de organizare și statutul de funcționare. … +
Articolul 240(1)Cooperativele de credit acorda membrilor lor împrumuturi din fonduri proprii, în scopurile și în condițiile prevăzute de statutul lor și de alte dispoziții legale. (2)Cooperativele de credit pot efectua, pe baza convențiilor încheiate, operații de mandat pentru alte instituții. +
Articolul 241Administrația Asigurărilor de Stat are ca atribuții, de îndeplinirea cărora răspunde, organizarea activității asigurărilor de bunuri, persoane și răspundere civilă, stabilirea sau propunerea de măsuri în scopul dezvoltării continue a acestora, perfecționarea instrumentelor specifice și îmbunătățirea servirii asiguraților, precum și alte sarcini prevăzute de legea de organizare și funcționare. +
Articolul 242(1)Consiliul Financiar-Bancar, organ consultativ al Consiliului de Miniștri, analizează fenomenele și tendintele ce apar în domeniul financiar, monetar și valutar, elaborează studii și analize și prezintă propuneri de măsuri pentru traducerea în viața a politicii financiare și monetare a partidului și statului, sporirea eficientei fondurilor materiale și bănești, întărirea puterii de cumpărare a monedei naționale, folosirea activa a pirghiilor financiare. (2)Consiliul Financiar-Bancar acționează și stabilește măsuri, potrivit legii, pentru aplicarea cu fermitate a politicii financiare a Partidului Comunist Roman în economie și pentru folosirea pirghiei finanțelor în controlul activității economico-sociale. +
Articolul 243(1)Curtea Superioară de Control Financiar, organ al Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, exercita, potrivit legii sale de organizare și funcționare, controlul financiar preventiv și ulterior, urmărind respectarea hotărîrilor de partid și legilor tarii, creșterea eficientei economice și sociale a fondurilor în toate domeniile de activitate, gospodărirea judicioasă a mijloacelor materiale și bănești, întărirea disciplinei financiare, sprijinirea unităților socialiste în stabilirea de soluții și măsuri pentru prevenirea și înlăturarea deficiențelor, îmbunătățirea activității economico-financiare a acestora; exercita atribuții jurisdicționale privind răspunderea patrimonială pentru pagube aduse avutului obștesc și răspunderea administrativă pentru încălcarea dispozițiilor legale cu caracter financiar. (2)Curtea Superioară de Control Financiar orienteaza și coordonează activitatea de control financiar-bancar, asigurind unitatea de conceptie, de metoda și de desfășurare a acesteia. +
Articolul 244Ministerele și celelalte organe centrale, în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin în domeniul financiar, acționează și răspund de: a)elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli și asigurarea îndeplinirii prevederilor acestuia; realizarea integrală, pe ansamblul ministerului și pe fiecare unitate subordonata a beneficiilor și a celorlalte acumulari bănești planificate, a resurselor pentru finanțarea investițiilor, îndeplinirea la timp și în proportiile stabilite prin plan a obligațiilor privind restituirea către societate a sumelor primite pentru investiții și mijloace circulante, precum și a obligațiilor privind vărsămintele la bugetul statului; constituirea și utilizarea legală și eficienta a fondurilor; … b)creșterea eficientei produselor exportate, lucrărilor executate și serviciilor externe prestate, înfăptuirea în condiții de eficienta a acțiunilor de cooperare economică și tehnico-științifică internationala; … c)analiza pe bază de bilanț a activității economico-financiare a unităților subordonate și luarea de măsuri pentru îmbunătățirea continua a acesteia, pentru creșterea aportului ramurilor la dezvoltarea economică și socială a tarii; … d)exercitarea sistematica a controlului asupra activității unităților subordonate, pentru realizarea veniturilor și încadrarea în cheltuielile prevăzute în bugetul de venituri și cheltuieli, folosirea cu eficienta ridicată a bazei tehnico-materiale de care dispun; … e)îndeplinirea altor sarcini prevăzute prin dispoziții legale. … +
Articolul 245Comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București, municipiilor și sectoarelor municipiului București, precum și birourile executive ale consiliilor populare ale orașelor și comunelor, în îndeplinirea atribuțiilor ce le revin în domeniul financiar, acționează și răspund, după caz, de: a)asigurarea autofinantarii unităților administrativ-teritoriale prin sporirea permanenta a veniturilor proprii; … b)elaborarea și executarea în bune condiții a bugetului de venituri și cheltuieli propriu și a bugetelor de venituri și cheltuieli ale unităților administrativ-teritoriale ierarhic inferioare, precum și ale celorlalte unități subordonate; constituirea și utilizarea legală și eficienta a fondurilor; … c)elaborarea și urmărirea realizării planurilor financiare în profil teritorial; … d)organizarea, îndrumarea și controlul activității organelor locale de specialitate cu privire la stabilirea și încasarea impozitelor, taxelor și a altor venituri bugetare; … e)exercitarea sistematica a controlului activității economico-financiare a unităților subordonate în vederea intaririi autogestiunii și autogospodaririi, disciplinei de plan și financiare, precum și apărării avutului obștesc; … f)analiza bilanțurilor contabile și luarea de măsuri pentru îmbunătățirea continua a indicatorilor economici și financiari ai unităților subordonate; … g)îndeplinirea altor sarcini prevăzute de dispozițiile legale. … +
Articolul 246(1)În îndeplinirea sarcinilor în domeniul finanțelor locale, pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare județene și al municipiului București sînt organizate, ca organe locale de specialitate, administrațiile financiare, care sînt subordonate și Ministerului Finanțelor. (2)Administrațiile financiare au următoarele atribuții, raspunzind de îndeplinirea lor: a)întocmesc lucrările privind elaborarea proiectului bugetului de venituri și cheltuieli și a bugetelor locale; … b)urmăresc executarea în bune condiții a bugetului de venituri și cheltuieli, a bugetelor locale, precum și modul în care se realizează indicatorii financiari de către unitățile locale, potrivit destinației și în limitele stabilite, cu respectarea dispozițiilor legale; … c)elaborează, în colaborare cu organele de planificare teritorială și cu unitățile bancare, planul financiar în profil teritorial și urmăresc periodic realizarea acestuia; … d)participa la elaborarea proiectelor planurilor de credite și a planului de casa, precum și la urmărirea realizării acestor planuri; … e)efectuează, potrivit dispozițiilor legale, impunerea persoanelor fizice și juridice și stabilesc primele la asigurările prin efectul legii; … f)urmăresc încasarea integrală a impozitelor, taxelor și a altor venituri ale bugetelor locale, precum și a primelor la asigurările prin efectul legii; … g)organizează operațiile de finanțare și cele de evidenta a executării bugetelor locale; … h)întocmesc dări de seama asupra executării bugetelor locale și elaborează lucrările privind contul de încheiere a exercițiului bugetar; … i)participa la elaborarea lucrărilor de planificare în profil teritorial; … j)îndrumă și controlează activitatea organelor locale de specialitate ierarhic inferioare; … k)îndeplinesc și alte atribuții, potrivit dispozițiilor legale. … (3)Pe lîngă comitetele executive ale consiliilor populare municipale și birourile executive ale consiliilor populare orășenești sînt organizate circumscripții financiare sau servicii financiare, după caz, care îndeplinesc atribuțiile prevăzute la alineatul precedent, adaptate la specificul lor. +
Articolul 247(1)Coordonarea în profil teritorial a măsurilor privind aplicarea politicii partidului și statului în domeniul financiar, monetar și de credit se realizează prin comisii financiar-bancare teritoriale, ce se organizează în fiecare județ și la municipiul București. (2)Comisia financiar-bancară teritorială examinează proiectul planului financiar în profil teritorial și modul de îndeplinire a acestuia; coordonează activitatea de control privind veniturile de stat și impozitele și taxele de la populație; organizează la unitățile de interes republican și local acțiuni complexe de analiza și control privind elaborarea și fundamentarea bugetului de venituri și cheltuieli, gospodărirea resurselor materiale și bănești, respectarea disciplinei de plan și financiare și a dispozițiilor legale în domeniul prețurilor; analizează periodic modul de îndeplinire a planurilor de credite, de casa, utilizarea fondurilor de investiții și rezultatele economico-financiare ale unităților socialiste din județ; examinează probleme privind evidența contabilă și organizează modul de verificare și analiza de către organele financiar-bancare și de statistica a bilanțurilor contabile anuale ale unităților socialiste; analizează și alte probleme din domeniul financiar, monetar și de credit, care prezintă interes deosebit. +
Articolul 248Centralele și întreprinderile, în îndeplinirea obligațiilor ce le revin în domeniul financiar, acționează și răspund pentru: a)elaborarea bugetului de venituri și cheltuieli și asigurarea îndeplinirii prevederilor acestuia; realizarea integrală a beneficiilor și a celorlalte acumulari bănești planificate, a resurselor pentru finanțarea investițiilor; îndeplinirea la timp și în proportiile stabilite prin plan a obligațiilor privind restituirea către societate a sumelor primite pentru investiții și mijloace circulante, precum și a obligațiilor privind vărsămintele la bugetul statului; constituirea și utilizarea legală și eficienta a fondurilor; menținerea permanenta a capacității de plată; … b)creșterea eficientei produselor exportate, lucrărilor executate și serviciilor externe prestate; înfăptuirea în condiții de eficienta a acțiunilor de cooperare economică și tehnico-științifică internationala; … c)folosirea cu eficienta maxima, în condițiile stabilite de lege și în concordanta cu prevederile planului, a resurselor materiale și forței de muncă, a fondurilor de producție și de investiții, asigurind reducerea permanenta a cheltuielilor de producție și, îndeosebi, a celor materiale; întărirea continua a autogestiunii economico-financiare; … d)organizarea evidentei contabile și exercitarea unui control financiar riguros asupra modului în care sînt aplicate legile și hotărîrile, dispozițiile organelor ierarhic superioare și propriile hotărîri, pentru întărirea răspunderii, a ordinii și disciplinei în gospodărirea mijloacelor materiale și bănești; … e)îndeplinirea celorlalte atribuții stabilite prin Legea cu privire la organizarea și conducerea unităților socialiste de stat și prin alte dispoziții legale. … +
Articolul 249(1)Organele de conducere colectivă ale unităților socialiste asigura participarea nemijlocită a oamenilor muncii la conducerea întregii activități economico-financiare, dezbaterea și soluționarea problemelor economice și financiare importante ale unității și răspund de elaborarea și înfăptuirea măsurilor necesare pentru îndeplinirea sarcinilor de plan. (2)Consiliile oamenilor muncii au obligația să prezinte adunării generale a oamenilor muncii, pentru adoptare, bugetul de venituri și cheltuieli, analiza activității economico-financiare pe bază de bilanț, sarcinile și obiectivele pentru perioada următoare și măsurile organizatorice și tehnice în vederea realizării lor. +
Articolul 250(1)Conducătorul unității socialiste și conducătorul compartimentului financiar-contabil răspund față de stat și față de colectivul de oameni ai muncii al unității, de respectarea disciplinei de plan, contractuale și financiare, de luarea măsurilor pentru asigurarea integrității avutului obștesc, dezvoltarea și gospodărirea eficienta a resurselor materiale și bănești, avînd obligația de a refuza, în condițiile legii, orice operație patrimonială care contravine dispozițiilor legale. (2)Angajarea cheltuielilor materiale și bănești ale unității se face, potrivit legii, numai de către directorul și conducătorul compartimentului financiar-contabil al acesteia. (3)Conducătorul compartimentului financiar-contabil are obligația de a exercita controlul financiar preventiv cu privire la indicatorii de eficienta economică asupra documentației tehnico-economice, înainte de prezentarea la aprobare, urmărind, în special, asigurarea desfacerii producției pe piața interna și la export, cît și a competitivitatii acesteia sub aspectul calității și eficientei, obținerea unor indicatori de eficienta superiori celor realizați la capacitatile de producție existente similare, ținînd seama și de evoluția tehnica și economică în perspectiva, reducerea costului investițiilor. Totodată, exercita controlul financiar preventiv asupra documentației prin care se angajează plati în valută, urmărind asigurarea eficientei fondurilor utilizate și încadrarea în echilibrul financiar și valutar planificat. +
Articolul 251Conducătorul unității socialiste la numirea în funcție preia, în condițiile legii, administrarea patrimoniului unității asumîndu-și prin contract angajamentul și răspunderea de a gospodari cu grija și eficient și de a dezvolta mijloacele materiale și bănești ale unității. +
Articolul 252Conducătorul compartimentului financiar-contabil răspunde de activitatea financiar-contabila, în care scop: a)asigura, în conformitate cu dispozițiile legale, întocmirea bugetului de venituri și cheltuieli, precum și urmărirea modului de îndeplinire a indicatorilor economico-financiari și ia sau propune măsuri pentru creșterea rentabilitatii, accelerarea vitezei de rotație a mijloacelor circulante, realizarea resurselor de constituire a fondurilor proprii, gospodărirea judicioasă a acestor fonduri, a celorlalte mijloace materiale și bănești și îndeplinirea obligațiilor financiare ale unității; … b)organizează contabilitatea și întocmirea bilanțurilor contabile; … c)asigura îndeplinirea atribuțiilor ce revin compartimentului financiar-contabil cu privire la controlul financiar preventiv, controlul operativ curent și analiza pe bază de bilanț a rezultatelor activității unității; urmărește constituirea fondurilor planificate și utilizarea acestora potrivit destinației, cu respectarea dispozițiilor legale. … +
Articolul 253(1)Conducătorul compartimentului financiar-contabil, precum și organele însărcinate cu efectuarea controlului financiar preventiv vor refuza viza pentru comenzile, contractele, documentele de decontare și alte documente din care decurg obligații financiare, pentru aprovizionari peste necesar sau aferente fabricării de produse fără desfacere asigurata, precum și pentru documentele din care rezultă depășirea consumurilor normate de materiale și manopera. (2)Organele de control financiar preventiv răspund împreună cu conducerile unităților socialiste în cazul în care au acordat viza pentru aprovizionari nerationale sau pentru introducerea în fabricație a unor produse fără desfacere asigurata. +
Articolul 254Conducătorii compartimentelor de aprovizionare, producție, desfacere, organizarea muncii și ai celorlalte compartimente, fiecare în sectorul sau de activitate, au obligația să se preocupe de creșterea eficientei economice, să respecte disciplina de plan, financiară și contractuală și răspund, în condițiile legii, de stabilirea cererilor și comenzilor de materiale în stricta concordanta cu producția planificata, încadrarea în cheltuielile de producție aprobate, respectarea dispozițiilor legale privitoare la normele de consum, nivelul stocurilor, calitatea și desfacerea produselor, încadrarea și retribuirea personalului, precum și altor dispoziții care reglementează activitatea economică. +
Articolul 255Obligațiile care revin conducătorului compartimentului financiar-contabil, precum și conducătorilor celorlalte compartimente se înscriu în contractele ce se încheie la numirea lor în funcție, pe baza prevederilor prezentei legi și a altor dispoziții legale. +
Articolul 256Conducătorii unităților socialiste, celelalte persoane cu funcții de conducere, precum și personalul în subordine, fiecare în baza atribuțiilor stabilite, răspund disciplinar, material, civil, contraventional sau penal, după caz, atunci cînd nu respecta obligațiile ce le revin. +
Capitolul 11Dispoziții finale +
Articolul 257(1)Prezenta lege intră în vigoare pe data de 1 ianuarie 1973. (2)Pe aceeași dată se abroga Legea nr. 3/1949 asupra întocmirii, executării și încheierii bugetului general al Republicii Populare Române, Decretul nr. 265/1949 privind obligativitatea contractelor scrise și reglementarea plăților între întreprinderi și organizații economice, Decretul nr. 485/1954 privind autorizarea Ministerului Finanțelor de a aproba suplimentari la unele planuri financiare, precum și orice alte dispoziții contrare. +
Articolul IIModificările și completările dispuse prin prezenta lege se aplică începînd cu activitatea anului 1979. Sînt supuse obligației de restituire și sumele primite în anul 1978 de la centrale sau de la bugetul de stat pentru finanțarea investițiilor, diminuate cu amortizarea fondurilor fixe și alte resurse pentru investiții vărsate la centrale în această perioadă. –-
