pentru ratificarea Memorandumului de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind pregătirea Forţelor Armate Britanice în România, semnat la Bucureşti la 29 iulie 1996
Parlamentul României adopta prezenta lege. +
Articolul UNICSe ratifica Memorandumul de înţelegere dintre Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind pregătirea Forţelor Armate Britanice în România, semnat la Bucureşti la 29 iulie 1996.Această lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 11 septembrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE SENATULUICRISTIAN DUMITRESCUAceastă lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 6 octombrie 1997, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORANDREI IOAN CHILIMAN +
MEMORANDUM DE ÎNŢELEGEREîntre Guvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord privind pregătirea Forţelor Armate Britanice în RomâniaGuvernul României şi Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord,actionand în spiritul Parteneriatului pentru pace,urmărind întărirea bunelor relaţii în domeniul apărării şi înţelegerea reciprocă, deja existente între cele doua state,luând în considerare faptul ca România, prin Legea nr. 23/1996, a ratificat Acordul dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord şi celelalte state participante la Parteneriatul pentru pace cu privire la statutul forţelor lor şi Protocolul adiţional, încheiate la Bruxelles la 19 iunie 1995,au convenit următoarele: +
Secţiunea 1Obiectul memorandumului de înţelegerePrezentul memorandum de înţelegere stabileşte condiţiile pentru pregătirea Forţelor Armate Britanice în România. +
Secţiunea a 2-aDefiniţiiÎn sensul prezentului memorandum de înţelegere, se definesc următorii termeni:1. statul care trimite înseamnă Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord;2. statul care primeşte înseamnă România;3. forta înseamnă personalul Forţelor Armate Britanice, care ia parte la pregătire în România, în cadrul prezentului memorandum de înţelegere, împreună cu personalul civil angajat de Guvernul Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, cu excepţia apatrizilor sau a persoanelor rezidente ori cu cetăţenia statului care primeşte;4. personalul român înseamnă militarii şi personalul civil al Armatei României, desemnaţi sa sprijine pregătirea Forţelor Armate Britanice în cadrul prezentului memorandum de înţelegere.5. echipament militar înseamnă armamentul individual şi de grup, munitia (reală, de manevra şi de marcare a focului), explozivii, mijloacele de lupta şi de transport, aparatura tehnica şi alte materiale pentru folosinţă militară. +
Secţiunea a 3-aProgramul pregătirii1. Cererea pentru pregătirea unităţilor britanice va fi înaintată, în forma scrisă, ministerului apărării naţionale al statului care primeşte, până la sfârşitul lunii iunie a anului care precede anul în care se va desfăşura pregătirea. Aceasta cerere va cuprinde, în mod deosebit, date referitoare la perioada planificata şi la locul de desfăşurare, precum şi la obiectivul şi scopul pregătirii. Cererea va mai cuprinde date despre tipul echipamentului militar ce va fi folosit şi despre efectele posibile ale folosirii acestuia asupra mediului înconjurător.2. Pregătirea unităţilor militare britanice se va desfăşura în conformitate cu programul stabilit de organele militare abilitate ale statului care trimite, în limitele obiectivului şi scopurile acestei pregatiri, convenite prin aranjamente cu organele militare abilitate ale statului care primeşte, cu cel puţin 6 luni înaintea datei planificate de începere a pregătirii.3. Pregătirea efectivelor militare britanice se va desfăşura pe terenurile de instrucţie, poligoanele de tragere şi în cadrul unităţilor militare puse la dispoziţie de către statul care primeşte.4. Comandantul unităţii militare britanice va conduce pregătirea forţei în limitele stabilite de prezentul memorandum de înţelegere. +
Secţiunea a 4-aStatutul forţei1. Membrii forţei vor respecta legile, organizarea militară şi obiceiurile statului care primeşte şi nu vor desfăşura nici o activitate care contravine prezentului memorandum de înţelegere, în mod deosebit activităţi comerciale sau politice pe teritoriul statului care primeşte.2. Fără a aduce prejudicii prevederilor paragrafului 1 al prezentei secţiuni, membrii forţei, în orice moment al prezentei lor pe teritoriul statului care primeşte, vor rămâne sub comanda şi controlul esaloanelor superioare ale forţei, vor respecta acele legi şi reglementări ale statului care trimite, care sunt aplicabile acestora. +
Secţiunea a 5-aJurisdicţia penală şi disciplinarăÎn concordanta cu prevederile Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord cu privire la statutul forţelor lor, încheiat la Londra la 19 iunie 1951, denumit în continuare NATO/SOFA, pe care România le aplica în baza Legii nr. 23/1996 pentru ratificarea Acordului dintre statele părţi la Tratatul Atlanticului de Nord şi celelalte state participante la Parteneriatul pentru pace cu privire la statutul forţelor lor şi a Protocolului adiţional, încheiat la Bruxelles la 19 iunie 1995, se vor aplica următoarele:1. a) Autorităţile militare ale statului care trimite vor avea dreptul sa exercite, în cadrul statului care primeşte, jurisdicţia penală şi disciplinară care le este conferita de legea statului care trimite, în privinta membrilor forţei.b) Autorităţile statului care primeşte vor exercita jurisdicţia penală şi disciplinară asupra membrilor forţei, în ceea ce priveşte infracţiunile comise pe teritoriul statului care primeşte şi incriminate de legea acestui stat. … 2. a) Autorităţile militare ale statului care trimite vor avea dreptul de a exercita jurisdicţia exclusiva asupra membrilor forţei, în ceea ce priveşte infracţiunile, inclusiv cele referitoare la securitatea sa, ce pot fi incriminate de legea statului care trimite, dar nu şi de legea statului care primeşte.b) Autorităţile statului care primeşte vor avea dreptul de a exercita jurisdicţia exclusiva asupra membrilor forţei, în ceea ce priveşte infracţiunile, inclusiv cele referitoare la securitatea acestui stat, pedepsite de legea sa, dar nu şi de legea statului care trimite. … c) Pentru scopurile prezentului paragraf şi ale paragrafului 3 ale prezentei secţiuni, o infracţiune împotriva securităţii statului va include: … (i) trădarea de patrie;(îi) sabotajul, spionajul sau încălcarea oricărei legi referitoare la secretele oficiale ale acestui stat sau la secretele privind apărarea naţionala a acestui stat.3. În cazul în care dreptul de a exercita jurisdicţia este concurent, se vor aplica următoarele reguli:a) Autorităţile militare ale statului care trimite vor avea dreptul de exercitare, cu prioritate, a jurisdicţiei asupra unui membru al forţei, în ceea ce priveşte: … (i) infracţiunile îndreptate numai împotriva proprietăţii sau securităţii acestui stat sau infracţiunile îndreptate numai împotriva persoanei sau proprietăţii unui alt membru al forţei;(îi) infracţiunile care decurg din orice fapta sau omisiune produsă în îndeplinirea îndatoririlor oficiale.b) În cazul oricărei alte infracţiuni decât cele prezentate în paragraful 3 a) al acestei secţiuni, autorităţile statului care primeşte vor avea dreptul de a exercita, cu prioritate, jurisdicţia. … c) Dacă statul care are dreptul prioritar decide sa nu îşi exercite jurisdicţia, acesta va informa autorităţile celuilalt stat, de îndată ce va fi posibil. … Autorităţile statului care are dreptul prioritar de jurisdicţie vor lua în considerare, cu bunavointa, cererea de renunţare la acest drept, formulată de autorităţile celuilalt stat, în cazul în care acest alt stat considera ca o astfel de renunţare este de importanţa deosebită.4. Prevederile paragrafelor 1-3 ale prezentei secţiuni nu vor implica nici un drept, pentru autorităţile militare ale statului care trimite, de a-şi exercită jurisdicţia asupra persoanelor care sunt cetăţeni ai statului care primeşte sau rezidenţi permanenţi ai acestui stat, în afară cazului când aceştia sunt membri ai forţei.5. a) Autorităţile statului care trimite şi ale statului care primeşte îşi vor acorda sprijin reciproc pentru arestarea membrilor forţei pe teritoriul statului care primeşte şi pentru predarea lor autorităţii care urmează să-şi exercite jurisdicţia în conformitate cu prevederile de mai sus.b) Autorităţile statului care primeşte vor notifica prompt autorităţilor militare ale statului care trimite despre arestarea oricărui membru al forţei. … c) În cazul în care statul care primeşte urmează să-şi exercite jurisdicţia asupra unui membru al forţei, conform paragrafelor 1-3 ale prezentei secţiuni, acesta urmează sa rămână în custodia statului care trimite, până în momentul în care va fi pus sub acuzaţie de statul care primeşte. … 6. a) Autorităţile statului care trimite şi ale statului care primeşte îşi vor acorda sprijin reciproc pentru efectuarea tuturor investigatiilor necesare cu privire la infracţiuni, precum şi în strângerea şi administrarea probelor, inclusiv în sechestrarea şi, atunci când este cazul, în predarea obiectelor având legătură cu infracţiunea. Predarea unor astfel de obiecte poate fi facuta cu condiţia înapoierii lor într-un termen stabilit de autoritatea care le preda.b) Autorităţile statului care trimite şi ale statului care primeşte îşi vor notifica reciproc decizia luată, în toate cazurile în care exista drepturi concurente de a exercita jurisdicţia. … 7. Autorităţile statului care primeşte vor examina, cu bunavointa, orice cerere de sprijin din partea autorităţilor statului care trimite, privind executarea unei pedepse cu închisoarea, decisa de autorităţile statului care trimite, în conformitate cu prevederile acestei secţiuni, pe teritoriul statului care primeşte.8. Atunci când un acuzat a fost judecat, în conformitate cu prevederile acestei secţiuni, de către autorităţile statului care primeşte sau ale statului care trimite, şi a fost achitat sau a fost condamnat şi îşi executa sau şi-a executat pedeapsa sau a fost gratiat, acesta nu va putea fi judecat din nou, de către autorităţile celuilalt stat, pentru aceeaşi infracţiune pe acelaşi teritoriu. Cu toate acestea, nimic din acest paragraf nu va împiedica autorităţile militare ale statului care trimite sa judece pe un membru al forţei, pentru orice încălcare a regulilor de disciplina decurgând dintr-o acţiune sau omisiune care a constituit o infracţiune pentru care el a fost judecat de către autorităţile statului care primeşte.9. Ori de câte ori un membru al forţei este pus sub urmărire penală sub jurisdicţia statului care primeşte, el va avea dreptul:a) la o judecata prompta şi rapida; … b) de a fi informat, înaintea procesului, de acuzatia sau de acuzatiile concrete care i se aduc; … c) de a fi confruntat cu martorii care îl acuza; … d) ca martorii, care pot depune în favoarea sa, să fie constransi să se prezinte în instanţa, dacă aceştia se afla sub jurisdicţia statului care primeşte; … e) să aibă un apărător desemnat de el sau un apărător care să-i acorde asistenţa gratuita, în condiţiile legale existente la acea data în statul care primeşte; … f) dacă el considera necesar, sa beneficieze de serviciile unui translator competent; şi … g) sa comunice cu reprezentantul autorităţilor statului care trimite şi, când regulile de procedura permit, acesta să fie prezent la proces. … 10. În cazul în care, în conformitate cu prevederile acestei secţiuni, statul care primeşte are dreptul de a-şi exercită jurisdicţia asupra unui membru al forţei, aceasta jurisdicţie va fi exercitată în cadrul sistemului de drept comun, aplicabil civililor statului care primeşte, şi nu va fi exercitat în cadrul sistemului justiţiei penale, aplicabil membrilor forţelor armate ale statului care primeşte. +
Secţiunea a 6-aFuncţiile poliţieneşti1. Autorităţile statului care trimite vor avea dreptul de a exercita funcţii poliţieneşti asupra membrilor forţei. Aceste funcţii pot fi preluate de membrii forţei, stabiliţi de autorităţile statului care trimite pentru a le îndeplini, şi care vor fi denumiţi, în continuare, poliţie militară.2. Poliţia militară a statului care trimite va avea dreptul sa exercite funcţiile poliţieneşti descrise în paragraful 1 al acestei secţiuni, oriunde pe teritoriul statului care primeşte, unde se afla membrii forţei, în terenurile de instrucţie sau în altă parte.Autorităţile statului care trimite şi cele ale statului care primeşte vor colabora strâns în privinta modului în care funcţiile poliţieneşti vor fi exercitate.3. În exercitarea funcţiilor poliţieneşti prevăzute în paragrafele 1 şi 2 ale prezentei secţiuni, poliţia militară poate lua toate măsurile adecvate pentru a menţine ordinea, disciplina şi securitatea în rândul membrilor forţei.4. Poliţia militară, în conformitate cu aranjamentele convenite, decurgând din prevederile secţiunii a 3-a paragraful 2 al prezentului memorandum de înţelegere, va avea dreptul sa întreprindă măsuri adecvate de protejare a persoanei şi bunurilor membrilor forţei, precum şi a proprietăţii aparţinând statului care trimite, şi care au fost aduse pe teritoriul statului care primeşte, în scopuri legate de prezentul memorandum de înţelegere. Autorităţile statului care trimite şi cele ale statului care primeşte vor colabora strâns în legătură cu modul în care acest drept este exercitat.5. Poliţia militară şi organele de ordine publică ale ministerului de interne al statului care primeşte sunt, de asemenea, autorizate sa îndeplinească funcţii poliţieneşti, referitoare la forta, potrivit aranjamentelor convenite în prealabil.6. Dacă cetăţenii români sunt prinsi în flagrant într-o acţiune împotriva membrilor sau echipamentului militar al forţei şi sunt reţinuţi de poliţia militară a forţei, aceştia vor fi transferati, fără întârziere, autorităţilor statului care primeşte. +
Secţiunea a 7-aTrecerea frontierei naţionale1. Membrii forţei vor fi scutiţi de îndeplinirea cerinţelor referitoare la vize şi controlul imigratiei, la intrarea sau ieşirea în şi de pe teritoriul statului care primeşte, în conformitate cu art. III al NATO/SOFA.2. La trecerea frontierei şi pe timpul şederii pe teritoriul statului care primeşte, membrilor forţei li se cere să aibă asupra lor un pasaport valabil şi un act personal de identitate, emis de statul care trimite, care să cuprindă numele şi prenumele, data naşterii, gradul, numărul de înmatriculare pe care orice membru al forţei îl are, funcţia şi o fotografie. Actul de identitate sau pasaportul trebuie prezentat la cererea organelor autorizate ale statului care primeşte.3. Membrii forţei vor fi exceptaţi de la reglementările statului care primeşte, referitoare la înregistrarea şi controlul străinilor. Membrii forţei nu pot obţine dreptul de rezidenţă permanenta în statul care primeşte.4. Echipamentul militar şi celelalte materiale aduse de statul care trimite, pe teritoriul statului care primeşte, în scopuri conexe pregătirii membrilor forţei, trebuie declarate autorităţilor abilitate ale statului care primeşte cu cel puţin 30 de zile înaintea datelor de sosire planificate. O astfel de declaraţie va conţine o definire a tipurilor şi cantităţilor de armament, muniţii, tehnica militară şi alte materiale, datele de sosire şi de plecare, planificate conform aranjamentelor convenite.5. Echipamentul militar şi alte materiale aduse de statul care trimite, pe teritoriul statului care primeşte, în scopuri conexe cu pregătirea membrilor forţei, vor fi scutite de orice formă de vama sau taxa, la intrarea sau ieşirea în şi de pe teritoriul statului care primeşte.6. Bunurile personale, în cantităţi rezonabile şi numai pentru uz personal, aduse/scoase pe/de pe teritoriul statului care primeşte, de către membrii forţei, vor fi scutite de orice formă de vama sau taxa.7. Echipamentul militar şi alte materiale aduse de statul care trimite, pe teritoriul statului care primeşte, care nu au fost folosite pe perioada pregătirii, trebuie scoase de pe teritoriul statului care primeşte, pe durata perioadei specificate în paragraful 4 al acestei secţiuni, nu mai târziu de 30 de zile de la ultima zi de pregătire.8. Echipamentul militar care nu a fost scos conform paragrafului anterior va fi supus plăţilor, taxelor şi costurilor conform legislaţiei statului care primeşte. Face excepţie de la prevederile acestui paragraf echipamentul militar transferat statului care primeşte. +
Secţiunea a 8-aTaxeleMembrii forţei vor fi exceptaţi, în statul care primeşte, de la orice formă de taxa pe salariu şi alte venituri primite ca membri ai forţei sau pe bunurile mobile aflate în proprietate, a căror prezenta în statul care primeşte se datorează în exclusivitate îndeplinirii sarcinilor în conformitate cu prezentul memorandum de înţelegere. +
Secţiunea a 9-aAsistenţa medicală şi stomatologica1. Dacă forta nu dispune de facilităţi medicale ori stomatologice corespunzătoare, membrii acesteia vor beneficia de asistenţa medicală şi stomatologica, asigurata de autorităţile militare ale statului care primeşte, inclusiv de spitalizare, în aceleaşi condiţii cu personalul similar al statului care primeşte.2. Dacă un membru al forţei trebuie transportat la o clinica medicală sau stomatologica, iar statul care trimite nu dispune de mijloace de transport, statul care primeşte, la cererea statului care trimite, va asigura mijlocul de transport necesar.3. Statul care trimite va rambursa statului care primeşte toate cheltuielile efectuate în legătură cu prevederile paragrafelor 1 şi 2 ale acestei secţiuni. +
Secţiunea a 10-aUniforma, armamentul şi munitia1. Membrii forţei vor purta, de regula, uniforma lor naţionala. Unităţile şi formaţiunile constituite ale forţei vor purta uniforma la trecerea frontierei statului care primeşte.2. Pe timpul cat se afla pe terenul de instrucţie, precum şi pe timpul tranzitarii de la frontiera de stat la terenul de instrucţie, membrii forţei au dreptul să deţină asupra lor şi sa transporte armament, munitie şi explozivi, în condiţiile în care sunt autorizaţi prin reglementări proprii şi în concordanta cu aranjamentele convenite. Autorităţile statului care trimite vor lua în considerare în mod favorabil solicitarile statului care primeşte, legate de aceasta problema. +
Secţiunea a 11-aSiguranţa în poligoaneForta va respecta regulile referitoare la trageri, ale statului care primeşte.Comandantul forţei răspunde de respectarea acestor reguli şi este obligat să-şi informeze subordonatii asupra lor. +
Secţiunea a 12-aRegimul autovehiculelor1. În conformitate cu paragraful 2 al acestei secţiuni, membrii forţei vor avea dreptul sa conducă vehiculele militare ale statului care trimite şi sa conducă vehicule proprietate personală, inclusiv vehicule închiriate, pe teritoriul statului care primeşte, pentru îndeplinirea atribuţiilor lor pe durata pregătirii.2. Statul care primeşte va considera valabil, fără alt test sau taxa, orice permis de conducere emis unui membru al forţei de către statul care trimite.3. Statul care trimite îşi va asigura propriile vehicule militare ce vor fi prezente pe teritoriul statului care primeşte.4. Legea statului care primeşte, referitoare la asigurarea autovehiculelor particulare, se va aplica pentru folosirea de către un membru al forţei a autovehiculelor proprietate personală, inclusiv a celor închiriate pe teritoriul statului care primeşte.5. Vehiculele militare ale forţei şi vehiculele menţionate în paragraful 4 al acestei secţiuni vor respecta reglementările privind deplasarea vehiculelor militare ale statului care primeşte.6. Transportul rutier, feroviar, aerian şi naval al forţei pe teritoriul statului care primeşte, inclusiv al echipamentului militar, în scopurile prezentului memorandum de înţelegere, se va desfăşura în conformitate cu acordurile internaţionale la care ambele state sunt părţi. +
Secţiunea a 13-aReclamaţii1. Statul care trimite şi statul care primeşte vor renunţa la orice reclamaţie, unul împotriva celuilalt, în cazul unei daune provocate, ca stat, prin decesul sau ranirea unui militar ori a unui salariat civil, folosit de armata, dacă decesul sau ranirea a fost provocată de un militar al armatei celuilalt stat sau de un salariat civil al acelui stat, care însoţeşte armata, dacă militarul sau civilul acţiona pentru îndeplinirea atribuţiilor lui, legate de pregătirea membrilor forţei. Dacă, în condiţiile de mai sus, se provoacă pagube proprietăţilor statului care primeşte ori celor ale statului care trimite, sau mediului înconjurător al statului care primeşte, orice reclamaţie va fi înaintată în forma prezentată în secţiunea a 16-a.2. Statul care primeşte va prelua, adjudeca şi rezolva, în concordanta cu legile proprii, reclamaţiile unei a treia părţi (altele decât reclamaţiile contractuale şi cele pentru care se aplică paragraful 4 al acestei secţiuni), provocate de acţiuni sau omisiuni ale membrilor forţei, în îndeplinirea sarcinilor oficiale, sau de oricare alta acţiune, omisiune sau eveniment, pentru care statul care trimite răspunde legal pentru provocare de deces, ranire ori pagube pe teritoriul statului care primeşte. În sensul acestui paragraf, o a treia parte nu va fi statul care trimite, statul care primeşte sau alt membru al forţei. Un membru al forţei nu va fi subiect al vreunei proceduri de impunere a vreunei sentinţe împotriva sa, în statul care primeşte, în cazuri provocate de executarea atribuţiilor sale oficiale.3. Reclamaţiile apărute în legătură cu prevederile paragrafului 2 al acestei secţiuni vor fi aduse la cunoştinţa autorităţilor statului care trimite, imediat după primire, de către autorităţile statului care primeşte. Statul care primeşte nu va accepta rezolvarea finala a acestor reclamaţii, fără a se consulta în prealabil cu statul care trimite. Orice diferende în legătură cu răspunderea legală şi mărirea compensaţiilor vor fi rezolvate în modul stabilit în secţiunea a 16-a.4. Fără a prejudicia competenţa tribunalului statului care primeşte, intentarea unei acţiuni împotriva unui membru al forţei, în cazul unor reclamaţii apărute în urma unor acţiuni deturnate de la scopurile activităţii sau a unor omisiuni, în statul care primeşte, dar nu pe timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu, autorităţile statului care trimite pot oferi o plata ex gratia pentru a închide cazul. +
Secţiunea a 14-aProceduri de notificare a pagubelor1. Dacă un membru al forţei este rănit sau decedează, în condiţii în care ranirea sau decesul nu este evident imediat pentru autorităţile statului care trimite, autorităţile statului care primeşte vor notifica acest caz, fără întârziere, atasatului apărării al statului care trimite.2. Autorităţile statului care trimite şi ale statului care primeşte îşi vor transmite unele altora, imediat, un raport asupra oricărui accident soldat cu ranirea sau decesul oricărui membru al forţei. Autorităţile statului care trimite şi ale statului care primeşte îşi vor transmite, de asemenea, unele altora, cat mai repede posibil, copii de pe rapoartele privind accidentele militare şi declaraţiile martorilor, referitoare la asemenea accidente, şi vor coopera în elaborarea şi finalizarea rapoartelor menţionate. +
Secţiunea a 15-aAspecte financiarePlata pentru pregătirea forţei în statul care primeşte va fi în sarcina statului care trimite. Statul care primeşte şi statul care trimite vor conveni asupra aspectelor financiare, pentru fiecare perioada de pregătire în parte. +
Secţiunea a 16-aSoluţionarea diferendelorOrice diferend de interpretare sau de aplicare a prezentului memorandum de înţelegere va fi rezolvat prin consultări directe între statul care trimite şi statul care primeşte. +
Secţiunea a 17-aDurata, expirare şi amendamente1. Prezentul memorandum de înţelegere va fi ratificat în conformitate cu legile statului care trimite şi ale statului care primeşte.2. Fiecare stat poate aduce oricând amendamente prezentului memorandum de înţelegere. Amendamentele sunt parte integrantă a prezentului memorandum de înţelegere şi vor intra în vigoare conform paragrafului 4 al prezentei secţiuni.3. Prezentul memorandum de înţelegere se încheie pe o perioadă nedeterminată, până când unul dintre state va notifica, în scris, pe canale diplomatice, cu cel puţin 6 (şase) luni înainte de încetarea valabilităţii, intenţia sa de a-l denunta.4. Prezentul memorandum de înţelegere va intra în vigoare la data ultimei notificări transmise pe canale diplomatice, prin care statul care primeşte şi statul care trimite se informează reciproc asupra îndeplinirii procedurilor legale interne cu privire la intrarea în vigoare a memorandumului de înţelegere.Semnat la Bucureşti la 29 iulie 1996, în doua exemplare originale, fiecare în limbile română şi engleza, ambele texte fiind egal autentice.Pentru Guvernul României,Gheorghe Tinca,ministrul apărării naţionalePentru Guvernul RegatuluiUnit al Marii Britaniişi Irlandei de Nord,Michael Portillo,secretar de stat pentru apărare––––––
