privind soluţionarea conflictelor de muncă(actualizată la data de 30 aprilie 2011*)
–––-Parlamentul României adoptă prezenta lege. +
Capitolul IDispoziţii generale +
Articolul 1(1) Raporturile de muncă stabilite intre salariaţi şi unitatile la care aceştia sunt încadraţi se desfasoara cu respectarea prevederilor legale, precum şi in condiţiile negociate prin contractele colective şi individuale de muncă. … (2) Încălcarea de catre una dintre parti a obligaţiilor care ii revin potrivit alin. (1) atrage răspunderea juridica a acesteia. … +
Articolul 2In sensul prezentei legi, termenii de mai jos au următoarea semnificaţie:a) unitate desemnează persoana juridica care utilizeaza munca prestata de salariaţi; … b) salariat desemnează persoana fizica ce desfasoara o activitate in cadrul unei unităţi, in temeiul unui contract individual de muncă. … +
Articolul 3Conflictele dintre salariaţi şi unitatile la care sunt încadraţi, cu privire la interesele cu caracter profesional, social sau economic ori la drepturile rezultate din desfăşurarea raporturilor de muncă, sunt conflicte de muncă. Salariaţii şi unitatile au obligaţia sa soluţioneze conflictele de muncă prin buna înţelegere sau prin procedurile stabilite de lege. +
Articolul 4Conflictele de muncă ce au ca obiect stabilirea condiţiilor de muncă cu ocazia negocierii contractelor colective de muncă sunt conflicte referitoare la interesele cu caracter profesional, social sau economic ale salariaţilor, denumite in continuare conflicte de interese. +
Articolul 5Conflictele de muncă ce au ca obiect exercitarea unor drepturi sau îndeplinirea unor obligaţii decurgând din legi sau din alte acte normative, precum şi din contractele colective sau individuale de muncă sunt conflicte referitoare la drepturile salariaţilor, denumite in continuare conflicte de drepturi. +
Articolul 6(1) Persoanele fizice care desfasoara o activitate in baza unui contract individual de muncă la un angajator, persoana fizica, au calitatea de salariat. … (2) Conflictele de muncă dintre angajatori, persoane fizice, şi salariaţii acestora se solutioneaza potrivit dispoziţiilor prezentei legi. … +
Capitolul IIModul de soluţionare a conflictelor de interese +
Secţiunea 1Conflictele de interese +
Articolul 7(1) Dreptul salariaţilor la negocieri colective, precum şi posibilitatea acestora de a revendica condiţii normale de muncă sunt garantate de lege. … (2) Orice conflict de muncă ce intervine intre salariaţi şi unităţi in legatura cu începerea, desfăşurarea şi încheierea negocierilor colective se solutioneaza de catre parti potrivit procedurilor reglementate prin prezenta lege. … +
Articolul 8Nu pot constitui obiect al conflictelor de interese revendicările salariaţilor pentru a căror rezolvare este necesara adoptarea unei legi sau a altui act normativ. +
Articolul 9(1) Conflictele de interese pot avea loc: … a) la nivelul unităţilor; … b) la nivelul grupurilor de unităţi, al ramurilor ori la nivel naţional. … (2) Conflictele de interese pot avea loc şi la nivelul unor subunitati, compartimente sau al unor grupuri de salariaţi care exercita aceeaşi profesie in aceeaşi unitate, in masura in care intre partenerii la negocieri s-a convenit ca aceştia sa isi stabilească, in mod distinct, in contractul colectiv, condiţiile de muncă. … +
Articolul 10(1) In conflictele de interese la nivel de unitate salariaţii sunt reprezentaţi de sindicatele reprezentative, potrivit legii. … (2) La nivelul unităţilor in care nu sunt constituite sindicate reprezentative in sensul alin. (1), iar salariaţii şi-au ales persoanele care sa ii reprezinte la negocieri, aceleaşi persoane ii reprezinta şi in cazul conflictelor de interese, in masura in care acestea îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 20 alin. (2). … (3) Prevederile alin. (1) şi (2) se aplica in mod corespunzător şi in ceea ce priveşte reprezentarea salariaţilor in cazul unor conflicte de interese la nivelul subunităţilor, al compartimentelor sau al grupurilor de salariaţi care exercita aceeaşi profesie in aceeaşi unitate. … +
Articolul 11(1) In cazul conflictelor de interese la nivel de grup de unităţi, de ramura sau la nivel naţional, salariaţii sunt reprezentaţi de organizaţiile sindicale reprezentative care participa la negocierile colective. … (2) Conflictele de interese la nivel de grup de unităţi, de ramura şi la nivel naţional pot avea loc numai dupa înregistrarea prealabila a acestora la unitatile componente ale structurilor respective, potrivit legii. Negocierea, medierea şi arbitrarea acestor conflicte de interese se vor face intre organizaţiile sindicale şi patronale reprezentative la nivel de grup de unităţi, de ramura şi la nivel naţional, dupa caz. … +
Secţiunea a 2-aDeclanşarea conflictelor de interese +
Articolul 12Conflictele de interese pot fi declanşate in următoarele situaţii:a) unitatea refuza sa înceapă negocierea unui contract colectiv de muncă, in condiţiile in care nu are încheiat un contract colectiv de muncă sau contractul colectiv de muncă anterior a încetat; … b) unitatea nu accepta revendicările formulate de salariaţi; … c) unitatea refuza nejustificat semnarea contractului colectiv de muncă, cu toate ca negocierile au fost definitivate; … d) unitatea nu isi îndeplineşte obligaţiile prevăzute de lege de a începe negocierile anuale obligatorii privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă. … e) in caz de divergenta la negocierea anuala obligatorie privind salariile, durata timpului de lucru, programul de lucru şi condiţiile de muncă. … ––––Litera e) a art. 12 a fost introdusa de pct. 1 al articolului unic din LEGEA nr. 261 din 19 iulie 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 493 din 24 iulie 2007. +
Articolul 13(1) Pe durata valabilităţii unui contract colectiv de muncă salariaţii nu pot declanşa conflicte de interese. … (2) Fac excepţie de la regula prevazuta la alin. (1) situaţiile prevăzute la art. 12 lit. d) şi e). … ––––Alin. (2) al art. 13 a fost modificat de pct. 2 al articolului unic din LEGEA nr. 261 din 19 iulie 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 493 din 24 iulie 2007. +
Articolul 14(1) In toate cazurile in care intr-o unitate exista premisele declanşării unui conflict de interese, sindicatele reprezentative sau, in cazul in care in unitate nu este organizat un astfel de sindicat, reprezentanţii aleşi ai salariaţilor vor sesiza unitatea despre aceasta situaţie. … (2) Sesizarea se va face in scris, cu precizarea revendicărilor salariaţilor, inclusiv a motivării acestora, precum şi a propunerilor de soluţionare. Conducerea unităţii este obligata sa primeasca şi sa înregistreze sesizarea astfel formulata. … (3) Cerinta prevazuta la alin. (2) se considera indeplinita şi daca revendicările salariaţilor, motivarea acestora şi propunerile de soluţionare sunt exprimate de sindicatul reprezentativ sau de catre reprezentanţii aleşi ai salariaţilor cu ocazia primirii la conducerea unităţii şi daca discuţiile purtate au fost consemnate intr-un proces-verbal. … +
Articolul 15Conducerea unităţii are obligaţia de a răspunde in scris sindicatelor sau, in lipsa acestora, reprezentanţilor salariaţilor, in termen de doua zile lucrătoare de la primirea sesizării, cu precizarea punctului de vedere pentru fiecare dintre revendicările formulate. +
Articolul 16In situaţia in care unitatea nu a răspuns la toate revendicările formulate sau, desi a răspuns, sindicatele nu sunt de acord cu punctul de vedere precizat, conflictul de interese se considera declanşat. +
Secţiunea a 3-aConcilierea conflictelor de interese +
Articolul 17In cazul in care conflictul de interese a fost declanşat in condiţiile prevăzute la art. 16 sindicatul reprezentativ sau, dupa caz, reprezentanţii salariaţilor sesizează Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, prin organele sale teritoriale – direcţiile generale de muncă şi protecţie sociala, in vederea concilierii. +
Articolul 18(1) Sesizarea pentru concilierea conflictului de interese se formulează in scris şi va cuprinde, in mod obligatoriu, cel putin următoarele menţiuni: … a) unitatea la care s-a declanşat conflictul de interese, cu indicarea sediului şi a numelui conducătorului; … b) obiectivul conflictului de interese şi motivarea acestuia; … c) dovada îndeplinirii cerinţelor prevăzute la art. 14-16; … d) indicarea persoanelor delegate sa reprezinte la conciliere sindicatul reprezentativ sau, dupa caz, salariaţii. … (2) Sesizarea se depune in doua exemplare la direcţia generala de muncă şi protecţie sociala in a carei raza teritoriala isi are sediul unitatea şi trebuie sa fie datata şi semnata de conducerea sindicatului reprezentativ sau, dupa caz, de reprezentanţii salariaţilor. … +
Articolul 19In termen de 24 de ore de la înregistrarea sesizării Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale desemnează delegatul sau pentru participare la concilierea conflictului de interese, care are obligaţia sa ia următoarele masuri:a) comunicarea sesizării unităţii in termen de 48 de ore de la desemnarea sa; … b) convocarea partilor la procedura de conciliere la un termen ce nu poate depăşi 7 zile de la înregistrarea sesizării. … +
Articolul 20(1) Pentru susţinerea intereselor lor la conciliere sindicatele reprezentative sau, dupa caz, salariaţii aleg o delegaţie formata din 2-5 persoane, care va fi imputernicita in scris sa participe la concilierea organizata de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. Din delegaţia sindicatului pot face parte şi reprezentanţi ai federaţiei sau ai confederaţiei la care sindicatul este afiliat. … (2) Poate fi aleasa ca delegat al sindicatelor reprezentative sau, dupa caz, al salariaţilor orice persoana care îndeplineşte următoarele condiţii: … a) a împlinit varsta de 21 de ani; … b) este salariat al unităţii sau reprezinta federaţia ori confederaţia sindicala la care sindicatul ce organizează conflictul de interese este afiliat; … c) nu a fost condamnata pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 87. … +
Articolul 21Pentru susţinerea punctului de vedere al unităţii conducătorul acesteia, daca nu participa personal, va desemna printr-o împuternicire scrisa o delegaţie compusa din 2-5 persoane care sa participe la conciliere. +
Articolul 22(1) La data fixata pentru conciliere delegatul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale verifica împuternicirile delegaţilor partilor şi stăruie ca aceştia sa acţioneze pentru a se realiza concilierea. … (2) Susţinerile partilor şi rezultatul dezbaterilor se consemneaza intr-un proces-verbal, semnat de catre parti şi de delegatul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. … (3) Procesul-verbal se întocmeşte in 3 exemplare, cate unul pentru delegaţii sindicatului reprezentativ sau, dupa caz, ai salariaţilor, pentru conducerea unităţii şi pentru delegatul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. … +
Articolul 23In cazul in care, in urma dezbaterilor se ajunge la un acord cu privire la soluţionarea revendicărilor formulate, părţile vor definitiva contractul colectiv de muncă, conflictul de interese fiind astfel încheiat. +
Articolul 24In situaţiile in care acordul cu privire la soluţionarea conflictului de interese este numai parţial, in procesul-verbal se vor consemna revendicările asupra cărora s-a realizat acordul şi cele ramase nesoluţionate, impreuna cu punctele de vedere ale fiecărei parti referitoare la acestea din urma. +
Articolul 25Rezultatele concilierii menţionate la art. 23 şi 24 vor fi aduse la cunostinta salariaţilor de catre cei care au facut sesizarea pentru efectuarea concilierii. +
Secţiunea a 4-aMedierea conflictelor de interese +
Articolul 26In cazul in care conflictul de interese nu a fost soluţionat ca urmare a concilierii organizate de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, părţile pot hotărî, prin consens, iniţierea procedurii de mediere. +
Articolul 27(1) Mediatorii sunt aleşi de comun acord de catre părţile aflate in conflict de interese dintre persoanele care au calitatea de mediator. … (2) Mediatorii sunt numiţi anual de ministrul muncii şi protecţiei sociale, cu acordul Consiliului Economic şi Social. … +
Articolul 28(1) Procedura de mediere a conflictelor de interese se stabileşte prin contractul colectiv de muncă încheiat la nivel naţional. … (2) Durata medierii nu poate depăşi 30 de zile calculate de la data la care mediatorul ales a acceptat medierea conflictului de interese. … +
Articolul 29Părţile aflate in conflict de interese au obligaţia de a pune la dispoziţie a mediatorului datele necesare pentru îndeplinirea misiunii sale. Mediatorul are dreptul sa convoace părţile şi sa le ceara relaţii scrise cu privire la revendicările formulate. +
Articolul 30La încheierea misiunii sale mediatorul are obligaţia sa întocmească un raport cu privire la situaţia conflictului de interese, sa isi precizeze părerea cu privire la eventualele revendicări ramase nesoluţionate; raportul va fi transmis fiecărei parti, precum şi Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale. +
Articolul 31(1) Pentru activitatea depusa mediatorul va primi un onorariu, stabilit de comun acord intre acesta şi părţile aflate in conflict de interese. … (2) Onorariul se depune de catre parti la Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale la data începerii procedurii de mediere. … +
Secţiunea a 5-aArbitrajul conflictelor de interese +
Articolul 32(1) Pe intreaga durata a unui conflict de interese părţile aflate in conflict pot hotărî prin consens ca revendicările formulate sa fie supuse arbitrajului unei comisii. … (2) Hotărârile pronunţate de comisia de arbitraj sunt obligatorii pentru parti şi completeaza contractele colective de muncă. … +
Articolul 33Comisia de arbitraj se compune din 3 arbitri desemnaţi dupa cum urmeaza:a) un arbitru, de catre conducerea unităţii; … b) un arbitru, de catre sindicatele reprezentative sau, dupa caz, de catre reprezentanţii salariaţilor; … c) un arbitru, de catre Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale. … +
Articolul 34Lista cuprinzând persoanele care pot fi desemnate arbitri se stabileşte o data pe an, prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale, dintre specialiştii in domeniul economic, tehnic, juridic şi din alte profesii, cu acordul Consiliului Economic şi Social. +
Articolul 35(1) Comisia de arbitraj isi desfasoara activitatea de soluţionare a conflictului de interese la sediul Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale sau, dupa caz, la sediul direcţiei generale de muncă şi protecţie sociala. … (2) Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale sau, dupa caz, direcţia generala de muncă şi protecţie sociala asigura activitatea de secretariat a comisiei de arbitraj. … +
Articolul 36Procedura de lucru a comisiei de arbitraj se stabileşte printr-un regulament aprobat prin ordin comun al ministrului muncii şi protecţiei sociale şi al ministrului justiţiei, care va fi publicat in Monitorul Oficial al României, Partea I. +
Articolul 37Dupa stabilirea comisiei de arbitraj părţile sunt obligate sa depună la aceasta intreaga documentaţie privind revendicările formulate şi susţinerea acestora. +
Articolul 38(1) In termen de 3 zile de la primirea documentaţiei prevăzute la art. 37 comisia de arbitraj are obligaţia sa convoace părţile şi sa dezbata impreuna cu acestea conflictul de interese, pe baza dispoziţiilor legale şi a prevederilor contractelor colective de muncă aplicabile. … (2) Comisia de arbitraj se pronunta in termen de 5 zile de la data încheierii dezbaterilor printr-o hotarare irevocabila. … (3) Hotărârea motivata se comunica partilor in termen de 24 de ore de la pronunţare. Sub sancţiunea nulităţii, hotărârea trebuie insotita de dovezile de convocare a partilor. … (4) Hotărârea comisiei de arbitraj face parte din contractul colectiv de muncă. Începând cu data pronunţării hotărârii de catre comisia de arbitraj conflictul de interese inceteaza. … +
Articolul 39Pentru activitatea desfasurata in soluţionarea unui conflict de interese membrii comisiei de arbitraj primesc un onorariu care se stabileşte şi se plăteşte de catre părţile in conflict, in mod egal. In situaţia in care nu se realizeaza acordul partilor cu privire la cuantumul onorariului, acesta se stabileşte de Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale, ţinându-se seama şi de propunerile partilor. +
Secţiunea a 6-aGreva +
Articolul 40Greva constituie o încetare colectiva şi voluntara a lucrului intr-o unitate şi poate fi declarata pe durata desfăşurării conflictelor de interese, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege. +
Articolul 41(1) Greva poate fi declarata numai daca, in prealabil, au fost epuizate posibilităţile de soluţionare a conflictului de interese prin procedurile prevăzute de prezenta lege şi daca momentul declanşării a fost adus la cunostinta conducerii unităţii de catre organizatori cu 48 de ore înainte. … (2) Înainte de declanşarea grevei medierea şi arbitrajul conflictului de interese sunt obligatorii numai daca părţile, de comun acord, au decis parcurgerea acestor etape. … +
Articolul 42(1) Hotărârea de a declara greva se ia de catre organizaţiile sindicale reprezentative participante la conflictul de interese, cu acordul a cel putin jumătate din numărul membrilor sindicatelor respective. … (2) Pentru salariaţii unităţilor in care nu sunt organizate sindicate reprezentative hotărârea de declarare a grevei se ia prin vot secret, cu acordul a cel putin unei pătrimi din numărul salariaţilor unităţii sau, dupa caz, ai subunităţii, compartimentului sau grupului de salariaţi in care s-a declanşat conflictul de interese. … +
Articolul 43Grevele pot fi de avertisment, propriu-zise şi de solidaritate. +
Articolul 44Greva de avertisment nu poate avea o durata mai mare de doua ore, daca se face cu încetarea lucrului, şi trebuie, in toate cazurile, sa preceadă cu cel putin 5 zile greva propriu-zisa. +
Articolul 45(1) Greva de solidaritate poate fi declarata in vederea susţinerii revendicărilor formulate de salariaţii din alte unităţi. … (2) Hotărârea de a declara greva de solidaritate poate fi luata, cu respectarea prevederilor art. 42 alin. (1), de catre organizaţiile sindicale reprezentative afiliate la aceeaşi federaţie sau confederaţie sindicala la care este afiliat sindicatul organizator. In cazul grevelor de solidaritate prevederile art. 42 alin. (2) nu se aplica. … (3) Greva de solidaritate nu poate avea o durata mai mare de o zi şi trebuie anuntata in scris conducerii unităţii cu cel putin 48 de ore înainte de data încetării lucrului. … +
Articolul 46(1) Grevele sunt organizate de sindicatele reprezentative sau, dupa caz, de reprezentanţii salariaţilor, care vor stabili şi durata acesteia, cu respectarea prevederilor art. 43-45. … (2) Sindicatele reprezentative sau, dupa caz, reprezentanţii aleşi ai salariaţilor ii reprezinta pe grevisti, pe toata durata grevei, in relaţiile cu unitatea, inclusiv in fata instanţelor judecătoreşti, in cazurile in care se solicita suspendarea sau încetarea grevei. … +
Articolul 47Pe durata in care revendicările formulate de salariaţi sunt supuse medierii ori arbitrajului aceştia nu pot declara greva. +
Articolul 48In situaţia in care, dupa declararea grevei, jumătate din numărul salariaţilor care au hotărât declararea grevei renunta la greva, aceasta inceteaza. +
Articolul 49(1) Greva poate fi declarata numai pentru apărarea intereselor cu caracter profesional, economic şi social ale salariaţilor. … (2) Greva nu poate urmări realizarea unor scopuri politice. … +
Articolul 50(1) Participarea la greva este libera. Nimeni nu poate fi constrâns sa participe la greva sau sa refuze sa participe. … (2) Pe durata unei greve declanşate intr-o unitate pot înceta activitatea şi salariaţii unor subunitati sau compartimente care nu au participat iniţial la declanşarea conflictului de interese. … (3) In situaţiile prevăzute la alin. (2) revendicările sunt cele formulate la declanşarea conflictului de interese. … +
Articolul 51(1) Daca este posibil, salariaţii care nu participa la greva isi pot continua activitatea. … (2) Salariaţii aflaţi in greva trebuie sa se abţină de la orice acţiune de natura sa împiedice continuarea activităţii de catre cei care nu participa la greva. … +
Articolul 52Organizatorii grevei, impreuna cu conducerea unităţii au obligaţia ca pe durata acesteia sa protejeze bunurile unităţii şi sa asigure funcţionarea continua a utilajelor şi a instalaţiilor a căror oprire ar putea constitui un pericol pentru viata sau pentru sănătatea oamenilor. +
Articolul 53Pe durata grevei conducerea unităţii nu poate fi impiedicata sa isi desfăşoare activitatea de catre salariaţii aflaţi in greva sau de organizatorii acesteia. Conducerea unităţii nu poate încadra salariaţi care sa il inlocuiasca pe cei aflaţi in greva. +
Articolul 54(1) Participarea la greva sau organizarea acesteia, cu respectarea dispoziţiilor prezentei legi, nu reprezinta o încălcare a obligaţiilor de serviciu ale salariaţilor şi nu poate avea consecinţe negative asupra grevistilor sau asupra organizatorilor. … (2) Dispoziţiile alin. (1) nu se aplica, daca greva este suspendata sau declarata ilegala, potrivit art. 56 sau, dupa caz, art. 60. … (3) Pe durata grevei salariaţii isi menţin toate drepturile ce decurg din contractul individual de muncă, cu exceptia drepturilor salariale. … +
Articolul 55Conducerile unităţilor pot solicita suspendarea grevei pe un termen de cel mult 30 de zile de la data începerii sau continuării grevei, daca prin aceasta s-ar pune in pericol viata sau sănătatea oamenilor. +
Articolul 56(1) Cererea de suspendare se adresează curţii de apel in a carei circumscripţie isi are sediul unitatea şi se solutioneaza in termen de 7 zile de la înregistrare. … (2) Hotărârile pronunţate sunt irevocabile. … +
Articolul 57(1) In timpul grevei organizatorii acesteia continua negocierile cu conducerea unităţii, in vederea satisfacerii revendicărilor care formează obiectul conflictului de interese. … (2) In cazul in care organizatorii grevei şi conducerea unităţii ajung la un acord, conflictul de interese este soluţionat şi greva inceteaza. … (3) Refuzul organizatorilor grevei de a îndeplini obligaţia prevazuta la alin. (1) atrage răspunderea patrimoniala a acestora pentru pagubele cauzate unităţii. … +
Articolul 58Daca unitatea apreciază ca greva a fost declarata ori continua cu nerespectarea legii, ea se poate adresa tribunalului in a carui circumscripţie isi are sediul unitatea cu o cerere prin care se solicita instanţei încetarea grevei.–––––Art. 58 a fost modificat de art. VII din ORDONANTA DE URGENTA nr. 138 din 14 septembrie 2000, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 2 octombrie 2000. +
Articolul 59Tribunalul fixează termen pentru soluţionarea cererii de încetare a grevei, care nu poate fi mai mare de 3 zile de la data înregistrării acesteia, şi dispune citarea partilor.–––––Art. 59 a fost modificat de art. VII din ORDONANTA DE URGENTA nr. 138 din 14 septembrie 2000, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 2 octombrie 2000. +
Articolul 60(1) Tribunalul examinează cererea prin care se solicita încetarea grevei şi pronunta de urgenta o hotarare prin care, dupa caz: … a) respinge cererea unităţii; … b) admite cererea unităţii şi dispune încetarea grevei ca fiind ilegala. … (2) Hotărârile pronunţate de tribunal sunt definitive. … –––––Art. 60 a fost modificat de art. VII din ORDONANTA DE URGENTA nr. 138 din 14 septembrie 2000, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 2 octombrie 2000. +
Articolul 61(1) Tribunalul şi Curtea de apel solutioneaza cererea sau, dupa caz, recursul, potrivit procedurii prevăzute pentru soluţionarea conflictelor de muncă. … (2) In cazul in care dispune încetarea grevei ca fiind ilegala, instanţele, la cererea celor interesaţi, pot obliga persoanele vinovate de declanşarea grevei ilegale la plata unor despăgubiri. … –––––Art. 61 a fost modificat de art. VII din ORDONANTA DE URGENTA nr. 138 din 14 septembrie 2000, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 479 din 2 octombrie 2000. +
Articolul 62(1) In situaţia in care greva s-a derulat pe o durata de 20 de zile, fara ca părţile implicate sa fi ajuns la o înţelegere, şi daca continuarea grevei ar fi de natura sa afecteze interese de ordin umanitar, conducerea unităţii poate supune conflictul de interese unei comisii de arbitraj. … (2) Cererea de arbitrare se adresează organelor care au efectuat concilierea conflictului de interese. … (3) Procedura de arbitrare a conflictului de interese este cea prevazuta la art. 32-39. … +
Articolul 63Nu pot declara greva: procurorii, judecătorii, personalul Ministerului Apărării şi al instituţiilor şi structurilor din subordinea sau coordonarea acestuia, personalul angajat de forţele armate străine staţionate pe teritoriul României, personalul militar şi functionarii publici cu statut special din cadrul Ministerului Internelor şi Reformei Administrative şi din instituţiile şi structurile din subordinea sau coordonarea acestuia, personalul militar al Serviciului Roman de Informaţii, al Serviciului de Informaţii Externe, al Serviciului de Telecomunicaţii Speciale, precum şi alte categorii de personal cărora, prin legi organice, li se interzice exercitarea acestui drept.–––––Art. 63 a fost modificat de pct. 3 al articolului unic din LEGEA nr. 261 din 19 iulie 2007, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 493 din 24 iulie 2007. +
Articolul 64Personalul din transporturile aeriene, navale, terestre de orice fel nu poate declara greva din momentul plecării in misiune şi pana la terminarea acesteia. +
Articolul 65Personalul îmbarcat pe navele marinei comerciale sub pavilion românesc poate declara greva numai cu respectarea normelor stabilite prin convenţii internaţionale ratificate de statul roman. +
Articolul 66(1) In unitatile sanitare şi de asistenta sociala, de telecomunicaţii, ale radioului şi televiziunii publice, in unitatile de transporturi pe căile ferate, inclusiv pentru gardienii feroviari, in unitatile care asigura transportul in comun şi salubritatea localităţilor, precum şi aprovizionarea populaţiei cu gaze, energie electrica, caldura şi apa, greva este permisa cu condiţia ca organizatorii şi conducătorii grevei sa asigure serviciile esenţiale, dar nu mai putin de o treime din activitatea normala, cu satisfacerea necesităţilor minime de viata ale comunităţilor locale. … (2) Salariaţii din unitatile sistemului energetic naţional, din unitatile operative de la sectoarele nucleare, din unitatile cu foc continuu pot declara greva cu condiţia asigurării a cel putin unei treimi din activitate, care sa nu puna in pericol viata şi sănătatea oamenilor şi care sa asigure funcţionarea instalaţiilor in deplina siguranta. … +
Capitolul IIIModul de soluţionare a conflictelor de drepturi +
Secţiunea 1Conflictele de drepturi +
Articolul 67Sunt conflicte de drepturi următoarele:a) conflictele in legatura cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea şi încetarea contractelor individuale de muncă; … b) conflictele in legatura cu executarea contractelor colective de muncă. … +
Articolul 68Sunt, de asemenea, considerate conflicte de drepturi următoarele:a) conflictele in legatura cu plata unor despăgubiri pentru acoperirea prejudiciilor cauzate de parti prin neîndeplinirea sau îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor stabilite prin contractul individual de muncă; … b) conflictele in legatura cu constatarea nulităţii contractelor individuale sau colective de muncă ori a unor clauze ale acestora; … c) conflictele in legatura cu constatarea încetării aplicării contractelor colective de muncă. … +
Articolul 69Nu sunt considerate conflicte de drepturi, in sensul prezentei legi, conflictele dintre unitatile şi persoanele care prestează diferite activităţi acestora, in temeiul altor contracte decat contractul individual de muncă. +
Secţiunea a 2-aProcedura de soluţionare a conflictelor de drepturi +
Articolul 70Conflictele de drepturi se solutioneaza de catre instanţele judecătoreşti. +
Articolul 71Instanţele judecătoreşti competente sa judece cereri referitoare la soluţionarea conflictelor de drepturi se stabilesc prin lege. +
Articolul 72Abrogat.–––-Art. 72 a fost abrogat de art. III din LEGEA nr. 40 din 31 martie 2011 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 225 din 31 martie 2011. +
Articolul 73Cererile pot fi formulate de cei ale căror drepturi au fost încălcate, dupa cum urmeaza:a) masurile unilaterale de executare, modificare suspendare sau încetare a contractului de muncă, inclusiv deciziile de imputare sau angajamentele de plata a unor sume de bani, pot fi contestate in termen de 30 de zile de la data la care cel interesat a luat cunostinta de masura dispusa; … b) constatarea nulităţii unui contract individual sau colectiv de muncă poate fi ceruta de parti pe intreaga perioada in care contractul respectiv este in fiinta; … c) constatarea încetării unui contract colectiv de muncă poate fi ceruta pana la încheierea unui nou contract colectiv de muncă; … d) plata despăgubirilor pentru pagubele cauzate şi restituirea unor sume care au format obiectul unor plati nedatorate pot fi cerute de salariaţi in termen de 3 ani de la data producerii pagubei. … +
Articolul 74(1) Cererile referitoare la soluţionarea conflictelor de drepturi se judeca in regim de urgenta. … (2) Termenele de judecata nu pot fi mai mari de 10 zile. … (3) Părţile sunt legal citate, daca citaţia le-a fost inmanata cel putin cu o zi înaintea judecării. … +
Articolul 75In cazul in care sunt contestate masuri unilaterale dispuse de unitate, aceasta are obligaţia ca, pana la prima zi de înfăţişare, sa depună dovezile in baza cărora a luat masura respectiva. +
Articolul 76La prima zi de înfăţişare, înainte de intrarea in dezbateri, instanta are obligaţia de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin împăcarea partilor. +
Articolul 77(1) In cazul in care judecata continua, administrarea probelor se va face cu respectarea regimului de urgenta al judecării conflictelor de drepturi. … (2) Instanta poate sa decada din beneficiul probei admise partea care întârzie nejustificat administrarea acesteia. … +
Articolul 78(1) Hotărârile prin care se solutioneaza fondul cauzei se pronunta in ziua in care au luat sfârşit dezbaterile. … (2) In situaţii deosebite pronunţarea poate fi amanata cel mult doua zile. … +
Articolul 79(1) Hotărârile instanţei de fond sunt definitive. … (2) Hotărârile motivate ale instanţei de fond se redactează şi se comunica partilor in termen de cel mult 15 zile de la pronunţare. … +
Articolul 80Termenul de recurs este de 10 zile de la data comunicării hotărârii pronunţate de instanta de fond. +
Articolul 81(1) In caz de admitere a recursului, instanta va judeca in fond cauza. … (2) Prevederile alin. (1) nu se aplica in următoarele situaţii: … a) soluţionarea cauzei de instanta de fond s-a facut cu încălcarea prevederilor legale referitoare la competenta; … b) judecata in fond a avut loc in lipsa partii care nu a fost legal citata. … +
Articolul 82Dispoziţiile prezentei legi referitoare la procedura de soluţionare a conflictelor de drepturi se completeaza in mod corespunzător cu prevederile Codului de procedura civila. +
Capitolul IVRăspunderea juridica pentru încălcarea unor prevederi legale +
Articolul 83Neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind plata salariilor in termen de 15 zile calculate de la data cererii de executare adresate unităţii de partea interesata constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni ori cu amenda. +
Articolul 84Neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti definitive privind reintegrarea in munca a unui salariat constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 6 luni la 1 an ori cu amenda. +
Articolul 85Răspunderea pentru săvârşirea infracţiunilor prevăzute la art. 83 şi 84 revine persoanelor care aveau obligaţia de a dispune plata salariilor sau, dupa caz, reintegrarea salariatului respectiv. +
Articolul 86(1) In cazul infracţiunilor prevăzute la art. 83 şi 84 acţiunea penala se pune in mişcare la plângerea persoanei vătămate. … (2) Împăcarea partilor inlatura răspunderea penala. … +
Articolul 87Declararea grevei de catre organizatori, cu încălcarea condiţiilor prevăzute la art. 50 alin. (1) sau la art. 63-66, constituie infracţiune şi se pedepseşte cu închisoare de la 3 luni la 6 luni sau cu amenda, daca fapta nu întruneşte elementele unei infracţiuni pentru care legea penala prevede o pedeapsa mai grava. +
Articolul 88(1) Fapta persoanei care, prin ameninţări ori prin violente, impiedica sau obliga un salariat sau un grup de salariaţi sa participe la greva sau sa muncească in timpul grevei, constituie contravenţie şi se sanctioneaza cu amenda de la 3.000.000 lei la 10.000.000 lei, daca fapta nu a fost savarsita in astfel de condiţii incat, potrivit legii penale, sa fie considerata infracţiune. … (2) Prevederile alin. (1) se completeaza cu dispoziţiile Legii nr. 32/1968*) privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor, cu modificările şi completările ulterioare. … (3) Contravenţiile prevăzute la alin. (1) se constata şi se sanctioneaza de persoanele stabilite prin ordin al ministrului muncii şi protecţiei sociale. … (4) Nerespectarea prevederilor art. 52 atrage răspunderea materială, contraventionala, civila sau penala, dupa caz, daca faptele săvârşite in timpul grevei atrag aceasta răspundere. … Notă …
──────────
*) Legea nr. 32/1968 a fost abrogata de alin. (2) al art. 51 din ORDONANTA nr. 2 din 12 iulie 2001, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 410 din 25 iulie 2001.
────────── +
Capitolul VDispoziţii finale +
Articolul 89Toate actele de procedura întocmite potrivit dispoziţiilor prezentei legi sunt scutite de taxa de timbru judiciar. +
Articolul 90Prezenta lege intra in vigoare la data de 1 ianuarie 2000. +
Articolul 91Pe aceeaşi data se abroga Legea nr. 15/1991 pentru soluţionarea conflictelor colective de munca, publicata in Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 33 din 11 februarie 1991, art. 174-179 din Codul muncii, aprobat prin Legea nr. 10/1972*), publicata in Buletinul Oficial, Partea I, nr. 140 din 1 decembrie 1972, precum şi orice alte dispoziţii contrare.Notă …
──────────
Codul muncii aprobat prin Legea nr. 10/1972 a fost abrogat de alin. (2) al art. 298 din LEGEA nr. 53 din 24 ianuarie 2003, publicata in MONITORUL OFICIAL nr. 72 din 5 februarie 2003.
──────────Aceasta lege a fost adoptata de Camera Deputaţilor in sedinta din 19 octombrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILOR,ANDREI IOAN CHILIMANAceasta lege a fost adoptata de Senat in sedinta din 19 octombrie 1999, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE SENATULUIPETRE ROMAN–––
