pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinte, trecute în proprietatea statului(actualizată până la data de 24 iulie 2001*)
Parlamentul României adopta prezenta lege. +
Capitolul 1Dispoziţii generaleDispoziţii generale +
Articolul 1Foştii proprietari – persoane fizice – ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, după 6 martie 1945, cu titlu, şi care se aflau în posesia statului sau a altor persoane juridice la data de 22 decembrie 1989, beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de prezenta lege.De prevederile alin. 1 beneficiază şi moştenitorii foştilor proprietari, potrivit legii. +
Articolul 2Persoanele prevăzute la art. 1 beneficiază de restituirea în natura, prin redobindirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor în care locuiesc în calitate de chiriaşi sau a celor care sunt libere, iar pentru celelalte apartamente primesc despăgubiri în condiţiile art. 12.În cazul apartamentelor trecute în proprietatea statului pentru care s-au primit despăgubiri, dacă sunt ocupate de foştii proprietari sau sunt libere, ele se restituie în natură. Redobindirea dreptului de proprietate este condiţionată de restituirea sumei primite cu titlu de despăgubire, actualizată în condiţiile prevederilor art. 13. +
Articolul 3Prin apartament, în sensul prezentei legi, se înţelege locuinţa compusă din una sau mai multe camere, cu dependintele, garajele şi anexele gospodăreşti aferente, inclusiv camere de serviciu, poduri, pivnite, magazii şi altele asemenea, indiferent dacă sunt situate la acelaşi nivel sau la niveluri diferite şi care, la data trecerii în proprietatea statului, constituia o singura unitate locativă de sine stătătoare, asa cum a fost determinata prin construcţie.Apartamentul, astfel cum a fost definit în alin. 1, rămâne considerat ca atare, indiferent dacă, ulterior trecerii în proprietatea statului, s-au efectuat modificări constructive interioare ori a fost luat în evidenta ca reprezentind doua sau mai multe apartamente.Pentru adaugarile, supraetajarile, dotările, utilitatile şi orice alte construcţii, care exced apartamentul trecut în proprietatea statului, cît şi pentru pierderile de valoare, imputabile, se aplică prevederile art. 13. +
Articolul 4De prevederile prezentei legi beneficiază cetăţenii români. +
Capitolul 2Restituirea în naturaRestituirea în natura +
Articolul 5Dacă fostul proprietar sau moştenitorii acestuia locuiau la data de 22 decembrie 1989 în calitate de chiriaşi în apartamentele trecute în proprietatea statului, ei devin proprietarii apartamentului locuit, în condiţiile prezentei legi.În cazul în care mai mulţi moştenitori locuiau la data de 22 decembrie 1989 fiecare într-un apartament trecut în proprietatea statului de la fostul proprietar, ei devin proprietarii apartamentului respectiv.Fostul proprietar sau moştenitorii acestuia, dacă locuiau la data de 22 decembrie 1989 în acelaşi apartament cu alţi chiriaşi, devin proprietarii întregului apartament, astfel cum acesta este definit în art. 3. Evacuarea chiriaşilor şi punerea în posesie a proprietarilor se vor face numai după acordarea efectivă a unei locuinţe corespunzătoare de către autorităţile publice sau de către proprietar.Moştenitorii, în sensul prezentei legi, sunt socotiţi de drept acceptanţii succesiunii de la data depunerii cererii prevăzute la art. 14.Dacă rudele până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţa locuiau la 22 decembrie 1989 cu chirie în apartamentele preluate de către stat de la acesta, apartamentele devin proprietatea lor, cu consimţământul scris al proprietarului, dacă le locuiesc şi la data intrării în vigoare a prezentei legi. Consimţământul va fi dat în forma autentică. +
Articolul 6Pe data rămânerii definitive a hotărârii comisiei prevăzute la art. 15, prin care s-a dispus restituirea în natura a apartamentului, se compensează de drept – fără îndeplinirea condiţiilor stabilite de Codul civil – cheltuielile necesare, utile şi voluptorii efectuate de foştii proprietari sau de moştenitorii lor, în calitate de chiriaşi, şi de unitatea care a administrat apartamentul, ţinând seama şi de prevederile art. 3.Contractele de închiriere dintre foştii proprietari, moştenitorii lor, precum şi rudele până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţa şi unitatea care a avut în administrare apartamentul încetează, de drept, pe aceeaşi dată. +
Capitolul 3Protecţia chiriaşilorProtecţia chiriaşilor +
Articolul 7Contractele de închiriere încheiate în baza Legii nr. 5/1973 privind administrarea fondului locativ şi reglementarea raporturilor dintre proprietari şi chiriaşi, pentru apartamentele din imobilele prevăzute la art. 1, se prelungesc, de drept, pe o perioadă de 5 ani de la data rămânerii definitive a hotărârii comisiei prevăzute la art. 15 ultimul alineat.Chiriaşii prevăzuţi la art. 5 alin. 3 vor beneficia, în perioada de prelungire a contractelor de închiriere, de prevederile legale în vigoare referitoare la construirea unei locuinţe proprii prin sprijinul statului sau de prioritate în atribuirea unei locuinţe din fondul locativ administrat de autorităţile publice locale.Nu beneficiază de prevederile alin. 1 şi 2 şi poate fi evacuat după trecerea unui an de la intrarea în vigoare a prezentei legi:a) chiriaşul titular sau membrii familiei sale – soţ, sotie, copii minori – care au dobândit ori au înstrăinat după 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu, o locuinţa corespunzătoare normelor stabilite prin Legea nr. 5/1973; … b) chiriaşul care refuza sa preia în folosinţa o alta locuinţa corespunzătoare, potrivit Legii nr. 5/1973; … c) chiriaşul care subinchiriaza locuinţa fără consimţământul proprietarului; … d) chiriaşul care a schimbat total sau parţial destinaţia ori structura interioară a apartamentului, fără consimţământul proprietarului. … Foştii proprietari sau moştenitorii lor şi rudele până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţa, care beneficiază de prevederile art. 5 alin. 3, se subroga, pe data prevăzută la art. 6, în drepturile şi obligaţiile legal-născute ale celor care au deţinut anterior, cu chirie, apartamentul.Nivelul chiriilor este cel stabilit prin lege.Orice litigii între proprietar şi chiriaşi sunt de competenţa exclusiva a instanţelor de judecată. +
Articolul 8Pentru cheltuielile efectuate de chiriaşi cu compensare pe seama chiriei, în condiţiile legii, care au la baza documente şi evidente corespunzătoare la unităţile care au deţinut apartamentele, se va continua compensarea din chiria datorată noului proprietar. +
Articolul 9Chiriaşii titulari de contract ai apartamentelor ce nu se restituie în natura foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora pot opta, după expirarea termenului prevăzut la art. 14, pentru cumpărarea acestor apartamente cu plata integrală sau în rate a preţului.De prevederile alineatului precedent beneficiază şi chiriaşii care ocupa spaţii locative realizate prin extinderea spaţiului iniţial construit.În cazul vinzarii apartamentelor cu plata în rate, la încheierea contractului se va achită un avans de minimum 30% din preţul apartamentului. Ratele lunare pentru achitarea contravalorii apartamentului se vor esalona pe o perioadă de maximum 15 ani, cu o dobânda reprezentind jumătate din dobânda de referinţa stabilită anual de Banca Naţionala a României.Ţinerii căsătoriţi, în vârsta de până la 30 de ani, precum şi persoanele trecute de 60 de ani vor plati un avans de 10%, iar plata în rate lunare se eşalonează pe o perioadă de maximum 20 de ani.Comisionul cuvenit unităţilor specializate care evaluează şi vînd apartamente este de 1% din valoarea acestora.Fac excepţie de la prevederile alin. 1 chiriaşii titulari sau membrii familiei lor – soţ, sotie, copii minori – care au dobândit sau au înstrăinat o locuinţa proprietate personală după 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu.Chiriaşii care nu dispun de posibilităţi materiale pentru a cumpăra apartamentul în care locuiesc pot sa ramina în continuare în spaţiul locativ respectiv, plătind chiria stabilită prin lege.Apartamentele dobîndite în condiţiile alin. 1 nu pot fi înstrăinate 10 ani de la data cumpărării. +
Articolul 10(1) Sunt exceptate de la vînzare apartamentele care, la data intrării în vigoare a legii, beneficiază de dotări speciale, cum sunt: piscina, sauna, sera, crama, bar, vinoteca sau camera frigorifică. … (2) Sunt, de asemenea, exceptate de la vânzare locuinţele care au avut destinaţia de case de oaspeti, de protocol, precum şi cele folosite ca resedinte pentru foştii şi actualii demnitari. … –––-Alin. (2) al art. 10 a fost modificat de art. 62 din LEGEA nr. 422 din 18 iulie 2001 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 407 din 24 iulie 2001. +
Articolul 11Actele juridice de înstrăinare încheiate cu încălcarea prevederilor art. 9 alin. 6 şi ale art. 10 sunt lovite de nulitate absolută. +
Capitolul 4Stabilirea şi acordarea unor despăgubiriStabilirea şi acordarea unor despăgubiri +
Articolul 12Foştii proprietari sau, după caz, moştenitorii acestora sunt îndreptăţiţi să solicite acordarea de despăgubiri pentru apartamentele nerestituite în natura şi pentru terenurile aferente sau, deşi îndeplinesc condiţiile pentru restituirea în natura, sa opteze pentru acordarea de despăgubiri. +
Articolul 13Valoarea despăgubirilor care se acordă foştilor proprietari şi moştenitorilor acestora, pentru apartamentele nerestituite în natura, precum şi preţul de vînzare, după caz, se stabilesc pe baza prevederilor Decretului nr. 93/1977, ale Decretului-lege nr. 61/1990 şi ale Legii nr. 85/1992, republicată, iar valoarea terenurilor aferente, pe baza Criteriilor privind stabilirea şi evaluarea terenurilor aflate în patrimoniul societăţilor comerciale cu capital de stat nr. 2.665 din 28 februarie 1992, elaborate de Ministerul Finanţelor şi Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, cu completările ulterioare. La valorile astfel calculate se vor aplica coeficienţii de actualizare, care nu vor fi mai mici decît coeficientul de creştere a veniturilor salariale medii pe economie.Valoarea totală a apartamentului restituit în natura şi a despăgubirilor cuvenite pentru apartamentele nerestituite în natura şi pentru terenurile aferente nu poate depăşi suma veniturilor salariale medii pe economie ale unei persoane pe o perioadă de 20 de ani, calculată la data stabilirii despăgubirii.În cazul în care fostului proprietar sau moştenitorilor acestuia ori rudelor până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţa li se restituie în natura un apartament conform prevederilor art. 2, a cărui valoare, calculată potrivit alin. 1, depăşeşte suma prevăzută la alin. 2, ei nu pot fi obligaţi sa plătească diferenţa.Plata despăgubirilor se face de către Ministerul Finanţelor, prin serviciile publice descentralizate ale acestuia, de la nivelul judeţelor, municipiului Bucureşti şi sectorului agricol Ilfov, în conturile bancare sau C.E.C., indicate de beneficiarii despăgubirilor, pe baza actului prin care se dispune acordarea despăgubirii şi comunicat conform art. 19, după 12 luni de la încheierea lucrărilor de evaluare, dar nu mai tîrziu de 24 de luni.Valoarea despăgubirilor stabilite în condiţiile anterioare se actualizează la data plăţii, luând ca baza salariul mediu pe economie din ultima luna a trimestrului expirat.La dispoziţia Ministerului Finanţelor se constituie fondul extrabugetar pentru asigurarea punerii în aplicare a prevederilor prezentei legi, care se va alimenta din:a) sumele obţinute din vânzarea apartamentelor care nu s-au restituit în natura, reprezentind plati integrale, avansuri, rate şi dobînzi, după deducerea comisionului de 1% din valoarea apartamentelor; … b) sumele obţinute din lansarea unor împrumuturi de stat cu aceasta destinaţie, în condiţiile prevăzute de Legea nr. 91/1993 privind datoria publică. … Din fondul astfel constituit se vor efectua cheltuieli în următoarea ordine:a) plata despăgubirilor cuvenite – în condiţiile prezentei legi – proprietarilor şi moştenitorilor acestora; … b) plati pentru restituirea împrumuturilor contractate şi plata costurilor care decurg din aceste împrumuturi de stat; … c) construirea de locuinţe, care să fie repartizate cu prioritate chiriaşilor aflaţi în situaţia prevăzută la art. 5 alin. 3. … +
Articolul 14Persoanele îndreptăţite la restituirea în natura a apartamentelor sau, după caz, la acordarea de despăgubiri vor depune cereri în acest sens, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a legii. +
Articolul 15Cererile prevăzute la art. 14 vor fi adresate comisiei consiliului local, constituită potrivit art. 16, pe raza căruia se afla situat apartamentul în cauza.Cererea trebuie să cuprindă datele complete de identificare a solicitantului, calitatea de proprietar sau de moştenitor al acestuia, după caz, menţiunea ca s-a adresat sau urmează să se adreseze cu o cerere similară şi altor comisii (judeţene, a municipiului Bucureşti, a sectorului agricol Ilfov), precum şi orice alte menţiuni care să-l ajute să între în posesia apartamentului sau a despăgubirilor ce i se cuvin. La cererea astfel formulată, petiţionarul este obligat sa anexeze copie legalizată de pe actul care face dovada dreptului sau de proprietate ori al defunctului pe care-l mosteneste asupra apartamentului solicitat sa i se restituie în natura sau pentru care urmează sa primească despăgubiri, copia de pe contractul de închiriere, în cazul în care solicită sa i se restituie în natura apartamentul pe care îl deţine cu acest titlu, precum şi orice alte acte pe care le considera necesare în realizarea dreptului sau.În cazul în care, după adoptarea hotărârii comisiei judeţene, apar alte persoane cu vocaţie succesorală, litigiul se soluţionează potrivit dreptului comun.În cazul în care fostul proprietar sau moştenitorii acestuia solicita despăgubiri pentru apartamente situate în judeţe diferite, ei vor menţiona în cerere comisia judeţeana pe care o aleg pentru stabilirea acestora. Comisia aleasă va cere relaţiile necesare, inclusiv evaluarea de la comisiile judeţene în a căror rază sunt situate apartamentele, în vederea stabilirii cuantumului despăgubirii în condiţiile prezentei legi.Hotărârile pentru restituirile în natura se emit de comisiile judeţene pe a căror rază se afla apartamentele. +
Articolul 16În termen de 45 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, consiliile locale, orăşeneşti sau municipale, după caz, propun constituirea comisiilor speciale investite cu competenţa de a primi cererile şi a verifica actele.Comisiile se numesc prin ordinul prefectului în termen de 15 zile de la înregistrarea propunerilor.Propunerile acestor comisii, împreună cu cererile şi documentele depuse de foştii proprietari sau moştenitorii acestora şi rudele până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţa, se vor transmite, în termen de 30 de zile, comisiei judeţene.Comisia judeţeana pentru aplicarea dispoziţiilor prezentei legi este formată din:* preşedinte: – preşedintele consiliului judeţean;* membri: – notarul public sau delegatul acestuia;– directorul general al direcţiei judeţene a finanţelor publice şi controlului financiar de stat;– directorul direcţiei judeţene de urbanism, lucrări publice şi amenajarea teritoriului;– şeful serviciului contencios al consiliului judeţean;– 2-6 specialişti din domeniile: gospodărie locativă şi expertizări în construcţii şi terenuri;– secretar – secretarul consiliului judeţean.În acelaşi mod se vor constitui comisiile pentru municipiul Bucureşti şi sectorul agricol Ilfov, conduse de primarul general şi, respectiv, preşedinte.Componenta nominală a comisiilor prevăzute la acest articol se va stabili prin ordin al prefecţilor. +
Articolul 17Comisiile constituite potrivit art. 16 alin. 4 vor stabili, în termen de 60 de zile de la primirea propunerilor transmise de comisiile locale, dreptul foştilor proprietari sau al moştenitorilor acestora şi al rudelor până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţa pentru restituirea în natura, acordarea de despăgubiri, cuantumul acestor despăgubiri şi vor emite hotărâri în acest sens. În termen de 5 zile, hotărârile vor fi comunicate, în scris, foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora şi rudelor până la gradul al doilea ale fostului proprietar în viaţa, chiriaşilor din apartamentele care se vor restitui în natura, precum şi persoanelor juridice care deţin apartamentele. Evaluarea apartamentelor se va face de către comisii tehnice de specialitate desemnate de comisiile judeţene sau a municipiului Bucureşti şi a sectorului agricol Ilfov.Comisiile hotărăsc cu votul majorităţii membrilor lor. +
Articolul 18Hotărârile comisiilor judeţene, ale comisiei municipiului Bucureşti şi ale comisiei sectorului agricol Ilfov sunt supuse controlului judecătoresc, potrivit legii civile, şi pot fi atacate în termen de 30 de zile de la comunicare.Membrii comisiilor judeţene, ai comisiei municipiului Bucureşti, ai comisiei sectorului agricol Ilfov şi ai comisiilor locale, precum şi toţi funcţionarii publici implicaţi în aplicarea prezentei legi, care îndeplinesc cu întârziere, greşit, sau nu îndeplinesc atribuţiile ce le revin, răspund, după caz, disciplinar, material sau penal. +
Articolul 19Hotărârile comisiilor judeţene, ale comisiei municipiului Bucureşti, ale comisiei sectorului agricol Ilfov, precum şi hotărârile judecătoreşti, rămase definitive, se comunică petiţionarului şi primarului comunei, oraşului, municipiului sau sectorului municipiului Bucureşti, după caz.Hotărârile judecătoreşti rămase definitive se comunică şi comisiilor care au emis hotărârile ce au făcut obiectul judecaţii. +
Articolul 20Actele prevăzute la art. 19 se transmit, în original, beneficiarilor şi, în copie, serviciilor publice descentralizate menţionate la art. 13 alin. 4. +
Capitolul 5Alte dispoziţiiAlte dispoziţii +
Articolul 21O dată cu restituirea în natura şi dobîndirea dreptului de proprietate asupra apartamentelor se dobândeşte şi dreptul de proprietate asupra terenurilor aferente, asa cum au fost determinate la data trecerii în proprietatea statului, cu excepţia suprafeţelor ocupate şi aferente altor construcţii şi dotări edilitare realizate, cu aprobări legale, după această dată. +
Articolul 22În cazul în care apartamentul care se restituie în natura se afla într-o clădire cu mai multe apartamente, foştii proprietari sau moştenitorii lor dobândesc cota-parte din proprietatea indiviză asupra tuturor părţilor de construcţii şi instalaţii, precum şi asupra dotărilor, care, prin natura lor, nu se pot folosi decît în comun.Cota de proprietate se dobândeşte indiferent de clădirea, scara sau etajul la care este situat apartamentul.În privinţa terenurilor, dispoziţiile alin. 1 şi 2 se aplică în mod corespunzător.Cotele de proprietate la care se referă prezentul articol se determina proporţional cu suprafaţa construită.În baza hotărârii comisiei judeţene şi a hotărârii judecătoreşti, definitive, după caz, beneficiarul restituirii în natura a apartamentului va cere înscrierea dreptului sau în evidentele de publicitate. Hotărârea comisiei judeţene sau, după caz, hotărârea judecătorească, definitivă, constituie titlu de proprietate. +
Capitolul 6Dispoziţii finaleDispoziţii finale +
Articolul 23Procedurile speciale şi cele pentru obţinerea documentaţiilor necesare realizării drepturilor prevăzute de prezenta lege, precum şi formele de publicitate imobiliară sunt scutite de taxa de timbru. +
Articolul 24Rezolvarea cererilor privind restituirea în natura sau despăgubirea pentru imobilele cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului se face numai în temeiul prevederilor prezentei legi.Hotărârile judecătoreşti cu privire la imobilele prevăzute la art. 1 din prezenta lege, rămase definitive şi irevocabile, vor putea fi atacate cu recurs în anulare, întemeiat pe dispoziţiile art. 330 din Codul de procedură civilă. +
Articolul 25Prin legi speciale se vor reglementa situaţiile juridice ale altor imobile decît cele care fac obiectul prezentei legi, trecute în proprietatea statului înainte de 22 decembrie 1989, indiferent de destinaţia lor iniţială, inclusiv ale celor demolate pentru cauze de utilitate publică. +
Articolul 26Foştii proprietari ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului sau a altor persoane juridice, cu plata unor despăgubiri, nu mai beneficiază de măsurile reparatorii prevăzute de prezenta lege, cu excepţia cazurilor prevăzute în art. 2 alin. 2.Măsurile reparatorii prevăzute de prezenta lege nu se aplică în cazul imobilelor cu destinaţia de locuinţe trecute în proprietatea statului prin hotărâri judecătoreşti penale ori în temeiul Legii nr. 18/1968.Suprafeţele de teren preluate de stat sau de alte persoane juridice, aflate la data de 22 decembrie 1989 în posesia acestora şi care depăşesc suprafaţa aferentă construcţiilor, rămân în proprietatea statului. +
Articolul 27Dreptul de a fi despăgubit, potrivit dispoziţiilor prezentei legi, se acordă şi foştilor proprietari, respectiv moştenitorilor lor, ai imobilelor cu destinaţia de locuinţe, trecute ca atare în proprietatea statului sau a altor persoane juridice după 6 martie 1945, care au fost înstrăinate până la 22 decembrie 1989, prin vînzare-cumpărare ori prin alte forme unor persoane fizice. +
Articolul 28În termen de 30 de zile de la publicarea prezentei legi în Monitorul Oficial al României, Guvernul va stabili, prin hotărâre, normele metodologice de aplicare a legii. +
Articolul 29Prezenta lege intră în vigoare la 60 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României.Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor şi Senat în şedinţa comuna din 28 iunie 1995, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (1) şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României, şi a fost reexaminata de Camera Deputaţilor în şedinţa din 26 septembrie 1995 şi de Senat în şedinţa din 9 noiembrie 1995 potrivit art. 145 alin. (1) din Constituţie, în urma Deciziei Curţii Constituţionale nr. 73 din 19 iulie 1995*).*) Decizia a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 177 din 8 august 1995.p. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORIOAN GAVRAp. PREŞEDINTELE SENATULUIRADU VASILE––––––
