cu privire la activitatea de comerţ exterior, de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică a Republicii Socialiste România
În scopul folosirii avantajelor participării la diviziunea internationala a muncii în condiţiile creşterii continue a potenţialului economic, tehnic şi ştiinţific al Republicii Socialiste România,pentru lărgirea participării Republicii Socialiste România la schimburile economice cu alte state,avînd în vedere principiile constituţionale ale politicii Republicii Socialiste România în domeniul relaţiilor economice externe,Marea Adunare Naţionala adopta următoarea lege: +
Capitolul 1Dispoziţii generale +
Articolul 1Comerţul exterior al Republicii Socialiste România se înfăptuieşte în conformitate cu politica partidului şi statului privind dezvoltarea relaţiilor economice externe cu ţările membre ale Consiliului de Ajutor Economic Reciproc, cu toate ţările socialiste şi cu celelalte tari ale lumii, indiferent de oranduirea lor social-politica, pe baza respectării suveranităţii şi independentei naţionale, egalităţii în drepturi şi avantajului reciproc, neamestecului în treburile interne. +
Articolul 2În Republica Socialistă România comerţul exterior este monopol de stat şi se exercită în condiţiile prezentei legi. +
Articolul 3Prin activitatea de comerţ exterior, în sensul prezentei legi, se înţeleg operaţiunile comerciale sau de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică în raporturile cu strainatatea, privind: vînzarea, cumpărarea sau schimburile de mărfuri, prestările de servicii, transportul şi expeditiile internaţionale, proiectarea şi executarea de lucrări, asistenţa sau colaborarea tehnica, vînzarea sau cumpărarea de licenţe pentru folosirea brevetelor de invenţii sau a procedeelor tehnologice, consignatia sau depozitul, reprezentarea şi comisionul, operaţiunile financiar-valutare, asigurările, turismul şi, în general, orice acte sau fapte de comerţ, precum şi prospectarile, ofertele, demersurile, tratativele şi înţelegerile privind asemenea operaţiuni.Introducerea sau scoaterea din ţara, definitivă sau temporară, prin colete sau de către călători, de bunuri destinate uzului sau consumului personal sau familial, conform dispoziţiilor legale, nu constituie activitate de comerţ exterior. +
Articolul 4Conducerea generală a relaţiilor economice externe ale Republicii Socialiste România se exercită de Consiliul de Miniştri. +
Articolul 5Ministerul Comerţului Exterior asigura înfăptuirea politicii partidului şi statului în domeniul comerţului exterior şi cooperării economice şi tehnice internaţionale.Ministerul Comerţului Exterior împreună cu ministerele economice şi cu celelalte organe centrale elaborează planul de comerţ exterior şi de cooperare economică şi tehnica internationala; răspund de realizarea lui. +
Articolul 6Ministerele şi alte organe de stat şi cooperatiste, titulare de plan, răspund direct, fiecare în sectorul sau, de aplicarea în practica a politicii partidului şi statului în domeniul relaţiilor economice externe, de îndeplinirea planului de comerţ exterior şi de organizarea activităţii de comerţ exterior. +
Articolul 7Operaţiunile de comerţ exterior se realizează direct de către centrale industriale, unităţi cu statut de centrala şi alte unităţi producătoare, prestatoare de servicii sau care executa lucrări – autorizate în acest scop – şi de către întreprinderile specializate de comerţ exterior.Fiecare întreprindere producătoare se ocupa nemijlocit şi răspunde de activitatea de comerţ exterior, chiar dacă nu intra direct în relaţii cu piaţa străină, ci îşi realizează aceasta activitate prin intermediul centralei sau al unei întreprinderi specializate de comerţ exterior.Conducătorul unităţii economice autorizate sa desfăşoare activităţi de comerţ exterior poarta răspunderea realizării planului de export şi import şi semnează contractele externe, putând da împuterniciri şi altor membri şi conducerii unităţii să semneze contracte externe.Principalele contracte de import şi export – în mod deosebit exportul şi importul de utilaje complexe şi acţiunile de cooperare în producţie – sînt semnate de directorul general al centralei industriale sau al unităţii cu statut de centrala, chiar dacă centrala sau unitatea respectiva acţionează pe pieţele externe prin intermediul altei unităţi de comerţ exterior. +
Articolul 8Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi unităţile producătoare – centrale industriale, unităţi cu statut de centrala, fabrici, uzine – sînt obligate să asigure aprovizionarea ritmica, sa organizeze producţia la nivel tehnic ridicat şi sa ia măsuri de desfacere integrală a produselor.Ciclul de producţie se consideră încheiat odată cu valorificarea producţiei şi încasarea efectivă a contravalorii acesteia.Ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi unităţile producătoare trebuie să organizeze cu prioritate producţia destinată exportului.În cazul nerealizarii exportului pe ministere sau alte organe – titulare de plan – sau pe unităţi producătoare, din cauza nelivrarii producţiei la export, chiar dacă producţia globală a fost îndeplinită, se considera ca planul nu a fost îndeplinit cu valoarea producţiei nelivrate. Pentru unitatea producătoare livrarea produsului destinat exportului se considera realizată atunci cînd produsul a fost receptionat conform reglementărilor legale. În acelaşi mod este considerată realizarea planului şi pentru unităţile producătoare care participa la fabricarea produsului finit destinat exportului cu anumite subansamble, piese, materii prime şi materiale.În cazul valorificării superioare a mărfurilor pe pieţele externe sau a depăşirii exporturilor şi obţinerii de valuta suplimentară prin depăşirea planului de încasări valutare, unităţile producătoare şi organizaţiile de comerţ exterior vor beneificia de stimulente suplimentare, în condiţii ce vor fi stabilite de Consiliul de Miniştri. +
Articolul 9În vederea asigurării unei eficiente cat mai ridicate a activităţii de comerţ exterior, ministerele, celelalte organe centrale, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti şi unităţile producătoare sînt obligate sa pună în fabricaţie pentru export acele produse prin care se asigura o valorificare superioară a materiilor prime, la un nivel tehnic calitativ ridicat şi sînt competitive pe pieţele externe.În vederea creşterii competitivitatii pe pieţele externe, ministerele, centralele industriale şi unităţile cu statut de centrala, unităţile producătoare, institutele de cercetări şi proiectari sînt obligate sa ia măsuri pentru modernizarea şi reînnoirea continua a produselor destinate exportului, pentru cercetarea, proiectarea, asimilarea şi introducerea în fabricaţie de produse care să aibă calităţi tehnice de nivel mondial şi să se realizeze la costuri de producţie scăzute. +
Articolul 10Unităţile producătoare pot introduce în fabricaţie numai acele mărfuri pentru care este asigurata desfacerea pe piaţa interna şi pe pieţele externe. Pentru a-şi asigura necesarul de comenzi externe, pe perioade cat mai lungi, unităţile producătoare trebuie să prospecteze sistematic pieţele externe, să între în raporturi de cooperare cu întreprinderi şi firme din alte tari, sa adapteze producţia cererilor de pe pieţele străine. +
Articolul 11Centralele industriale, unităţile cu statut de centrala şi întreprinderile de comerţ exterior trebuie să acţioneze pe pieţele externe pentru obţinerea unor preţuri avantajoase la export, la import, la executare de lucrări şi la prestariile de servicii. +
Articolul 12Unităţile care produc pentru export şi cele care beneficiază de importuri trebuie să aibă în vedere, încă de la elaborarea planurilor, asigurarea unei valorificari cat mai bune a produselor exportate şi o utilizare cat mai raţională a mijloacelor financiare necesare importurilor.În activitatea de aprovizionare tehnico-materială trebuie să se aibă în vedere utilizarea în primul rând a posibilităţilor interne, inclusiv utilizarea de inlocuitori ai unor materii prime şi materiale. +
Articolul 13Fiecare unitate producătoare trebuie să tinda nu numai spre a-şi crea în întregime – din activităţi proprii – mijloacele valutare necesare pentru asigurarea importurilor, ci şi sa realizeze plusuri de valuta necesare economiei naţionale.Pentru fiecare titular de plan – prin planurile valutare – se va stabili volumul încasărilor şi plăţilor în valută, determinandu-se încasările excedentare pentru titularii de plan care sînt prevăzuţi să aibă exporturi mai mari decât importurile, sau necesarul suplimentar de valuta pentru titularii de plan care sînt prevăzuţi cu exporturi mai mici decât importurile.Ministerele, alte organe centrale, centralele industriale şi unităţile cu statut de centrala, întreprinderile producătoare care au sarcina de a vărsa statului o parte din încasările valutare, vor putea sa angajeze importuri numai în măsura în care au efectuat trimestrial vărsămintele de valuta stabilite. +
Articolul 14Valuta rezultată din export, executare de lucrări, prestări de servicii şi din alte activităţi de comerţ exterior, se cedează statului prin Banca Română de Comerţ Exterior.Valuta necesară pentru plata importurilor, serviciilor şi pentru alte activităţi de comerţ exterior se obţine de la stat prin Banca Română de Comerţ Exterior.Valuta cedata sau obţinută se decontează în lei, potrivit normelor legale.Sumele în lei obţinute din valorificarea produselor la export şi din alte activităţi de comerţ exterior, cat şi cele necesare pentru plata importurilor se cuprind direct în gestiunea proprie a unităţilor economice, conform reglementărilor legale. +
Articolul 15Raporturile dintre unităţi cu sarcini de comerţ exterior şi bănci se întemeiază pe principii economice.În acest scop:a) băncile sînt autorizate sa acorde credite în valută unităţilor economice cu activitate de comerţ exterior şi sa constituie depozite în valută pentru aceste unităţi din încasările realizate peste prevederile din planul anual; … b) unităţile cu activitate de comerţ exterior pot obţine, pentru îndeplinirea sarcinilor de plan de import şi export, credite în valută pentru nevoi temporare, dacă fac dovada ca au posibilităţi reale pentru restituirea la timp a valutei împrumutate; … c) pentru creditele acordate şi depozitele constituite, băncile percep şi plătesc dobînda în valută; … d) băncile percep comisioane pentru serviciile pe care le prestează unităţilor economice. … +
Capitolul 2Planificarea activităţii de comerţ exterior şi cooperare economică şi tehnica internationala +
Articolul 16Schimburile economice externe ale Republicii Socialiste România se realizează pe baza planului de comerţ exterior şi de cooperare economică şi tehnica internationala şi a balanţei de plati externe, care constituie părţi componente ale planului de stat privind dezvoltarea economiei naţionale. +
Articolul 17Unităţile producătoare, cu sprijinul, după caz, al centralelor industriale, unităţilor cu statut de centrala, ministerelor, altor organe centrale şi al comitetelor executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti, îşi elaborează planul de export, import şi cooperare economică şi tehnica internationala pe baza prospectarii pieţelor externe, a studiilor proprii şi a contractelor externe.Planul de export, import şi cooperare economică şi tehnica internationala al unităţilor producătoare sta la baza elaborării planului de comerţ exterior şi cooperare economică şi tehnica internationala al centralelor industriale şi unităţilor cu statut de centrala, al ministerelor, organelor centrale, al consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti.Pe baza propunerilor ministerelor şi ale celorlalte organe centrale, Ministerul Comerţului Exterior şi Comitetul de Stat al Planificarii întocmesc planul de comerţ exterior şi de cooperare economică şi tehnica internationala pe ansamblul economiei şi, împreună cu Ministerul Finanţelor, Banca Naţionala a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior, elaborează balanţa de plati externe, corelandu-se cu celelalte secţiuni ale planului de dezvoltare a economiei naţionale, ţinînd seama de directivele de dezvoltare a economiei naţionale, de asigurarea eficientei şi echilibrului schimburilor, precum şi de angajamentele externe. +
Articolul 18Pe baza legii planului de stat, Consiliul de Miniştri stabileşte sarcinile de plan privind comerţul exterior şi cooperarea economică şi tehnica internationala pe ministere, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti. +
Articolul 19Ministerele, celelalte organe centrale şi comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti repartizează sarcinile de export, import şi cooperare economică şi tehnica internationala pe centrale, unităţi cu statut de centrala şi alte unităţi economice subordonate, precum şi pe întreprinderile de comerţ exterior.În acelaşi mod se procedează şi în ceea ce priveşte repartizarea planului de încasări şi plati în valută. +
Articolul 20Centralele, unităţile cu statut de centrala, repartizează sarcinile de export, import şi cooperare economică şi tehnica internationala pe unităţile productive, care executa lucrări sau prestează servicii, precum şi pe unităţile de comerţ exterior subordonate lor. +
Capitolul 3Organizarea activităţii de comerţ exterior; atribuţii, raspunderi +
Articolul 21Activitatea de comerţ exterior se organizează în raport cu cerinţele dezvoltării economice şi sociale ale Republicii Socialiste România.Consiliul de Miniştri stabileşte formele concrete de organizare a acestei activităţi, precum şi unităţile economice care au dreptul să efectueze direct operaţiuni de comerţ exterior. +
Articolul 22Unităţile economice cu activităţi de comerţ exterior au, potrivit obiectului lor de activitate, următoarele atribuţii principale:a) elaborarea planului de export şi import pe baza studiilor proprii, prospectarii pieţelor externe şi a contractelor încheiate cu partenerii străini; … b) realizarea integrală a sarcinilor de export şi import şi a planului de încasări şi plati în valută, încheierea nemijlocită de contracte externe sau participarea la încheierea contractelor externe de către unităţile autorizate sa desfăşoare activităţi de comerţ exterior; … c) organizarea producţiei destinate exportului şi asimilarea de noi produse şi sortimente cu caracteristici tehnice şi economice superioare, cerute pe pieţele externe; … d) valorificarea superioară a mărfurilor pe pieţele externe şi creşterea eficientei exportului, asigurând competitivitatea mărfurilor, calitatea, condiţiile de prezentare, de ambalaj şi de livrare sau a altor condiţii care pot influenţa nivelul preţurilor externe; … e) executarea de proiecte, lucrări de construcţii-montaj şi prestarea de servicii în străinătate, în condiţii competitive de calitate, preţ, termen şi eficienta economică; … f) respectarea obligaţiilor şi asigurarea valorificării drepturilor ce le revin din contractele încheiate cu partenerii externi, luînd măsuri de îndeplinire a acestora; … g) îndeplinirea obligaţiilor ce le revin pentru realizarea parametrilor tehnico-economici ai utilajelor şi instalaţiilor importate; … h) buna gospodărire a materiilor prime, materialelor şi altor bunuri provenite din import; … i) participarea la târguri şi expoziţii în străinătate, realizarea în termen a exponatelor şi prezentarea acestora, organizarea reclamei comerciale, asigurarea materialelor de propaganda comercială, cataloage, prospecte şi alte materiale pentru produsele din nomenclatorul lor; … j) organizarea de depozite şi magazine proprii de prezentare şi vânzare a produselor în străinătate; … k) trimiterea în străinătate de delegaţi permanenţi sau temporari şi stabilirea altor forme de reprezentare în exterior; … l) asigurarea – în cadrul planului de import – a aprovizionarii unităţilor subordonate cu produsele din import; … m) organizarea, potrivit reglementărilor în vigoare, a cooperării în producţie cu firme şi organizaţii din străinătate, atît pentru nevoile interne, cat şi pentru export şi încheierea de convenţii, în limita competentelor ce le revin; … n) selecţionarea şi pregătirea personalului necesar activităţii de comerţ exterior. … +
Articolul 23Unităţile economice poducatoare de mărfuri pentru export sau beneficiare de mărfuri din import, precum şi cele prestatoare de servicii sau care executa lucrări pentru străinătate şi care nu sînt autorizate sa încheie direct contracte cu partenerii externi, efectuează activităţile de comerţ exterior prin intermediul unităţilor autorizate să efectueze operaţiuni de comerţ exterior, pe baza contractuală.Aceste unităţi pot participa împreună cu organizaţiile de comerţ exterior la prospectarea pieţelor externe, la negocierea şi contractarea produselor proprii. +
Articolul 24Întreprinderile specializate de comerţ exterior au, potrivit obiectului lor de activitate, următoarele atribuţii principale:a) îndeplinirea planului de export şi valorificarea superioară a mărfurilor pe piaţa externa; … b) îndeplinirea planului de import în condiţiile de calitate şi la termenele necesare unităţilor beneficiare de importuri; … c) negocierea şi încheierea de contracte externe la preţurile cele mai avantajoase, în condiţii de plată şi de derulare care să fie în concordanta cu interesele şi posibilităţile financiare şi de producţie ale unităţilor economice producătoare sau beneficiare; … d) prospectarea permanenta şi sistematica a pieţei externe şi informarea unităţilor producătoare asupra nivelului preţurilor şi tendinţelor pieţei externe la produsele care fac obiectul lor de activitate; … e) sprijinirea unităţilor producătoare în orientarea şi adaptarea producţiei la cerinţele pieţei externe, pentru a se asigura valorificarea superioară a resurselor materiale şi de forta de muncă. … De asemenea, îndeplinesc atribuţiile prevăzute la articolul 22 lit. a, e, i, j, k şi n.Pentru executarea sarcinilor de plan ce le revin, întreprinderile de comerţ exterior încheie cu organizaţiile economice române contracte economice de comerţ exterior pe bază de comision sau rabat comercial.Întreprinderile de comerţ exterior pot efectua şi cumpărări de mărfuri, pentru a le vinde pe contul lor la export. +
Articolul 25Pentru realizarea operaţiunilor de comerţ exterior, centralele, unităţile cu statut de centrala şi celelalte organizaţii economice autorizate să efectueze activităţi de comerţ exterior au autonomie în prospectarea pieţei, alegerea partenerilor externi, negocierea şi încheierea contractelor, cu respectarea dispoziţiilor legale. +
Articolul 26Organizaţiile economice autorizate sa desfăşoare activitate de comerţ exterior pot face şi operaţiuni de cumpărări-revanzari pe alte pieţe. +
Articolul 27Organizaţiile economice de interes republican care desfăşoară activitate de comerţ exterior se înregistrează la Ministerul Finanţelor, iar cele de interes local se înregistrează la administraţia financiară în a carei raza de activitate îşi au sediul. +
Articolul 28Raporturile contractuale cu partenerii externi, precum şi modificarea acestor raporturi se constata în forma scrisă cu respectarea condiţiilor pentru validitatea convenţiilor, luându-se toate garanţiile necesare pentru apărarea intereselor economiei naţionale. +
Articolul 29Orice import sau export se realizează numai pe bază de autorizaţie eliberata de Ministerul Comerţului Exterior, pentru fiecare produs sau grupa de produse.Pe baza aprobării Consiliului de Miniştri, pot fi supuse regimului autorizaţiilor de export şi import şi alte operaţiuni de comerţ exterior.Unităţile cu activitate de comerţ exterior solicita Ministerului Comerţului Exterior autorizaţii de export sau de import. +
Articolul 30Ministerul Comerţului Exterior poate introduce restrictii sau interzice importul sau exportul unor mărfuri în scopul echilibrarii balanţei plăţilor externe.De asemenea, la propunerea organelor centrale interesate, Ministerul Comerţului Exterior poate introduce restrictii sau interzice importul sau exportul unor mărfuri în scopul ocrotirii sănătăţii publice, al apărării naţionale şi securităţii statului. +
Articolul 31Ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, precum şi organizaţiile centrale cooperatiste şi obşteşti exercita, în domeniul activităţii de comerţ exterior, următoarele atribuţii principale:a) îndrumă, coordonează şi controlează organizaţiile economice şi intrepridnerile din subordinea lor, care desfăşoară activitatea de comerţ exterior şi cooperare economică şi tehnica; … b) elaborează propuneri privind planul de import şi export, proportiile, structura şi orientarea schimburilor comerciale în perspectiva; urmăresc şi răspund de realizarea planului de comerţ exterior din sectorul lor de activitate, în mod ritmic, asigurând cu prioritate mărfurile contractate la export; … c) organizează şi orienteaza producţia destinată exportului pe baza studierii şi prospectarii cererii şi tendinţelor pieţei externe; … d) sprijină unităţile producătoare subordonate pentru a asigura calitatea, competitivitatea şi valorificarea superioară a mărfurilor pe piaţa externa, îndrumă şi controlează unităţile cu activitate de comerţ exterior subordonate în ce priveşte realizarea preţurilor interne şi externe; … e) asigura, în condiţiile legii, eficienta investiţiilor realizate cu instalaţii complexe din import; … f) negociaza şi încheie, în condiţiile legii, împreună cu Ministerul Comerţului Exterior, sau direct, atunci cînd sînt împuternicite, acorduri, convenţii şi protocoale de cooperare economică şi tehnica cu alte state, precum şi înţelegeri cu firme străine; … g) asigura, împreună cu Ministerul Comerţului Exterior, şi îndeplinesc obligaţiile ce le revin din înţelegerile încheiate cu alte state în domeniul relaţiilor economice externe; … h) coordonează, sprijină şi răspund de participarea unităţilor din subordine la târgurile şi expoziţiile internaţionale şi alte forme de propaganda şi reclama comercială în străinătate; … i) organizează selecţionarea şi instruirea sistematica a personalului care lucrează în sectoarele de comerţ exterior din unităţile subordonate; … j) asigura, cu avizul Ministerului Comerţului exterior, participarea, formele şi condiţiile de reprezentare permanenta în străinătate, a sectoarelor şi activităţilor de comerţ exterior care le revin. … +
Articolul 32Ministerele şi celelalte organe centrale şi locale ale administraţiei de stat, precum şi organizaţiile centrale cooperatiste şi obşteşti sînt obligate ca, înainte de trimiterea unor delegaţii economice în străinătate, sa examineze împreună cu Ministerul Comerţului Exterior oportunitatea şi sarcinile concrete care fac obiectul deplasarilor respective; de asemenea, după terminarea misiunii în străinătate, delegatiile economice au obligaţia sa informeze Ministerul Comerţului Exterior asupra problemelor economice discutate, rezultatelor obţinute, măsurilor stabilite, precum şi asupra altor aspecte care interesează relaţiile economice externe. +
Articolul 33Ministerele, precum şi alte organe centrale şi locale cu activitate de comerţ exterior pot organiza în cadrul lor compartimente distincte de comerţ exterior sub forma unor direcţii generale, direcţii, oficii, servicii de export-import-cooperare, în funcţie de volumul şi complexitatea sarcinilor de comerţ exterior. +
Articolul 34Ministerul Comerţului Exterior, în vederea aplicării în practica a politicii economice externe stabilite de partid şi de stat, asigurării echilibrului şi eficientei schimburilor economice cu strainatatea, exercita următoarele atribuţii principale:a) întocmeşte planul de comerţ exterior şi cooperare economică şi tehnica internationala, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii; … b) exercita controlul şi îndrumarea generală asupra exportului şi importului şi răspunde direct de modul cum se realizează planul de comerţ exterior; … c) participa, împreună cu Comitetul de Stat al Planificarii, Ministerul Finanţelor, Banca Naţionala a Republicii Socialiste România şi Banca Română de Comerţ Exterior, la elaborarea şi realizarea balanţei de plati externe; … d) asigura lărgirea continua a relaţiilor comerciale externe ale tarii şi promovarea cooperării economice şi tehnice internaţionale; negociaza şi încheie acorduri, convenţii şi protocoale, din însărcinarea Consiliului de Miniştri, precum şi alte înţelegeri comerciale şi de cooperare economică şi tehnica, urmăreşte şi răspunde de realizarea acestora; … e) elaborează, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale, programe anuale şi de perspectiva cu privire la promovarea şi dezvoltarea schimburilor economice internaţionale; … f) urmăreşte, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, obţinerea de facilităţi şi tratament preferenţial din partea altor state; … g) asigura contactele şi participarea Republicii Socialiste România şi unităţile cu activitate de comerţ exterior la organismele economice internaţionale; … h) coordonează şi controlează nivelul preţurilor externe în valută, practicate de organizaţiile economice la produsele de export şi import; … i) urmăreşte creşterea continua a eficientei comerţului exterior, în care scop ia măsuri de prospectare sistematica a pieţelor externe, studiază tendintele imediate şi de perspectiva de pe pieţele externe şi elaborează pe aceasta baza analize şi propuneri, informează operativ ministerele şi unităţile economice interesate pentru a lua măsurile care se impun; … j) îndrumă şi controlează activitatea de comerţ exterior a organizaţiilor economice care efectuează asemenea activitate, indiferent de subordonarea lor; … k) eliberează autorizaţii de export şi import, urmărind realizarea unor schimburi echilibrate şi eficiente, în concordanta cu prevederile planului de stat, balanţei de plati externe şi cu obligaţiile asumate prin acorduri, convenţii şi alte obligaţii externe; … l) organizează, în condiţiile prevăzute de lege, reprezentantele economice permanente în străinătate, asigura îndrumarea şi controlul lor în problemele concrete de comerţ exterior şi cooperare economică şi tehnica internationala; … m) colaborează cu Ministerul Învăţămîntului la îmbunătăţirea programelor învăţămîntului superior şi liceelor de specialitate, care să asigure pregătirea temeinica a cadrelor necesare activităţii de comerţ exterior: elaborează – în colaborare cu alte ministere – programe de şcolarizare periodică a cadrelor care lucrează în domeniul comerţului exterior; … n) editează lucrări şi publicaţii în domeniul comerţului exterior; … o) asigura şi controlează aplicarea legilor, decretelor şi hotărârilor Consiliului de Miniştri în domeniul schimburilor economice externe şi al activităţii vamale. … +
Articolul 35În exercitarea atribuţiilor Ministerului Comerţului Exterior, ministrul comerţului exterior emite instrucţiuni şi alte norme cu caracter obligatoriu pentru toate ministerele, organele centrale şi organizaţiile economice cu activitate de comerţ exterior. +
Articolul 36În unele centrale importante din ţara se pot înfiinţa oficii sau birouri subordonate Ministerului Comerţului Exterior, pentru sprijinirea şi îndrumarea unităţilor producătoare în promovarea exporturilor şi acţiunilor de cooperare şi în desfăşurarea activităţii lor de comerţ exterior. +
Articolul 37Ministerul Comerţului Exterior, împreună cu Direcţia Centrala de Statistica, elaborează sistemul informaţional în domeniul comerţului exterior, urmăreşte şi raportează realizarea planului de comerţ exterior. În acest scop, ministerele, celelalte organe centrale, unităţile cu activităţi de comerţ exterior, comitetele executive ale consiliilor populare judeţene şi al municipiului Bucureşti sînt obligate să asigure datele şi informaţiile necesare. +
Articolul 38Comitetul de Stat al Planificarii întocmeşte, împreună cu Ministerul Comerţului Exterior, planul de comerţ exterior, ca parte integrantă a planului de stat.Comitetul de Stat al Planificarii ia măsuri în colaborare cu ministerele şi alte organe – titulare de plan – ca la întocmirea planului de dezvoltare a economiei naţionale să se prevadă fondul de mărfuri destinate exportului, care să asigure echilibrul balanţei de plati externe, creşterea continua a eficientei comerţului exterior prin îmbunătăţirea structurii exporturilor şi importurilor, stabilitatea schimburilor economice cu strainatatea şi respectarea angajamentelor externe.În colaborare cu ministerele şi alte organe centrale, duce tratative cu organele centrale de planificare şi economice din ţările socialiste şi din alte tari cu privire la problemele colaborării, specializării şi cooperării economice în perspectiva. +
Articolul 39Ministerul Finanţelor verifica respectarea prevederilor cu caracter valutar din legi, decrete, precum şi din hotărîri ale Consiliului de Miniştri, urmărind apărarea intereselor financiare ale statului, controlează – împreună cu Ministerul Comerţului Exterior – operaţiile de comerţ exterior, executare de lucrări şi prestări de servicii, precum şi orice alte operaţii din care rezultă drepturi sau obligaţii valutare, propunand măsuri pentru creşterea eficientei activităţii economice externe. Îndrumă şi verifica activitatea celorlalte organe care – potrivit legii – exercita controlul financiar în aceste probleme şi sectoare de activitate. +
Articolul 40Băncile, prin activitatea de creditare, de decontare, prin regimul dobânzilor, sprijină şi exercită un control sistematic asupra realizării producţiei pentru export, determinând luarea de măsuri care să ducă la dezvoltarea exportului, creşterea eficientei schimburilor economice şi cheltuirea cu economicitate a fondurilor valutare.Banca Română de Comerţ Exterior dezvolta permanent relaţiile cu băncile în străinătate şi încheie aranjamente şi convenţii cu acestea pentru fructificarea disponibilităţilor bancare care să contribuie la sprijinirea dezvoltării schimburilor economice ale Republicii Socialiste România cu alte state. În acest scop, Banca Română de Comerţ Exterior urmăreşte evoluţia conjuncturii financiare şi monetare internaţionale, dezvolta contactele cu instituţiile financiare şi bancare internaţionale şi poate organiza reprezentante proprii pe principalele pieţe monetare. +
Articolul 41Ministerul Finanţelor împreună cu Ministerul Comerţului Exterior şi băncile au obligaţia de a urmări creşterea permanenta a eficientei comerţului exterior, de a veghea la menţinerea unei balante de plati externe echilibrate şi participa la elaborarea unui plan valutar corespunzător. +
Articolul 42Ministerul Afacerilor Externe acţionează pentru promovarea relaţiilor economice ale României cu celelalte state, răspunde pentru realizarea de acorduri şi înţelegeri care să faciliteze lărgirea schimburilor economice, cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică ale Republicii Socialiste România cu alte state.Ministerul Afacerilor Externe, împreună cu Ministerul Comerţului Exterior, acorda ajutor permanent şi operativ tuturor ministerelor şi organizaţiilor economice române în relaţiile pe care acestea le au cu organisme şi firme din alte state.Ministerul Afacerilor Externe, în colaborare cu Ministerul Comerţului Exterior, cu alte ministere şi organe centrale, potrivit competentei lor, asigura participarea Republicii Socialiste România la organismele economice internaţionale. +
Articolul 43Ministerul Transporturilor, împreună cu Ministerul Comerţului Exterior, asigura aplicarea convenţiilor şi acordurilor internaţionale privitoare la expediţia şi transporturile internaţionale, controlează îndeplinirea de către unităţile din subordine a obligaţiilor ce decurg din acestea şi răspunde de îndeplinirea planului de transporturi internaţionale.Ministerul Transporturilor răspunde de folosirea eficienta a mijloacelor de transport româneşti în traficul internaţional. +
Articolul 44Ministerul Turismului elaborează, în colaborare cu celelalte organe centrale şi locale interesate, planul de încasări şi plati în valută pentru activitatea de turism şi răspunde de realizarea lui. +
Articolul 45Organizaţiile centrale cooperatiste pot efectua operaţiuni de export, import, executare de lucrări, prestări de servicii şi alte operaţiuni de comerţ exterior în condiţiile legii, prin unităţile lor autorizate. +
Articolul 46Inspectoratul General de Stat pentru Controlul Calităţii Produselor înfăptuieşte, împreună cu ministerele şi celelalte organe centrale, politica partidului şi statului în domeniul calităţii şi al controlului tehnic de calitate al produselor, lucrărilor şi serviciilor care fac obiectul activităţii de comerţ exterior. +
Articolul 47Camera de Comerţ a Republicii Socialiste România este o organizaţie obsteasca din care fac parte de drept organele şi organizaţiile care desfăşoară activitate de comerţ exterior. Pot fi membri ai Camerei de Comerţ ai Republicii Socialiste România şi alte organizaţii socialiste, precum şi oameni de ştiinţa sau specialişti în probleme de comerţ exterior.Camera de Comerţ a Republicii Socialiste România contribuie la dezvoltarea şi întărirea legăturilor economice ale Republicii Socialiste România prin dezvoltarea de relaţii cu organizaţii internaţionale similare, firme, organizaţii economice şi asociaţii profesionale din străinătate, prin organizarea de târguri şi expoziţii în ţara sau în străinătate, prin acţiuni de propaganda economică şi comercială, precum şi prin alte mijloace prevăzute de lege.Camera de Comerţ a Republicii Socialiste România, prin organele sale, asigura: protejarea drepturilor de proprietate industriale; controlul calitativ şi cantitativ al mărfurilor din mandatul clienţilor săi; editarea de publicaţii periodice, cataloage, prospecte.Pe lîngă Camera de Comerţ a Republicii Socialiste România funcţionează Comisia de arbitraj pentru rezolvarea litigiilor de comerţ exterior. +
Capitolul 4Organizarea în străinătate a activităţii de comerţ exterior +
Articolul 48Şeful misiunii diplomatice, în calitate de reprezentant al statului român, poarta răspunderea pentru dezvoltarea cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice, pentru lărgirea continua şi realizarea schimburilor comerciale dintre Republica Socialistă România şi ţara în care este acreditat.Şeful misiunii diplomatice trebuie să cunoască temeinic posiblitatile României şi ale tarii în care este acreditat, de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică, de largire a comerţului exterior şi sa acţioneze pentru folosirea acestor posibilităţi în vederea dezvoltării continue a schimburilor economice dintre România şi ţara respectiva.Secţia sau agenţia economică, precum şi alte reprezentate economice permanente sau temporare în ţara respectiva, sînt subordonate şi răspund de activitatea lor şi în faţa şefului misiunii diplomatice; de asemenea, orice delegaţie economică care se deplaseaza într-o ţara străină este obligată sa informeze şi să se consulte cu şeful misiunii diplomatice asupra problemelor care fac obiectul deplasarii sale.Şeful misiunii diplomatice acorda sprijinul necesar secţiei sau agenţiei economice, tuturor reprezentantelor economice, permanente sau temporare, precum şi delegatiilor economice pentru ca acestea să-şi poată realiza în bune condiţii sarcinile ce le revin. +
Articolul 49Ministerul Comerţului Exterior, împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, organizează reprezentarea economică permanenta în străinătate prin secţii economice ale misiunilor diplomatice, agenţii comerciale, birouri comerciale şi alte forme de reprezentare, în funcţie de necesităţile schimburilor economice şi specificul tarii respective, purtînd denumiri şi funcţionînd în condiţiile convenite cu autorităţile din ţara de reşedinţa.Secţiile economice, agenţiile comerciale, birourile comerciale şi celelalte forme de reprezentare funcţionează conform normelor şi orientarilor generale date în comun de Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Comerţului Exterior, iar în problemele specifice de comerţ exterior, după instrucţiunile Ministerului Comerţului Exterior; ele sînt subordonate Ministerului Comerţului Exterior, în faţa căruia poarta răspunderea pentru activitatea depusa. +
Articolul 50Secţiile economice ale misiunilor diplomatice, agenţiile comerciale şi celelalte forme de reprezentare răspund de dezvoltarea continua a schimburilor economice ale Republicii Socialiste România cu ţara în care îşi desfăşoară activitatea, în care scop le revin următoarele atribuţii şi sarcini principale:a) sa cunoască economia ţărilor de reşedinţa, realizarile în domeniul economic şi tehnic, tendintele de dezvoltare şi conjuncturale ale acestora; … b) să facă cunoscute realizarile în domeniul economic şi tehnico-ştiinţific al Republicii Socialiste România, produsele româneşti şi posibilităţile de schimburi comerciale şi de cooperare ale organizaţiilor economice române; … c) sa prospecteze permanent piaţa, sa urmărească continuu conjunctura pieţei şi sa informeze operativ Ministerul Comerţului Exterior şi ministerele sau unităţile economice interesate, făcînd propuneri de folosire a pieţelor sau conjuncturii favorabile; … d) sa ia toate măsurile care se impun pentru realizarea sarcinilor de export şi import în ţara sau zona geografică în care îşi desfăşoară activitatea; … e) sa stabilească şi sa menţină legături permanente pe linie economică cu autorităţile din ţara de reşedinţa pentru crearea condiţiilor necesare realizării sarcinilor de comerţ exterior; … f) să facă propuneri privind lărgirea schimburilor comerciale şi dezvoltarea cooperării economice şi tehnico-ştiinţifice cu ţara de reşedinţa; … g) sa urmărească şi sa sprijine îndeplinirea prevederilor acordurilor comerciale şi altor înţelegeri bilaterale de cooperare economică şi tehnico-ştiinţifică, precum şi a protocoalelor sesiunilor comisiilor mixte, de cooperare economică şi tehnica internationala; … h) sa coordoneze şi sa sprijine activitatea de reclama comercială, să prezinte propuneri de participare la expoziţii, târguri internaţionale şi alte manifestări cu caracter economic şi comercial în ţara de reşedinţa; … i) sa elaboreze studii conjuncturale privind ţara unde activează; sa elaboreze propuneri privind organizarea şi adaptarea în perspectiva a producţiei de export la cerinţele pieţei respective; sa informeze operativ despre situaţia preţurilor pe piaţa respectiva; … j) să facă propuneri privind formele de organizare a desfacerii produselor respective, ţinînd seama de specificul mărfurilor şi al pieţelor, urmărind o apropiere cat mai mare a producătorilor români de consumatorii externi ai mărfurilor respective. … +
Articolul 51Secţiile economice ale misiunilor diplomatice, agenţiile şi birourile comerciale din străinătate coordonează activitatea tuturor reprezentanţilor permanenţi sau temporari ai unităţilor industriale, unităţilor cu statut de centrala, întreprinderilor de comerţ exterior, ai misiunilor economice, actionand în strânsă unitate şi sub îndrumarea şi controlul şefului misiunii diplomatice. +
Articolul 52În vederea realizării sarcinilor de export sau import, unităţile cu activitate de comerţ exterior pot fi reprezentate în străinătate prin delegaţi permanenţi sau temporari, birouri tehnice şi comerciale, societăţi proprii sau cu participare străină, reprezentanţi locali, precum şi alte forme proprii, în funcţie de specificul pieţei şi condiţiile concrete din fiecare ţara.Trimiterea de delegaţi permanenţi în străinătate se face cu acordul Ministerului Comerţului Exterior. +
Articolul 53Atribuţiile principale ale reprezentanţilor în străinătate ai centralelor industriale, unităţilor cu statut de centrala, fabricilor, uzinelor şi întreprinderilor specializate de comerţ exterior sînt următoarele:a) să asigure realizarea sarcinilor de comerţ exterior ale unităţilor pe care le reprezintă pentru ţara respectiva; … b) sa stabilească legături directe cu conducerile firmelor şi întreprinderilor străine; … c) sa prospecteze pieţele externe în vederea creşterii volumului şi diversificării exporturilor, sporirii eficientei operaţiunilor de comerţ exterior; … d) sa întocmească studii şi analize conjuncturale pentru sectoarele şi produsele pe care le reprezintă pe piaţa respectiva; … e) să asigure o informare larga asupra realizarilor în domeniul sectorului pe care îl reprezintă şi asupra posibilităţilor de export ale sectorului respectiv; … f) sa urmereasca executarea contractelor de export şi import, prestări de servicii şi executări de lucrări; … g) sa rezolve unele probleme legate de exportul produselor, care sînt: urmărirea comportării în exploatare a maşinilor şi utilajelor în perioada de garanţie, asigurarea asistenţei tehnice necesare, organizarea service-ului; … h) sa initieze şi sa urmărească realizarea de acţiuni de cooperare economică şi tehnica pe bază de contracte de lungă durata în domeniul de activitate al organizaţiilor economice pe care le reprezintă; … i) să facă propuneri sau sa organizeze reţeaua de comercializare a produselor organizaţiilor economice pe care le reprezintă; … j) alte sarcini primite de la organizaţiile economice pe care le reprezintă, precum şi de la şeful reprezentantei economice din ţara respectiva. … k) să facă propuneri privind formele de organizare a desfacerii produselor în țările respective, ținând seama de specificul mărfurilor și al piețelor, urmărind o apropiere cât mai mare a producătorilor români de consumatorii externi ai mărfurilor respective. +
Articolul 54Organizaţiile de turism, de transporturi sau alte organizaţii prestatoare de servicii pot fi reprezentate în străinătate prin agenţii sau birouri proprii. +
Capitolul 5Cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică internationala +
Articolul 55Pe baza principiilor generale ale politicii externe a statului, cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică a Republicii Socialiste România cu alte tari are drept scop:a) intensificarea participării Republicii Socialiste România la diviziunea internationala a muncii, prin cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică cu ţările membre ale Consiliului de Ajutor Reciproc, cu toate ţările socialiste şi cu celelalte tari ale lumii, indiferent de oranduirea lor social-politica, care să asigure dezvoltarea independenta a economiei noastre naţionale; … b) realizarea în condiţii optime a planurilor de stat privind dezvoltarea economiei naţionale; … c) îmbunătăţirea şi diversificarea continua a structurii schimburilor comerciale, creşterea eficientei exportului; … d) accelerarea introducerii în producţie a celor mai noi şi eficiente realizari ale ştiinţei şi tehnicii pe plan mondial, în vederea ridicării nivelului tehnic calitativ al producţiei; … e) participarea Republicii Socialiste România în alte tari la realizarea unor programe de dezvoltare, în domeniul economic, comercial, financiar şi în alte domenii de activitate. … +
Articolul 56Cooperarea economică şi tehnico-ştiinţifică internationala poate fi realizată în forme variate, în funcţie de interesele economiei naţionale, de obiectul cooperării, de destinaţia produselor.Coordonarea pe întreaga economie a acţiunilor de cooperare economică şi tehnica internationala se realizează de Comisia Guvernamentală de Colaborare şi Cooperare Economică şi Tehnica şi de Ministerul Comerţului Exterior, în strânsă legătură cu ministerele şi organizaţiile centrale cooperatiste şi obşteşti.Coordonarea acţiunilor de cooperare ştiinţifică cu alte tari se realizează de Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice în colaborare cu Comisia Guvernamentală de Colaborare şi Cooperare Economică şi Tehnica, Ministerul Comerţului Exterior, Ministerul Afacerilor Externe şi celelalte ministere şi organe centrale interesate. +
Articolul 57Organizaţiile economice române pot coopera cu firme sau organizaţii economice străine la construirea în comun de obiective economice în Republica Socialistă România şi în străinătate. +
Articolul 58Organizaţiile economice române pot constitui, cu aprobarea organelor în drept, societăţi mixte în străinătate şi în Republica Socialistă România, în domeniul producţiei industriale şi agricole, al activităţii de construcţii, transporturi, comerţ, cercetare tehnico-ştiinţifică şi servicii.Condiţiile privind constituirea, organizarea, durata şi funcţionarea societăţilor mixte, drepturile şi obligaţiile părţilor, modalităţile de formare a patrimoniului, precum şi de retragere a cotei de participare, criteriile de repartizare a beneficiului şi alte clauze specifice se prevăd în contractul încheiat între părţi. +
Articolul 59Societăţile mixte constituite în România sînt persoane juridice şi îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu legislaţia Republicii Socialiste România; participarea părţii române la patrimoniul acestor societăţi mixte este de cel puţin 51 la suta.Contractul de constituire, organizare şi funcţionare a societăţilor mixte din România se înregistrează la Ministerul Comerţului Exterior şi devine valabil după ce este aprobat.În vederea aprobării contractului, Ministerul Comerţului Exterior verifica legalitatea clauzelor acestuia şi oportunitatea infiintarii societăţii mixte respective. +
Articolul 60Statul român asigura şi garantează aportul financiar al organizaţiilor economice române la societăţile mixte din străinătate, precum şi funcţionarea societăţilor mixte în România.Statul român, prin instituţiile împuternicite, da garanţii partenerilor străini în legătură cu transferul în străinătate al cotelor de amortisment, al beneficiarilor, precum şi al altor drepturi ce li se cuvin, după plata impozitelor legale şi îndeplinirea altor obligaţii prevăzute în contract. +
Articolul 61Firmele comerciale şi organizaţiile economice străine pot obţine autorizarea pentru înfiinţarea de reprezentante în Republica Socialistă România în condiţiile legii. +
Articolul 62Prin lege pot fi create pe teritoriul Republicii Socialiste România porturi sau zone libere de taxe vamale, fiscale şi de impozite, pentru exporturile şi importurile efectuate prin aceste puncte. +
Capitolul 6Regimul vamal +
Articolul 63Ministerul Comerţului Exterior realizează politica vamală a Republicii Socialiste România. +
Articolul 64Mărfurile, mijloacele de transport, precum şi orice alte bunuri, pot intra sau ieşi din Republica Socialistă România prin punctele de control pentru trecerea frontierei de stat unde funcţionează organe vamale, fiind supuse controlului vamal, potrivit legii. +
Articolul 65Mărfurile care se importa sînt supuse regimului taxelor vamale, fiscale, sau altor taxe stabilite prin lege. +
Capitolul 7Dispoziţii finale +
Articolul 66Încălcarea dispoziţiilor prezentei legi atrage, după caz, răspunderea disciplinară, materială, civilă, administrativă sau penală. +
Articolul 67Pe data publicării prezentei legi se abroga Decretul nr. 317/1949 pentru reglementarea operaţiunilor de export, import şi tranzit.Această lege a fost votată de Marea Adunare Naţionala în şedinţa din 17 martie 1971, intrunind din cele 450 voturi exprimate, 449 voturi pentru şi 1 vot împotriva.PreşedinteleMarii Adunări Naţionale,ŞTEFAN VOITECÎN CONFORMITATE CU ARTICOLUL 57 DIN CONSTITUŢIA REPUBLICII SOCIALISTE ROMÂNIA, SEMNAM ACEASTA LEGE.PreşedinteleConsiliului de Stat,NICOLAE CEAUŞESCU––
