de revizuire a Constituţiei României
Parlamentul României adopta prezenta lege. +
Articolul IConstituţia României, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 21 noiembrie 1991, aprobată prin referendumul naţional din 8 decembrie 1991, se modifica şi se completează astfel:1. Articolul 1 se modifica şi se completează astfel:Alineatul (3) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(3) România este stat de drept, democratic şi social, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile cetăţenilor, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme, în spiritul traditiilor democratice ale poporului român şi idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989, şi sunt garantate."După alineatul (3) se introduc doua noi alineate, (4) şi (5), cu următorul cuprins:"(4) Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale.(5) În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie." … 2. Alineatul (1) al articolului 2 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(1) Suveranitatea naţionala aparţine poporului român, care o exercită prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice şi corecte, precum şi prin referendum."3. Alineatul (1) al articolului 4 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(1) Statul are ca fundament unitatea poporului român şi solidaritatea cetăţenilor săi."4. Articolul 9 se modifica astfel:Denumirea articolului va fi: "Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 9Sindicatele, patronatele şi asociaţiile profesionale se constituie şi îşi desfăşoară activitatea potrivit statutelor lor, în condiţiile legii. Ele contribuie la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor."5. La articolul 11 se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:"(3) În cazul în care un tratat la care România urmează sa devină parte cuprinde dispoziţii contrare Constituţiei, ratificarea lui poate avea loc numai după revizuirea Constituţiei."6. Alineatul (2) al articolului 15 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(2) Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile."7. Articolul 16 se modifica şi se completează astfel:Alineatul (3) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(3) Funcţiile şi demnităţile publice, civile sau militare, pot fi ocupate, în condiţiile legii, de persoanele care au cetăţenia română şi domiciliul în ţara. Statul român garantează egalitatea de sanse între femei şi bărbaţi pentru ocuparea acestor funcţii şi demnitati."După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:"(4) În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii Uniunii care îndeplinesc cerinţele legii organice au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în autorităţile administraţiei publice locale."8. După alineatul (1) al articolului 19 se introduce un nou alineat, (1^1), cu următorul cuprins:"(1^1) Prin derogare de la prevederile alineatului (1), cetăţenii români pot fi extrădaţi în baza convenţiilor internaţionale la care România este parte, în condiţiile legii şi pe bază de reciprocitate."9. Alineatul (2) al articolului 20 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(2) Dacă exista neconcordante între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care România este parte, şi legile interne, au prioritate reglementările internaţionale, cu excepţia cazului în care Constituţia sau legile interne conţin dispoziţii mai favorabile."10. La articolul 21 se introduc doua noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:"(3) Părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil.(4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative şi gratuite." … 11. Articolul 23 se modifica şi se completează astfel:Alineatul (4) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(4) Arestarea preventivă se dispune de judecător şi numai în cursul procesului penal."După alineatul (4) se introduc trei noi alineate, (4^1), (4^2) şi (4^3), cu următorul cuprins:"(4^1) În cursul urmăririi penale arestarea preventivă se poate dispune pentru cel mult 30 de zile şi se poate prelungi cu câte cel mult 30 de zile, fără ca durata totală să depăşească un termen rezonabil, şi nu mai mult de 180 de zile.(4^2) În faza de judecată instanţa este obligată, în condiţiile legii, sa verifice periodic, şi nu mai târziu de 60 de zile, legalitatea şi temeinicia arestării preventive şi sa dispună, de îndată, punerea în libertate a inculpatului, dacă temeiurile care au determinat arestarea preventivă au încetat sau dacă instanţa constata că nu exista temeiuri noi care să justifice menţinerea privarii de libertate.(4^3) Încheierile instanţei privind măsura arestării preventive sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege."Alineatul (6) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(6) Punerea în libertate a celui reţinut sau arestat este obligatorie, dacă motivele acestor măsuri au dispărut, precum şi în alte situaţii prevăzute de lege."După alineatul (9) se introduce un nou alineat, (9^1), cu următorul cuprins:"(9^1 ) Sancţiunea privativă de libertate nu poate fi decât de natura penală."12. Articolul 27 se modifica astfel:Alineatul (2) va avea următorul cuprins:"(2) De la prevederile alineatului (1) se poate deroga prin lege pentru următoarele situaţii:a) executarea unui mandat de arestare sau a unei hotărâri judecătoreşti; … b) înlăturarea unei primejdii privind viaţa, integritatea fizica sau bunurile unei persoane; … c) apărarea securităţii naţionale sau a ordinii publice; … d) prevenirea răspândirii unei epidemii." … Alineatul (3) va avea următorul cuprins:"(3) Percheziţia se dispune de judecător şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege."Alineatul (4) va avea următorul cuprins:"(4) Percheziţiile în timpul nopţii sunt interzise, în afară de cazul infracţiunilor flagrante."13. Alineatul (3) al articolului 31 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(3) Dreptul la informaţie nu trebuie să prejudicieze măsurile de protecţie a tinerilor sau securitatea naţionala."14. Articolul 32 se modifica astfel:Alineatul (4) va avea următorul cuprins:"(4) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii. Statul acorda burse sociale de studii copiilor şi tinerilor proveniţi din familii defavorizate şi celor institutionalizati, în condiţiile legii."Alineatul (5) va avea următorul cuprins:"(5) Învăţământul de toate gradele se desfăşoară în unităţi de stat, particulare şi confesionale, în condiţiile legii."15. După articolul 32 se introduce un nou articol, 32^1, cu următorul cuprins:Denumirea articolului va fi: "Accesul la cultura"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 32^1(1) Accesul la cultura este garantat, în condiţiile legii. … (2) Libertatea persoanei de a-şi dezvolta spiritualitatea şi de a accede la valorile culturii naţionale şi universale nu poate fi îngrădită. … (3) Statul trebuie să asigure păstrarea identităţii spirituale, sprijinirea culturii naţionale, stimularea artelor, protejarea şi conservarea moştenirii culturale, dezvoltarea creativitatii contemporane, promovarea valorilor culturale şi artistice ale României în lume." … 16. După articolul 33 se introduce un nou articol, 33^1, cu următorul cuprins:Denumirea articolului va fi: "Dreptul la mediu sanatos"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 33^1(1) Statul recunoaşte dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sanatos şi echilibrat ecologic. … (2) Statul asigură cadrul legislativ pentru exercitarea acestui drept. … (3) Persoanele fizice şi juridice au îndatorirea de a proteja şi a ameliora mediul înconjurător." … 17. Alineatul (2) al articolului 35 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(2) Candidaţii trebuie să fi împlinit, până în ziua alegerilor inclusiv, vârsta de cel puţin 23 de ani pentru a fi aleşi în Camera Deputaţilor sau în organele administraţiei publice locale, vârsta de cel puţin 33 de ani pentru a fi aleşi în Senat şi vârsta de cel puţin 35 de ani pentru a fi aleşi în funcţia de Preşedinte al României."18. După articolul 35 se introduce un nou articol, 35^1, cu următorul cuprins:Denumirea articolului va fi: "Dreptul de a fi ales în Parlamentul European"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 35^1În condiţiile aderării României la Uniunea Europeană, cetăţenii români au dreptul de a alege şi de a fi aleşi în Parlamentul European."19. Alineatul (1) al articolului 37 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere."20. Alineatele (1) şi (2) ale articolului 38 se modifica şi vor avea următorul cuprins:"(1) Dreptul la munca nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este libera.(2) Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţara, repausul săptămânal, concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege." … 21. La alineatul (2) al articolului 39, litera a) va avea următorul cuprins:"a) activităţile pentru îndeplinirea îndatoririlor militare, precum şi cele desfăşurate, potrivit legii, în locul acestora, din motive religioase sau de constiinta;"22. Articolul 41 se modifica şi se completează astfel:Denumirea articolului va fi: "Dreptul de proprietate privată"Alineatul (2) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular. Cetăţenii străini şi apatrizii pot dobândi dreptul de proprietate privată asupra terenurilor numai în condiţiile rezultate din aderarea României la Uniunea Europeană şi din alte tratate internaţionale la care România este parte, pe bază de reciprocitate, în condiţiile prevăzute prin lege organică, precum şi prin moştenire legală."După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (3^1), cu următorul cuprins:"(3^1) Sunt interzise naţionalizarea sau orice alte măsuri de trecere silită în proprietate publică a unor bunuri pe baza apartenentei sociale, etnice, religioase, politice sau de alta natura discriminatorie a titularilor."23. După articolul 41 se introduce un nou articol, 41^1, cu următorul cuprins:Denumirea articolului va fi: "Libertatea economică"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 41^1Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera iniţiativă şi exercitarea acestora în condiţiile legii sunt garantate."24. Alineatul (2) al articolului 43 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţa medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţa socială, potrivit legii."25. Alineatul (2) al articolului 45 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(2) Statul acorda alocaţii pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copilului bolnav ori cu handicap. Alte forme de protecţie socială a copiilor şi a tinerilor se stabilesc prin lege."26. Articolul 46 se modifica şi va avea următorul cuprins:Denumirea articolului va fi: "Protecţia persoanelor cu handicap"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 46Persoanele cu handicap se bucura de protecţie specială. Statul asigură realizarea unei politici naţionale de egalitate a sanselor, de prevenire şi de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viaţa comunităţii, respectând drepturile şi îndatoririle ce revin părinţilor şi tutorilor."27. Articolul 48 se modifica astfel:Alineatul (1) va avea următorul cuprins:"(1) Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este indreptatita să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea pagubei."Alineatul (3) va avea următorul cuprins:"(3) Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii şi nu inlatura răspunderea magistraţilor care şi-au exercitat funcţia cu rea-credinţa sau grava neglijenţa."28. Articolul 49 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Articolul 49(1) Exerciţiul unor drepturi sau al unor libertăţi poate fi restrâns numai prin lege şi numai dacă se impune, după caz, pentru: apărarea securităţii naţionale, a ordinii, a sănătăţii ori a moralei publice, a drepturilor şi a libertăţilor cetăţenilor; desfăşurarea instrucţiei penale; prevenirea consecinţelor unei calamitati naturale, ale unui dezastru ori ale unui sinistru deosebit de grav. … (2) Restrangerea poate fi dispusă numai dacă este necesară într-o societate democratica. Măsura trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o, să fie aplicată în mod nediscriminatoriu şi fără a aduce atingere existenţei dreptului sau a libertăţii." … 29. Articolul 51 se abroga.30. Articolul 52 se modifica astfel:Alineatul (2) va avea următorul cuprins:"(2) Condiţiile privind îndeplinirea îndatoririlor militare se stabilesc prin lege organică."Alineatul (3) va avea următorul cuprins:"(3) Cetăţenii pot fi încorporaţi de la vârsta de 20 de ani şi până la vârsta de 35 de ani, cu excepţia voluntarilor, în condiţiile legii organice."31. Articolul 55 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Articolul 55(1) Avocatul Poporului este numit pe o durată de 5 ani pentru apărarea drepturilor şi libertăţilor persoanelor fizice. Adjunctii Avocatului Poporului sunt specializaţi pe domenii de activitate. … (2) Avocatul Poporului şi adjunctii săi nu pot îndeplini nici o alta funcţie publică sau privată, cu excepţia funcţiilor didactice din învăţământul superior. … (3) Organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului se stabilesc prin lege organică." … 32. Alineatul (1) al articolului 60 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(1) Camera Deputaţilor şi Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeşte de drept în stare de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenta, până la încetarea acestora."33. Articolul 62 se modifica şi se completează astfel:Denumirea articolului va fi: "Şedinţele Camerelor"Alineatul (1) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(1) Camera Deputaţilor şi Senatul lucrează în şedinţe separate."Partea introductivă a alineatului (2) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(2) Camerele îşi desfăşoară lucrările şi în şedinţe comune, potrivit unui regulament adoptat cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, pentru:"Litera f) a alineatului (2) se modifica şi va avea următorul cuprins:"f) aprobarea strategiei naţionale de apărare a tarii;"După litera f) a alineatului (2) se introduce o noua litera, f^1), cu următorul cuprins:"f^1) examinarea rapoartelor Consiliului Suprem de Apărare a Tarii;"Litera g) a alineatului (2) se modifica şi va avea următorul cuprins:"g) numirea, la propunerea Preşedintelui României, a directorilor serviciilor de informaţii şi exercitarea controlului asupra activităţii acestor servicii;"După litera g) a alineatului (2) se introduc doua noi litere, g^1) şi g^2), cu următorul cuprins:"g^1) numirea Avocatului Poporului;g^2) stabilirea statutului deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora;"34. Alineatul (1) al articolului 67 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(1) Deputaţii şi senatorii intră în exerciţiul mandatului la data întrunirii legale a Camerei din care fac parte, sub condiţia validării alegerii şi a depunerii jurământului. Jurământul se stabileşte prin lege organică."35. Articolul 69 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Articolul 69(1) Deputaţii şi senatorii nu pot fi traşi la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului. … (2) Deputaţii şi senatorii pot fi urmăriţi şi trimişi în judecata penală pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau cu opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului, dar nu pot fi perchezitionati, reţinuţi sau arestaţi fără încuviinţarea Camerei din care fac parte, după ascultarea lor. Urmărirea şi trimiterea în judecata penală se pot face numai de către Parchetul de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. … (3) În caz de infracţiune flagrantă, deputaţii sau senatorii pot fi reţinuţi şi supuşi percheziţiei. Ministrul justiţiei îl va informa neîntârziat pe preşedintele Camerei asupra reţinerii şi a percheziţiei. În cazul în care Camera sesizată constata că nu exista temei pentru reţinere, va dispune imediat revocarea acestei măsuri." … 36. Articolul 70 se abroga.37. Articolul 71 se abroga.38. Alineatul (3) al articolului 72 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(3) Prin lege organică se reglementează:a) sistemul electoral; organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente; … b) organizarea, funcţionarea şi finanţarea partidelor politice; … c) statutul deputaţilor şi al senatorilor, stabilirea indemnizaţiei şi a celorlalte drepturi ale acestora; … d) organizarea şi desfăşurarea referendumului; … e) organizarea Guvernului şi a Consiliului Suprem de Apărare a Tarii; … f) regimul stării de mobilizare parţială sau totală a forţelor armate şi al stării de război; … g) regimul stării de asediu şi al stării de urgenta; … h) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora; … i) acordarea amnistiei sau a graţierii colective; … j) statutul funcţionarilor publici; … k) contenciosul administrativ; … l) organizarea şi funcţionarea Consiliului Superior al Magistraturii, a instanţelor judecătoreşti, a Ministerului Public şi a Curţii de Conturi; … m) regimul juridic general al proprietăţii şi al moştenirii; … n) organizarea generală a învăţământului; … o) organizarea administraţiei publice locale, a teritoriului, precum şi regimul general privind autonomia locală; … p) regimul general privind raporturile de muncă, sindicatele, patronatele şi protecţia socială; … r) statutul minorităţilor naţionale din România; … s) regimul general al cultelor; … t) celelalte domenii pentru care în Constituţie se prevede adoptarea de legi organice." … 39. Articolul 73 se modifica astfel:Alineatul (1) va avea următorul cuprins:"(1) Iniţiativa legislativă aparţine, după caz, Guvernului, deputaţilor, senatorilor sau unui număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot. Cetăţenii care îşi manifesta dreptul la iniţiativa legislativă trebuie să provină din cel puţin un sfert din judeţele tarii, iar în fiecare din aceste judeţe, respectiv în municipiul Bucureşti, trebuie să fie înregistrate cel puţin 5.000 de semnături în sprijinul acestei iniţiative."Alineatul (3) va avea următorul cuprins:"(3) Guvernul îşi exercită iniţiativa legislativă prin transmiterea proiectului de lege către Camera competentă să îl adopte, ca prima Cameră sesizată."Alineatul (5) va avea următorul cuprins:"(5) Propunerile legislative se supun dezbaterii mai întâi Camerei competente să le adopte, ca prima Cameră sesizată."40. După articolul 73 se introduce un nou articol, 73^1, cu următorul cuprins:Denumirea articolului va fi: "Sesizarea Camerelor"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 73^1(1) Se supun spre dezbatere şi adoptare Camerei Deputaţilor, ca prima Cameră sesizată, proiectele de legi şi propunerile legislative pentru ratificarea tratatelor sau a altor acorduri internaţionale şi a măsurilor legislative ce rezultă din aplicarea acestor tratate sau acorduri, precum şi proiectele legilor organice prevăzute la articolul 31 alineatul (5), articolul 37 alineatul (3), articolul 52 alineatul (2), articolul 55 alineatul (3), articolul 72 alineatul (3) literele e), k), l), n), o), articolul 79 alineatul (2), articolul 101 alineatul (3), articolul 104 alineatul (2), articolul 116 alineatul (3), articolul 117 alineatele (2) şi (3), articolul 119 alineatul (2), articolul 125 alineatele (4) şi (5) şi articolul 140 alineatul (4). Celelalte proiecte de lege sau propuneri legislative se supun dezbaterii şi adoptării, ca prima Cameră sesizată, Senatului. … (2) Prima Camera sesizată se pronunţa în termen de 45 de zile. Pentru coduri şi alte legi de complexitate deosebită termenul este de 60 de zile. În cazul depăşirii acestor termene se considera ca proiectul de lege sau propunerea legislativă a fost adoptată. … (3) După adoptare sau respingere de către prima Cameră sesizată, proiectul sau propunerea legislativă se trimite celeilalte Camere care va decide definitiv. … (4) În cazul în care prima Cameră sesizată adopta o prevedere care, potrivit alineatului (1), intră în competenţa sa decizionala, prevederea este definitiv adoptată dacă şi cea de-a doua Cameră este de acord. În caz contrar, numai pentru prevederea respectiva, legea se întoarce la prima Cameră sesizată, care va decide definitiv în procedura de urgenta. … (5) Dispoziţiile alineatului (4) referitoare la întoarcerea legii se aplică în mod corespunzător şi în cazul în care Camera decizionala adopta o prevedere pentru care competenţa decizionala aparţine primei Camere." … 41. Articolul 75 se abroga.42. Articolul 76 se abroga.43. Articolul 78 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Articolul 78Legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei."44. Alineatul (1) al articolului 83 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului."45. Articolul 84 se modifica astfel:Alineatul (2) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(2) Preşedintele României se bucura de imunitate. Prevederile articolului 69 alineatul (1) se aplică în mod corespunzător."Alineatul (3) se abroga.46. La articolul 85 se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:"(3) Dacă prin propunerea de remaniere se schimba structura sau compozitia politica a Guvernului, Preşedintele României va putea exercita atributia prevăzută la alineatul (2) numai pe baza aprobării Parlamentului, acordată la propunerea primului-ministru."47. Alineatul (3) al articolului 89 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenta."48. Alineatul (1) al articolului 91 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(1) Preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil. Celelalte tratate şi acorduri internaţionale se încheie, se aproba sau se ratifica potrivit procedurii stabilite prin lege."49. După alineatul (3) al articolului 92 se introduce un nou alineat, (4), cu următorul cuprins:"(4) În caz de mobilizare sau de război Parlamentul îşi continua activitatea pe toată durata acestor stări, iar dacă nu se afla în sesiune, se convoacă de drept în 24 de ore de la declararea lor."50. Alineatul (1) al articolului 93 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(1) Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţara ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicita Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia."51. După articolul 95 se introduce un nou articol, 95^1, cu următorul cuprins:Denumirea articolului va fi: "Punerea sub acuzare"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 95^1(1) Camera Deputaţilor şi Senatul, în şedinţa comuna, cu votul a cel puţin două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Preşedintelui României pentru înaltă trădare. … (2) Propunerea de punere sub acuzare poate fi initiata de majoritatea deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţa Preşedintelui României pentru a putea da explicaţii cu privire la faptele ce i se imputa. … (3) De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii Preşedintele este suspendat de drept. … (4) Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Preşedintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare." … 52. Articolul 106 se modifica astfel:După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (1^1), cu următorul cuprins:"(1^1) Preşedintele României nu îl poate revoca pe primul-ministru."Alineatul (2) va avea următorul cuprins:"(2) Dacă primul-ministru se afla în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 105, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercită atribuţiile, Preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern."53. Alineatul (2) al articolului 109 va avea următorul cuprins:"(2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se afla în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 105, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercită atribuţiile mai mult de 45 de zile."54. Articolul 111 se modifica şi se completează astfel:Denumirea articolului va fi: "Întrebări, interpelări şi moţiuni simple"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 111(1) Guvernul şi fiecare dintre membrii săi au obligaţia sa răspundă la întrebările sau la interpelările formulate de deputaţi sau de senatori, în condiţiile prevăzute de regulamentele celor două Camere ale Parlamentului. … (2) Camera Deputaţilor sau Senatul poate adopta o moţiune simpla prin care să-şi exprime poziţia cu privire la o problemă de politica interna sau externa ori, după caz, cu privire la o problemă ce a făcut obiectul unei interpelări." … 55. Alineatul (3) al articolului 113 se modifica şi va avea următorul cuprins:"(3) Dacă Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, după caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau a declaraţiei de politica generală devine obligatorie pentru Guvern."56. Articolul 114 se modifica şi se completează astfel:Alineatul (4) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(4) Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă numai în situaţii extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată, având obligaţia de a motiva urgenta în cuprinsul acestora."După alineatul (4) se introduc doua noi alineate, (4^1) şi (4^2), cu următorul cuprins:"(4^1) Ordonanţa de urgenta intră în vigoare numai după depunerea sa spre dezbatere în procedura de urgenta la Camera competentă să fie sesizată şi după publicarea ei în Monitorul Oficial al României. Camerele, dacă nu se afla în sesiune, se convoacă în mod obligatoriu în 5 zile de la depunere sau, după caz, de la trimitere. Dacă în termen de cel mult 30 de zile de la depunere, Camera sesizată nu se pronunţa asupra ordonanţei, aceasta este considerată adoptată şi se trimite celeilalte Camere care decide de asemenea în procedura de urgenta. Ordonanţa de urgenta cuprinzând norme de natura legii organice se aproba cu majoritatea prevăzută la articolul 74 alineatul (1).(4^2) Ordonanţele de urgenta nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică."Alineatul (5) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(5) Ordonanţele cu care Parlamentul a fost sesizat se aproba sau se resping printr-o lege în care vor fi cuprinse şi ordonanţele ale căror efecte au încetat potrivit alineatului (3)."După alineatul (5) se introduce un nou alineat, (5^1), cu următorul cuprins:"(5^1) Prin legea de aprobare sau de respingere se vor reglementa, dacă este cazul, măsurile necesare cu privire la efectele juridice produse pe perioada de aplicare a ordonanţei."57. Articolul 117 se modifica astfel:Alineatul (1) va avea următorul cuprins:"(1) Armata este subordonata exclusiv voinţei poporului pentru garantarea suveranităţii, a independentei şi a unităţii statului, a integrităţii teritoriale a tarii şi a democraţiei constituţionale. În condiţiile legii şi ale tratatelor internaţionale la care România este parte, armata contribuie la apărarea colectivă în sistemele de alianta militară şi participa la acţiuni privind menţinerea sau restabilirea păcii."Alineatul (2) va avea următorul cuprins:"(2) Structura sistemului naţional de apărare, pregătirea populaţiei, a economiei şi a teritoriului pentru apărare, precum şi statutul cadrelor militare, se stabilesc prin lege organică."Alineatul (3) va avea următorul cuprins:"(3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi celorlalte componente ale forţelor armate stabilite potrivit legii."Alineatul (5) va avea următorul cuprins:"(5) Pe teritoriul României pot intra, staţiona, desfăşura operaţiuni sau trece trupe străine numai în condiţiile legii sau ale tratatelor internaţionale la care România este parte."58. Articolul 118 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Articolul 118Consiliul Suprem de Apărare a Tarii organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea tarii şi securitatea naţionala, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianta militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii."59. Articolul 119 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Articolul 119(1) Administraţia publică din unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile descentralizării, autonomiei locale şi deconcentrarii serviciilor publice. … (2) În unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere semnificativă se asigura folosirea limbii minorităţii naţionale respective în scris şi oral în relaţiile cu autorităţile administraţiei publice locale şi cu serviciile publice deconcentrate, în condiţiile prevăzute de legea organică." … 60. Articolul 122 se modifica şi se completează astfel:Alineatele (1), (2) şi (3) vor avea următorul cuprins:"(1) Guvernul numeşte un prefect în fiecare judeţ şi în municipiul Bucureşti.(2) Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local şi conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din unităţile administrativ-teritoriale. … (3) Atribuţiile prefectului se stabilesc prin lege organică." … După alineatul (3) se introduce un nou alineat, (3^1), cu următorul cuprins:"(3^1) Între prefecţi, pe de o parte, consiliile locale şi primari, precum şi consiliile judeţene şi preşedinţii acestora, pe de altă parte, nu exista raporturi de subordonare."61. După alineatul (1) al articolului 123 se introduce un nou alineat, (1^1), cu următorul cuprins:"(1^1) Justiţia este unica, impartiala şi egala pentru toţi."62. Articolul 124 se modifica şi se completează astfel:Alineatul (1) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(1) Judecătorii numiţi de Preşedintele României sunt inamovibili, în condiţiile legii."După alineatul (1) se introduce un nou alineat, (1^1), cu următorul cuprins:"(1^1) Propunerile de numire, precum şi promovarea, transferarea şi sancţionarea judecătorilor sunt de competenţa Consiliului Superior al Magistraturii, în condiţiile legii sale organice."63. Articolul 125 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Articolul 125(1) Justiţia se realizează prin Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege. … (2) Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege. … (3) Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii de către celelalte instanţe judecătoreşti, potrivit competentei sale. … (4) Compunerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi regulile de funcţionare a acesteia se stabilesc prin lege organică. … (5) Este interzisă înfiinţarea de instanţe extraordinare. Prin lege organică pot fi înfiinţate instanţe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afară magistraturii. … (6) Controlul judecătoresc al actelor administrative ale autorităţilor publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu excepţia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum şi a actelor de comandament cu caracter militar. Instanţele de contencios administrativ sunt competente să soluţioneze cererile persoanelor vătămate prin ordonanţe sau, după caz, prin dispoziţii din ordonanţe declarate neconstituţionale." … 64. Articolul 127 se modifica şi se completează astfel:Denumirea articolului va fi: "Folosirea limbii materne şi a interpretului în justiţie"Alineatul (2) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(2) Cetăţenii români aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să se exprime în limba maternă în faţa instanţelor de judecată, în condiţiile legii organice."După alineatul (2) se introduc doua noi alineate, (3) şi (4), cu următorul cuprins:"(3) Modalităţile de exercitare a dreptului prevăzut la alineatul (2), inclusiv prin folosirea de interpreţi sau traduceri, se vor stabili astfel încât sa nu împiedice buna administrare a justiţiei şi sa nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesaţi.(4) Cetăţenii străini şi apatrizii care nu înţeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoştinţa de toate actele şi lucrările dosarului, de a vorbi în instanţa şi de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit." … 65. La articolul 130 se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:"(3) Parchetele funcţionează pe lângă instanţele de judecată, conduc şi supraveghează activitatea de cercetare penală a poliţiei judiciare, în condiţiile legii."66. Articolul 132 se modifica astfel:Denumirea articolului va fi: "Rolul şi structura"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 132(1) Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independenţei justiţiei. … (2) Consiliul Superior al Magistraturii este alcătuit din 19 membri, din care: … a) 14 sunt aleşi în adunările generale ale magistraţilor şi validati de Senat; aceştia fac parte din două secţii, una pentru judecători şi una pentru procurori; prima secţie este compusa din 9 judecători, iar cea de-a doua din 5 procurori; … b) 2 reprezentanţi ai societăţii civile, specialişti în domeniul dreptului, care se bucura de înaltă reputaţie profesională şi morala, aleşi de Senat; aceştia participa numai la lucrările în plen; … c) ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. … (3) Preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii este ales pentru un mandat de un an, ce nu poate fi reînnoit, dintre magistraţii prevăzuţi la alineatul (2) litera a). … (4) Durata mandatului membrilor Consiliului Superior al Magistraturii este de 6 ani. … (5) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii se iau prin vot secret. … (6) Preşedintele României prezidează lucrările Consiliului Superior al Magistraturii la care participa. … (7) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii sunt definitive şi irevocabile, cu excepţia celor prevăzute la articolul 133 alineatul (2)." … 67. Articolul 133 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Articolul 133(1) Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. … (2) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte rolul de instanţa de judecată, prin secţiile sale, în domeniul răspunderii disciplinare a judecătorilor şi a procurorilor, potrivit procedurii stabilite prin legea sa organică. În aceste situaţii, ministrul justiţiei, preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi procurorul general al Parchetului de pe lângă Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie nu au drept de vot. … (3) Hotărârile Consiliului Superior al Magistraturii în materie disciplinară pot fi atacate la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie. … (4) Consiliul Superior al Magistraturii îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului sau de garant al independenţei justiţiei." … 68. Articolul 134 se modifica şi se completează astfel:Alineatul (1) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(1) Economia României este economie de piaţa, bazată pe libera iniţiativă şi concurenta."Litera c) a alineatului (2) va avea următorul cuprins:"c) stimularea cercetării ştiinţifice şi tehnologice naţionale, a artei şi protecţia dreptului de autor;"La alineatul (2) se introduce o noua litera, g), cu următorul cuprins:"g) aplicarea politicilor de dezvoltare regionala în concordanta cu obiectivele Uniunii Europene."69. Articolul 135 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Articolul 135(1) Proprietatea este publică sau privată. … (2) Proprietatea publică este garantată şi ocrotită prin lege şi aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale. … (3) Bogăţiile de interes public ale subsolului, spaţiul aerian, apele cu potenţial energetic valorificabil, de interes naţional, plajele, marea teritorială, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, precum şi alte bunuri stabilite de legea organică, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice. … (4) Bunurile proprietate publică sunt inalienabile. În condiţiile legii organice, ele pot fi date în administrare regiilor autonome ori instituţiilor publice sau pot fi concesionate ori închiriate; de asemenea, ele pot fi date în folosinţă gratuita instituţiilor de utilitate publică. … (5) Proprietatea privată este inviolabilă, în condiţiile legii organice." … 70. Alineatul (2) al articolului 136 se completează, în final, astfel:"În condiţiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaşte circulaţia şi înlocuirea monedei naţionale cu aceea a Uniunii Europene."71. Articolul 138 se modifica şi se completează astfel:Denumirea articolului va fi: "Impozite, taxe şi alte contribuţii"După alineatul (2) se introduce un nou alineat, (3), cu următorul cuprins:"(3) Sumele reprezentând contribuţiile la constituirea unor fonduri se folosesc, în condiţiile legii, numai potrivit destinaţiei acestora."72. Articolul 139 se modifica şi se completează astfel:Alineatul (1) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(1) Curtea de Conturi exercita controlul asupra modului de formare, de administrare şi de întrebuinţare a resurselor financiare ale statului şi ale sectorului public. În condiţiile legii organice, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi se soluţionează de instanţele judecătoreşti specializate."Alineatul (4) se modifica şi va avea următorul cuprins:"(4) Consilierii de conturi sunt numiţi de Parlament pentru un mandat de 9 ani, care nu poate fi prelungit sau înnoit. Membrii Curţii de Conturi sunt independenţi în exercitarea mandatului lor şi inamovibili pe toată durata acestuia. Ei sunt supuşi incompatibilităţilor prevăzute de lege pentru judecători."După alineatul (4) se introduc doua noi alineate, (5) şi (6), cu următorul cuprins:"(5) Curtea de Conturi se înnoieşte cu o treime din consilierii de conturi numiţi de Parlament, din 3 în 3 ani, în condiţiile prevăzute de legea organică a Curţii.(6) Revocarea membrilor Curţii de Conturi se face de către Parlament, în cazurile şi condiţiile prevăzute de lege." … 73. După articolul 139 se introduce un nou articol, 139^1, cu următorul cuprins:Denumirea articolului va fi: "Consiliul Economic şi Social"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 139^1Consiliul Economic şi Social este organ consultativ al Parlamentului şi al Guvernului în domeniile de specialitate stabilite prin legea sa organică de înfiinţare, organizare şi funcţionare."74. Înaintea alineatului (1) al articolului 140 se introduce un nou alineat cu următorul cuprins:"(1) Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei."75. Articolul 144 se modifica şi se completează astfel:Litera a) se modifica şi va avea următorul cuprins:"a) se pronunţa asupra constituţionalităţii legilor, înainte de promulgarea acestora, la sesizarea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a Guvernului, a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a Avocatului Poporului, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori, precum şi, din oficiu, asupra iniţiativelor de revizuire a Constituţiei;"După litera a) se introduce o noua litera, a^1), cu următorul cuprins:"a^1) se pronunţa asupra constituţionalităţii tratatelor sau altor acorduri internaţionale, la sesizarea unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a unui număr de cel puţin 50 de deputaţi sau de cel puţin 25 de senatori;"Litera c) se modifica şi va avea următorul cuprins:"c) hotărăşte asupra excepţiilor de neconstituţionalitate privind legile şi ordonanţele, ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial; excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată şi direct de Avocatul Poporului;"După litera c) se introduce o noua litera, c^1), cu următorul cuprins:"c^1) soluţionează conflictele juridice de natura constituţională dintre autorităţile publice, la cererea Preşedintelui României, a unuia dintre preşedinţii celor două Camere, a primului-ministru sau a preşedintelui Consiliului Superior al Magistraturii;"După litera i) se introduce o noua litera, i^1), cu următorul cuprins:"i^1) îndeplineşte şi alte atribuţii prevăzute de legea organică a Curţii."76. Articolul 145 se modifica şi va avea următorul cuprins:"Articolul 145(1) Dispoziţiile din legile şi ordonanţele în vigoare, precum şi cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituţionale, îşi încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curţii Constituţionale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispoziţiile Constituţiei. Pe durata acestui termen, dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept. … (2) În cazurile de neconstituţionalitate care privesc legile, înainte de promulgarea acestora, Parlamentul este obligat sa reexamineze dispoziţiile respective pentru punerea lor de acord cu decizia Curţii Constituţionale. … (3) În cazul în care constituţionalitatea tratatului sau acordului internaţional a fost constatată potrivit articolului 144 litera a^1), acesta nu poate face obiectul unei excepţii de neconstituţionalitate. Tratatul sau acordul internaţional constatat ca fiind neconstitutional nu poate fi ratificat. … (4) Deciziile Curţii Constituţionale se publică în Monitorul Oficial al României. De la data publicării, deciziile sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor." … 77. După articolul 145 se introduce un nou titlu, V^1, cu denumirea "Integrarea euroatlantica", cuprinzând doua noi articole, 145^1 şi 145^2, cu următorul cuprins:Denumirea articolului 145^1 va fi: "Integrarea în Uniunea Europeană"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 145^1(1) Aderarea României la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, în scopul transferării unor atribuţii către instituţiile comunitare, precum şi al exercitării în comun cu celelalte state membre a competentelor prevăzute în aceste tratate, se face prin lege adoptată în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor. … (2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte reglementări comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare. … (3) Prevederile alineatelor (1) şi (2) se aplică, în mod corespunzător, şi pentru aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene. … (4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2). … (5) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului proiectele actelor cu caracter obligatoriu înainte ca acestea să fie supuse aprobării instituţiilor Uniunii Europene." … Denumirea articolului 145^2 va fi: "Aderarea la Tratatul Atlanticului de Nord"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 145^2Aderarea României la Tratatul Atlanticului de Nord se face prin lege adoptată în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului, cu o majoritate de două treimi din numărul deputaţilor şi senatorilor."78. Articolul 151 se modifica şi va avea următorul cuprins:Denumirea articolului va fi: "Dispoziţii tranzitorii"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 151(1) Proiectele de legi şi propunerile legislative în curs de legiferare se dezbat şi se adoptă potrivit dispoziţiilor constituţionale anterioare intrării în vigoare a legii de revizuire. … (2) Instituţiile prevăzute de Constituţie, existente la data intrării în vigoare a legii de revizuire, rămân în funcţiune până la constituirea celor noi. … (3) Prevederile alineatului (1) al articolului 83 se aplică începând cu următorul mandat prezidential. … (4) Dispoziţiile cu privire la Înaltă Curte de Casaţie şi Justiţie vor fi aduse la îndeplinire în cel mult 2 ani de la data intrării în vigoare a legii de revizuire. … (5) Judecătorii în funcţie ai Curţii Supreme de Justiţie şi consilierii de conturi numiţi de Parlament îşi continua activitatea până la data expirării mandatului pentru care au fost numiţi. Pentru asigurarea innoirii Curţii de Conturi din 3 în 3 ani, la expirarea mandatului actualilor consilieri de conturi aceştia vor putea fi numiţi pentru încă un mandat de 3 ani sau de 6 ani. … (6) Până la constituirea instanţelor judecătoreşti specializate, litigiile rezultate din activitatea Curţii de Conturi vor fi soluţionate de către instanţele judecătoreşti ordinare." … 79. Articolul 152 se modifica şi va avea următorul cuprins:Denumirea articolului va fi: "Republicarea Constituţiei"Cuprinsul articolului va fi:"Articolul 152Legea de revizuire a Constituţiei se publică în Monitorul Oficial al României în termen de 5 zile de la data adoptării. Constituţia, modificată şi completată, după aprobarea prin referendum, se republică de către Consiliul Legislativ, cu reactualizarea denumirilor, dându-se textelor o noua numerotare." +
Articolul IIRevizuirea Constituţiei se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispoziţiilor articolului 147 alineatul (3) din Constituţia României.Această lege a fost adoptată de Camera Deputaţilor în şedinţa din 18 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 147 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORVALER DORNEANUAceastă lege a fost adoptată de Senat în şedinţa din 18 septembrie 2003, cu respectarea prevederilor art. 147 alin. (1) din Constituţia României.PREŞEDINTELE SENATULUINICOLAE VACAROIUBucureşti, 18 septembrie 2003.––
