privind stabilirea dilutiei şi a pierderilor în cazul minereurilor aurifere, neferoase şi feroase
+
Capitolul IDispoziţii generale +
Articolul 1Prin resursa minerala se înţelege substanţa minerala naturala din scoarta terestra, formată în urma proceselor geologice, utilizabila ca atare sau prin prelucrare în activitatea economico-socială. +
Articolul 2Prin rezerve exploatabile – codurile 111, 121 şi 122 – (rezerve dovedite şi probabile sau rezerve de bilanţ Tb) se înţelege partea din zacamant, masurata şi determinata cantitativ şi calitativ prin lucrări de explorare sau exploatare, având stabilite condiţiile tehnice şi economice de valorificare, pentru care studiile de fezabilitate sau prefezabilitate demonstreaza posibilităţile de exploatare. +
Articolul 3Resursele minerale valorificabile conjunctural – cod 211 – (rezerve în afară de bilanţ) cuprind acea parte din rezervele măsurate complet, cunoscute în ceea ce priveşte condiţiile geologice şi tehnico-economice de valorificare, pentru care studiul de fezabilitate demonstreaza ca la momentul dat nu se justifica exploatarea, în condiţii economice sau tehnice. Tot aici se includ şi rezervele imobilizate în pilierii de protecţie de lungă durata pentru protejarea construcţiilor industriale, căilor ferate, soselelor, apelor curgătoare sau stătătoare de la suprafaţa, aşezărilor omeneşti etc., pentru protecţia construcţiilor miniere subterane, pentru prevenirea unor avarii, precum şi pentru protejarea altor obiective prevăzute în proiectele tehnice. +
Articolul 4Resursele minerale valorificabile potenţial – codurile 221 şi 222 – (rezerve în afară de bilanţ) cuprind acea parte a rezervelor minerale probabile şi/sau resursele indicate pentru care studiul de prefezabilitate demonstreaza posibilitatea exploatării în condiţii economice şi tehnice specifice ale momentului, numai ca urmare a completării cunoaşterii tehnice şi/sau a condiţiilor de zacamant analizate într-un studiu de fezabilitate. +
Articolul 5Prin rezerve industriale se înţelege rezervele calculate din rezervele exploatabile – codurile 111, 121 şi 122 – (rezerve dovedite şi probabile sau rezerve de bilanţ) prin aplicarea unor coeficienţi care includ aportul de steril şi pierderea de substanţa minerala utila în procesul de exploatare, denumiţi coeficienţi de transformare cantitativă şi calitativă. Aceşti coeficienţi se stabilesc prin documentaţiile tehnico-economice de exploatare aprobate. +
Articolul 6Prin rezerva excavata (Tz1) se înţelege partea din rezerva exploatabila – codurile 111, 121 şi 122 – (rezerve dovedite şi probabile sau rezerva de bilanţ) exploatată din zacamant. Ea se calculează pe baza parametrilor cantitativi şi calitativi obţinuţi în procesul de exploatare, prin utilizarea aceloraşi criterii de stabilire a parametrilor medii (grosime, lungime, latime, continuturi, greutate volumetrica etc.) şi prin aplicarea aceloraşi metode de calcul care s-au utilizat la calculul rezervelor exploatabile. +
Articolul 7Prin rezerva exploatată (Tz) se înţelege rezerva excavata din rezerva exploatabila – codurile 111, 121 şi 122 – (rezerve dovedite şi probabile sau rezerva de bilanţ) plus rezervele din pilierii de siguranţă care rămân definitiv şi sunt prevăzuţi în documentaţiile tehnico-economice aprobate, conform metodelor de exploatare. +
Articolul 8Prin minereu extras (Te) se înţelege partea din rezervele industriale scoase din mina, determinate cantitativ şi calitativ la locurile de recepţie. +
Articolul 9Prin dilutie se înţelege procesul fizic care se produce în timpul exploatării prin amestecul rezervei excavate cu steril, având ca efect reducerea continuturilor componentilor utili.Principalele surse ale dilutiei sunt:– materialul din rocile sterile inconjuratoare (culcus şi acoperis);– materialul provenit din intercalatiile sterile care nu au fost luate în considerare la calculul rezervelor exploatabile – codurile 111, 121 şi 122 – (rezerve de bilanţ);– rambleul din vatra sau tavanul abatajelor;– materialul steril introdus pe traseele de transport şi la manipulari etc.Materialul de diluare (sterilul) în general nu conţine metale sau are continuturi de metal inferioare conţinutului minim limita stabilit prin documentaţiile tehnico-economice de condiţii industriale. +
Articolul 10Prin pierderi se înţelege acea parte din rezerva exploatată care nu se valorifica.Principalele surse ale pierderilor sunt:– rezervele din pilierii de siguranţă ai galeriilor şi suitorilor din panoul (blocul) de exploatare, care au fost stabilite prin documentaţiile tehnico-economice sa rămână definitiv în zacamant;– rezervele cuprinse în zonele puternic tectonizate, diferite de cele care fac obiectul documentaţiilor de scoatere din evidenta;– pierderile specifice metodei de exploatare aplicate;– pierderile în vatra abatajelor la metodele de exploatare ascendente, cu rambleierea spaţiului excavat;– pierderile cauzate de avarii;– pierderile datorită geometriei complicate a corpurilor de minereu (contur neregulat, ramificatii, inclinari variabile, efilari etc.);– pierderile în zona surpata la metodele de exploatare cu surpare;– pierderile survenite în timpul transportului. +
Capitolul IIDeterminarea indicatorilor care definesc fenomene de dilutie şi pierderi +
Articolul 11Coeficienţii care definesc fenomenele de dilutie şi pierderi sunt următorii:– coeficient de transformare cantitativ – Kq;– coeficient de transformare calitativ – Kc;– coeficient de recuperare în metal – Km;– coeficient de confirmare a rezervelor – Kr;– coeficient de valorificare a rezervelor – Kv. +
Articolul 12Prin coeficient de transformare cantitativ (Kq) se înţelege raportul dintre minereul extras (Te) şi rezerva exploatată (Tz). Acest coeficient se calculează cu formula: TeKq = –- Tz +
Articolul 13Prin coeficient de transformare calitativ (Kc) se înţelege raportul dintre conţinutul mediu în componenţi utili al minereului extras (Ce) şi conţinutul mediu în componenţi utili al rezervei exploatate (Cz). Acest coeficient se calculează, pentru fiecare component util, cu formula: CeKc = –- Cz +
Articolul 14Prin coeficient de recuperare în metal (Km) se înţelege raportul dintre cantitatea de metal din minereul extras (Me) şi cantitatea de metal din rezerva exploatată (Mz). Acest coeficient se calculează, pentru fiecare component util valorificabil, cu formula: MeKm = –– MzÎn cazul în care sterilul care dilueaza minereul are şi un conţinut de metal Ms (mai mare decât conţinutul sterilului de evacuare de la flotatie) care se determina prin probare, este necesar să se ţină seama şi de aceasta, calculul coeficientului de recuperare în metal exprimandu-se prin formula: Me – MsKm1 = ––– MzÎn aceasta formula Ms (metalul din steril) este egal cu produsul dintre Ts (sterilul care dilueaza minereul) şi Cs (conţinutul în metal al sterilului), ceea ce impune şi evidentierea lui Cs. +
Articolul 15Prin coeficient de confirmare a rezervelor se înţelege raportul dintre rezervele exploatate (Tz) şi rezervele exploatabile – codurile 111, 121 şi 122 – (rezervele de bilanţ – Tb), calculate pe aceeaşi unitate de calcul. Acest coeficient se determina, atât pentru cantitatea (Kr1), cat şi pentru calitatea (Kr2) rezervelor, după formula: Tz CzKr1 = –-; Kr2 = –-, Tb Cbîn care:Cz = conţinutul rezervelor exploatate;Cb = conţinutul rezervelor exploatabile – codurile 111, 121 şi 122 – (rezervele de bilanţ). +
Articolul 16Prin coeficient de valorificare (Kv) se înţelege raportul dintre cantitatea de metal din concentrat (Mc) şi cantitatea de metal din rezerva exploatată (Mz). Acest coeficient se calculează cu formula: McKv = –- Mz +
Articolul 17Prin coeficient de excavare (Ke) se înţelege raportul dintre volumul total abatat (util + steril) şi volumul rezervei excavate.Acest coeficient se determina cu formula: VeKe = –– , Vz1în care:Ve = volumul total abatat (util + steril);Vz1 = volumul rezervei excavate. +
Capitolul IIIUrmărirea şi evidenta indicatorilor care definesc dilutia şi pierderile +
Articolul 18Pentru urmărirea, înregistrarea şi determinarea indicatorilor care definesc dilutia şi pierderile tehnologice unităţile miniere vor tine evidenta următoarelor elemente:– volumul total abatat (Ve), în mc;– volumul rezervei excavate (Vz1), în mc;– cantitatea de minereu extras (Te), în tone;– cantitatea de rezerve exploatate (Tz), în tone;– conţinutul în elemente utile al minereului extras (Ce), în g/t sau %;– conţinutul în elemente utile al rezervei exploatate (Cz), în g/t sau %;– conţinutul în elemente utile al rezervei excavate (Cz1), în g/t sau %;– cantitatea de metal în minereu extras (Me), în kg;– cantitatea de metal în rezerva exploatată (Mz), în kg sau tone;– cantitatea de metal în concentrat (Mc), în kg sau tone. +
Articolul 19Volumul total abatat (Ve) se determina direct, prin măsurători topografice, cu ocazia receptiilor lunare sau ori de câte ori este necesar, pentru fiecare lucrare ce se executa în cadrul aceluiaşi panou (bloc). În cazul abatării selective, volumul total abatat este echivalent cu volumul rezervei excavate. +
Articolul 20Volumul rezervei excavate (Vz1) se determina o dată cu volumul total abatat (Ve), prin măsurători directe. +
Articolul 21Cantitatea minereului extras (Te) se determina direct prin cantarire la locul de recepţie şi se repartizează pe fiecare loc de muncă. Repartizarea pe locuri de muncă se face proporţional cu numărul de vagonete extrase de la fiecare loc de muncă. +
Articolul 22Rezerva exploatată (Tz) se determina pe baza parametrilor de calcul obţinuţi din lucrările de exploatare pentru fiecare panou (bloc), corp şi zacamant. +
Articolul 23Rezerva excavata (Tz1) se determina prin produsul volumului rezervei excavate (Vz1) cu greutatea volumetrica, pentru fiecare abataj şi pe total zacamant. +
Articolul 24Evidenta minereului extras (Te) se va tine zilnic pe baza producţiei raportate, a rezervei excavate (Tz1) lunar, iar a rezervei exploatate (Tz) pe fiecare panou (bloc), corp, la terminarea exploatării acestuia. +
Articolul 25În cazul zăcămintelor unde se aplică metoda de exploatare cu inmagazinare, cantitatea rezervei excavate (Tz1) se va deduce din cantitatea de minereu extras (Te) prin aplicarea coeficientului de excavare determinat corespunzător nivelului de evacuare din abataje, după formula: TeTz1 = –- KeMărimea acestui coeficient (Ke) fiind orientativa, cantitatea rezervei excavate (Tz1) se va determina numai pentru perioade scurte, reconsiderandu-se după terminarea evacuarii complete a abatajului (magazinului), pe baza datelor obţinute în timpul exploatării. +
Articolul 26Conţinutul mediu în elemente utile al minereului extras (Ce) se determina prin analizarea probelor recoltate la locurile de recepţie. +
Articolul 27Conţinutul mediu în elemente utile al rezervei exploatate (Cz) se determina prin luarea în considerare a tuturor probelor recoltate din lucrările de exploatare, pentru fiecare panou (bloc), corp şi zacamant. +
Articolul 28Conţinutul mediu în elemente utile al rezervei excavate (Cz1) se va determina prin ponderea rezervei excavate din fiecare panou sau bloc cu media continuturilor rezultate din probele luate la lucrările de pregătire şi de abataj.În funcţie de tipul şi de caracteristicile zacamantului se vor recolta probe din abataj cel puţin la a patra felie, în aceleaşi condiţii ca şi la conturare. +
Articolul 29Cantitatea de metal în minereul extras (Me) este produsul dintre minereul extras (Te) şi conţinutul mediu în elemente utile al acestuia (Ce). +
Articolul 30Cantitatea de metal în rezerva exploatată (Mz) este produsul dintre rezerva exploatată (Tz) şi conţinutul mediu în elemente utile al acesteia (Cz). +
Articolul 31Cantitatea de metal în concentrate (Mc) este produsul dintre cantitatea de concentrate obţinute la uzina de preparare şi conţinutul lor mediu în elemente utile. +
Articolul 32Evidenta conţinutului mediu în elemente utile al minereului extras (Ce) se va tine zilnic, al rezervei excavate (Cz1) lunar, iar al rezervei exploatate (Cz) pe panou (bloc), corp, la terminarea exploatării acestuia. +
Articolul 33Pentru fiecare panou (bloc) se va tine o fişa care va cuprinde:– planul de abataj al panoului sau blocului, cu secţiuni orizontale şi verticale;– rezervele exploatabile – codurile 111, 121 şi 122 – (rezerve dovedite şi probabile sau rezervele de bilanţ), calculate şi confirmate, lucrările care au stat la baza acestora, parametrii de calcul şi documentarea geologica;– lucrările miniere executate în panou, documentarea geologica, rezultatele analizelor probelor recoltate şi conţinutul mediu;– calculul semestrial şi anual al rezervelor pe baza datelor de exploatare;– pilierii de protecţie ai galeriilor şi suitorilor de panou (cantitativ şi calitativ);– rezultatele analizelor probelor rezultate din vatra abatajelor;– metoda de exploatare aplicată;– situaţia golurilor create şi rambleierea acestora;– elementele care determina indicatorii de la art. 12, 13, 14, 15, 16 şi 17;– datele privind volumul excavat pe ramificatiile filonului respectiv, pentru determinarea raportului acestora faţă de volumul total excavat;– elementele cu ajutorul cărora se determina coeficienţii care definesc diluarea rezervei excavate şi pierderile de exploatare. +
Articolul 34Minerul extras şi rezerva excavata ce rezultă din lucrările de cercetare sau deschidere executate în zacamant în afară panourilor nominalizate se vor tine în evidenta separată. +
Articolul 35Pentru fiecare zacamant, prin documentaţii tehnico-economice, trebuie să se stabilească:– metodele de exploatare;– dimensionarea pilierilor de protecţie temporari;– gradul de recuperare a rezervelor cuprinse în pilierii temporari;– dimensionarea pilierilor de protecţie, specifici metodei de exploatare, care rămân în zacamant ca pierderi.Documentaţiile tehnico-economice, studiile de fezabilitate privind punerea în exploatare a zăcămintelor de minereuri aurifere, neferoase şi feroase, ce se vor elabora după data aprobării prezentelor instrucţiuni tehnice, vor cuprinde în mod obligatoriu elementele mai sus menţionate.Pentru zacamintele în exploatare unităţile miniere se vor încadra în prevederile de mai sus o dată cu intrarea în vigoare a prezentelor instrucţiuni tehnice. +
Articolul 36Unităţile miniere vor tine evidenta separată a rezervelor cuprinse în pilierii de protecţie temporari, precum şi miscarea lor. +
Articolul 37Pe planurile miniere, anexate la programul de exploatare (planul general al minei şi planurile corpurilor de minereu), vor fi evidentiate toate rezervele exploatabile – codurile 111, 121 şi 122 – (rezerve dovedite şi probabile sau rezerve de bilanţ) şi resursele minerale valorificabile conjunctural şi potenţial valorificabile – codurile 211, 221 şi 222 (rezerve în afară de bilanţ), cantitativ şi calitativ, precum şi pilierii de protecţie şi siguranţa temporari şi definitivi. +
Articolul 38Studiile de fezabilitate şi cele de modernizare sau de retehnologizare a exploatării vor trata separat şi coeficienţii de transformare a rezervelor exploatabile – codurile 111, 121 şi 122 – (rezerve dovedite şi probabile sau rezerve de bilanţ) în rezerve industriale, precum şi pierderile în procesul de preparare şi elementele care le definesc.De asemenea, în aceste studii se va arata cuantumul rezervelor din pilierii de protecţie temporari care se vor exploata în perioada la care se referă. +
Articolul 39Programele anuale de exploatare (preliminariile) vor cuprinde în mod obligatoriu, la capitolul care tratează coeficienţii ce definesc dilutia şi pierderile, şi măsurile ce trebuie luate de agenţii economici în scopul micsorarii efectelor negative ale acestora în procesul de exploatare.Semestrial şi ori de câte ori este necesar, conducerile agenţilor economici vor analiza modul cum au fost duse la îndeplinire măsurile stabilite şi cauzele care au determinat efectele negative ale dilutiei şi ale pierderilor, luând în continuare măsurile corespunzătoare. +
Articolul 40Raportarea coeficienţilor care definesc dilutia şi pierderile se întocmeşte semestrial şi anual, având la baza realizarile obţinute, în termen de 30 de zile de la expirarea perioadei.Explicaţii privind fundamentarea parametrilor introdusi în calculul indicatorilor care definesc dilutia şi pierderile, cauzele şi măsurile preconizate pentru perioada care urmează vor fi cuprinse într-un memoriu justificativ insusit de conducerea agentului economic. +
Articolul 41Coeficienţii care caracterizează dilutia şi pierderile se vor evidenţia, centralizat, la unul dintre serviciile stabilite de conducerile agenţilor economici. +
Articolul 42La data publicării prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului industriei miniere şi geologiei nr. 994 din 28 noiembrie 1970.––––
