INSTRUCŢIUNI nr. 290 din 17 mai 1954

date în aplicarea Decretului nr. 153 din 28 aprilie 1954 privitor la impozitul pe veniturile populaţiei



 + 
Capitolul 1DISPOZIŢIUNI GENERALE + 
Articolul 1 din Decret.Sînt supuşi impozitului pe venit: muncitorii, funcţionarii, oamenii de litere, arta şi ştiinţa, liber profesioniştii, meseriaşii, cărăuşii, comercianţii, persoanele care realizează venituri în oraşe din închirierea imobilelor sau a altor bunuri ori din surse agricole, proprietarii de mori sau de alte întreprinderi, precum şi orice alte persoane care realizează venituri pe teritoriul Republicii Populare Române.1. din instrucţiuni- Persoanele fizice şi întreprinderile particulare se supun impozitului pe venit pentru toate veniturile obţinute pe teritoriul R.P.R., indiferent dacă locuiesc sau au sediul în ţara sau în străinătate.2. Cetăţenii R.P.R. care lucrează în permanenta în străinătate nu sînt supuşi impozitului pe venit, pentru cîştigurile şi veniturile realizate în străinătate. Veniturile realizate de aceşti cetăţeni pe teritoriul R.P.R. se impun potrivit normelor generale.3. Cetăţenii străini, precum şi persoanele fără cetăţenie, care lucrează sau care realizează venituri pe teritoriul R.P.R., se supun impozitului pentru aceste venituri în aceleaşi condiţiuni ca şi cetăţenii R.P.R.4. Se considera venituri realizate pe teritoriul R.P.R., sumele în bani plătite sub orice titlu de întreprinderi, instituţii, organizaţii sau persoane care au sediul sau domiciliul pe teritoriul R.P.R., precum şi veniturile în natura culese pe teritoriul R.P.R. + 
Articolul 2 din Decret.Sînt scutiţi de impozit:a) eroii muncii socialiste, pentru toate cîştigurile din munca; … b) muncitorii şi funcţionarii – pentru cîştigul pînă la 200 lei lunar realizat la locul permanent de muncă; … c) militarii, cu excepţia generalilor, amiralilor şi ofiţerilor, precum şi a sergentilor şi cartnicilor reangajati, pentru soldele primite de la unităţile, instituţiile şi şcolile militare ale M.F.A.sau M.A.I., potrivit normelor legale în vigoare; … d) laureatii premiilor de stat – pentru aceste premii; … e) inventatorii care poseda numai certificate de autor, precum şi inovatorii – pentru recompensele ce primesc pentru invenţii sau inovaţii-, dacă recompensa nu depăşeşte 10.000 lei de fiecare invenţie sau inovaţie. În cazurile în care recompensa depăşeşte 10.000 lei, impozitul se calculează la întreaga suma a recompensei după scăderea a 10.000 lei separat pentru fiecare invenţie sau inovaţie; … f) elevii şi studenţii – pentru bursele ce nu depăşesc 200 lei lunar; … g) aspirantii – pentru sumele ce le primesc în vederea achiziţionării de cărţi şi materialul de studiu; … h) persoanele care fac parte din corpul diplomatic şi consular străin, precum şi corespondenţii de presa străini – pentru salariile şi indemnizatiiel ce primesc în aceste calităţi, sub condiţia reciprocităţii; … i) pensionării – pentru pensiile ce primesc; … j) muncitorii, funcţionarii şi pensionării – pentru veniturile realizate din cultivarea terenurilor primite în folosinţă de la sfaturile populare sau de la întreprinderi, instituţii sau organizaţii, dacă aceste terenuri nu depăşesc 0,25 ha pe gospodărie. … 5. din instrucţiuni. – Soldatii, matrozii, precum şi sergentii şi cartnicii în termen, sînt scutiţi de impozit pentru soldele pe care le primesc de la unităţile, instituţiile şi şcolile militare ale M.F.A. şi M.A.I.Soldatii, matrozii, sergentii şi cartnicii concentraţi pentru instrucţie sau pentru exercitii sînt scutiţi de impozit pentru soldele pe care le primesc de la unităţile militare în timpul concentrarii. Cîştigul pe care îl obţin de la locul de muncă se impune conform normelor generale.6. – Soldatii, matrozii, precum şi sergentii şi cartnicii în termen care sînt utilizaţi la lucrări în industrie, agricultura, construcţii şi în transporturi, se scutesc de impozit atît în ce priveşte soldele, cat şi în ce priveşte primele şi cîştigurile pe care le realizează potrivit normelor în vigoare de la întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile pentru care lucrează.Militarii care obţin alte venituri se impun pentru acele venituri după normele comune.În cazul cînd militarul nu se afla în localitatea unde se face impunerea, înştiinţarea de plată se înmânează acelui membru al familiei sale care beneficiază efectiv de venitul militarului.7. – Sergentii şi cartnicii reangajati precum şi ofiţerii, generalii şi amiralii (activi sau concentraţi) şi salariaţii civili ai M.F.A sau M.A.I., sînt supuşi impozitului pentru toate cîştigurile realizate de la unităţile M.F.A. şi M.A.I., potrivit regulilor stabilite pentru muncitori şi funcţionari.8. – Scutirea acordată inventatorilor şi inovatorilor se aplică inventatorilor care poseda certificate de autor şi inovatorilor care poseda adeverinte de autor sau sînt înregistraţi ca inovatori, pentru prima transa de 10.000 lei din indemnizaţia sau recompensa ce primesc potrivit legislaţiei în vigoare, pentru fiecare invenţie sau inovaţie în parte.Parte din indemnizaţie (recompensa) ce depăşeşte 10.000 lei pentru fiecare invenţie sau inovaţie în parte, se impune.Exemplu: un inginer are o invenţie în cu caracter tehnic productiv, pentru care a obţinut certificat de autor. Pentru aceasta invenţie inginerul primeşte o recompensa de 15.000 lei. Impozitul asupra recompensei se calculează astfel:– Recompensa totală primită ……………………..lei 15.000.-– Este scutită de impozit prima transa de ………….lei 10.000.-Rest din recompensa ce suporta impozitul pe venit …..lei 5.000.-Asupra sumei de 5.000 lei se aplică cotele de impozit de la art. 5 din Decret.Dacă în cursul unui an aceeaşi persoana face mai multe invenţii sau inovaţii pentru care obţine certificate sau adeverinte de autor precum şi recompensele corespunzătoare, scutirea de 10.000 lei se acordă pentru fiecare invenţie sau inovaţie în parte.În cazul în care inventia sau inovatia este opera comuna a mai multor persoane, scutirea de impozit pentru transa de 10.000 lei, se aplică o singură dată, din recompensa globală, nu la cota parte a fiecărei persoane.Dacă se plătesc recompense de către mai multe instituţii sau întreprinderi, pentru aceeaşi inovaţie, scutirea se aplică la prima transa de 10.000 lei, indiferent de plătitor. În aceste cazuri persoanele care primesc recompensele trebuie să depună o declaraţie în care să arate ce sume au mai primit şi de la care întreprindere sau instututie.Inventatorii care poseda brevete de invenţie nu beneficiază de scutire.De asemenea, nu beneficiază de scutire inventatorii care pentru unele invenţii poseda certificate de autor, iar pentru altele brevete de invenţie pe care le exploatează.9. – Elevii şi studenţii care primesc burse în bani fiind asimilaţi muncitorilor şi funcţionarilor sînt scutiţi de impozit pentru bursele care nu depăşesc 200 lei lunar.Elevii şi studenţii care primesc burse atît în natura cat şi în bani, se impun numai pentru bursele în bani, dacă acestea depăşesc 200 lei lunar.Bursele primite din străinătate de studenţii care vin în R.P.R. pentru studii precum şi cele plătite studentiilor români trimişi în străinătate, nu sînt supuse impozitului.Studenţii care fac practica în producţie se impun pentru sumele primite drept plata a muncii prestate, după normele comune aplicate muncitorilor şi funcţionarilor. Dacă aceşti studenţii sînt şi bursieri, deci primesc şi bursa şi plata muncii prestate în producţie, se impun separat pentru venitul realizat din munca prestată, fără a se face cumularea cu bursa. În aceste cazuri, minimul neimpozabil se aplică numai asupra bursei. Ucenicii şi elevii şcolilor medii tehnice sînt scutiţi de plată impozitului pe salarii şi pentru salariile lor ce depăşesc 200 lei lunar.10. – Indemnizaţiile (despăgubirile) permanente, care au caracter de pensie, plătite unor persoane accidentate, sînt scutite de impozit.Cîştigurile realizate de pensioanarii care lucrează pentru instituţii, întreprinderi sau organizaţii, se supun impozitului după normele comune, fără a se cumula cu pensia. + 
Articolul 3 din Decret.Veniturile supuse impozitului agricol nu se supun impozitului pe venit.11. din instrucţiuni. – De asemenea, nu sînt supuse impozitului pe veniturile populaţiei, veniturile în bani şi în natura realizate de membrii gospodariilor agricole colective pentru zile munca.12. – Se supun întotdeauna impozitului pe venit şi nu impozitului agricol:a) salariile muncitorilor şi funcţionarilor, cîştigurile membrilor cooperativelor meşteşugăreşti şi de transporturi precum şi toate cîştigurile supuse impozitului ca şi salariile muncitorilor şi funcţionarilor; … b) veniturile oamenilor de litere, arta şi ştiinţa realizate din sectorul socialist; … c) veniturile din surse agricole realizate la sate de persoane care nu poseda terenuri agricole, sau la oraşe de persoane care poseda terenuri agricole pentru care nu au obligaţia predării contractelor de colectare a produselor agricole vegetale … d) veniturile neagricole ale membrilor unei gospodării agricole, realizate în alt raion sau oraş regional decât cel în care se afla gospodăria agricolă. …  + 
Articolul 4 din Decret.Ministerul Finanţelor are dreptul sa acorde scutiri şi alte înlesniri la impozitul pe venit, pentru unii contribuabili şi pentru unele categorii de contribuabili.13 din instrucţiuni. – Se scutesc de impozit minerii care lucrează în subteran, precum şi membrii lor de familie – pentru veniturile obţinute din surse agricole.Înlesnirile se acordă pentru sumele datorate la termenele de plată nescadente în momentul angajării sau trecerii muncitorilor la lucrările în subteran.Minerii continua sa beneficieze de aceste înlesniri şi după trecerea lor la pensie.Minerii care au fost trecuţi la alte lucrări care nu se executa în subteran sînt supuşi la plata impozitului aferent termenelor care devin scadente după pierderea dreptului la scutire.Pentru a beneficia de scutire, minerii care lucrează în subteran sînt obligaţi să prezinte anual, secţiunii financiare raionale (orăşeneşti) în raza căreia se afla sursele lor agricole – o adeverinta eliberata de întreprinderea care i-a angajat şi din care să rezulte calitatea lor de muncitori în subteran. + 
Capitolul 2IMPUNEREA CÂŞTIGULUI MUNCITORILOR ŞI FUNCŢIONARILOR + 
Articolul 5 din Decret.Impozitul de la muncitori şi funcţionari se calculează lunar, asupra totalităţii câştigului realizat în luna expirată, pe fiecare loc de muncă în parte, potrivit cotelor de mai jos:Cîştigul lunar Impozitulimpozabil lei pînă la 200………………………………………scutit201-300………………………….6 lei+6% pentru ceea ce depăşeşte200301-400…………………………12 " +7% " " " " 300401-500…………………………19 " +9% " " " " 400501-600…………………………28 " +11% " " " " 500601-800…………………………39 " +13% " " " " 600801-100…………………………65 " +15% " " " " 800peste 1000………………………95 " +16% " " " " 100014. din instrucţiuni. – Potrivit art. 5 din Decret se impun muncitorii şi funcţionarii permananti sau temporari (zilieri) pentru totalitatea veniturilor realizate de la acelaşi loc de muncă sau de la aceeaşi persoana, în cursul luni.Sînt consideraţi muncitori şi funcţionari permanenţi în sesul prezentelor instrucţiuni, cei care lucrează la aceeaşi întreprindere, instituţie, organizaţie sau persoana cel puţin o luna calendaristică completa pe baza unui contract (angajamenta0 scris sau verbal.Sînt consideraţi muncitori şi funcţionari temporari în sensul prezentelor instrucţiuni, cei care nu lucrează cel puţin o luna calendaristică completa, la aceeaşi întreprindere, instituţie, organizaţie sau persoana.15. – Personalul casnic se impune ca şi muncitorii şi funcţionarii.Cîştigul lunar impozabil al personalului casnic se determina numai pe baza sumelor de bani primite, nu şi a retributiilor în natura (cazare, hrana, etc.).Pentru personalul casnic se aplică minimul neimpozabil de 200 lei.16. – Se impun potrivit art. 5 din Decret, muncitorii zilieri agricoli, precum şi membrii gospodariilor agricole individuale pentru sumele primite de la particulari pentru lucrări executate sau servicii prestate, a căror plata se face cu ziua, săptămîna sau luna.17. – Cîştigul muncitorilor şi funcţionarilor realizat la locul permanent de muncă, se impune în cazul cînd suma câştigului lunar depăşeşte 200 lei.Muncitorii sau funcţionarii permanenţi care au fost angajaţi sau cărora le-a încetat angajarea în cursul lunii, beneficiază de scutirea prevăzută la art. 2 lit. b, în cazul cînd venitul realizat pe timpul cat au lucrat în luna respectiva, nu depăşeşte 200 lei.18. – Impunerea veniturilor muncitorilor şi funcţionarilor permanenţi sau temporari, se face prin aplicarea cotelor de la art. 5 din Decret, asupra totalităţii sumelor efectiv primite în luna expirată, fără a se face intregirile la luna.Exemplu: în luna aprilie un muncitor permanent a lucrat 20 zile pentru care primeşte un salariu de 350 lei.Impunerea se face pentru 350 lei.Regula impunerii sumelor efectiv primite se aplică şi pentru remuneraţiile primite la locul secundar de muncă.Pe luna incompleta de serviciu, în cazul angajării sau concedierii în cursul lunii, impozitul se calculează de asemenea asupra sumelor efectiv primite, fără a se face intregire la luna.Aceasta regula se aplică şi în cazul mutării unui muncitor sau funcţionar, de la o întreprindere sau instituţie la alta, dacă întreprinderile sau instituţiile respective constituie locuri de muncă separate.19. – În calculul impozitului pe cîştigul muncitorilor şi funcţionarilor, sumele sub 1 leu se neglijează.La fel se procedează şi pentru determinarea minimului neimpozabil de 200 lei.Exemplu:a) cîştigul unui muncitor sau funcţionar pe luna precedenta a fost de 552 lei 90 bani. Impozitul se calculează numai la suma de 552 lei, iar 90 bani se neglijează; … b) dacă cîştigul unui muncitor sau funcţionar pe luna precedenta este de 200,80 lei, acest câştig nu se impune, deoarece prin neglijarea fracţiunii de 0,80 lei el nu depăşeşte 200 lei. …  + 
Articolul 6 din Decret.Se cuprind în cîştigul lunar impozabil al muncitorilor şi funcţionarilor:a) salariul de baza; … b) plăţile pentru lucrările în acord sau pentru ore suplimentare; … c) plăţile din fondul asigurărilor sociale, în caz de incapacitate temporară de muncă; … d) sumele plătite pentru concediul nefolosit; … e) şi orice alte sume primite de muncitori şi funcţionari, ca plata a muncii. … 20. din instrucţiuni. – Enumerarea de la art. 6 din Decret nu este limitativa.În principiu sînt supuse impozitului de la art. 5 toate sumele primite de muncitori sau funcţionari, pentru munca prestată în calitate de salariaţi pe baza unui contract sau angajament de muncă.Ca atare veniturile care prin natura lor sînt supuse impozitului prevăzut la alte articole din Decret, dar care sînt realizate de muncitori şi funcţionari pentru munca îndeplinită în calitate de salariat, se supun impozitului prevăzut la art. 5 din Decret.Spre exemplu: Veniturile realizate din traduceri pentru o instituţie sînt supuse – potrivit naturii lor – impozitului prevăzut pentru oamenii de litere, arta şi ştiinţa. Dacă însă instituţia are funcţionari angajaţi în calitate de traducatori,salariile acestora sînt supuse impozitului prevăzut la art. 5.Dimpotriva dacă o instituţie are funcţionari angajaţi în alta calitate decât cea de traducător, dar foloseşte aceşti salariaţi în timpul lor liber pentru efectuarea unor traduceri, sumele plătite pentru traduceri – calculate conform tarifelor legale în vigoare – se impun,separat de salariu, cu impozitul prevăzut pentru oamenii de litere, arta şi ştiinţa.21. – Plăţile făcute din fondurile Asigurărilor Sociale de Stat în caz de incapacitate temporară de muncă cauzată de boala, accidente, maternitate (naşteri şi lehuzie) etc., echivalente cu salariul sau calculate în funcţie de acesta, intră în compunerea venitului impozabil şi se impun prin cumulare cu salariul primit pentru timpul din luna servit în câmpul muncii.22. – Plăţile în natura făcute către muncitori şi funcţionari, precum şi plăţile în natura făcute către cei care lucrează ca salariaţi la G.A.S., G.A.C. sau S.M.T. (agronomi, ingineri, tehnicieni, mecanici, tractoristi, etc.) fac parte din cîştigul lunar impozabil.De asemenea sînt impozabile cîştigurile în natura plătite cetăţenilor care executa lucrări temporare sau ocazionale fără material propriu, pentru gospodăriile agricole colective şi pentru alte organizaţii.Plăţile în natura se evalueaza în vederea calculării impozitului, la preţurile comerciale de stat cu amănuntul din momentul plăţii.Îmbrăcămintea acordată pentru a fi purtata în îndeplinirea serviciului şi hrana în natura – consumată în timpul efectuării serviciului – acordată pe baza legilor de protecţie a muncii, nu se considera remuneraţie în natura supusă impozitului şi nu se impune.23. – Premiile şi recompensele (acordate în cadrul sistemului premial) care constituie drepturi certe, plata lor fiind obligatorie, şi nu la aprecierea conducerii administrative, sînt supuse impozitului prin cumulare cu celelalte sume realizate de muncitori şi funcţionari.Astfel sînt supuse impozitului: premiiile calculate în procente faţă de îndeplinirea planului de producţie, premiile calculate în raport cu reducerea consumurilor sau în raport cu economiile de materiale, premiile calculate în funcţie de timpul de conservare a uneltelor sau maşinilor, recompensele de vechime, etc.Enumerarea de mai sus nu este limitativa, fiind impozabile toate premiile a căror plata devine obligatorie pentru conducerea administrativă.Prin derogarea de la regula de mai sus, nu se impun premiile acordate soferilor pentru folosirea maşinilor peste norma de parcurs – fără reparaţii generale, premiile acordate soferilor, tractoristilor, combainerilor, buldozeristilor, etc. pentru economii de carburanţi, precum şi premiile acordate pentru economii la cauciucurile auto.De asemenea nu se impun premiile acordate de stat sau de asociaţiile de vînătoare, pentru combaterea animalelor rapitoare sau dăunătoare.24. – Sumele reţinute din salariu pe bază de popriri sau imputatii, nu se scad din cîştigul impozabil. + 
Articolul 7 din Decret.Nu se cuprind în cîştigul lunar impozabil şi nu se impun:a) premiile şi recompensele individuale ocazionale, care nu constituie drepturile certe pentru muncitori şi funcţionari şi a căror acordare se face pe baza aprecierii conducerii administrative a întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei; … b) sumele ce se plătesc în baza dispoziţiilor legale în vigoare pentru acoperirea cheltuielilor de deplasare sau transferare a muncitorilor şi funcţionarilor în alta localitate, în interesul serviciului, precum şi indemnizaţiile de instalare ce se plătesc la încadrarea în funcţie; … c) preavizele de concediere şi ajutoarele acordate muncitorilor şi funcţionarilor; … d) sumele ce se plătesc muncitorilor şi funcţionarilor pentru amortizarea uneltelor ce le aparţin. … 25. din instrucţiuni. – Premiile şi recompensele ocazionale a căror acordare nu este obligatorie dându-se pe baza aprecierii conducerii administrative, sînt scutite de impozit.Astfel sînt scutite de impozit premiile şi recompensele acordate din fondul ministrului, din fondul directorului sau din fondul preşedintelui, premiile acordate de Guvern în mod global unei întreprinderi sau instituţii fruntase (şi care se repartizează apoi pe salariaţi), etc.Enumerarea de mai sus nu este limitativa, fiind scutite de impozit toate premiile şi recompensele a căror plata nu constituie o obligaţie pentru administraţie.Premiile acordate de persoane, întreprinderi sau asociaţii particulare, sînt întotdeauna impozabile, indiferent de modul şi criteriile de acordare.26. – Nu se cuprind în cîştigul impozabil sumele plătite muncitorilor şi funcţionarilor, de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii din sectorul socialist (în baza legislaţiei de muncă în vigoare) pentru rambursarea cheltuielilor de deplasare, detaşare,sau transferare în alta localitate (transport, întreţinere, cazare,diurna de deplasare şi indemnizaţie de transferare).De asemenea nu se cuprind în cîştigul impozabil, sumele plătite muncitorilor şi funcţionarilor pentru întreţinerea mijloacelor proprii de transport folosite în îndeplinirea serviciului.27. – Preavizele de concediere şi ajutoarele acordate muncitorilor şi funcţionarilor, nu sînt impozabile.Se încadrează în această categorie ajutoarele pentru alaptare, rufarie, inmormantare, ajutoarele excepţionale şi altele (acordate în baza legilor de ajutor şi protecţiei a muncitorilor şi funcţionarilor) care nu sînt calculate în funcţie de salariu.De asemenea nu se impunn ajutoarele acordate din fondul ministrului,directorului sau preşedintelui.28. – În compunerea câştigului lunar al muncitorilor şi funcţionarilor nu se includ sumele achitate acestora potrivit legislaţiei de muncă în vigoare, pentru amortizarea uneltelor şi altor obiecte ale lor, folosite personal în timpul lucrului. + 
Articolul 8 din Decret.Pentru cîştigurile muncitorilor şi funcţionarilor realizate din funcţii cumulate şi pentru cîştigurile din lucrări temporare realizate în afară locului permanent de muncă, impozitul se calculează pe fiecare loc de muncă separat. În acest caz minimull neimpozabil stabilit la art. 2 lit. b nu se aplică, iar la cîştigul pînă la 200 lei lunar, impozitul se calculează în baza unei cote de 2% ce se aplică asupra câştigului lunar.29. din instrucţiuni. – Impozitul pe cîştigul muncitorilor şi funcţionarilor se aseaza asupra câştigului realizat pe fiecare loc de muncă în parte.Prin loc de muncă separat se înţeleg întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au planuri de cheltuieli sau bilanţuri de venituri şi cheltuieli proprii şi care ţin separat evidentele de personal.Exemplu: a) un medic lucrează la 2 instituţii care au planuri de cheltuieli şi evidente de personal separate: la un spital de unde primeşte un salariu de 700 lei şi la policlinica unei întreprinderi de unde primeşte 400 lei lunar. Aceste doua remuneraţii fiind primite de la locuri de muncă deosebite, ele nu se totalizează în vederea impunerii, impozitul calculandu-se separat pentru cîştigul realizat de la spital şi separat pentru cîştigul realizat de la policlinica.b) un funcţionar al unui minister este în acelaşi timp profesor la o şcoala medie tehnica subordonata ministerului respectiv. Şcoala are plan de cheltuieli şi evidente de personal separate. Cîştigurile realizate de funcţionarul în cauza de la minister şi de la şcoala se impun separat. …  + 
Articolul 9 din Decret.Impozitul datorat de muncitori şi funcţionari se reduce:a) cu 50% pentru muncitorii şi funcţionarii decorati cu ordinele Republicii Populare Române; … b) cu 30% pentru muncitorii şi funcţionarii care au în întreţinerea lor mai mult de 3 persoane.Reducerea se acordă numai pentru impozitul aferent veniturilor realizate la locul permanent de muncă, pe baza dovezilor eliberate de administraţia de imobil sau de comitetul executiv al sfatului popular în raza căruia domiciliază muncitorul sau funcţionarul ori – în lipsa – pe baza unei declaraţii certificate, date de muncitor sau funcţionar. … Dovezile sau declaraţiile se prezenta anual şi sînt valabile de la prezentare pînă la sfîrşitul anului.30. din instrucţiuni. – Reducerea prevăzută de art. 9 litera a se aplică celor de mai jos:a) muncitorilor şi functioanrilor permanenţi şi temporari; … b) membrilor cooperativelor meşteşugăreşti şi de transporturi; … c) elevilor şi studenţilor; … d) avocaţilor încadraţi în colegiile de avocaţi; … e) lucrătorilor la domiciliu. … Reducerea prevăzută de art. 9 lit.b se aplică numai:a) muncitorilor şi funcţionarilor – pentru cîştigul realizat la locul permanent de muncă; … b) membrilor cooperativelor meşteşugăreşti şi de transporturi; … c) elevilor şi studenţilor; … d) avocaţilor încadraţi în colegiile de avocaţi; … e) lucrătorilor la domiciliu care nu sînt în acelaşi timp angajaţi permanenţi la o întreprindere, instituţie sau organizaţie. … Reducerile nu se aplică:a) inventatorilor şi inovatorilor, impusi conform art. 16 din Decret; … b) colectorilor care lucrează pentru unităţile din sectorul socialist; … c) personalului din reţeaua comerţului de Stat, remunerat pe bază de procent; … d) agenţilor de asigurări facultative. … 31. – Reducerea cu 50% a impozitului se acordă numai celor decorati cu ordinele Republicii Populare Române, care sînt:– Steaua Republicii Populare Române;– Ordinul Apărarea Patriei;– Ordinul Muncii;– Ordinul Mama Eroina;– Ordinul Gloria Maternă.Reducerea nu se acordă celor decorati cu medalii ale R.P.R. sau cu ordine străine.Reducerea se aplică la impozitul datorat atît pentru cîştigul realizat la locul permanent de muncă cat şi pentru sumele primite pentru lucrări temporare sau ocazionale.Reducerea se aplică începînd din luna în care s-a publicat decretul de decorare.32. – Persoanele întreţinute pentru care se acordă muncitorului sau funcţionarului reducerea impozitului cu 30%, sînt acelea care trăiesc exclusiv din mijloacele muncitorului sau funcţionarului şi care nu au surse proprii de venit, indiferent ca sînt rude sau nu cu muncitorul sau funcţionarul.Pentru rudele întreţinute de muncitor sau funcţionar, reducerea se acordă şi în cazul cînd aceste rude nu locuiesc împreună cu muncitorul sau funcţionarul.În special intră în categoria persoanelor întreţinute,cele pentru care muncitorul sau funcţionarul primeşte sau plăteşte pensie de întreţinere.Persoanele care primesc burse şi pensii sau persoanele care sînt întreţinute de stat nu se includ în numărul celor intretinuti de muncitor sau funcţionar.În cazu cînd ambii sotii sînt salariaţi, reducerea de impozit pentru persoanele întreţinute se acordă numai unuia din ei, la alegerea lor.33. – Reducerea de 30% a impozitului se aplică numai pentru cîştigul realizat la locul permanent de muncă şi se acordă în baza dovezilor eliberate de administraţia de imobil sau – în lipsa – de comitetul executiv al sfatului popular în raza căruia domiciliază salariatul.În cazurile în care administraţia de imobil sau comitetul executiv al sfatului popular nu pot elibera aceste dovezi,reducerea se poate acorda pe baza declaraţiei depuse de muncitor sau funcţionar direct la întreprinderea, instituţia sau organizaţia de la care primeşte salariatul.Dovada sau declaraţia trebuie prezentată anual şi este valabilă de la prezentare pînă la sfîrşitul anului, dacă situaţia rămîne neschimbata.Reducerea se acordă începînd cu luna în care s-a prezentat dovada ori s-a depus declaraţia.34. – Reducerile de 50% şi 30% se acordă succesiv, nu cumulativ.Exemplu: o persoană decorata cu "Ordinul Muncii" şi care are în întreţinerea sa patru persoane, încasează în luna februarie 1.000 lei şi anume: 700 lei salariu şi 300 lei ore suplimentare.La 1.000 lei corespunde un impozit de 95 lei. Acest impozit se reduce cu 50%, întrucât cel în cauza este decorat cu "Ordinul Muncii", rămînînd un impozit de 47,50 lei. Acest impozit se reduce din nou cu 30%, întrucât salariatul are în întreţinerea sa peste trei persoane, rămînînd un impozit de 33,25 lei. + 
Articolul 10 din Decret.Impozitul de la muncitori şi funcţionari se calculează de către întreprinderile, instituţiile, organizaţiile sau persoanele care plătesc salariul şi se retine lunar din salariul cuvenit pe a doua chenzina a lunei.În cazul salariaţilor temoporari sau zilieri, impozitul se calculează şi se retine la fiecare plata în parte.35. din instrucţiuni. – Impozitul se calculează asupra totalităţii sumelor brute primite în luna expirată şi se retine la plata celei de a doua chenzine, adică la plata definitivă a salariatului pe luna expirată.Regula aceasta nu se aplică lucrătorilor temporari (zilieri). În cazul acestora impozitul se recalculează la fiecare plata facuta în cursul aceleiaşi luni.Exemple:a) un funcţionar a lucrat în cursul lunii aprilie 20 zile. Pentru zilele lucrate primeşte 420 lei. Tot în cursul lunii aprilie a primit plata orelor suplimentare pe luna martie în suma de 100 lei. Impozitul se calculează asupra sumei brute de 520 lei şi se retine cu ocazia plăţii celei de a doua chenzine a salariului. … b) un muncitor primeşte pentru luna iuni un salariu de 480 lei. Cea de a doua chenzina se plăteşte la 2 iulie. În cursul lunii iunie mai primeşte din fondul directorului un premiu de 300 lei. … Premiul din fondul directorului fiind neimpozabil, impozitul se calculează la suma de 480 lei şi se retine la 2 iulie, cu ocazia plăţii celei de a doua chenzine.c) un muncitor zilier lucrează la o întreprindere 5 zile primind pentru aceasta 100 lei. Fiind muncitor zilier nu I se aplică minimul neimpozabil. Impozitul se calculează prin aplicarea cotei de 2% asupra sumei de 100 lei revenind 2 lei impozit de plată, care se retine la plata sumei. … 36. – În cazul cînd salariul se plăteşte muncitorilor şi funcţionarilor odată pe luna, impozitul se calculează asupra câştigului realizat în luna în contul căreia se face plata salariului şi se retine din salariu.37. – În cazul salariilor ori al unor diferenţe de salariu sau al ajutoarelor pentru incapacitatea temporară de muncă care s-au plătit odată pentru mai multe luni, sumele plătite se defalca pe lunile în contul cărora se face plata, cumulându-se în vederea impunerii cu celelalte drepturi primite în lunile respective.Exemplu: un funcţionar primeşte în luna iulie o diferenţa de salariu (prin încadrare într-o funcţie superioară) de 80 lei pe luna mai şi 160 lei pe luna iunie, în total 240 lei. Pe luna mai a primit un salariu de 500 lei la care s-a reţinut impozitul de 28 lei, iar pe luna iunie a realizat un câştig (salariu + ore suplimentare de 600 lei, lacare s-a reţinut un impozit de 39 lei.Impunerea diferenţei de salariu se face astfel:Se aduna 500 lei (salariu pe mai) cu 80 lei, iar la 580 lei se aplică cotele, rezultând un impozit de 36,8 lei din care se scade 28 lei impozit reţinut anterior, rămînînd 8,80 lei.Se aduna apoi 600 lei (cîştigul pe iunie) cu 160 lei, iar la 760 lei se calculează impozitul care este de 59,80 lei, din care se scade 39 lei impozit reţinut anterior, rămînînd 20,80 lei. Se aduna cele doua diferenţe de impozit (8,80 lei +20,80 lei), iar suma rezultată se retine din 240 lei.38. – Indemnizaţiile pentru concediul de odihnă plătite la plecarea în concediu se impun prin cumulare cu celelalte câştiguri realizate de muncitori sau functioanari în luna respectiva şi se retine din indeminzatia plătită pentru concediu.Exemplu: o instituţie plăteşte salariile pe ziua de 2 şi 16 ale fiecărei luni. Un funcţionar primeşte pe ziua de 16 iulie primind pentru cinci zile lucrate un salariu de 160 lei şi 720 lei indemnizaţie pentru concediu, în total 880 lei, la care i retine 77 lei drept impozit. Pe ziua de 26 iulie salariatul se întoarce din concediu. La 2 august primeşte salariul de 200 lei pentru zilele din iulie următoare întoarcerii din concediu. Cu aceasta ocazie i se face recalcularea pentru întregul câştig pe luna iulie (160 lei salariu 1-6 iulie + 720 lei indemnizaţia de concediu + 200 lei salariu 26-31 iulie = 1.080 lei) la care corespunde un impozit de 107,80 lei. Din acest impozit se scad 77 lei (impozitul reţinut anterior) rămînînd a se retine suma de 30,80 lei.În cazul cînd concediul depăşeşte o luna calendaristică, indemnizaţia se defalca pe luni, retinand-se impozitul corespunzător fiecărei luni. Indemnizaţia care se cuvine pentru partea din concediu din a doua luna se considera câştig pe luna a doua. Prin urmare la plata celei de a doua chenzine a salariului pe acea luna se face recalcularea impozitului.Exemplu: la aceeaşi instituţie din exemplele de mai sus, un funcţionar a încasat la 16 iulie pentru prima chenzina suma de 360 lei. La 26 iulie pleacă în concediu primind 224 lei salariu pentru 16-25 iulie şi 336 lei indemnizaţie de concediu pentru 12 zile (6 zile din iulie şi 6 zile din august).Impozitul se calculează astfel: la cîştigul pe iulie de 752 lei (360 lei salariu pe prima chenzina + 224 lei salariu pentru 16-25 iulie + 168 lei partea din indemnizaţia de concediu pe luna iulie) se calculează 58,76 lei impozit, iar la 168 lei (6 zile concediu pe august) se calculează 3,36 lei impozit, reţinându-se în total 62,12 lei.La 16 august, funcţionarul primeşte pentru zilele lucrate după întoarcerea din concediu suma de 168 lei, iar la 2 septembrie primeşte cea de-a doua chenzina pe august în suma de 360 lei. Cu aceasta ocazie i se recalculează impozitul la întregul câştig pe august (168 lei partea de indemnizaţie pe august + 168 lei salariu 8-15 august + 360 lei salariu pe a doua chenzina din august = 696 lei), revenind de plată 51,48 lei. Din această sumă se scad 3,36 lei impozit reţinut la plecarea în concediu, urmând a se mai retine 48,12 lei.39. – La desfacerea contractului de muncă impoziul se retine pentru cîştigul pe luna precedenta (dacă nu s-a reţinut) şi separat pentru cîştigul pe luna în curs pînă la data concedierii (dacă acest câştig depăşeşte minimul neimpozabil).În cazul cînd la desfacerea contractului de muncă, concediul în bani se plăteşte pe întreg anul expirat şi concomitent pentru partea de concediu aferentă anului în curs, se include în cîştigul lunar impozabil întreaga suma reprezentând concendiul în bani, atît pentru anul expirat, cat şi pentru zilele lucrate în anul în curs.40. – Impozitul asupra recompensei unice pentru vechime în câmpul muncii se calculează la întreaga recompensa şi se retine la plata recompensei, din suma plătită efectiv. Cu ocazia plăţii salariului pe a doua chenzina a lunii în care s-a achitat recompensa – se face recalcularea impozitului în funcţie de suma globală a câştigului pe luna expirată, inclusiv suma recompensei plătite.41. – În cazul cînd plata salariului muncitorilor şi funcţionarilor se face pe baza unei sentinţe judecătoreşti, întreprinderile, instituţiile, organizaţiile sau persoanele care fac plata calculează şi reţin impozitul din suma plătită, conform normelor generale. + 
Articolul 11 din Decret.Impozitul reţinut va fi vărsat la Banca de Stat a Republicii Populare Române, după cum urmează:a) odată cu primirea sumelor pentru plata celei de a doua chenzine a salariilor, în cazul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor care au cont la instituţiile bancare. Instituţiile bancare nu vor elibera sumele pentru plata salariilor fără primirea în acelaşi timp a dispoziţiei de plată a impozitului; … b) a doua zi după reţinerea impozitului în cazul întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor sau persoanelor care nu au cont la instituţiile bancare. … 42. din instrucţiuni. – Impozitul reţinut în condiţiile arătate la paragrafele precedente se vărsa la Banca de Stat în contul organelor financiare în raza cărora se afla sediul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei astfel:– de către întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile de orice fel, precum şi de persoanele care au conturi la instituţiile bancare – odată cu ridicarea sumelor în numerar de la banca pentru plata celei de a doua chenzine a salariului muncitorilor şi funcţionarilor permanenţi şi la ori ce ridicare de sume în numerar pentru plata muncitorilor şi funcţionarilor temporari (zilieri).Impozitul reţinut la plata salariilor şi indemnizaţiilor muncitorilor şi funcţionarilor care pleacă în concediu şi la plata salariilor celor cărora le-a încetat angajarea, se vărsa la buget odată cu vărsarea impozitului pentru cea de a doua chenzina a salariilor.Titularii de cont sînt obligaţi să depună la instituţiile bancare dispoziţiile de plată a impozitului odată cu depunerea dispoziţiilor pentru ridicarea sumelor în numerar.Dispoziţiile de plată pentru ridicarea sumelor în numerar nu vor fi executate de instituţiile bancare, fără depunerea dispoziţiilor de plată a impozitului. Instituţiile bancare nu vor executa dispoziţiile de plată pentru ridicarea sumelor în numerar, dacă în contul respectiv nu sînt disponibilitati pentru plata atît a salariilor nete cat şi a impozitului. În aceste cazuri instituţiile bancare vor restitui dispoziţiile de plată pentru a fi refăcute astfel încît dispoziţiile din cont sa acopere parte din salariile nete şi impozitul aferent.Instituţiile bancare nu vor pretinde întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor din sectorul socialist, sa verse impozitul cu ocazia eliberării sumelor pentru plata premiilor, indemnizaţiilor, etc.43. – Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care nu au cont la instituţiile bancare sînt obligate sa verse impozitul la buget a doua zi după reţinerea lui. În orice caz întreprinderile şi persoanele particulare vor vărsa sumele reţinute drept impozit pînă cel târziu la 2 ale lunii următoare celei pentru care se datorează salariile. + 
Articolul 12 din Decret.Impozitul pe cîştigul muncitorilor şi funcţionarilor, reţinuţi în plus, se restituie de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii, în termen de 15 zile de la data constatării plusului. Restituirea sumelor reţinute în plus se face pe cel mult un an în urma de la data constatării plusului.Impozitul pe cîştigul muncitorilor şi funcţionarilor, nereţinut la timp sau în cuantumul legal, se retine de la muncitorul sau funcţionarul respectiv, pe cel mult trei luni în urma. Reţinerea se face în sume egale, în cursul următoarelor trei luni.Este interzisă urmărirea impozitului nereţinut de la muncitori sau funcţionari pe o perioadă anterioară celei arătate mai sus sau a impozitului nereţinut de la muncitorii sau funcţionarii care nu mai sînt în serviciu.44. din instrucţiuni. – Restituirea plusului se face din oficiu de către întreprinderea, instituţia sau organizaţia care plăteşte salariile, din retinerile curente de impozit făcute din cîştigul muncitorilor şi funcţionarilor.Exemple:a) unui muncitor i s-a reţinut în luna mai 20 lei peste impozitul legal. La 20 iulie se constata plusul. Cu ocazia plăţii salariului pe iulie, urmează a i se retine 30 lei impozit. Efectuandu-se o compensare, suma de 20 lei i se va scădea din impozitul ce urmează a fi reţinut pe iulie, reţinându-se numai 10 lei; … b) unui alt muncitor i s-a reţinut în plus suma de 60 lei, care nu poate fi compensata în întregime deoarece impozitul datorat este de 40 lei. Suma de 20 lei i se restituie. … Restituirea se face pe răspunderea şefului contabil al întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei, fără a fi necesară o aprobare din partea organelor financiare.În cazul ca întreprinderea, instituţia sau organizaţia nu are de unde restitui plusul, se va cere organului financiar în contul căruia s-a vărsat impozitul reţinut în plus, sa restituie suma respectiva.Pentru muncitorii şi funcţionarii a căror angajare a încetat, restituirea nu se face din oficiu ci numai la cerere.45. – Aplicaţiunea aliniatului doi al art. 12 din Decret se face în felul următor:În luna iulie se constată că nu s-a reţinut unui muncitor impozitul pe salarii cu începere din luna ianuarie astfel:– ianuarie 45,60 lei, februarie 42,35 lei, martie 48,30 lei, aprilie 47,35 lei, mai 45,10 lei, iunie 50,60 lei.Impozitul nu se retine decât pe trei luni în urma celei în care s-a constata neretinerea, adică pe aprilie, mai şi iunie, ceea ce înseamnă ca se retine suma de 143,05 lei care se repartizează în trei rate egale de 47,68 lei reţinându-se din salariul pe luna iulie, august şi septembrie.Este interzisă urmărirea de la muncitori şi funcţionari a impozitului nereţinut pe o perioadă anterioară celei arătate mai sus, precum şi a impozitului nereţinut de la muncitorii şi funcţionarii care nu mai sînt în serviciul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei. De asemenea este interzisă urmărirea în ajutoarele de boala, a sumelor neretinute la timp sau în cuantumul legal.Este interzis organelor financiare sa preleveze impozitul nereţinut de la muncitori şi funcţionari din fondurile proprii ale întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor. + 
Articolul 13 din Decret.Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile din sectorul socialist sînt obligate să depună la secţiunea financiară raionala (orasenesca) în raza căreia îşi au sediul o dare de seama privind reţinerea impozitului de la muncitori şi funcţionari, pe formularul şi termenele ce se stabilesc de Ministerul Finanţelor.Persoanelor particulare, care folosesc salariaţi, vor depune state de salarii la termenele şi în modul stabilit prin instrucţiunile Ministerului Finanţelor.46. din instrucţiuni. – Dările de seama se întocmesc trimestrial pe formulare tipărite de Ministerul Finanţelor şi se procura de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii de la secţiunile financiare.Depunerea darilor de seama se face pînă la 10 ale lunii următoare trimestrului adică: 10 ianuarie, 10 aprilie, 10 iulie şi 10 octombrie.Ministerele: Forţelor Armate, Afacerilor Interne şi Afacerilor Externe, cu toate unităţile în subordine, precum şi organizaţiile de masa nu depun dări de seama la organele financiare.În cazul întreprinderilor sau instituţiilor care vărsa impozitul pe salarii prin alte întreprinderi sau intitutii superioare, dările de seama asupra impozitului pe salarii se depun de către întreprinderile sau instituţiile superioare.În aceste cazuri, întreprinderile sau instituţiile subordonate trebuie să posede adeverinte eliberate de întreprinderile sau instituţiile superioare, din care să rezulte ca impozitul se vărsa de către acele întreprinderi sau instituţii. Organele financiare sînt obligate ca pe baza darilor de seama prezentate de întreprinderi, instituţii şi organizaţii, sa verifice dacă impozitul reţinut a fost virat la timp şi integral la buget.47. – Întreprinderile şi persoanele din sectorul particular nu depun dări de seama asupra impozitului pe salarii, ci trimestrial – pînă la 10 ale lunii următoare trimestrului – sînt obligate să prezinte secţiunii financiare în contul căreia se face vărsarea impozitului, statele de salarii, spre verificare.Organele financiare verifica statele de salarii – luînd nota în evidentele nominale – şi le restituie apoi întreprinderii sau persoanei care le-a prezentat spre verificare.Unităţile cultelor religioase prezintă state de salarii şi nu dări de seama.În cazul cetăţenilor care au angajat personal casnic, statele de salarii pot fi înlocuite prin simple declaraţii care se depun la angajarea personalului sau la schimbarea condiţiilor de salarizare. + 
Articolul 14 din Decret.Sînt supuşi impozitului în aceleaşi condiţiuni ca şi muncitorii şi funcţionarii:a) elevii, studenţii şi aspirantii – pentru bursele în bani ce depăşesc 200 lei lunar; … b) avocaţii – pentru sumele ce încasează de la colegiile de avocaţi; … c) liber profesioniştii de orice fel – pentru sumele ce încasează de la întreprinderi, instituţii sau organizaţii din sectorul socialist. … 48. din instrucţiuni. – Elevii, studenţii şi aspirantii care primesc burse în bani peste 200 lei, se supun impozitului pentru aceste burse, separat de salariu.49. – Colegiile de avocaţi sînt obligate sa retina impozitul din sumele brute plătite avocaţilor.La calculul impozitului se tine seama ca minimul neimpozabil de 200 lei prevăzut de art. 2 lit. b se aplică şi în cazul avocaţilor încadraţi în colegii.50. – Impozitul de la avocaţi şi de la liber profesioniştii prevăzuţi al art. 14 lit. c din Decret se calculează şi se retine la fiecare plata.La plăţile următoare făcute în aceeaşi luna, de către aceeaşi întreprindere, instituţie sau organizaţie, impozitul se recalculează scăzându-se impozitul reţinut anterior. + 
Articolul 15 din Decret.Sînt supuşi impozitului în aceleaşi condiţiuni ca şi muncitorii şi funcţionarii, dar cu o majorare de 10% a impozitului:a) membrii cooperativelor de producţie şi de transporturi – pentru cîştigurile realizate de la acestea. … b) lucrătorii la domiciliu care lucrează pentru întreprinderi, instituţii sau organizaţii – pentru cîştigurile realizate de la acestea. … 51. din instrucţiuni. – Se impun după aceleaşi norme ca şi muncitorii şi funcţionarii, dar cu o majorare de 10% a impozitului, toţi membrii cooperativelor meşteşugăreşti sau de transporturi (fie ca lucrează direct productiv, fie ca îndeplinesc funcţia de preşedinte, contabil, calculator, etc.) pentru cîştigurile realizate de la cooperative. În cazul celor de mai sus, se aplică minimul neimpozabil prevăzut la art. 2 alin.b.Sumele primite de membrii cooperativelor meşteşugăreşti sau de transporturi din beneficii în urma încheierii bilanţului, se impun prin cumulare cu cîştigul din luna în care se repartizează beneficiul.Angajaţii cooperativelor meşteşugăreşti sau de transporturi care nu sînt membrii cooperativelor, se supun impozitului după normele generale ca şi muncitorii şi funcţionarii, fără majorarea de 10%.52. – În cazul cînd se constată că meseriaşii cooperatizati sau muncitorii care lucrează în atelierele cooperativelor sau întreprinderilor, realizează venituri ilicite din: executarea în atelierul cooperativei sau întreprinderii a unor comenzi luate pe cont propriu de la particulari; luarea de suprapret; executarea de lucrări în interes personal cu materialul şi utilajul cooperativei sau întreprinderii, etc. – organele financiare sînt obligate sa sesizeze Procuratura în vederea deschiderii acţiunii penale împotriva celor vinovaţi şi a conducătorilor cooperativei sau întreprinderii respective. Aceste venituri ilicite realizate sub firma cooperativei sau întreprinderii, nu sînt impozabile.53. – Sînt supuşi impozitului pe venit, după aceleaşi norme şi cu aceleaşi cote de impozit ca şi muncitorii şi funcţionarii, dar cu o majorare de 10% a impozitului, lucrătorii la domiciliu pentru veniturile realizate de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii. Minimul neimpozabil de 200 lei se aplică şi lucrătorilor la domiciliu.Se considera lucrători la domiciliu, muncitorii, funcţionarii sau meseriaşii cooperatizati care lucrează la domiciliul lor pentru întreprinderi, instituţii sau organizaţii dacă:-figurează pe statele de plată;-lucrează singuri sau ajutaţi de membrii familiei, dar fără salariaţi şi fără ucenici;-nu întrebuinţează materie prima proprie.Astfel sînt consideraţi lucrători la domiciliu:-dactilografele care lucrează acasă, pentru întreprinderi, instituţii şi organizaţii;-muncitorii şi membrii cooperativelor care executa la domiciliul lor diferite lucrări de confecţii, tricotaje, etc. pentru întreprinderile, cooperativele sau organizaţiile care i-au angajat;-funcţionarii care executa la domiciliul lor diferite lucrări pentru instituţiile sau întreprinderile care i-au angajat.De asemenea se considera lucrători la domiciliu, liber profesioniştii impusi conform art. 14 din Decret, dacă executa lucrările la domiciliu.Muncitorii şi funcţionarii care în afară programului lucrează la domiciliu pentru întreprinderile, instituţiile sau organizaţiile la care sînt încadraţi ca salariaţi permanenţi, se supun impozitului pentru cîştigul global din salariu plus remuneraţia muncii la domiciliu, fără aplicarea majorării de 10% a impozitului. + 
Articolul 16 din Decret.Sînt supuşi impozitului cu cotele de la art. 5:a) inventatorii care poseda numai certificate de autor, precum şi inovatorii … – pentru suma care depăşeşte 10.000 lei din recompensa ce primesc pentru fiecare invenţie sau inovaţie în parte;b) colectorii particulari care lucrează fără salariaţi, pentru întreprinderi, instituţii sau organizaţii din sectorul socialist, colectand materii prime, fier vechi şi deşeuri de orice fel – pentru cîştigurile realizate din aceasta activitate; … c) personalul din reţeaua comercială de amănunt, plătit pe bază de comision, agenţii de difuzarea presei şi colectarea anunţurilor şi agenţii de asigurări facultative – pentru cîştigurile realizate din aceste activităţi. … 54. din instrucţiuni. – Sumele care depăşesc 10.000 lei din recompensa sau indemnizaţia plătită pentru fiecare invenţie sau inovaţie în parte, se impun ca şi cîştigurile muncitorilor şi funcţionarilor numai atunci cînd inventatorul sau inovatorul respectiv poseda exclusiv certificate sau adeverinte de autor, nu şi atunci cînd poseda şi brevete de invenţie. În aceste din urma cazuri nu se aplică nici transa neimpozabila de 10.000 lei, întreaga suma fiind supusă impozitului prevăzut la art. 22.Cînd inventatorul sau inovatorul este şi salariat primind atît recompensa pentru invenţii sau inovaţii cat şi salariul de la aceeaşi întreprindere, instituţie sau organizaţie, impozitul asupra recompensei se calculează separat de salariu, fără a se cumula cu acesta.În cazul cînd recompensa pentru invenţie sau inovaţie se plăteşte în rate, la fiecare plata următoare se face din nou calculul impozitului la suma totală a plăţilor efectuate pentru inventia sau inovatia în cauza, chiar dacă plata recompensei se face în mai multe luni sau ani.În cazul cînd inventia sau inovatia este opera comuna a mai multor persoane, impozitul se calculează la cota parte a recompensei ce se cuvine fiecărei persoane, după ce s-a scăzut o singură dată (pentru recompensa globală) transa neimpozabila de 10.000 lei.Exemplu: un colectiv de trei tehnicieni realizează o invenţie pentru care primeşte o recompensa de 16.000 lei. Recompensa este împărţită în mod egal între autorii inventiei.Din 16.000 lei se scade transa neimpozabila de 10.000 lei, iar restul de 6.000 lei se defalca în trei, impunandu-se pe numele fiecărui coautor câte 2.000 lei.55. – Sînt consideraţi colectori în sensul prezentelor instrucţiuni, persoanele care – pe baza unui angajament scris sau verbal – colectează pentru întreprinderi, instituţii sau organizaţii din sectorul socialist, materii prime, fier vechi şi deşeuri de orice fel.Colectorii se impun cu cotele prevăzute pentru salariaţi, numai dacă îndeplinesc cumulativ, următoarele condiţiuni:– lucrează singuri fără salariaţi;– lucrează pe bază de comision şi nu realizează venituri neplafonate, prin redarea la preţuri fixe a unor bunuri achiziţionate la preţuri stabilite prin buna învoiala.Colectorii care îndeplinesc condiţiunile de mai sus, se impun cu cotele de la art. 5 din Decret, chiar dacă folosesc mijloace proprii de transport.Cîştigul impozabil al colectorilor supuşi impozitului cu cotele prevăzute în Decret pentru muncitori şi funcţionari, este egal cu totalul comisionului brut plătit de întreprinderile sau organizaţiile de colectare, pe baza actelor de achiziţie.În cazul colectorilor care folosesc mijloace de transport proprii, comisionului brut se impune în întregime potrivit aliniatelor de mai sus, fără a se retine 25% impozit conform art. 34 din Decret.Sumele realizate de diverse persoane din predarea unor bunuri care nu au fost cumpărate ci au fost culese (strânse) cum ar fi: coaja de stejar, rasina de copaci, plantele medicinale, fructele de padure, maculatura, etc., nu sînt supuse impozitului.Impozitul pentru colectori se calculează şi se retine la fiecare plata în parte în funcţie de cîştigul lunar, recalculandu-se la fiecare plata facuta în cursul aceleiaşi luni.56. – Tot cu cotele prevăzute la art. 5 din Decret se impun şi retribuţiile procentuale lunare plătite angajaţilor din reţeaua de amănunt a comerţului de Stat.Cîştigul impozabil al acestora este egal cu suma bruta cuventita lunar, după scăderea cotei reprezentând cheltuieliele legate de îndeplinirea serviciului.Sumele plătite osebit de retributia procentuală, pentru rambursarea unor cheltuieli legate de îndeplinirea serviciului (cheltuieli de deplasare, întreţinerea şi chiria localului, etc.) nu se includ în venitul impozabil.Dacă beneficiarul unor asemenea câştiguri primeşte în acelaşi timp şi salariul tarifar de la aceeaşi unitate, retributia procentuală se cumulează cu salariul şi se impune după normele generale stabilite pentru muncitori şi funcţionari.57. – Agenţii de asigurări facultative sînt supuşi impozitului pentru retribuţiile procentuale pe care le realizează din aceasta activitate, cu cotele prevăzute pentru muncitori şi funcţionari.Impunerea fiind lunară, impozitul se recalculează la fiecare plata facuta înlăuntrul aceleiaşi luni.Vînzătorii ambulanti de ziare se scutesc de impozit.Colectorii de abonamente la ziare şi reviste, a căror ocupaţie principala este alta decât colectarea de abonamente, sînt scutiţi de impozit pentru remuneraţia ce primesc în calitate de colector.58. – De asemenea se impun cu cotele prevăzute la art. 5 din Decret:a) cei care realizează câştiguri de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii din executarea unor lucrări ocazionale numai cu materialul acestor întreprinderi, instituţii şi organizaţii, precum şi cetăţenii care spala şi curata duşumele sau parchetul, spala rufe, etc. chiar şi atunci cînd utitlizeaza material propriu (ceara de parchete, sapun); … b) vînătorii – pentru cîştigul obţinut din predarea vânatului şi carnii la preţuri plafonate; … c) cetăţenii care transporta cu animalele de tracţiune lemne de foc de la padure pînă la depozite – pentru cîştigul obţinut din aceasta munca; … d) cetăţenii care cresc animale pentru cercetări ştiinţifice sau în scopuri medicinale – pentru cîştigul obţinut din predarea acestor animale către întreprinderi, instituţii şi organizaţii; … e) cetăţenii care pe bază de contract cresc sau ingrasa animalele întreprinderilor sau organizaţiilor din sectorul socialist, fără sa folosească nutret propriu – pentru cîştigul realizat din aceasta munca; … f) paznicii de vite sau de grădini precum şi ciobanii – pentru cîştigul obţinut din aceasta munca … g) cetăţenii care prestează pentru populaţie diferite munci necalificate (spalatorese, hamali, taietori de lemne, s.a.) – pentru cîştigul realizat din aceasta munca … 59. – Cetăţenii impusi potrivit 58 din prezentele instrucţiuni plătesc impozit la suma bruta a câştigului realizat. Sumele ce se plătesc de întreprinderi, instituţii şi organizaţii drept compensare a cheltuielilor legate de executarea lucrărilor nu se includ în cîştigul impozabil.Calcularea şi reţinerea impozitului de la aceşti contribuabili – cu excepţia celor prevăzuţi la alin, a, f şi g de la 58 – se face separat la fiecare plata. Dacă în cursul unei luni se fac mai munte plati, la fiecare plata următoare se recalculează impozitul pentru suma globală a plăţilor efectuate în cursul lunii, ţinându-se cont de sumele reţinute anterior.Sumele reţinute în cursul lunii se vărsa odată pe luna concomitent cu vărsarea impozitului reţinut de la muncitori şi funcţionari.60. – În cazul cetăţenilor prevăzuţi la punctul " a" de la 58 din instrucţiuni, impozitul se retine şi se vărsa în condiţiile prevăzute la 59 de mai sus, cu deosebirea ca se calculează asupra întregii sume plătite pentru o lucrare. Dacă suma cuvenită pentru lucrarea executată în acord se plăteşte în transe pe măsura executării lucrării, la plata fiecărei transe se face recalcularea impozitului asupra întregii sume plătite în contul lucrării, ţinându-se seama de impozitul reţinut anterior.În cazul cînd lucrarea se executa în comun de cativa cetăţeni, impozitul se calculează asupra părţii obţinute de fiecare cetăţean, din suma totală.61. – Paznicii de vite şi de grădini, prevăzuţi la alin.f de la 58 din instrucţiuni se impun de către organele financiare în felul următor:– se determina cîştigul contribuabilului obţinut într-un sezon (plata în natura se evalueaza la preţurile comerciale de stat cu amănuntul) şi prin împărţirea la numărul de luni ale sezonului – cîştigul realizat într-o luna;– asupra câştigului realizat într-o luna se calculează impozitul şi prin înmulţirea cu numărul de luni ale sezonului se obţine suma impozitului pe sezon;– plata impozitului se face lunar pînă la 3 ale fiecărei luni, în rate egale în cursul sezonului; sumele şi termenele de plată se trec în înştiinţarea de plată care se înmânează contribuabilului cel mai târziu cu 15 zile înaintea primului termen de plată.62. – Cetăţenii prevăzuţi al alin. g de la 58 care prestează diferite munci necalificate pentru populaţie se impun anual de către organele financiare.Impozitul stabilit de organele financiare se comunică prin înştiinţare de plată, cel mai târziu cu 15 zile înainte de primul termen de plată.Termenele de plată sînt cele prevăzute la art. 31 din Decret.63. – Contribuabililor prevăzuţi la art. 16 din Decret şi 58 din instrucţiuni nu li se aplică minimul neimpozabil de 200 lei şi nici înlesnirile de la art. 9 din Decret.64. – În scopul asigurării justei calculari şi reţineri a impozitului pe cîştigul muncitorilor şi funcţionarilor precum şi a varsarii în termen la buget a tuturor sumelor reţinute, organele financiare orăşeneşti şi raionale sînt obligate să facă în mod sistematic instructajul personalului contabil al întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor, în cadrul unor consfatuiri convocate în acest scop. cel puţin odată pe trimestru.65. – Organele financiare sînt obligate sa ţină evidenta nominală a întreprinderilor, instituţiilor, organizaţiilor şi persoanelor care plătesc salarii, după normele speciale date de Ministerul Finanţelor.Pentru identificarea tuturor întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor care plătesc salarii, organele financiare se servesc de evidentele serviciilor veniturilor de stat cu privire la recensământul fiscal al întreprinderilor şi organizaţiilor economice, de evidentele Băncii de Stat, de evidentele inspectorilor de finanţare şi de state, precum şi de evidentele serviciilor de buget şi contabilitate.Pentru identificarea tuturor persoanelor particulare care plătesc salarii, organelor financiare se servesc de evidentele proprii şi de evidentele organelor asigurărilor sociale.66. – În baza planului de muncă aprobat de şeful secţiunii financiare raionale (orăşeneşti), inspectorii de impozite sînt obligaţi ca cel puţin odată la 6 luni să efectueze un control general la toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care le sînt repartizate, cu privire la calcularea şi reţinerea corecta a impozitului de la muncitori şi funcţionari, acordarea justa a înlesnirilor şi virarea integrală şi în termen la buget a sumelor reţinute.Inspectorii de impozite sînt obligaţi sa încheie procese verbale asupra rezultatelor verificării. În cazul descoperirii unor încălcări ale Decretului sau ale prezentelor instrucţiuni, inspectorul şef de impozite propune şefului secţiunii financiare raionale (orăşeneşti) amendarea contabililor şefi (principali) – iar în lipsa acestora – amendarea persoanelor care răspund pentru reţinerea impozitului (conform art. 37 din Decret).67. – Inspectorii de impozite poarta răspunderea organizării în condiţii bune a perceperii impozitului de la muncitori şi funcţionari de către întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care le sînt repartizate. + 
Capitolul 3IMPUNEREA VENITURILOR OAMENILOR DE LITERE, ARTA ŞI ŞTIINŢA + 
Articolul 17 din Decret.Impozitul asupra veniturilor oamenilor de litere, arta şi ştiinţa, precum şi asupra veniturilor artiştilor obţinute în afară locului permanent de muncă unde sînt salariaţi, se realizează pe fiecare loc de plată a veniturilor, potrivit următoarelor cote:

Pentru determinarea venitului impozabil, Ministerului Finanţelor poate stabili cote forfetare de cheltuieli ce urmează a fi scăzute din venitul brut.68. din instrucţiuni. – Sînt supuse impozitului pe venit conform art. 17 din Decret:a) veniturile realizate din lucrări literare, ştiinţifice sau artistice a căror plata se face potrivit unor tarife speciale pe coala de autor, după tiraj sau după alte criterii stabilite prin acte normative, chiar dacă beneficiarul venitului este în acelaşi timp şi salariatul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei plătitoare; … b) veniturile realizate de colaboratorii salariaţi ai ziarelor şi revistelor, pentru lucrări care se plătesc osebit de salariu, pe baza unor tarife speciale; … c) veniturile realizate de coloaboratorii sau corespondenţii nesalariati ai ziarelor şi revistelor, din articole, note, desene, fotografii, etc. precum şi pentru orice lucrări literare; … d) veniturile din lucrări de traducere a unor opere stiintfice sau literare, din redactarea stiintfica sau literară a tipariturilor (stilizare), din controlul ştiinţific sau literar al unor lucrări, din recenzii sau referate asupra unor opere literare sau ştiinţifice,etc., dacă plata acestor lucrări se face pe baza unor tarife speciale şi nu pe bază de salarizare tarifara; … e) veniturile pictorilor, decoratorilor, sculptorilor, gravorilor şi desenatorilor de arta, din lucrările executate pentru întreprinderi, instituţii sau organizaţii din sectorul socialist ori realizate din vînzarea operelor lor către munzee, expoziţii sau – prin expoziţii permanente – către populaţie; … f) veniturile membrilor cooperativelor de arta plastica (pictura, sculptura, etc.) realizate de la aceste cooperative, pentru operele lor; … g) veniturile fotografilor, membri ai sindicatului salariaţilor din cinematografie,şi fotografie, care executa numai pentru întreprinderi, instituţii şi organizaţii, pe baza contractelor încheiate, fotografii pentru reviste, fotoreportagii şi fotografii artistice; … h) indemnizaţiile plătite regizorilor de cinematograf, pictorilor, operatorilor de sunet şi directorilor de filme cinematografice, afară de salariu, pentru montarea filmelor de cinematograf; … i) veniturile din lucrările întocmite pentru radiofuziune, fie ca sînt originale, fie ca sînt prelucrari sau adaptari; … j) veniturile din conferinţe. … Enumerarea de mai sus nu este limitativa fiind impuse în acelaşi fel şi orice alte venituri asemănătoare.De asemenea sînt supuse impozitului de la art. 17 din Decret, veniturile ocazionale realizate de către artiştii dramatici, lirici, instrumentisti, solisti,coristi, etc. în afară locului de muncă unde sînt salariaţi.69. – Veniturile arătate la paragraful precedent se impun cu cotele de la art. 17 numai dacă sînt realizate de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii din sectorul socialist.Veniturile de acest fel realizate pe cont propriu, din sectorul particular, se impun după normele şi cu cotele prevăzute pentru liber profesionisti. Pentru aceste venituri, beneficiarii lor sînt obligaţi să depună declaraţii de impunere.70. – Veniturile oamenilor de litere, arta şi ştiinţa realizate din sectorul socialist nu se cumulează în vederea impunerii cu nici un alt venit, nici cu salariile.Impozitul este personal. În consecinţa sumele plătite unui colectiv de oameni de litere, arta sau ştiinţa se defalca, impunandu-se separat cota parte a fiecărei persoane.71. – Venitul impozabil al oamenilor de litere, arta şi ştiinţa este egal cu totalul sumelor brute încasate din care nu se scade nici o cheltuiala. De la aceasta regula fac excepţie:a) veniturile oamenilor de litere membri ai Uniunii Scriitorilor din R.P.R., precum şi ale compozitorilor membri ai Uniunii Compozitorilor din R.P.R., realizate din lucrări literare sau din compozitii. Din aceste venituri se scade o cota de 10% drept cheltuieli; … b) veniturile oamenilor de arta membri ai Uniunii Artiştilor Plastici, realizate din lucrări de pictura, sculptura şi gravura. Din aceste venituri se scade – în vederea determiniarii veniturilor impozabil – o cota de 20% drept cheltuieli. …  + 
Articolul 18 din Decret.Impozitul se calculează şi se retine de către întreprinderile, instituţiile sau organizaţiile din sectorul socialist, cu ocazia plăţii venitului.La fiecare plata următoare facuta către aceeaşi persoana, impozitul se recalculează la totalul plăţilor făcute de la începutul anului calendaristic.Impozitul reţinut se vărsa în contul secţiunii financiare în raza căreia se afla sediul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei respective, la ridicarea de la instituţiile bancare a sumelor pentru plata veniturilor.72. din instrucţiuni. – Impunerea este anual, cumulându-se toate veniturile realizate de la aceeaşi întreprindere, instituţie sau organizaţie, în cursul unui an.Exemplu: o editura a plătit unui autor pe data de 25 aprilie, un avans de 1.500 lei, cu ocazia încheierii contractului, retinand un impozit de 2%, adică 30 lei şi plătind net 1.470 lei. La 1 iulie, cu ocazia predării manuscrisului, mai plăteşte 1.500 lei, calculandu-se impozitul astfel: total plati în cursul anului 3.000 lei (1.500+1.500) la care corespunde un impozit de 108 lei din care se scade 30 lei, rămînînd 78 lei impozit de plată.La 15 noiembrie, punându-se în circulaţie prin librarii prima transa a lucrării, editura plăteşte autorului restul de 3.000 lei (conform contractului), calculand impozitul astfel: total venit impozabil 6.000 lei (1.500+1.500+3.000) la care corespunde un impozit de 336 lei, din care se scade impozitul plătit anterior de 108 lei (30+78), rămînînd de plată 228 lei.Plăţile făcute către oamenii de litere şi de arta prin "Fondul plastic", "Fondul literar", "Fondul muzical", " Uniunea compozitorilor", etc. etc. se impun de către aceste instituţii şi nu de către întreprinderile, instituţiile sau organizaţiile care au remis sumele spre plata. În vederea impunerii " Fondul plastic", " Fondul muzical", etc. etc. cumulează toate sumele de acest fel plătite în cursul aceluiaşi an către aceeaşi persoana.Pentru sumele plătite corespondentilor voluntari ai ziarelor şi revistelor, impozitul nu se recalculează în cursul anului, impunandu-se fiecare suma separat, fără cumulare.73. – Impozitul pe veniturile plătite oamenilor de litere, arta şi ştiinţa, se vărsa la Banca de Stat în contul organelor financiare în raza cărora se afla sediul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei, astfel:– odată cu ridicarea sumelor pentru plata veniturilor, în cazul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor care au cont la instituţiile bancare;– a doua zi după reţinerea impozitului, deci a doua zi după plata venitului în cazul celorlalte întreprinderi, instituţii sau organizaţii. + 
Articolul 19 din Decret.Oamenii de litere, arta şi ştiinţa beneficiază, pentru veniturile impuse potrivit art. 17 de mai sus, de înlesnirile prevăzute pentru muncitori şi funcţionari la art. 9 din prezentul decret. Minimul neimpozabil stabilit prin art. 2 lit. b nu se aplică pentru veniturile oamenilor de litere, arta şi ştiinţa.Veniturile realizate pe cont propriu de către pictori, sculptori şi gravori din vînzarea operelor lor prin magazine de consignaţie sau direct către particulari se impun potrivit art. 21 din prezentul decret, fără aplicarea înlesnirilor.74. din instrucţiuni. – Reducerea impozitului cu 50% pentru persoanele decorate cu ordinele R.P.R. (prevăzută la art. 9 din Decret) se aplică pentru toate veniturile realizate de oamenii de litere, arta şi ştiinţa, impuse conform art. 17 din Decret.Reducerea de 30% a impozitului pentru cei care întreţin mai mult de 3 persoane se aplică numai pentru veniturile plătite de o singura întreprindere,instituţie sau organizaţie determinata după libera alegere a oamenilor de litere, arta şi ştiinţa în cauza. + 
Articolul 20 din Decret.Impozitul pe veniturile oamenilor de litere, arta şi ştiinţa, reţinut în plus faţă de cuantumul legal, se restituie în termen de 30 de zile de la constatarea plusului.Restituirea sumelor reţinute în plus se face pe cel mult un an în urma celui în care au fost constatate.Impozitul nereţinut la timp sau în cuantumul legal, nu poate fi recuperat decât pe un an în urma celui în care se constata neretinerea.75. din instrucţiuni. – Restituirea impozitului reţinut în plus se face de către întreprinderea, instituţia sau organizaţia respectiva, din sumele reţinute pe luna în curs din veniturile plătite oamenilor de litere, arta şi ştiinţa. Pentru aceste restituiri nu este nevoie de aprobarea secţiunii financiare.Sumele neretinute la timp sau în cuantumul legal se realizează de către întreprinderea, instituţia sau organizaţia respecticva prin reţineri din plăţile viitoare, dar nu într-o proporţie mai mare decât 1/3 din venitul de plată.Este interzis organelor financiare de a recupera impozitul nereţinut, din fondurile proprii ale întreprinderilor, instituţiilor sau organizaţiilor. + 
Capitolul 4IMPUNEREA VENITURILOR LIBER PROFESIONISTILOR, MESERIASILOR, CĂRĂUŞILOR ŞI COMERCIANŢILOR, PRECUM ŞI A ALTOR PERSOANE + 
Articolul 34 din Decret. Întreprinderile,instituţiile şi organizaţiile sînt obligate sa retina din sumele brute plătite cărăuşilor particulari, pentru serviciile prestate, o cota de 25% în cazul cărăuşilor cu mijloace de transport cu tracţiune animala sau de 30% în cazul cărăuşilor cu mijolace de transport cu tracţiune mecanică şi sa verse sumele reţinute laBanca de Stat a Republicii Populare Române, în contul organelor financiare, pînă la 10 ale lunii următoare celei în care s-a făcut plata către cărăuşi.Sumele reţinute şi vărsate se scad de către organele financiare din avansul în contul impozitului pe anul în curs, înscris în conturile personale ale cărăuşilor respectivi.116. din instrucţiuni. – Toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile sînt obligate sa retina din sumele plătite cărăuşilor pentru serviciile prestate, cotele prevăzute la art. 34 din Decret, indiferent din ce fonduri se face plata.Cetăţenii nu sînt obligaţi sa retina cotele de impozit prevăzute de art. 34. De asemenea salariaţii întreprinderilor, instituţiilor sau organizaţiilor aflaţi în deplasare, detaşare sau transferare în interes de serviciu,nu sînt obligaţi sa retina cota de 25% sau 30% din sumele plătite cărăuşilor particulari pentru transportul lor sau al bagajelor proprii ori ale familiei.117. – Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile sînt obligate sa elibereze cărăuşilor, pentru sumele reţinute în contul impozitului, adeverinte detasate din carnete tip stabilite de Ministerul Finanţelor.Sumele reţinute de la cărăuşi, de către întreprinderi, instituţii sau organizaţii, se vărsa la Banca de Stat, pe seama secţiunii financiare a raionului sau oraşului în care se afla sediul întreprinderii, instituţiei plătitoare, astfel;a) în contul deschis pentru impozitul agricol, în cazul cărăuşilor care fac parte dintr-o gospodărie agricolă ce se afla în raza raionului sau oraşului unde se găseşte sediul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei; … b) în contul deschis pentru impozitul pe venit, în cazul celorlalţi cărăuşi. … Fac excepţie de la regula arătată mai sus sumele pe care o întreprindere, instituţie sau organizaţie cu sediul într-un oraş, le-a reţinut de la cărăuşii membri ai unei gospodării agricole ce se afla în raionul din jurul oraşului respectiv. Aceste sume nu se vărsa pe seama secţiunii financiare a oraşului, ci pe seama secţiunii financiare a raionului, în contul deschis pentru impozitul agricol.Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile care au sediul în oraşe împărţite pe circumscripţii au obligaţia sa verse sumele reţinute de la cărăuşii care domiciliază în acele oraşe, pe seama unităţilor financiare în raza cărora domiciliază cărăuşilor respecticvi, în contul impozitului pe venit sau a impozitului agricol, după cum sînt impusi cărăuşii.În cazul cînd plăţile se fac prin sedii locale sau la santiere (care ţin evidentele contabile) reţinerea şi vărsarea impozitului se efectuează de acele sedii locale sau santiere şi nu de unitatea centrala. În aceste cazuri, sumele se vărsa la Banca de Stat pe seama secţiunii financiare a raionului sau oraşului în care se afla sediul local sau şantierul.La dispoziţia de plată prin care se vărsa impozitul reţinut, se anexează în mod obligatoriu borderourile R.V. stabilite de Ministerul Finanţelor. Unităţile Băncii de Stat nu vor primi şi executa dispoziţiile de plată, dacă nu sînt anexate borderourilor R.V.118. – Organele financiare primind vărsămintele de la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, procedează astfel:a) sumele reţinute de la cărăuşii care fac parte dintr-o gospodărie agricolă din raza raionului sau oraşului regional, ori din raza raionului din jurul oraşului regional în care se afla sediul întreprinderii, instituţiei sau organizaţiei – se contabilizeaza la partida impozitului agricol şi se descarca în rolurile gospodariilor agricole respective; … b) sumele reţinute de la cărăuşi care nu fac parte dintr-o gospodărie agricolă sau fac parte dintr-o gospodărie agricolă ce se afla în alt raion sau oraş regional decât cel în care se găseşte sediul intrepriderii, instituţiei sau organizaţiei – se contabilizeaza la partida impozitului pe venit, art. 22 sau 23, după cum este impus cărăuşul, şi se descarca în roluri. … În cazul cînd secţiunile financiare primesc vărsăminte din reţineri de la cărăuşi care nu sînt impusi, sumele reţinute se contabilizeaza în mod provizoriu la partida impozitului pe venit art. 22 (fără debit), se fac cercetările necesare pentru impunerea cărăuşului, iar după impunere sumele se trec la " cu debit", se descarca în roluri şi, dacă este cazul, se virează de la partida art. 22 la partida art. 23.În toate cazurile, sumele reţinute de la proprietarii de autovehicule se contabilizeaza de la început la partida art. 23.119. – Organele financiare sînt obligate ca după expirarea fiecărui termen de plată trimestrial sa verifice rolurile cărăuşilor şi în cazul cînd constata ca retinerile nu acoperă suma datorată, sa ia măsuri pentru încasarea diferenţelor.După expirarea anului sau la încetarea exercitării carausiei, organele financiare definitiveaza impunerea cărăuşilor, potrivit regulelor generale. + 
Capitolul 5EVIDENTA CONTRIBUABILILOR ŞI DETERMINAREA VENITURILOR + 
Articolul 35 din Decret. Evidenta contribuabilii sînt obligaţi să le depună în vederea efectuării impunerilor, pînă la 15 ianuarie a fiecăruia an.a) declaraţiilor anuale pe care contribuabilii sînt obligaţi să le depună în vederea efectuării impunerilor, pînă la 15 ianuarie a fiecărui an. … Pentru sursele de venit apărute în cursul anului, declaraţia se depune pînă la 5 ale lunii următoare celei în care a apărute sursa, iar în cazul încetării surselor de venit în termen de 5 zile de la încetare;b) datelor comunicate organelor financiare de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii cel mai târziu pînă la 15 ale fiecărei luni, privind sumele plătite cetăţenilor în luna precedenta pentru mărfuri şi produse agricole livrate, pentru lucrări executate sau servicii prestate, etc. … c) materialelor obţinute de inspectorii de impozite în cursul anului, cu ocazia verificărilor; … d) registrelor, documentelor şi altor evidente verificate de organele financiare şi pe care contribuabilii sînt obligaţi să le ţină potrivit instrucţiunilor Ministerului Finanţelor. … În oraşe, aşezări muncitoresti şi staţiuni balneo-climaterice se face anual recensământ fiscal al contribuabililor care au surse proprii de venituri în afară de salarii şi pensii.Recensământul fiscal al populaţiei se efectuează la termenele şi în condiţiile prevăzute de Ministerul Finanţelor şi se bazează pe comunicările obligatorii făcute de administratorii şi proprietarii de imobile.122. – Întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile sînt obligate sa comunice organelor financiare lunar pînă la 15 ale lunii următoare, toate sumele plătite în cursul lunii precedente, pentru servicii prestate, lucrări executate ori bunuri sau produse agricole vândute, de către întreprinderi sau persoane particulare.Nu se fac asemenea comunicări pentru sumele plătite liber profesionistilor şi carausillor şi pentru orice sume care se impun ca şi cîştigul muncitorilor şi funcţionarilor.Comunicările se fac pe formulare tip, stabilite de Ministerul Finanţelor, care vor cuprinde: numele şi pronumele contribuabilului; domiciliul şi locul exercitării activităţii; numărul autorizaţiei de funcţionare şi secţiunea financiară emitenta, iar în lipsa autorizaţiei, numărul buletinului de identitate şi autoritate care l-a eliberat; suma plătită; numărul şi data facturii; felul serviciilor, lucrărilor sau bunurilor pentru care s-au plătit sumele.Comunicările se trimit organelor financiare care au eliberat autorizaţia sau – în lipsa autorizaţiei- organelor financiare în raza cărora se afla domiciliul cetăţeanului.Organele financiare sînt obligate sa urmărească depunerea la timp a comunicatilor de către toate întreprinderile, instituţiile şi organizaţiile şi sa verifice dacă sînt complete şi just întocmite.Dacă expirarea termenului de prezentare a comunicărilor arătate mai sus, în baza verificărilor făcute, inspectorii de impozite întocmesc lista întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor care nu au prezentat comunicările la termen sau le-au prezentat incomplet, indicând totodată persoanele care poarta răspunderea pentru neprezentarea sau prezentarea incompleta a datelor.Lista se înaintează şefului secţiunii financiare raionale (orăşeneşti) în vederea aplicării amenzilor prevăzute la art. 37, dacă este cazul.123. – În oraşe, centre muncitoresti şi staţiuni balneo-climaterice, se efectuează anual un recensământ fiscal al contribuabililor cu surse proprii de venit, cu excepţia salariilor şi pensiilor. Recensământul se bazează pe comunicările făcute de administratorii şi proprietarii de imobile şi se efectuează potrivit instrucţiunilor speciale date în scop de Ministerul Finanţelor.Inspectorii de impozite sînt obligaţi să facă instructajul administratorilor şi proprietarilor de imobile cu privire la întocmirea fişelor şi prezentarea lor la secţia financiară raionala (oraseneasca), sa explice rolul şi importanţa recensamantului fiscal, sa pună la dispoziţia administratorilor şi proprietarilor de imobile imprimatele necesare, sa primească de la aceştia fişele, să le verifice la faţa locului şi sa identifice pe cetăţenii care urmează a fi impusi.După expirarea termenului de prezentare a fişelor, inspectorii de impozite sînt obligaţi sa întocmească o lista de administratorii şi proprietarii imobilelor care nu au prezentat la termen datele cerute sau care au prezentat date incomplete; lista se înaintează şefului secţiunii financiare raionale (orăşeneşti) în vederea aplicării amenzilor conform art. 37 şi 38 din Decret. + 
Articolul 36 din Decret.Inspectorii şi revizorii de impozite de la secţiunile financiare şi din Ministerul Finanţelor au dreptul:a) sa verifice la întreprinderi, instituţii, organizaţii sau la cetăţeni modul de calculare, reţinere şi vărsare a impozitului pe venit; … b) sa controleze dacă întreprinderile, instituţiile, organizaţiile, precum şi administratorii sau proprietarii de imobile au îndeplinit obligaţiile prevăzute la art. 35; … c) să între în încăperile unde are loc exercitarea activităţii producătoare de venit şi sa verifice registrele, documentele, evidentele şi stocul de materii prime, materiale şi produse. … Drepturile şi obligaţiile inspectorilor şi revizorilor de impozite se stabilesc prin regulament aprobat de Consiliul de Miniştri. + 
Capitolul 6SANCŢIUNI + 
Articolul 37 din Decret.Pentru neretinerea sau reţinerea nejusta a impozitului de la muncitori şi funcţionari şi de la oamenii de litere, arta şi ştiinţa, pentru neretinerea sau reţinerea nejusta a impozitului de la cărăuşi, cum şi pentru nevărsarea în termen la buget a impozitului reţinut de către întreprinderi, instituţii şi organizaţii se aplică conducătorilor serviciilor de contabilitate ale acestora sau contabililor care răspund de reţinerea şi vărsarea impozitului, o amenda pînă la 150 lei.Aceeaşi amenda se aplică persoanelor responsabile pentru nedepunerea în termen a darilor de seama asupra impozitului pe cîştigurile muncitorilor şi funcţionarilor, prevăzute la art. 13 din prezentul decret sau depunerea unor dări de seama gresite sau incomplete, pentru necomunicarea la timp şi completa către organele financiare a datelor prevăzute la art. 35, precum şi pentru împiedicarea sum orice formă a efectuării verificărilor de către inspectorii şi revizorii de impozite.127. din instrucţiuni. – În cazul cînd faptele prevăzute la art. 37 din Decret aduc prejudicii însemnate statului şi constituie infracţiuni de serviciu pedepsite potrivit codului penal, organele financiare sînt obligate sa sesizeze Procuratura în vederea deschiderii acţiunii penale.128. – Decretul prevede că pentru neretinerea impozitului de la muncitori şi funcţionari şi de la oamenii de litere, arta şi ştiinţa, precum şi pentru neretinerea impozitului de la cărăuşi, se aplică contabililor o amenda pînă la 150 lei.În asemenea cazuri nu se calculează majorări de întîrziere. Majorările de întîrziere se calculează numai în cazul impozitelor reţinute dar nevărsate. + 
Articolul 40 din Decret.Amenzile aplicate potrivit art. 37 şi 38 din prezentul decret se plătesc în termen de 15 zile de la înmânarea înştiinţării de plată. + 
Articolul 41 din Decret.În caz de neplata a impozitului sau amenzii la termenele stabilite sau de nevărsarea la termen a sumelor reţinute de la muncitori şi funcţionari, precum şi de la alte persoane, se iau măsurile prevăzute de legea de urmărire. Deosebit de aceasta, se aplică asupra impozitului o majorare de 0,05% pentru întreprinderi, instituţii şi organizaţii din sectorul socialist şi 0,2% pentru contribuabilii din sectorul particular, pentru fiecare zi de întîrziere.Ministrul FinanţelorD. PETRESCU + 
Anexa 1CALCULATOR 1AL IMPOZITULUI PE SALARIILE MUNCITORILOR ŞI FUNCŢIONARILORCalculator Impozitedin 17 mai 1954al impozitului pe salariile muncitorilor şi funcţionarilor

 + 
Anexa 2CALCULATOR 2PENTRU STABILIREA IMPOZITULUI ASUPRA VENITURILOR OAMENILOR DE LITERE, ARTA ŞI ŞTIINŢE

––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește