INSTRUCŢIUNI METODOLOGICE din 10 noiembrie 1993

privind tehnica de calcul al impozitului pe salarii, formularistica corespunzătoare, atribuţiile şi raspunderile organelor fiscale



I. Tehnica de calcul al impozitului pe salarii1. Platitorii de impozit pe salariiPotrivit art. 1 din Legea nr. 32/1991 privind impozitul pe salarii, republicată (denumita în continuare lege), veniturile sub forma de salarii şi alte drepturi salariale, realizate de către persoanele fizice române sau straine pe teritoriul României, sunt supuse impozitului pe salarii, în condiţiile prevederilor acestei legi.Sunt supuse impozitului pe salarii inclusiv salariile şi alte drepturi salariale platite în natura de către persoanele fizice sau juridice cu sediul în România, precum şi cele primite din strainatate de către persoanele care îşi desfăşoară activitatea în România.În cazul persoanelor straine, la impozitarea veniturilor sub forma de salarii şi alte drepturi salariale realizate pe teritoriul României se va ţine seama de prevederile din conventiile şi acordurile de evitare a dublei impuneri la care România este parte.Conform alin. 3 al art. 1 din lege, salariile şi indemnizatiile în valută, inclusiv echivalentul în lei a 50% din drepturile în valută stabilite în cuantum net pentru personalul apartinind cultelor religioase trimis sa deserveasca asezamintele Bisericii Ortodoxe Române din strainatate, stabilite în cuantum net, primite de personalul român care îşi desfăşoară activitatea în cadrul misiunilor diplomatice, al oficiilor consulare şi al altor forme de reprezentare a României în strainatate, dar care sunt platite de instituţiile publice române, nu sunt supuse impunerii.Salariile persoanelor fizice române şi alte drepturi salariale platite de către sucursalele, filialele, santierele de constructii, reprezentantele, agentiile, birourile şi alte asemenea unităţi, apartinind persoanelor juridice cu sediul în România, altele decit instituţiile publice, şi care îşi desfăşoară activitatea în strainatate, sunt supuse impozitului pe salarii conform dispoziţiilor acestei legi, coroborate cu prevederile convenţiilor sau acordurilor de evitare a dublei impuneri incheiate de România cu statele unde îşi desfăşoară activitatea aceste unităţi.Drepturile banesti primite de către inventatori şi inovatori sunt supuse impozitului pe salarii în condiţiile legii.2. Baza de calcul al impozitului pe salariiImpozitul pe salarii se calculeaza asupra totalitatii sumelor brute primite în cursul unei luni, sub forma de salarii şi alte drepturi salariale, astfel cum sunt enumerate la lit. a)-i) ale art. 2 din lege, indiferent de perioada la care se referă, cu excepţiile prevăzute la art. 3 din lege.Evaluarea produselor acordate ca plata în natura se face la preţul de vinzare practicat de unitate, care cuprinde, după caz, accizele şi taxa pe valoarea adăugată.Pentru produsele achiziţionate de platitorii de impozit de la producătorii individuali şi acordate salariatilor ca plata în natura, evaluarea se face la preţul de achizitie, la care se adauga, după caz, accizele şi T.V.A., iar pentru alte produse aprovizionate de la diversi agenti economici, evaluarea se face la pret de aprovizionare (care, de asemenea, cuprinde, după caz, accizele şi T.V.A. aferenta acestuia).În cazul serviciilor, evaluarea acestora în vederea calculului impozitului pe salarii se face pe baza tarifelor practicate pentru acestea, inclusiv T.V.A.T.V.A. şi accizele se calculeaza numai pentru produsele şi serviciile care intra sub incidenţa acestor impozite.Sunt supuse impozitarii, în condiţiile legii, toate câştigurile în natura, acordate salariatilor sub forma de produse sau prestări de servicii, sub titulatura de "gratuit", şi anume: permisele şi biletele de calatorie de orice fel (transport C.F.R., auto, aerian etc.), cantitatea de energie electrica furnizata salariatilor Regiei Autonome de Electricitate "Renel" fără a se incasa contravaloarea acesteia, abonamentele de radio şi televiziune acordate salariatilor Radioteleviziunii Române, abonamentele şi costul convorbirilor telefonice ale salariatilor Regiei Autonome "Rom-Telecom", diferentele de pret sau tarif pentru produsele livrate sau serviciile prestate propriilor salariati la preţuri şi, respectiv, tarife mai mici decit cele practicate şi alte asemenea avantaje, precum şi diferenţa dintre dobinda practicata de bănci şi dobinda perceputa la creditele acordate propriilor salariati.La determinarea venitului lunar impozabil al personalului casnic nu se iau în calcul avantajele în natura (locuinta şi cheltuielile de întreţinere aferente, hrana etc.).Drepturile banesti acordate persoanelor care desfăşoară activităţi pe bază de contracte civile, fără a avea calitatea de salariati, inclusiv celor din cadrul asociaţiilor de locatari, se impoziteaza, în toate cazurile, indiferent de nivelul acestora, fără a se aplică scutirile prevăzute la art. 6 lit. c) şi e) din lege, precum şi scutirile prevăzute de Legea nr. 93/1992, referitoare la luptatorii pentru victoria Revolutiei române din decembrie 1989 şi, respectiv, de Legea nr. 53/1993, pentru persoanele persecutate din motive politice.În cazul salariatilor (cu contract de muncă) care intra sub incidenţa Legii nr. 93/1992 şi Legii nr. 53/1993, scutirea de impozit pe salarii se acordă incepind cu drepturile salariale aferente lunii urmatoare intrarii în vigoare a legilor respective.3. Calcularea, retinerea şi varsarea impozitului pe salariiImpozitul pe salarii se calculeaza lunar, pe fiecare loc de muncă, asupra totalitatii venitului realizat în luna expirată, de către fiecare salariat, prin aplicarea cotelor prevăzute la art. 7 din lege, cu modificările ulterioare aduse prin hotărârile Guvernului referitoare la indexarea salariilor, utilizindu-se tabelele de calcul elaborate de Ministerul Finanţelor.În situaţia în care salariaţii obtin în aceeasi unitate, pe linga veniturile realizate în cadrul functiei de baza, şi alte venituri de natura salariilor şi a altor drepturi salariale în bani şi/sau în natura, impunerea se face cumulat, potrivit art. 2 din lege.Dacă asemenea venituri se realizează în cadrul altor unităţi decit unitatea detinatoare a cartii de muncă*), impozitarea se face separat, pe fiecare loc de muncă, cu cotele prevăzute la art. 7 alin. 1 din lege, cu modificările ulterioare aduse prin hotărârile Guvernului referitoare la indexarea salariilor, impozitul majorindu-se cu 30% .–––Notă …
*) Potrivit art. 2 din Legea nr. 2/1991 privind cumulul de functii, unitatea la care salariatul are functia de baza este cea care plateste pentru salariatul respectiv contribuţia de asigurări sociale, retine contribuţia pentru pensia suplimentara şi orice alte sume datorate potrivit legii, care detine şi completeaza cartea de muncă a salariatului.Pentru salariile şi alte drepturi salariale platite în valută, impozitul datorat se calculeaza prin transformarea în lei la cursul de schimb în vigoare în ultima zi a lunii pentru care se face plata, după care impozitul în lei stabilit potrivit legii se transforma, se retine şi se varsă la bugetul de stat în valută în care se face plata salariilor şi a altor drepturi salariale la acelasi curs.În cazul în care salariatul realizează venituri de aceasta natura atit în lei cit şi în valută, impozitul se calculeaza conform aceleiasi metodologii, se retine şi se varsă în lei şi în valută, proportional cu ponderea veniturilor în valută în totalul venitului impozabil, cursul de schimb fiind cel din ultima zi a lunii pentru care se face plata drepturilor salariale.Exemplu:

––-Notă …
**) Presupus a fi cursul de schimb din ultima zi a lunii.Fractiunile de până la 50 de bani inclusiv şi peste 50 de bani se neglijeaza, respectiv se reintregesc la 1 leu. În mod asemanator se procedeaza şi în cazul plăţilor în valută.Sumele platite pentru inventii şi inovatii în cursul unui an calendaristic se defalca în vederea impunerii pe cele 12 luni ale anului, cumulindu-se cu alte recompense de aceeasi natura, platite de unitate în cursul anului respectiv, chiar dacă valoarea acestora este aferenta unei perioade mai mari de un an.Exemplu:Un inventator primeste pentru intregul an 1993 drepturi banesti pentru inventii în suma de 960.000 lei, astfel:– pentru o inventie, plata se face în martie 1993, în suma de 360.000 lei;– pentru a doua inventie, drepturile banesti în suma de 600.000 lei se platesc în luna august 1993.

În cazul în care drepturile pentru inventii şi inovatii privesc şi perioade mai mici de un an, acestea se defalca, în vederea impunerii, pe lunile la care se referă.Exemplu:Drepturile banesti ce urmeaza a fi încasate de un salariat, ca urmare unei inventii, sunt în suma de 4.800.000 lei, pentru o perioadă de 4 ani, incepind cu data de 1 octombrie 1993.

Recompensele pentru inventii şi inovatii, încasate de la alte unităţi decit unitatea unde salariatul are functia de baza, sunt supuse impunerii potrivit aceleiasi metodologii, fără a se aplică majorarea de 30% .Potrivit art. 8 din lege, impozitul pe salarii se calculeaza, se retine şi se varsă lunar de platitorii salariilor şi ai altor drepturi salariale din sumele cuvenite la a doua chenzina.În cazul plăţilor de salarii şi a altor drepturi salariale care se achită lunar, calcularea, retinerea şi varsarea impozitului pe salarii se fac o dată cu ridicarea de la banca a sumelor pentru plata salariilor.Pentru drepturile banesti de natura celor prevăzute la art. 4 din lege, impozitul se calculeaza şi se retine la fiecare plata, prin cumulare cu sumele platite anterior în cursul aceleiasi luni, de către acelasi platitor, cu excepţia drepturilor banesti pentru inventii şi inovatii.Exemplu:

În cazul drepturile banesti menţionate la art. 4 din lege, realizate de salariaţii care au functia de baza în cadrul altei unităţi decit cea unde este ţinuta cartea de muncă, impozitul se majoreaza cu 30%, excepţie făcând drepturile pentru inventii şi inovatii.În situaţia în care platitorul de salarii sau de alte drepturi salariale nu are sau nu foloseşte cont bancar pentru plata acestor drepturi, calcularea, retinerea şi varsarea la bugetul de stat a impozitului aferent se fac lunar, în ziua lucratoare imediat urmatoarei datei platii acestor drepturi.Băncile nu vor executa documentele de plată pentru ridicarea sumelor în numerar pentru salarii (cu excepţia avansurilor sau a chenzinei I), decit condiţionat de virarea în aceeasi proportie a impozitului pe salarii, în cazul când în contul platitorului de salarii nu sunt disponibilitati pentru acoperirea integrală a salariilor nete şi a impozitului aferent.Impozitul pe salarii retinut în plus se restituie salariatilor respectivi de platitorul acestora în termen de 30 de zile de la data constatarii plusului.Restituirea sumelor reţinute în plus se poate face pe o perioadă de 3 ani în urma de la data retinerii.Restituirea impozitului retinut în plus se va efectua de către platitorul de salarii prin diminuarea cu sumele respective a impozitului pe salarii cuvenit bugetului de stat în luna efectuării acestei operaţiuni.Impozitul pe salarii neretinut la timp sau în cuantumul legal se retine, de către platitorul venitului, de la salariaţii respectivi, pe o perioadă de 3 ani în urma de la data constatarii. Retinerea se poate face în rate egale, în cel mult 12 luni de la data constatarii neretinerii.În cazul în care impozitul pe salarii nu mai poate fi recuperat de la salariatul în cauza, acesta se suporta de platitorul salariului.Notă …
*) Potrivit art. 2 din Legea nr. 2/1991 privind cumulul de functii, unitatea la care salariatul are functia de baza este cea care plateste pentru salariatul respectiv contribuţia de asigurări sociale, retine contribuţia pentru pensia suplimentara şi orice alte sume datorate potrivit legii, care detine şi completeaza cartea de muncă a salariatului.Notă …
**) Presupus a fi cursul de schimb din ultima zi a lunii.4. Scutiri şi inlesniri la plata impozitului pe salariiScutirea de impozit pe salarii pentru persoanele prevăzute la art. 6 lit. c) şi e) din lege, art. 2 alin. 2 din Legea nr. 42/1990, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 204 din 21 august 1992, şi art. 1 din Decretul-lege nr. 118/1990, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 23 iulie 1993, se acordă numai de unitatea unde acestea au functia de baza, determinata potrivit prevederilor legale în vigoare, coroborate cu prevederile art. 2 din Legea nr. 2/1991 privind cumulul de functii.Scutirea prevăzută la art. 6 lit. d) din lege se aplică atit veniturilor prevăzute la art. 2, cit şi celor de la art. 4 din lege.La acordarea scutirii prevăzute la art. 6 lit. c) din lege se au în vedere sumele sub 7.600*) lei (suma de 7.600 lei se indexeaza potrivit art. 7 alin. 6 din lege), venit brut lunar ce se compune din salariul de baza, precum şi din celelalte drepturi salariale, astfel cum sunt menţionate la art. 2 din lege, primite de la unitatea unde salariatul are functia de baza, indiferent de cauzele care au condus la realizarea unor venituri de până la această sumă.––Notă …
*) Conform Hotărârii Guvernului nr. 381/1993.Scutirea de impozit pe salarii pentru categoriile de salariati prevăzute la art. 6 lit. d) din lege se acordă incepind cu drepturile salariale aferente lunii urmatoare celei în care persoanele în cauza prezinta actele doveditoare prin care se atesta indeplinirea condiţiilor prevăzute de lege.Conform prevederilor art. 16 din lege, Ministerul Finanţelor poate acorda, în cazuri temeinic justificate, esalonari sau aminari la plata impozitului pe salarii şi esalonari, aminari, reduceri sau scutiri la plata majorarilor de întârziere.Esalonarea şi aminarea platii impozitului pe salarii şi a majorarilor de întârziere se vor face conform competentelor stabilite prin ordin al ministrului finanţelor.5. ContestatiiÎmpotriva modului în care se aplică prevederile legii de către persoanele fizice sau juridice la care sunt angajaţi, salariaţii se pot adresa cu plingere direct acestora, în termen de 30 de zile de la data retinerii impozitului. Persoana fizica sau juridica care a facut angajarea este obligata ca, în termen de 30 de zile de la data înregistrării plingerii, sa procedeze la reverificarea modului de determinare a venitului lunar impozabil şi a impozitului şi sa emita o decizie care să cuprindă rezultatele verificării. Decizia se va comunică salariatului în cauza.În termen de 30 de zile de la data comunicarii deciziei emise de cel care a facut angajarea, salariatul poate face contestaţie adresata Directiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat pe a carei raza teritoriala îşi are domiciliul sau sediul persoana fizica sau juridica al carei angajat este. Potrivit Ordinului nr. 519/1993 al ministrului finanţelor, contestaţia se rezolva de către Serviciul (biroul) de revizie fiscala şi contestatii în termen de 30 de zile de la înregistrare, iar comunicarea solutiei către salariat se face printr-o decizie semnata de directorul general al Directiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, iar în lipsa acestuia, de către inlocuitorul sau.În termen de 30 de zile de la comunicare, împotriva deciziei date de Directia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat, salariatul poate face apel, pe bază de contestaţie, la Ministerul Finanţelor – Directia generală de solutionare a contestatiilor, care, în termen de 40 de zile de la înregistrare, este obligat sa-l solutioneze. Solutia data de Ministerul Finanţelor este definitivă şi se comunică salariatului în cauza.Contestaţiile şi apelurile privind impozitul pe salarii sunt scutite de plată taxei de timbru.6. Sancţiuni şi contraventiiPotrivit dispoziţiilor art. 11 din lege, pentru nevarsarea la termen a impozitului pe salarii se aplică o majorare de 0,3% pentru fiecare zi de întârziere.În conformitate cu prevederile art. 17 din lege, constituie contraventii urmatoarele fapte, dacă, potrivit legii penale, nu sunt considerate infractiuni:a) nedepunerea, în termen de 15 zile de la incheierea semestrului, a darii de seama privind calcularea, retinerea şi varsarea impozitului pe salarii, care se sancţionează cu amendă de la 50.000 lei la 150.000 lei; … b) refuzul de a pune la dispoziţia organelor fiscale a documentelor privind calcularea, retinerea şi varsarea la bugetul de stat a impozitului pe salarii, care se sancţionează, conform Ordonantei Guvernului nr. 17/1993 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor la reglementarile financiar-gestionare şi fiscale [art. 3 lit. h)], cu amendă de la 600.000 lei la 2.000.000 lei. … Conform dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/1993, în cazul repetarii contraventiei de la art. 3 lit. h) din aceasta ordonanţa, se poate lua măsura suspendarii activităţii pe o perioadă de până la 6 luni.Potrivit art. 18 din lege şi art. 8 din Ordonanţa Guvernului nr. 17/1993, în cazul contraventiilor menţionate mai sus se aplică şi prevederile Legii nr. 32/1968 privind stabilirea şi sanctionarea contraventiilor, cu excepţia art. 25, 26 şi 27.Constatarea contraventiilor şi aplicarea amenzilor prevăzute de lege se fac de organele de specialitate din Ministerul Finanţelor şi din unitatile sale teritoriale, în termen de 3 ani de la data savirsirii faptelor respective.Actele de constatare intocmite de organele imputernicite să constate şi să aplice amenzi constituie titluri executorii, în condiţiile reglementarilor legale, după raminerea lor definitivă, care, conform art. 39 din Legea bugetului de stat pe anul 1993 nr. 21/1993, urmeaza procedura de executare silita.II. Formularistica utilizata pentru evidenta, calcularea, retinerea, varsarea şi declararea salariilor şi a impozitului pe salarii1. Veniturile sub forma de salarii şi alte drepturi salariale cuvenite salariatilor pentru plata muncii prestate se reflecta în formularele cuprinse în "Catalogul formularelor tipizate comune":– stat de salarii (cod 14-4-1 şi 14-4-1/a);– stat de salarii, fără elementele componente ale veniturilor totale (cod 14-4-1/c M şi cod 14-4-1/d M);– fisa de evidenta a salariilor (cod 14-4-2);– fisa de evidenta a salariilor, cu elementele componente ale acestora (cod 14-4-2/a).În formularele "stat de salarii" se aduc modificari în sensul că, după coloanele corespunzătoare de calcul al salariilor şi al altor drepturi salariale se mai trec în coloanele urmatoare: "alte cistiguri în bani şi în natura", "Venitul lunar impozabil", urmat de coloana "Impozit". Restul coloanelor nu se modifica.În condiţiile întocmirii statelor de salarii şi a fiselor de evidenta a salariilor cu ajutorul tehnicii de calcul, situaţiile de iesire obtinute vor trebui sa conţină aceleasi elemente ca în cazul întocmirii manuale a acestor formulare.Pentru asigurarea confidentialitatii veniturilor sub forma de salarii conform art. 1 alin. (6) din Legea salarizarii nr. 14/1991, se utilizeaza formularele prevăzute în „Precizarile privind utilizarea formularelor tipizate comune privind activitatea financiară şi contabila pentru calculul şi plata drepturilor banesti ale salariatilor în condiţiile asigurarii confidentialitatii lor” nr. 150483/29.05.1991, respectiv:– drepturi banesti – chenzina I (extras – cod 14-4-1/i);– drepturi banesti – chenzina a II-a (extras – cod 14-4-1/j).Formularele specifice privind veniturile sub forma de salarii şi alte drepturi salariale (câştigul salariatilor zilieri sau temporari, onorariile încasate de avocati prin barouri, sumele obtinute din colaborari de orice natura, onorariile de expertiza etc.) se vor modifica şi se vor completa conform normelor de mai sus.Normele de utilizare a formularelor financiar-contabile comune sunt cele în vigoare.2. Darea de seama prevăzută la art. 10 din lege se întocmeşte de platitor, conform modelului din anexa la prezentele instrucţiuni, şi se depune la organul financiar pe raza caruia îşi au sediul sau domiciliul platitorii de salarii, semestrial, respectiv pentru semestrul I până la 15 iulie, şi pe intregul an, cumulat, până la 15 ianuarie a anului următor.În darea de seama anuală se vor evidentia separat şi datele referitoare la persoanele care realizează venituri de natura celor prevăzute la art. 4 din lege, precum şi modificările aparute ulterior semestrului I, ca urmare a verificărilor efectuate de organele financiare sau a solutionarii contestatiilor, inaintate în condiţiile legii de beneficiarii veniturilor.Persoanele fizice care folosesc personal casnic nu sunt obligate să depună darea de seama prevăzută la art. 10 din lege. În aceste cazuri, persoanele fizice care folosesc asemenea personal sunt obligate să depună trimestrial, la organul financiar pe raza caruia îşi au domiciliul, statele de plată a salariului, care, după verificare şi vizare, se restituie persoanelor respective.III. Atribuţiile şi raspunderile organelor fiscale privind impozitul pe salarii1. Potrivit art. 12 din lege, controlul privind calcularea, retinerea şi varsarea impozitului pe salarii se efectueaza de organele fiscale la care platitorii sunt obligati, conform art. 10 din lege, să depună darile de seama privind calcularea, retinerea şi varsarea impozitului pe salarii sau statele de plată.Pentru aducerea la indeplinire a acestor atribuţii, la nivelul organelor fiscale judetene, municipale, orăşeneşti, ale municipiului Bucureşti şi ale sectoarelor acestuia, inclusiv ale sectorului agricol Ilfov, se va avea în vedere evidenta nominala a tuturor persoanelor fizice şi juridice care folosesc salariati şi care au obligaţia calcularii, retinerii şi varsarii impozitului pe salarii. Pe linga evidentele proprii se vor utiliza şi datele existente la organele cu atribuţii legale privind aprobarea şi inregistrarea agentilor economici (Camera de Comert şi Industrie a României – Oficiul Registrului comerţului şi organele sale teritoriale, judecatoriile şi tribunalele, ministerele şi departamentele economice etc.), precum şi la unitatile bancare şi C.E.C.Pe baza acestor evidente, conducerile direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judetene şi a municipiului Bucureşti vor întocmi programe de verificare semestriale şi anuale, detaliate pe obiective de verificat şi pe inspectori.Aceasta evidenta tehnico-operativa a platii salariilor se va completa şi cu datele privind impozitul virat de fiecare platitor de salarii în parte, înregistrat pe baza documentelor de plată emise de platitor şi onorate de organul bancar.Verificarea la platitori a modului de calcul, retinere şi varsare a impozitului pe salarii se efectueaza cel puţin o dată pe semestru şi ori de cite ori apare necesar, în baza datelor din evidenta condusa de organele fiscale.2. Obiectivele de control privind calcularea, retinerea şi varsarea impozitului pe salarii sunt, în principal, urmatoarele:– corecta conducere a evidentei contabile privind drepturile şi oblibaţiile salariatilor şi ale celorlalte persoane ale caror venituri se impun în aceleasi condiţii ca şi salariile;– corecta calculare, retinere şi varsare a impozitului pe salarii, respectiv stabilirea venitului impozabil, aplicarea cotelor de impozit şi respectarea termenului de plată, inclusiv modul de evaluare a drepturilor acordate ca plata în natura, atit în produse, cit şi în servicii prestate;– acordarea inlesnirilor la plata impozitului pe salarii, potrivit prevederilor legale;– intocmirea şi depunerea corecta şi la termen a darilor de seama semestriale şi anuale privind calcularea, retinerea şi varsarea impozitului pe salarii, precum şi a statelor de plată lunare;– modul de solutionare a contestatiilor adresate la nivelul platitorului de salarii, frecventa acestora şi cauzele care au generat astfel de contestatii;– modul de aducere la indeplinire a masurilor dispuse, prin procesele de verificare anterioare.Obiectivele de control enumerate nu sunt limitative, acestea putind fi extinse în functie de aspectele rezultate din analiza evidentei conduse la nivelul organelor fiscale sau pe baza situaţiilor constatate în timpul desfăşurării verificării.Verificarea se efectueaza în prezenta contabilului sef sau a altei persoane desemnate de acesta, care are obligaţia de a pune la dispoziţia organelor fiscale toate documentele solicitate, şi ea cuprinde întreaga perioadă de la ultimul control sau, în cazul platitorilor de salarii inca neverificati, de la inceputul activităţii, cu respectarea termenelor de prescriptie legale.Rezultatele verificării, deficientele constatate, precum şi masurile ce trebuie intreprinse pentru eliminarea acestora se consemneaza într-un proces-verbal, semnat de organul de control, de conducatorul şi contabilul sef, în cazul persoanelor juridice, sau numai de persoana fizica, în cazul acesteia din urma, din care un exemplar ramine la persoana verificata.IV. Alte prevederi1. Impozitul pe salarii se varsă de către agentii economici la bugetul de stat, astfel:a) la judeţele unde nu funcţionează trezorerii ale finanţelor publice, în contul 60 04X*) 01, deschis la unitatile Băncii Comerciale Române – S.A. pe seama organelor fiscale, administratiilor financiare, circumscriptiilor financiare orăşeneşti din raza de activitate a organelor fiscale; … b) la judeţele unde funcţionează trezorerii ale finanţelor publice, în contul 20 04x *) 01, deschis pe seama trezoreriilor locale (municipale, orăşeneşti, perceptiilor rurale) din raza de activitate a organelor fiscale. … –––Notă …
*) x = cifra de control a băncii.Persoanele juridice şi fizice cu sediul sau domiciliul în comune varsa impozitul pe salarii în contul Directiei generale a finanţelor publice şi controlului financiar de stat judetene pe raza careia îşi au sediul sau domiciliul.Persoanele juridice şi fizice care nu au cont la banca varsa impozitul pe salarii în contul mentionat mai sus, astfel:– la agentul fiscal care elibereaza chitanta pentru suma încasată;– la unitatile C.E.C.Unitatea platitoare………………….Adresa……………………………..Contul bancar……………………….Codul fiscal………………………..DARE DE SEAMAprivind calcularea, retinerea şi varsarea impozitului pe salarii pe perioada ……………––––––––––––––––––––––––––-I Nr. I Luna I Nr. total I din care: I Total I Impozite I Nr. şiI crt. I I de I scutiti de Ivenituri I reţinute Data docu-I I I salariati I impozit I brute I şi I mentuluiI I I I I platite I varsate I de plată––––––––––––––––––––––––––-I I I I I I I––––––––––––––––––––––––––-I I I I I I I––––––––––––––––––––––––––-I I I I I I I––––––––––––––––––––––––––-         Director, Contabil sef,–––-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește