| Nr. crt. |
Situație |
Soluție |
| A. Condiții de eligibilitate |
| 1. |
Persoana îndreptățită poate solicita direct stimulentul de inserție, începând cu ziua următoare celei în care încetează concediul de maternitate, neexprimându-și opțiunea de a beneficia de concediu de creștere a copilului până la împlinirea vârstei de un an de către copil. |
Persoana îndreptățită poate solicita direct stimulentul de inserție, începând cu ziua următoare celei în care încetează concediul de maternitate, dacă îndeplinește condițiile pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. a) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, denumită în continuare OUG nr. 111/2010. Dacă la momentul cererii persoana solicită de la început stimulentul de inserție, se consideră că și-a exprimat opțiunea pentru varianta de concediu/indemnizație lunară sau, după caz, stimulent, prevăzută la art. 2 alin. (1) lit. a) din OUG nr. 111/2010. Această opțiune nu mai poate fi modificată pe parcurs, însă persoana poate reveni în concediu de creștere a copilului, până la împlinirea de către acesta a vârstei de un an, cu plata unei indemnizații aferente concediului și poate continua apoi cu stimulentul de inserție până la împlinirea de către copil a vârstei de 2 ani, în situația în care se reîntoarce la activitatea profesională înainte de împlinirea de către copil a vârstei de un an. |
| 2. |
Persoana care a beneficiat de concediu și indemnizație de creștere a copilului a terminat acest concediu și apoi și-a reluat activitatea profesională,iar după o perioadă de câteva luni a născut un alt copil. În acest caz, cum se calculează cuantumul indemnizației pentru următorul copil? |
Dacă persoana a terminat concediul de creștere a copilului anterior, apoi a desfășurat activități profesionale și după aceea a născut un alt copil, la stabilirea bazei de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului se iau în considerare toate veniturile supuse impozitului realizate de persoana îndreptățită, precum și veniturile aferente perioadelor asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6) din OUG nr. 111/2010, așa cum se prevede la art. 13 alin. (3) și (4) din OUG nr. 111/2010. Așadar, în cazul prezentat se iau în considerare inclusiv veniturile reprezentând indemnizația pentru creșterea primului copil, precum și veniturile aferente activității profesionale sau, după caz, cele aferente concediului de risc maternal sau concediului de maternitate, dacă persoana a beneficiat de aceste drepturi. Baza de calcul al indem- nizației pentru creșterea copilului se determină ca suma totală a veniturilor realizate în ultimele douăsprezece luni anterior datei nașterii copilului și împărțită la 12. În această situație există posibilitatea ca indemnizația pentru creșterea celui de-al doilea copil să fie mai mică decât indemnizația primită anterior, având în vedere, în același timp, și opțiunea de concediu/indemnizație a părintelui. Aceste reguli se aplică chiar și pentru o diferență de minimum o zi între finalizarea unui concediu și nașterea copilului următor. |
| 3. |
Situația în care cele douăsprezece luni de eligibilitate sunt constituite și din perioade asimilate sau numai din perioade asimilate. În acest caz, care sunt veni- turile luate în calcul la stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului? |
În situația în care cele douăsprezece luni avute în vedere sunt constituite și din peri- oade asimilate, așa cum se prevede și la art. 13 alin. (3) și (4) din OUG nr. 111/2010, la stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului se vor lua în considerare inclusiv sumele încasate de persoana îndreptățită, reprezentând venituri aferente perioadelor asimilate. În cazul în care nu există venituri aferente perioadelor asimilate,atunci acele perioade se iau în considerare ca eligibilitate în vederea deschiderii dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului, iar venitul aferent acelor perioade este zero. În acest caz, cuantumul minim al indemnizației la care este îndreptățită persoana este de 600 lei. |
| 4. |
Persoanele care își desfășoară activitatea în ministerele și instituțiile din sectorul de apărare,ordine publică și siguranță națională, indiferent de domeniile în care își desfășoară activitatea în cadrul aces- tor instituții,beneficiază de indemnizație pentru creșterea copilului de la agențiile teritoriale pentru prestații sociale sau de la instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națio- nală? |
Potrivit art. 29 din OUG nr. 111/2010, indemnizația pentru creșterea copilului se acor- dă prin aceste instituții persoanelor care își desfășoară activitatea în ministerele și instituțiile din sectorul de apărare,ordine publică și siguranță națională, indiferent de domeniile în care își desfășoară activitatea în cadrul acestor instituții. Totodată modalitatea de depunere și de soluționare a cererilor de acordare a drepturilor se stabilește prin norme interne, aprobate de conducătorii autorităților și instituțiilor publice menționate. De asemenea, fondurile necesare plății drepturilor prevăzute de OUG nr. 111/2010 și cheltuielile administrative se asigură din bugetul de stat,prin bugetele ministerelor și instituțiilor din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională. În situația în care, conform procedurilor și regulilor stabilite de ministerele și instituțiile din sectorul de apărare, ordine publică și siguranță națională, anumitor categorii de personal nu li se acordă indemnizație pentru creșterea copilului prin aceste instituții, atunci acest drept se poate acorda de către agențiile teritoriale pentru prestații sociale, în baza documentelor doveditoare stabilite de actele normative în vigoare și a unui document eliberat de ministerele și instituțiile din sectorul de apărare,ordine publică și siguranță națională care confirmă neacordarea de către acestea a indemnizației. |
| 5. |
Șomajul tehnic se ia în considerare ca perioadă de eligibilitate la stabilirea dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului? |
Perioada de întrerupere temporară a activității, din inițiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivit legii, este perioadă asimilată potrivit prevederilor art. 2 alin. (5) lit. f) din OUG nr. 111/2010 și cuprinde și șomajul tehnic și se ia în calcul la stabi- lirea dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului. |
| 6. |
Poate beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului persoana căreia, din cauza restrângerii activității angajatorului, i s-a redus programul de lucru la două ore/zi și salariul în mod corespunzător, pe o perioadă de 3 luni? |
Perioada de întrerupere temporară a activității din inițiativa angajatorului este considerată perioadă asimilată în contextul OUG nr. 111/2010, care prevede la art. 2 alin. (5) lit. f) că cele douăsprezece luni de eligibilitate pot fi constituite integral și din perioada în care persoana se află în întrerupere temporară a activității din inițiativa angajatorului, fără încetarea raportului de muncă, pentru motive economice, tehnologice, structurale sau similare, potrivi legii. Totodată,și o singură oră de activitate efectuată pe zi este suficientă pentru a asigura eligibilitatea la indemnizația pentru creșterea copilului. De asemenea, este necesară prezența la dosar a documentului de la angajator care să certifice măsurile luate de acesta, cum ar fi: reducerea programului de lucru, concedierea colectivă etc. Prin urmare,în situația în care angajatorul certifică prezența zilnică,iar în adeverința de venituri eliberată de acesta sunt precizate perioadele în care sunt realizate venituri supuse impozitului pe venit, inclusiv perioadele de șomaj tehnic, dacă acestea există, persoana este îndreptățită să beneficieze de indemnizație pentru creșterea copilului. |
| 7. |
Ce reprezintă concediul în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente sau agricole și care nu lucrează în baza unui contract de muncă? |
În cazul acestor persoane, concediul reprezintă întreruperea activității pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, 2 ani sau respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap. De asemenea, în cazul asociaților din cadrul unor societăți comerciale, care nu pot prezenta documente care să ateste faptul că nu realizează venituri profesionale pe perioada până la împlinirea de către copil a vârstei de 1 an, 2 ani sau respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, așa cum se menționează la art. 6 alin. (5) lit. f) din Normele metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul în indemnizația lunară pentru creșterea copiilor,aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, denumite în continuare Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, este suficientă declarația pe propria răspundere a persoanei că nu realizează astfel de venituri și data de la care solicitan- tul se află în concediu pentru creșterea copilului, datele și informațiile prezentate de respectiva persoană fiind supuse Codului penal cu privire la falsul în declarații. |
| 8. |
Când încetează dreptul la indemnizația pentru creșterea copilului și care este ziua în care se reia activitatea profesională? |
Potrivit prevederilor art. 16 alin. (2) din OUG nr. 111/2010, plata indemnizației pentru creșterea copilului încetează cu ziua următoare celei în care copilul a împlinit vârsta de 1 an, 2 ani, respectiv de 3 ani, în cazul copilului cu handicap. Astfel,dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului va înceta în aceleași condiții și acest lucru tocmai pentru a evita suprapunerea de drepturi în ziua în care copilul împlinește 1 an, 2 ani sau 3 ani, respectiv: dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului și dreptul la salariu în ziua întoarcerii la activitatea profesională. Ziua în care se va relua activitatea profesională este ziua următoare celei în care copilul împlinește 1 an, 2 ani sau 3 ani. |
| 9. |
Este posibilă acoperirea unor perioade lipsă din perioada de eligibilitate de douăsprezece luni anterior datei nașterii copilului prin plata retroactivă a unor contracte de asigurare socială cu Casa Națională de Pensii Publice sau a unor contracte de asigurare de sănătate cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate? |
Pentru acordarea indemnizației de creștere a copilului nu are relevanță plata contribuțiilor de asigurări sociale, singura modalitate de a beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului este realizarea de venituri supuse impozitului pe venit, așa cum sunt ele prevăzute la art. 3 din OUG nr. 111/2010, sau aflarea în una dintre perioadele asimilate prevăzute la art. 2 alin. (5) și (6) din OUG nr. 111/2010. |
| 10. |
Părinții care, între ei, doresc să își schimbe opțiunea pentru indemnizație pentru creșterea copilului pe perioada în care beneficiază de acest drept |
Potrivit prevederilor art. 2 alin. (7) din OUG nr. 111/2010, odată făcută opțiunea, aceasta nu mai poate fi schimbată. Deși este un drept individual, decizia de a avea un copil,cât și deciziile ulterioare privind creșterea,îngrijirea și educarea acestuia sunt luate în comun de părinții/reprezentanții legali ai copilului, în conformitate cu prevederile Codului familiei. Prin urmare, se aplică această regulă și în situația deciziei/ opțiunii exprimate în cazul concediului și indemnizației pentru creșterea copilului. |
| 11. |
În situația de suprapunere a unei indemnizații pentru creșterea copilului deschisă potrivit prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 148/2005 pri- vind susținerea familiei în vederea creșterii copilului,aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 7/2007, cu modificările și completările ulterioare, denumită în continuare OUG nr. 148/2005, cu o indemnizație pentru creșterea copilului deschisă pe OUG nr. 111/2010. În acest caz se mai acordă majorarea de 600 lei prevăzută la art. 9 alin. (6) din OUG nr. 111/2010? |
În această situație, majorarea prevăzută la art. 9 alin. (6) din OUG nr. 111/2010 nu se acordă. Conform prevederilor art. 8 alin. (7) din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, această majorare se acordă numai în cazul de suprapunere a două sau trei situații de natură a genera acest drept, apărute după data de 1 ianuarie 2011. Art. 1 din OUG nr. 111/2010 stabilește faptul că prevederile art. 2-29 din OUG nr. 111/2010 se aplică pentru nașterile produse începând cu 1 ianuarie 2011. |
| 12. |
În situația în care este născut un copil înainte ca pentru copilul anterior să se fi terminat concediul pentru creșterea copilului este obligatorie efectuarea concediului de lăuzie de minimum 42 de zile? |
Potrivit prevederilor art. 9 alin. (4) din OUG nr. 111/2010, durata de acordare a concediului se prelungește corespunzător în cazul suprapunerii a două sau trei situații de natură a genera acest drept. Art. 8 din Normele metodologice aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011 reglementează faptul că în cazul în care persoana îndreptățită, beneficiară a concediului și a indemnizației lunare pentru creșterea copilului, naște în această perioadă unul sau mai mulți copii ori se produce o nouă situație dintre cele prevăzute la art. 8 alin. (2) din OUG nr. 111/2010, aceasta, la finalizarea concediului sau, după caz, a dreptului la stimulentul de inserție, acordat pentru copilul anterior, optează, pe baza unei noi cereri, pentru unul dintre drepturile prevăzute la art. 2 alin. (1), respectiv art. 7 din OUG nr. 111/2010. Pentru continuitatea acordării drepturilor, cererea trebuie să fie depusă cu 60 de zile înaintea împlinirii de către copilul anterior a vârstei de 1, 2 sau 3 ani, în cazul copilului cu handicap, sau în termen de maximum 30 de zile de la această dată. În cazul în care se depășește acest termen, drepturile vor fi acordate de la data depunerii cererii. Prin urmare, nu este obligatorie efectuarea concediului de maternitate, legea stabilind de drept prelungirea corespunzătoare a concediului pentru creșterea copilului. |
| 13. |
În cazul persoanei aflate în concediu și beneficiară a indemnizației pentru creșterea copilului cu handicap până la 3 ani și care naște în această perioadă un alt copil normal, până la ce vârstă se acordă majorarea indemnizației de 600 lei pentru cel de-al doilea copil? |
Potrivit prevederilor art. 9 alin. (4)-(6) din OUG nr. 111/2010, cuantumul majorat al indemnizației se acordă numai pe perioada suprapunerii celor 2 situații, în funcție de data nașterii copilului ulterior, respectiv până la împlinirea de către copilul cu handicap a vârstei de 3 ani sau, după caz, până la împlinirea de către copilul ulterior a vârstei de maximum 2 ani, fără a depăși însă perioada concediului și indemnizației acordată pentru copilul anterior. |
| 14. |
În cazul persoanei care a născut gemeni, tripleți, multipleți și unul dintre copii este deja încadrat într-un grad de handicap, iar ceilalți copii sunt normali și persoana se află în concediu și este beneficiară a indemnizației pentru creș- terea copilului cu handicap, până la ce vârstă se acordă majorarea indemnizației de 600 lei pentru ceilalți copii? |
Potrivit art. 5 alin. (1) din OUG nr. 111/2010, majorarea cuantumului indemnizației de 600 lei se acordă până la împlinirea de către copiii normali a vârstei de 2 ani. |
| B. Perioade de activitate profesională realizate în alte state membre ale Uniunii Europene, Spațiului Economic European sau Elveția |
| 1. |
O persoană care a realizat timp de douăsprezece luni anterioare datei nașterii copilului activități profesionale în alte state membre ale Uniunii Europene (UE),Spațiului Economic European (SEE) sau Elveția poate beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului în România? |
Pentru a stabili statul membru competent care trebuie să acorde drepturile acestor persoane la prestații familiale, prevederile legislației naționale privind acordarea indem- nizației pentru creșterea copilului, respectiv art. 2 alin. (6) din OUG nr. 111/2010, trebuie interpretate împreună cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 al Parlamentului European și al Consiliului din 29 aprilie 2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) lit. a) din Regulamentul (CE) nr. 883/2004, „persoana care desfășoară o activitate salariată sau independentă într-un stat membru se supune legislației din statul membru respectiv”. Așadar, persoanele care desfășoară/ au desfășurat activități profesionale în alte state membre UE sau în state care aplică prevederile Regulamentului (CE) nr. 883/2004 au dreptul la prestațiile familiale acordate de acele state membre, nefiind supuse legislației române, ci legislației statului în care desfășoară/au desfășurat activitățile profesionale. Așadar, aceste persoane nu pot beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului în România. |
| 2. |
O persoană care a realizat o perioadă din cele douăsprezece luni anterioare datei nașterii copilului activități profesionale în alte state membre UE, SEE sau Elveția, iar în ultima perioadă dinaintea nașterii copilului a desfășurat activități profesionale în România poate beneficia de indemnizație pentru creșterea copilului în România? |
Dacă persoana a realizat activități profesionale în România pe perioada dinaintea datei nașterii copilului, atunci potrivit prevederilor art. 11 alin. (3) lit. a) din Regula- mentul (CE) nr. 883/2004, se supune legislației române în vigoare. Aceasta poate benefi- cia de indemnizație pentru creșterea copilului în România, prin totalizarea perioadelor de activitate realizate în alte state membre UE, SEE sau Elveția, aplicând prevederile art. 8 din Regulamentul (CE) nr. 883/2004 și ale art. 12 din Regulamentul (CE) nr. 987/2009 al Parlamentului European și al Consiliului din 16 septembrie 2009 de stabilire a procedurii de punere în aplicare a Regulamentului (CE) nr. 883/2004 privind coordonarea sistemelor de securitate socială. Conform acestor prevederi perioadele de activitate desfășurate în alt stat membru se totalizează și se adaugă celor realizate în România, în măsura în care acest lucru este necesar, în vederea deschiderii dreptului la indemnizația pentru creșterea copilului. Totalizarea perioadelor de activitate realizate în alte state membre este posibilă dacă persoanele care au realizat activități profesionale în alte state membre se supun legislației din România la data nașterii copilului. |
| C. Veniturile care se iau în calcul la stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului |
| 1. |
Sunt considerate tichetele de masă venituri din salariu și se iau în considerare la stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului? |
Potrivit definiției de la art. 55 din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modi- ficările și completările ulterioare, sunt considerate venituri din salarii toate venitu- rile în bani și/sau în natură obținute de o persoană fizică ce desfășoară o activitate în baza unui contract individual de muncă sau a unui statut special prevăzut de lege, indiferent de perioada la care se referă, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele se acordă, inclusiv indemnizațiile pentru incapacitate temporară de muncă. De asemenea, sunt asimilate salariilor și orice alte sume sau avantaje de natură salari- rială ori asimilate salariilor în vederea impunerii, în această categorie intrând și tichetele de masă, tichetele de vacanță etc. Având în vedere faptul că, potrivit prevederilor art. IV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 58/2010 pentru modificarea și completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și alte măsuri financiar-fiscale, aprobată prin Legea nr. 279/2010, cu modificările ulterioare, au fost abrogate prevederile privind scutirea de la plata impozitului pe veniturile din salarii stabilite potrivit art. 8 din Legea nr. 142/1998 privind acordarea tichetelor de masă, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de 1 iulie 2010 tichetele de masă sunt supuse impozitului pe venit. Având în vedere faptul că tichetele de masă sunt asimilate salariilor, iar valoarea acestora este impozabilă, vor fi luate în considerare la stabilirea cuantumului indemnizației începând cu data de 1 iulie 2010. |
| 2. |
În cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente și ai căror copii se nasc în cursul unui an fiscal cum se calculează veniturile realizate de acestea: se iau în calcul veniturile distribuite uniform prin împărțirea venitului anual la numărul de luni în care s-a obținut (adeverință eliberată de administrația finanțelor publice și decizia de impunere) sau veniturile declarate de partea contractantă, distribuite lunar în cuantum diferit? |
Luna luată în calcul la stabilirea dreptului la indemnizație pentru creșterea copilului este luna suspendării activității respective. La stabilirea venitului lunar se va lua în calcul numărul de luni în care au fost reali- zate venituri din activitatea respectivă. De exemplu, dacă persoana naște pe data de 31 martie 2010 și abia pe data de 15 aprilie își suspendă activitatea, pentru a putea stabili venitul lunar realizat până la data suspendării activității se va ține cont de informațiile privind veniturile înscrise în adeverința eliberată de Direcția generală a finanțelor publice (DGFP), pe baza plăților de impozit anticipate stabilite conform veniturilor estimate declarate de persoană. Astfel,se va ține cont de adeverința de venit estimată eliberată de DGFP pe trimestrul I (ianuarie-martie 2010), precum și de adeverința eliberată de aceeași instituție și care precizează data la care s-a făcut suspendarea efectivă a activității. Venitul estimat pe trimestrul I trecut în adeverință va fi împărțit la cele 3 luni pentru a se afla venitul lunar astfel realizat de respectiva persoană. |
| 3. |
Referitor la persoanele fizice autorizate cărora Agenția Națională de Administrare Fiscală le impune o cotă de impozitare pentru tot anul,chiar dacă aceste persoane realizează sau nu un anumit venit |
În această situație, dacă persoana respectivă plătește impozit aferent unui an întreg, se va proceda astfel: se va împărți venitul estimat sau realizat la numărul de luni în care au fost realizate, respectiv la douăsprezece luni ori până la data efectivă a suspendării activității. |
| 4. |
Persoana care are un contract de muncă pe drepturi de autor încheiat pe o perioadă determinată. Ce venituri sunt luate în calcul și cum i se calculează indemnizația pentru creșterea copilului? |
Dacă există un contract de muncă sau de prestări servicii este o situație similară angajator/angajat. În această situație angajatorul este obligat să elibereze adeverința cu veniturile realizate timp de douăsprezece luni anterior datei nașterii copilului, respectiv sumele acordate lunar persoanei. În situația în care contractul se termină mai devreme de data până la care acesta a încetat, angajatorul trebuie să îi elibereze un document că acel contract a încetat înainte de termen. Momentul suspendării activității este întotdeauna momentul încetării contractului de muncă, respectiv momentul din care nu se mai obțin venituri supuse impozitului pe venit ca urmare a unei activități efective. În situația în care această persoană a beneficiat de drepturi bănești aferente acestui contract, iar contractul nu a încetat și dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului a fost deschis, trebuie încetat acest drept deoarece, pe perioada cât se benefi- ciază de indemnizație, persoana nu poate realiza venituri profesionale supuse impozitului pe venit. Dacă contractul de muncă a încetat și dreptul la indemnizație pentru creșterea copilului a fost deschis după această dată, chiar dacă pe această perioadă au fost primite venituri, indemnizația se va acorda în continuare, acele venituri fiind rezultatul unei activități deja prestate, care a fost încheiată. |
| 5. |
Situația persoanei care în cele douăsprezece luni de eligibilitate a avut calitatea de doctorand și pe această perioadă a beneficiat doar de bursa doctorală. Ce venituri sunt luate în calcul la stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului și cum se calculează aceasta? |
Având în vedere prevederile art. 2 alin. (5) lit. n) din OUG nr. 111/2010, precum și ale art. 23 din Hotărârea Guvernului nr. 567/2005 privind organizarea și desfășurarea stu- diilor universitare de doctorat, cu modificările ulterioare, doctorandul de la forma de învățământ cu frecvență care beneficiază de bursa doctorală pe toată durata activității beneficiază de recunoașterea vechimii în muncă, de alte drepturi și obligații ce revin salariatului. În acest context, venitul pe care îl obține din această bursă este asimilat veniturilor din salarii conform definiției din art. 55 din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, și este luat în calcul la stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului. Potrivit prevederilor art. 13 alin. (3) și (4) din OUG nr. 111/2010, baza de calcul al indemnizației pentru creșterea copilului se determină ca sumă totală a veniturilor realizate în ultimele douăsprezece luni anterioare nașterii copilului, în acest caz din bursa doctorală, împărțită la 12. Cuantumul indemnizației se calculează prin aplicarea cotei de 75% asupra bazei de calcul. |
| 6. |
Dividendele obținute de un asociat unic la o societate pot fi luate în calcul la stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului? |
Dividendele obținute de asociatul unic la o societate nu se iau în considerare la stabilirea veniturilor care se iau în calculul indemnizației pentru creșterea copilului, conform prevederilor art. 2 alin. (1) și art. 3 din OUG nr. 111/2010. Potrivit art. 65 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 571/2003, cu modificările și comple- tările ulterioare, dividendele sunt venituri din investiții, acestea se pot reinvesti, odată cu restul sumei obținute ca profit care se utilizează de obicei tot pentru investiții. |
| 7. |
Indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net cuvenite administra- torilor societăților comerciale, potrivit actului constitutiv sau stabilit de aduna- rea generală a acționarilor, pot fi luate în considerare la stabilirea veniturilor care se iau în calculul indemnizației pentru creșterea copilului? |
Indemnizația administratorilor, precum și suma din profitul net cuvenite administrato- rilor societăților comerciale pot fi luate în considerare la stabilirea veniturilor care se iau în calculul indemnizației pentru creșterea copilului, dacă au fost prevăzute în actul de constituire al societății sau a fost stabilit de adunarea generală a acțio- narilor, fiind asimilate veniturilor din salarii. |
| 8. |
Premiile anuale aferente anului precedent, ajutorul de naștere ori indemnizația de ședință încasată de consilierii locali în perioada concediului pentru creșterea copilului sunt sau nu venituri rezultate din desfășurarea efectivă a unei activități profesionale, prin urmare pot conduce ori nu la suspendarea indemnizației pentru creșterea copilului? |
Sumele încasate ca premii anuale aferente anului precedent, ajutorul de naștere sau indemnizația de ședință încasată de consilierii locali în perioada concediului pentru creșterea copilului nu sunt venituri rezultate din desfășurarea efectivă a unei activi- tăți profesionale, prin urmare nu pot conduce la suspendarea indemnizației pentru creșterea copilului. |
| 9. |
În situația unei persoane, angajată într-o instituție publică, care a realizat pe lângă veniturile din salariu și venituri obținute în urma desemnării în Grupul tehnic de lucru cu atribuții în domeniul alegerilor parlamentare și europarlamen- tare, acestea se iau în considerare la stabilirea veniturilor care se iau în calculul indemnizației pentru creșterea copilului? |
Aceste venituri sunt venituri asimilate salariilor, potrivit art. 55 alin. (2) din Legea nr. 571/2003,cu modificările și completările ulterioare, și se vor lua în considerare la calculul indemnizației pentru creșterea copilului. |
| 10. |
Dacă angajatorul nu a plătit contribuțiile sociale pe o perioadă cuprinsă în intervalul a douăsprezece luni anterior datei nașterii copilului, se consideră îndeplinită condiția pentru ca angajatul să bene- ficieze de indemnizație pentru creșterea copilului? |
Se poate beneficia de indemnizația pentru creșterea copilului, chiar dacă pentru această persoană angajatorul nu a plătit contribuțiile de asigurări sociale. Indemnizația pentru creșterea copilului nu are legătură cu contribuțiile de asigurări sociale la bugetele aferente acestora, ci se acordă în raport cu efectuarea sau nu a unei activități profesionale ori existența uneia sau mai multor perioade asimilate prevăzute de OUG nr. 111/2010. |
| 11. |
Sunt considerate venituri supuse impozi- tului pe venit veniturile obținute de persoane fizice pe baza contractelor sau convențiilor civile încheiate potrivit Codului civil? |
La calculul indemnizației pentru creșterea copilului se pot lua în considerare veniturile obținute din activități independente – veniturile comerciale din prestări servicii, precum și venitul obținut în baza unei convenții civile de prestări de servicii, acesta fiind supus impozitului pe venit și realizat în urma unei activități prestate. |
| 12. |
În cazul persoanei care a beneficiat de prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 28/2009 privind reglementarea unor măsuri de protecție socială, aprobată cu modificări prin Legea nr. 268/2009, se va lua în considerare la calculul indemnizației pentru creșterea copilului cuantu- mul indemnizației de care a beneficiat persoana pe perioada de întrerupere temporară a activității angajatorului? |
La calculul indemnizației pentru creșterea copilului se vor lua în considerare indemnizațiile de care beneficiază salariații, de minimum 75% din salariul de bază corespunzător locului de muncă ocupat, plătite din fondul de salarii pe durata întreruperii temporare a activității angajatorului, aceste indemnizații fiind considerate venituri aferente perioadelor asimilate. |
| 13. |
Cum se stabilește venitul cuvenit în luna nașterii copilului? |
Pentru luna nașterii copilului se iau în calcul, conform prevederilor art. 21 alin. (3) din Normele metodologice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 52/2011, veniturile cuvenite pentru acea lună. Prin venituri cuvenite se înțelege venitul pe care l-ar fi primit persoana dacă ar fi lucrat în toată luna sau cumulul dintre venitul aferent zilelor lucrate cu indemnizația de maternitate. |
| 14. |
Persoanele care au desfășurat activități supuse impozitului pe venit și figurează în evidențele administrației financiare cu venituri pe minus. |
Faptul că persoana nu a realizat venituri pe perioada cât a desfășurat activitate pro- fesională nu este un impediment în acordarea indemnizației pentru creșterea copilului. Perioada de eligibilitate de douăsprezece luni anterior datei nașterii copilului este îndeplinită, chiar dacă în evidențele administrației financiare acestei persoane i-a rezultat un venit pe minus. În această situație, cuantumul indemnizației este de 600 lei lunar. |
| 15. |
Ce venituri sunt luate în considerare în cazul asociaților unici? |
În cazul asociaților unici, potrivit art. 55 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, este considerată venit din salarii indemnizația lunară a asociatului unic, la nivelul valorii înscrise în declarația de asigurări sociale. |
| 16. |
Sunt luate în considerare la stabilirea indemnizației pentru creșterea copilului veniturile din chirii, veniturile din dobânzi, câștigurile din transferul titlu- rilor de valoare? |
Veniturile din chirii sunt venituri din cedarea folosinței bunurilor și,potrivit art. 61 din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, acestea nu sunt activități independente. De asemenea, veniturile din dobânzi, câștigurile din transferul titlurilor de valoare etc. sunt venituri din investiții definite la art. 65 din Legea nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, prin urmare nu sunt venituri din activități independente. |
| 17. |
Sunt considerate venituri din salarii veniturile obținute din al treisprezecelea salariu, stimulentele, primele, prima de vacanță, veniturile obținute în baza unor hotărâri judecătorești și altele asemenea și se iau în considerare la stabilirea veniturilor care se iau în calculul indemnizației pentru creșterea copilului? |
Veniturile obținute din al treisprezecelea salariu, stimulente, primele, prima de vacanță, veniturile obținute în baza unor hotărâri judecătorești și altele asemenea, încasate în perioada de douăsprezece luni anterior datei nașterii copilului sunt luate în calcul la stabilirea cuantumului indemnizației pentru creșterea copilului, fiind venituri care rezultă din realizarea unor activități supuse impozitului pe venit. |
| 18. |
O persoană poate solicita doar concediul pentru creșterea copilului,fără a solicita și indemnizația pentru creșterea copilului aferentă? |
În baza prevederilor art. 9 alin. (1) din OUG nr. 111/2010, persoana care îndeplinește condițiile prevăzute la art. 2 alin. (1) din OUG nr. 111/2010 are dreptul la concediu și indemnizație lunară în funcție de varianta pentru care optează pentru fiecare dintre primele 3 nașteri sau, după caz, pentru primii 3 copii. Concediul pentru creșterea copilului în funcție de opțiunea aleasă se solicită de la angajator. După aprobarea concediului de către angajator, persoana poate solicita la primăria de la locul de domiciliu indemnizația pentru creșterea copilului aferentă perioadei de concediu pentru care a optat. În cazul în care persoana nu solicită indemnizația pentru creșterea copilului, pe perioada concediului nu se pot plăti contribuțiile individuale de asigurări sociale de sănătate, iar această perioadă nu mai poate fi asimilată stagiului de cotizare în vederea stabilirii drepturilor de pensie în sistemul public și a drepturilor stabilite de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și stimularea ocupării forței de muncă, cu modificările și completările ulterioare. |
| 19. |
Se poate acorda stimulentul de inserție pe perioadele în care persoana beneficiară se află în concediu medical, concediu pentru îngrijirea copilului bolnav, alte tipuri de concedii medicale acordate în baza prevederilor Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 158/2005 privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare? |
Pe perioada concediilor medicale, concediilor pentru îngrijirea copilului bolnav sau altor tipuri de concedii reglementate de OUG nr. 158/2005, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 399/2006, cu modificările și completările ulterioare, deoarece în aceste perioade sunt realizate venituri supuse impozitului pe venit, respectiv venituri din salarii, activități independente sau agricole, persoana poate beneficia de stimulentul de inserție. |
