Notă …
Aprobate prin ORDINUL nr. 1.826 din 3 octombrie 2023, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 926 din 13 octombrie 2023. +
Cuprins1.DISPOZIȚII GENERALE1.1.Obiect … 1.2.Domeniu de aplicare … 1.3.Definiții … 1.4.Prescurtări … … 2.ORGANIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE MENTENANȚĂ2.1.Prevederi generale … 2.2.Niveluri de mentenanță … 2.3.Condiții generale pentru mentenanța instalațiilor CCS-T de categoria I2.3.1.Mentenanța preventivă2.3.1.1.Lucrări de întreținere tehnică … 2.3.1.2.Inspecția tehnică … 2.3.1.3.Întreținerea tehnică preventivă … 2.3.1.4.Verificarea tehnică preventivă … 2.3.1.5.Verificarea și repararea aparatajului … 2.3.1.6.Reparații curente … … 2.3.2.Mentenanța corectivă2.3.2.1.Întreținerea tehnică corectivă … 2.3.2.2.Remedierea deranjamentelor … 2.3.2.3.Reparații accidentale … … … 2.4.Condiții generale pentru mentenanța instalațiilor CCS-T de categoria a II-a … 2.5.Programarea și executarea lucrărilor … 2.6.Evidența instalațiilor CCS-T … … 3.MĂSURI DE SIGURANȚĂ LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE MENTENANȚĂ3.1.Sigilarea și desigilarea instalațiilor CCS-T … 3.2.Măsuri care trebuie să fie luate cu ocazia executării lucrărilor … 3.3.Competențe privind scoaterea din funcție a instalațiilor CCS-T … 3.4.Măsuri de siguranță specifice lucrărilor la instalațiile pentru controlul automat al vitezei trenurilor … … 4.CONDIȚII PENTRU PERSONALUL CARE EXECUTĂ LUCRĂRI DE MENTENANȚĂ … Anexa 1Periodicitatea executării lucrărilor de întreținere tehnică la instalațiile CCS-TAnexa 2Periodicitatea verificării aparatajului și pieselor din instalațiile CCS-TAnexa 3Intervalele maxime admise între două lucrări succesive de mentenanță (inspecție tehnică, întreținere tehnică preventivă, verificare aparataj), în funcție de periodicitatea fiecărui tip de lucrareAnexa 4Fișe de întreținere tehnică pentru instalațiile CCS-T de categoria IFișa nr. 1. Semnale luminoase cu sursă de lumină cu lămpi electrice sau LEDFișa nr. 2. Electromecanisme de macaz și sabotFișa nr. 3. Saboți de deraiere centralizați electrodinamicFișa nr. 4. Circuite de caleFișa nr. 5. Instalații de alimentare cu energie electricăFișa nr. 6. Rețele de cabluriFișa nr. 7. Coloana de manevrăFișa nr. 8. Masa de manevrăFișa nr. 9. Prize de pământFișa nr. 10. Dulapuri și cabine exterioareFișa nr. 11. Cutii cu aparataj, cutii pentru joncționarea cablurilor, distribuitoare și repartitoare de cabluFișa nr. 12. Rame și dulapuri interioare cu aparatajFișa nr. 13. Aparatul de comandă CEDFișa nr. 15. Echipamente ale instalațiilor pentru controlul automat al vitezei trenurilor și de autostop tip INDUSI – echipamentul din caleFișa nr. 16. Echipamente ale instalațiilor pentru îndepărtarea zăpezii și a gheții la macazuriFișa nr. 17. Încuietori cu chei pentru controlul poziției macazurilorFișa nr. 18. Saboți de deraiere necentralizațiFișa nr. 19. Tablou cu știfturi pentru agățarea cheilorFișa nr. 20. Tablouri mecanice cu cheiFișa nr. 21. Dispozitive de manevrare și zăvorâre a macazurilor și saboților la instalații CEM Fișa nr.22. Cutia de macaz Fișa nr.23. Zăvoare de macazFișa nr. 24. Saboți de deraiere centralizați electromecanicFișa nr. 25. Semafoare, semnale mecanice și electrocuplaje de semnalFișa nr. 26. Felinare de semnal, macaz, sabot de deraiere și opritor fixFișa nr. 27. Barierele mecanice puse în dependență cu semnalele stației sau centralizateFișa nr. 28. Transmisii mecaniceFișa nr. 29. Compensatoare pentru transmisii din sârmăFișa nr. 30. Dispozitive de șină izolată din instalații de centralizare electromecanicăFișa nr. 31. Pedale cu mercurFișa nr. 32. Aparate de comandă ale instalațiilor de centralizare electromecanică și de asigurare cu încuietori cu chei și blocFișa nr. 33. Aparate de manevră ale instalațiilor de centralizare electromecanică și de asigurare cu încuietori cu chei și blocFișa nr. 34. Câmpuri electrice de blocFișa nr. 35. Inductoare de blocFișa nr. 36. Electroblocaje ale pârghiei de apăsareFișa nr. 37. Luminoscheme și pupitre de comandă la instalațiile de centralizare electromecanică și de asigurare cu încuietori cu cheiFișa nr. 38. Indicatoare, repere, balizeFișa nr. 39. Bloc de linie automat (BLA)Fișa nr. 40. Bloc de linie automat simplificat (BLAS)Fișa nr. 41. Bloc de linie semiautomat cu relee (BLSAR)Anexa 5Echipamentele și aparatajul instalațiilor CCS-T la care se aplică sigilii de controlAnexa 6Sigiliile de control care trebuie verificate de personalul care deservește instalațiile CCS-TAnexa 7Sigiliile de control care pot fi rupte de personalul care deservește instalațiile CCS-TAnexa 8Model Notă de avizare a defectării instalației autostop tip INDUȘI – echipamentul din cale1.DISPOZIȚII GENERALE1.1.Obiect(1)Prezentele reglementări formulează cadrul general referitor la mentenanța echipamentelor aferente tipurilor de instalații utilizate în cadrul subsistemului feroviar de control – comandă și semnalizare terestre (instalații CCS-T), astfel încât să se asigure menținerea lor în limitele tehnico – funcționale stabilite, pe toată durata de exploatare, în scopul asigurării unei funcționări normale, în condiții de siguranță.(2)Mentenanța echipamentelor aferente tipurilor de instalații de categoria a Ii-a, utilizate în cadrul subsistemului feroviar de control – comandă și semnalizare terestre (instalații CCS-T), se asigură pe baza normelor de întreținere elaborate în conformitate cu prevederile din specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemele de control-comandă și semnalizare ale sistemului feroviar în Uniunea Europeană și/sau Cerințele Beneficiarului, după caz.(3)Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească instalațiile de categoria I și echipamentele aferente acestora sunt prevăzute în reglementările specifice.(4)Condițiile pe care trebuie să le îndeplinească instalațiile de categoria a Ii-a și echipamentele aferente acestora sunt prevăzute în specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemele de control-comandă și semnalizare ale sistemului feroviar în Uniunea Europeană, standardele specifice europene și naționale și/sau Cerințele Beneficiarului, după caz. … 1.2.Domeniu de aplicare(1)Prezentele reglementări se aplică echipamentelor care sunt în exploatare în instalații de categoria I pe rețeaua feroviară din România aflată în administrarea Companiei Naționale de Căi Ferate "CFR" – SA.(2)Mentenanța echipamentelor aferente instalațiilor de categoria I, așa cum sunt precizate și detaliate în continuare, care sunt în exploatare în instalații de categoria a II-a, se face conform prezentelor reglementări sau reglementărilor specifice tipului de instalații în care sunt incluse, după caz.(3)Pentru alte tipuri de echipamente, precum și pentru echipamentele aferente instalațiilor CCS-T de categoria a II-a, mentenanța se efectuează pe baza normelor de întreținere elaborate de beneficiar, în conformitate cu prevederile din specificația tehnică de interoperabilitate referitoare la subsistemele de control-comandă și semnalizare ale sistemului feroviar în Uniunea Europeană și/sau din Cerințele Beneficiarului (manuale de mentenanță/instrucțiuni de mentenanță/cărți tehnice/specificații tehnice/proceduri proprii specifice), după caz. … 1.3.DefinițiiÎn sensul prezentei reglementări, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:(1)Aparat – element distinct al echipamentului sau instalației CCS-T, care constă într-un ansamblu de piese componente, care contribuie la realizarea unei funcționalități specifice a instalației CCS-T.(2)Aparat de comandă/manevră – echipament utilizat pentru executarea comenzilor și vizualizarea semnalizărilor de control referitoare la starea instalațiilor CCS-T.(3)Aparataj – totalitatea aparatelor folosite în instalațiile CCS-T, așa cum sunt precizate în Anexa 2.(4)Beneficiar – administratorul de infrastructură și gestionarul infrastructurii feroviare neinteroperabile, așa cum sunt precizați la pct.2 art.2 din HG 108/2022 privind interoperabilitatea sistemului feroviar.(5)Deranjament – orice disfuncționalitate sau defecțiune care produce întreruperea sau perturbarea funcționării normale a instalațiilor CCS-T, indiferent de cauzele care au determinat-o.(6)Dispozitiv – ansamblu de piese care îndeplinește o anumită funcție într-un sistem tehnic.(7)Echipament – ansamblul de elemente componente (piese, aparate, dispozitive și/sau mecanisme), prin care se realizează o funcționalitate specifică a instalației CCS-T.(8)Exploatare – utilizarea instalațiilor CCS-T în scopul realizării activităților precizate la art.14 din OUG 12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române.(9)Externalizarea mentenanței – contractarea totală sau parțială a activităților de mentenanță, unei organizații exterioare pentru o perioadă determinată de timp. În cazul externalizării tuturor activităților de mentenanță, aceasta este denumită "externalizare completă a mentenanței".(10)Infrastructura feroviară – ansamblu de elemente conform listei din anexa I la Legea 202/2016, necesare desfășurării operațiunilor de transport feroviar.(11)Instalații CCS-T – toate tipurile de instalații feroviare terestre, incluzând echipamentele și aparatajul specific, prin care se realizează funcțiile subsistemului feroviar de control-comandă și semnalizare terestre.(12)Mentenanță – ansamblul activităților care asigură menținerea în limitele prevăzute a valorilor menționate în parametrii proiectați ai echipamentelor/componentelor pe toată durata de viață a subsistemelor, prin lucrări de mentenanță preventivă și corectivă (întreținere și reparații), precum și pentru stabilirea și aprecierea stării existente a mijloacelor tehnice ale unui sistem.(13)Mentenanță preventivă – ansamblul activităților care se execută planificat în mod periodic pentru monitorizarea stării tehnice a instalațiilor CCS-T și prevenirea apariției defectărilor.(14)Mentenanță corectivă – ansamblul activităților care se execută în cazurile de defectare a instalațiilor CCS-T, atât la locația instalației defecte, cât și ulterior, în laboratoare/ateliere specializate (reparare).(15)Mentenanță de linie primară – este, în principiu, limitată la procese care se pot efectua la locația unde funcționează echipamentele/componentele, precum: testarea prin funcționare (verificarea funcționării corecte), inspecții de mică amploare, remedieri simple pe loc prin înlocuire sau reglaje, etc.(16)Măsurare – ansamblul de operații având ca scop determinarea valorii unui parametru în raport cu o unitate de măsură dată.(17)Măsuri de siguranță – o serie de acțiuni care fie reduc rata de producere a unui pericol, fie atenuează consecințele acestuia, pentru a obține și/sau a menține un nivel acceptabil de risc.(18)Monitorizare – determinare a stării unui sistem, proces, produs, serviciu sau a unei activități. Pentru determinarea stării poate fi necesară o verificare, măsurare, supraveghere sau o examinare critică. Monitorizarea este în general o determinare a stării unui obiect, efectuată în etape și momente de timp diferite. Monitorizarea poate fi aplicată unui cadru organizațional de management al riscului, unui proces de management al riscului, unui risc sau unui mijloc de control.(19)Personal de mentenanță – personalul care execută lucrări de mentenanță (întreținere și reparare) a instalațiilor CCS-T.(20)Persoane străine – persoane care nu fac parte din personalul feroviar.(21)Piesă – componentă elementară demontabilă (parte demontabilă) a unei mașini, a unui mecanism, a unui aparat, a unui echipament din instalațiile CCS-T.(22)Producător – agent economic care fabrică instalații, echipamente, aparataj sau piese de schimb pentru instalațiile CCS-T.(23)Punere în funcțiune – toate operațiunile prin care instalațiile/echipamentele sau elementele componente ale instalațiilor CCS-T sunt date în exploatare.(24)Remedierea deranjamentelor – activitățile care se efectuează de personalul de mentenanță, pentru aducerea instalațiilor CCS-T afectate de deranjament, în stare normală de funcționare.(25)Scoaterea din funcție – întreruperea de personalul de mentenanță a exploatării în condiții normale a unor instalații/echipamente sau a unor elemente componente ale instalațiilor CCS-T, accidentală sau planificată, pentru executarea lucrărilor de întreținere corectivă sau preventivă și reparare. Scoaterea din funcție nu se consideră deranjament.(26)Scoaterea din funcțiune – toate operațiunile prin care instalațiile/echipamentele sau elemente componente ale instalațiilor CCS-T sunt retrase din exploatare.(27)Subsistemul control-comandă și semnalizare terestre (CCS-T) – subsistemul feroviar structural care include instalațiile CCS-T/echipamentele terestre necesare pentru a asigura siguranța și pentru a comanda și controla mișcările trenurilor autorizate să circule în rețea. … 1.4.PrescurtăriAIB – Asigurare cu Încuietori cu chei și BlocAIT – Asigurare cu Încuietori cu chei și Tablouri de cheiSAT/BAT – Semnalizare Automată a Trecerilor la nivel fără semibariere / cu semiBariereBLA – Bloc de Linie AutomatBLAS – Bloc de Linie Automat SimplificatBLSA – Bloc de Linie SemiAutomatBLSAR – Bloc de Linie SemiAutomat cu Relee;CNCF "CFR" – S.A. – Compania Națională de Cai Ferate "CFR" -S.A.CCS-T – Control-Comandă și Semnalizare – Terestre CED – Centralizare ElectroDinamică CEM – Centralizare ElectroMecanică IDM – Impiegat de MișcareITU-T – Uniunea Internațională de Telecomunicații – sectorul de standardizare a Telecomunicațiilor (Internațional Telecommunications Union – Telecommunication Standardization Sector)LRU – unități înlocuibile de linie (Line Replaceable Units), constituite din elemente componenete ale instalațiilor/echipamentelor care se pot înlocui în cadrul mentenanței de linie primarăRRLISC – Registrul de Revizie a Liniilor și Instalațiilor de Siguranța Circulației … … 2.ORGANIZAREA EXECUTĂRII LUCRĂRILOR DE MENTENANȚĂ2.1.Prevederi generale(1)Prin activitățile de mentenanță este asigurată îndeplinirea de instalațiile de siguranță feroviară a condițiilor tehnice prevăzute în reglementările specifice.(2)Sistemul de mentenanță al instalațiilor CCS-T cuprinde lucrări de mentenanță preventivă și lucrări de mentenanță corectivă.(3)Beneficiarul stabilește, prin reglementări proprii, în funcție de tipurile de echipamente specifice tipurilor de instalații CCS-T, modul de implementare și aplicare a mentenanței predictive.(4)Lucrările de mentenanță trebuie să fie executate astfel încât să nu conducă la apariția de incidente sau accidente feroviare.(5)În scopul asigurării executării lucrărilor de mentenanță și a verificării modului de executare a acestora, sunt stabilite acțiuni de monitorizare a instalațiilor CCS-T. Strategia de monitorizare se stabilește de beneficiar.(6)Pentru echipamentele și aparatajul nespecificate în prezenta reglementare, beneficiarul întocmește reglementări specifice proprii pentru mentenanța acestora. … 2.2.Niveluri de mentenanță(1)În funcție de complexitatea sarcinilor de mentenanță, se stabilesc următoarele niveluri de mentenanță:a)Nivelul 1- se caracterizează prin acțiuni simple efectuate de personal cu instruire minimă; … b)Nivelul 2 – se caracterizează prin acțiuni de bază efectuate de personal tehnic calificat folosind proceduri detaliate; … c)Nivelul 3 – se caracterizează prin acțiuni complexe efectuate de către personal tehnic calificat folosind proceduri detaliate; … d)Nivelul 4 – se caracterizează prin acțiuni care implică cunoașterea unei tehnici sau unei tehnologii specifice și care sunt efectuate de personal tehnic specializat; … e)Nivelul 5 – se caracterizează prin acțiuni care implică cunoștințe deținute de producător sau de o firmă specializată, care dispune de echipamente de suport logistic industrial, necesare pentru efectuarea lucrărilor. … (2)Nivelul 5 de mentenanță se detaliază în contractul de mentenanță specifică externalizată.(3)Exemple de lucrări încadrate pe niveluri de mentenanță:a)Nivelul 1 – Executarea de lucrări sub supravegherea și îndrumarea personalului autorizati.curățirea schimbătoarelor de cale centralizate electrodinamic; … ii.verificarea existenței sigiliilor de control și observarea unor lipsuri sau deteriorări la instalațiile exterioare, fără ruperea sigiliilor de control și fără schimbarea legăturilor sau a reglajului instalațiilor; … iii.revizia zilnică a schimbătoarelor de cale centralizate electrodinamic; … iv.curățirea zilnică în exterior a lentilelor semnalelor luminoase pitice. … … b)Nivelul 2 – Executarea unor lucrări pe proprie răspundere, la echipamente exterioare ale instalațiilor CCS-T, fără schimbarea legăturilor electrice și fără schimbarea reglajelorA.– La instalațiile de asigurare cu încuietori cu chei și bloc și instalațiile de asigurare cu tablouri mecanice:i.lucrări de întreținere, reparație și montare la încuietori, saboți de deraiere de mână, tablouri de chei, semnale mecanice, cu verificarea îndeplinirii condițiilor de siguranță; … ii.verificarea funcționării semafoarelor și semnalelor mecanice, a dispozitivelor de manevrare și a transmisiei acestora, inclusiv compensatoarele; … iii.constatarea funcționării generale a aparatelor de comandă și manevră; … iv.verificarea stării sigiliilor de control. … … B.– La instalațiile de centralizare electromecanice:i.lucrări de întreținere, reparație și montare la încuietori, saboți de deraiere de mână, bariere centralizate, dispozitive de acționare a felinarelor de la macazurile și saboții centralizați, precum și la secțiunile izolate, picheți și conexiuni, fără schimbarea legăturilor și fără schimbarea reglării secțiunilor izolate; … ii.verificarea funcționării semnalelor, a dispozitivelor de manevrare și a transmisiei acestora, inclusiv a compensatoarelor; … iii.verificarea stării sigiliilor de control. … … C.– La instalațiile de centralizare electronică, centralizare electrodinamică și bloc de linie automat/automat integrat:i.lucrări de întreținere, verificare și reparație la circuitele de cale, conexiuni și picheți, fără schimbarea reglajului secțiunilor izolate; … ii.lucrări de întreținere, verificare și reparație la semnale; … iii.verificarea stării barelor de acționare și de control ale electro-mecanismului de macaz și sabot, precum și verificarea stării macazurilor; … iv.verificarea siguranțelor, releelor, transformatoarelor, redresoa-relor și capetelor de cablu din sălile de relee și dulapuri, fără schimbarea legăturilor; … v.verificarea bateriilor de acumulatoare; … vi.înlocuirea becurilor arse la aparatul de comandă; … vii.verificarea stării sigiliilor de control. … … D.– La instalațiile pentru controlul automat al vitezei trenurilor și autostop:i.lucrări de întreținere și reparație la introducerile cablurilor în inductoare, fără schimbarea legăturilor electrice; … ii.verificarea fixării inductoarelor de cale; … iii.măsurători de eficacitate statică a inductoarelor de cale și a gabaritului acestora cu șablonul. … … E.– La instalațiile de semnalizare automată a trecerilor la nivel cu relee sau electronice:i.lucrări de întreținere și reparație la mecanismul de barieră, fără schimbarea legăturilor electrice; … ii.înlocuirea becurilor arse; … iii.verificarea bateriilor de acumulatoare. … … F.– La instalațiile pentru topirea zăpezii și gheții:i.lucrări de montare și demontare a instalațiilor, precum și întreținerea și reparația părților din instalație ce se fixează pe schimbătoarele de cale. … … G.Alte lucrării.lucrări de reparații, ajustări și confecționări de piese; … ii.lucrări de remediere a defectărilor la instalațiile CCS-T la care este autorizat să lucreze pe proprie răspundere. … … … c)Nivelul 3 – Executarea de lucrări pe proprie răspundere, la toate echipamentele și instalațiile CCS-T, inclusiv schimbarea legăturilor electrice și schimbarea reglajelori.verificarea îndeplinirii condițiilor tehnice minime a instalațiilor CCS-T; … ii.verificarea funcționării schemelor electrice și executarea de măsurători electrice; … iii.remedierea disfuncționalităților (deranjamentelor); … iv.executarea sau supravegherea executării lucrărilor executate de terți, de modificări la instalații în funcție, cu deconectări și conectări de conductori electrici sau demontări de piese; … v.stabilirea condițiilor de executare a lucrărilor și a condițiilor de circulație și manevră pe durata executării lucrărilor la instalațiile CCS-T. … … d)Nivelul 4 – Executarea de lucrări pe proprie răspundere, la toate echipamentele și instalațiile CCS-T, care implică utilizarea unor aparate de măsură sau dispozitive specifice și care sunt efectuate de personal tehnic specializati.verificarea și reglarea periodică a aparatajului instalațiilor CCS-T, aflat în funcțiune, în scopul depistării preventive a defectării acestuia; … ii.depistarea și remedierea deranjamentelor de complexitate ridicată la instalațiile CCS-T; … iii.verificarea și punerea în funcțiune a instalațiilor noi. … … e)Nivelul 5 – Executarea de lucrări care necesită externalizarea mentenanței. … (4)Exemplele de lucrări încadrate pe niveluri de mentenanță nu sunt limitative. În funcție de tipul instalațiilor CCS-T și de tipul mentenanței, beneficiarul stabilește, prin reglementări proprii, încadrarea activităților specifice pe niveluri de mentenanță. … 2.3.Condiții generale pentru mentenanța instalațiilor CCS-T de categoria I2.3.1.Mentenanța preventivă2.3.1.1.Lucrări de întreținere tehnică(1)Întreținerea tehnică a instalațiilor CCS-T se realizează prin:a)inspecție tehnică; … b)întreținere tehnică preventivă; … c)verificarea tehnică preventivă; … d)verificarea și repararea aparatajului. … (2)Prin lucrările de inspecție tehnică și întreținere tehnică preventivă se asigură mentenanța de linie primară.(3)Inspecția tehnică și întreținerea preventivă se execută la perioadele prevăzute în Anexa 1.(4)Verificarea aparatajului se execută la perioadele prevăzute în Anexa 2.(5)Operațiile care se execută în cadrul lucrărilor de întreținere tehnică sunt precizate în fișele de întreținere tehnică prevăzute în Anexa 4. … 2.3.1.2.Inspecția tehnică(1)Inspecția tehnică constă în verificarea periodică a condițiilor tehnice de funcționare și a stării tehnice a instalațiilor CCS-T precum și a elementelor componente ale acestora, în cadrul căreia se efectuează în principal: verificări vizuale, măsurători, probe, reglaje, operații de curățare și gresare, precum și remedieri care pot fi efectuate pe loc.(2)Inspecția tehnică are ca scop principal evaluarea stării tehnice a instalațiilor CCS-T și elementelor componente care se verifică, în vederea stabilirii lucrărilor de întreținere tehnică corectivă, pentru asigurarea funcționării normale a acestora. … 2.3.1.3.Întreținerea tehnică preventivă(1)Întreținerea tehnică preventivă constă în verificarea periodică a condițiilor tehnice de funcționare și a stării tehnice a instalațiilor CCS-T precum și a elementelor componente ale acestora, în cadrul căreia se efectuează în principal, măsurători, verificări, probe, reglaje, operații de curățare și gresare, precum și remedieri, inclusiv prin demontare a unor piese și subansambluri.(2)Întreținerea tehnică preventivă are ca scop menținerea funcționării normale a instalațiilor, atât prin prevenirea producerii unor defecțiuni, cât și prin înlăturarea defecțiunilor care se pot remedia pe loc. … 2.3.1.4.Verificarea tehnică preventivă(1)Pentru toate tipurile de instalații CCS-T verificarea tehnică preventivă se efectuează o dată la trei ani la toate instalațiile din dotare și constă în verificarea stării generale a instalației, verificarea îndeplinirii condițiilor tehnice, măsurători, reglaje și probe.(2)În urma verificării tehnice preventive se întocmește lista lucrărilor de remediere necesare, care sunt propuse a fi executate în cadrul lucrărilor de întreținere tehnică sau de reparații curente.(3)Verificarea tehnică preventivă pentru instalațiile noi sau reînnoite, se programează începând cu al șaselea an de exploatare. … 2.3.1.5.Verificarea și repararea aparatajului(1)Verificarea aparatajului are ca scop menținerea parametrilor tehnici în limitele stabilite pentru fiecare tip de aparataj și repararea aparatajului defect.(2)Aparatajul din instalațiile CCS-T se verifică și se repară periodic de laboratoare specializate, în scopul asigurării funcționării în intervalul de timp dintre două verificări, astfel încât să se mențină parametrii stabiliți, în condiții normale de funcționare.(3)Laboratoarele specializate pentru mentenanța aparatajului instalațiilor/echipamentelor subsistemului CCS-T trebuie să asigure următoarele:a)efectuarea de măsurători la principalii parametri ai aparatajului/echipamentelor, în scopul asigurării bunei funcționări (când parametrii măsurați se încadrează în normele stabilite), sau stabilirii lucrărilor de reparare preventivă (când parametrii au tendință de ieșire din normă sau când limitele de bună funcționare sunt depășite); … b)verificarea, reglajul și repararea periodică preventivă a aparatajului/echipamentelor, în scopul asigurării bunei funcționări în intervalul de timp dintre două verificări, cu menținerea parametrilor stabiliți. … (4)Activitatea tehnică a laboratoarelor specializate pentru lucrările de întreținere, verificare și reparare a aparatajului/echipamentelor, în ceea ce privește controlul operațiilor executate, se îndeplinește cu respectarea normelor tehnologice proprii elaborate în acest scop.(5)Verificarea și repararea aparatajului la instalațiile CCS-T de categoria a II-a se face conform reglementărilor specifice ale producătorilor. … 2.3.1.6.Reparații curente(1)Lucrările de reparație curentă urmăresc înlăturarea uzurilor fizice și a deteriorărilor instalațiilor CCS-T și se efectuează prin repararea, recondiționarea sau înlocuirea pieselor și subansamblurilor uzate, nereparabile.(2)Lucrările de reparație curentă se execută în mod planificat, pe baza propunerilor făcute în urma evaluării rezultatelor verificărilor tehnice preventive.(3)Reparațiile se execută la toate tipurile de instalații CCS-T de agenți economici autorizați sau de personalul propriu al beneficiarului.(4)Lucrările RC se execută, de regulă, cu scoaterea din funcție parțială și pe timp limitat.(5)În cazul modificării schemelor electrice și a planurilor de montaj, documentația trebuie să conțină și proiectul tehnic respectiv. … … 2.3.2.Mentenanța corectivă2.3.2.1.Întreținerea tehnică corectivăÎntreținerea tehnică corectivă se execută la instalațiile CCS-T pentru înlăturarea defecțiunilor neremediate în cadrul lucrărilor de întreținere tehnică, în vederea aducerii instalațiilor în stare normală de funcționare. Întreținerea tehnică corectivă constă în principal, în înlocuiri de piese sau subansambluri și reglaje. … 2.3.2.2.Remedierea deranjamentelorRemedierea deranjamentelor are ca scop restabilirea funcționării normale a instalațiilor CCS-T și se face conform reglementărilor specifice proprii ale beneficiarului. … 2.3.2.3.Reparații accidentale(1)Lucrările de reparații accidentale au drept scop remedierea defecțiunilor instalațiilor CCS-T cauzate de accidente/incidente feroviare sau forță majoră.(2)Operațiile care se efectuează în cadrul acestor reparații au un caracter de urgență, iar amploarea lor depinde de volumul avariilor produse.(3)Întocmirea, aprobarea documentației și executarea lucrărilor de reparații accidentale se face conform reglementărilor specifice. … … … 2.4.Condiții generale pentru mentenanța instalațiilor CCS-T de categoria a II-a(1)Pentru instalațiile CCS-T și echipamentele aferente reglementate de STI – CCS, normele de întreținere se elaborează conform prevederilor acesteia.(2)Pentru instalațiile CCS-T și echipamentele aferente care nu sunt reglementate de STI – CCS, regulile de întreținere se elaborează de beneficiar pe baza documentației tehnice de întreținere.(3)În vederea constituirii documentației tehnice de întreținere producătorul de echipamente specifică:a)toate cerințele și procedurile de mentenanță (inclusiv monitorizarea stării tehnice, diagnosticarea evenimentelor, metodele și instrumentele de testare, precum și competența profesională pentru personalul de mentenanță) necesare pentru realizarea mentenanței pe toată durata de viață; … b)toate cerințele și procedurile necesare pentru implementarea corecțiilor erorilor și actualizărilor hardware și/sau software (metodele și instrumentele de testare, competența profesională necesară și evaluarea impactului asupra subsistemului); … c)riscurile de siguranță și sănătate care pot afecta publicul și/sau personalul de mentenanță; … d)condițiile de mentenanță de linie primară, și anume definiția unităților înlocuibile de linie (LRU), definirea versiunilor compatibile aprobate de hardware și software, procedurile de înlocuire a LRU-urilor defectate, condițiile de stocare a LRU-urilor și de reparare a LRU-urilor defectate; … e)verificările care trebuie efectuate dacă echipamentul este supus unor solicitări excepționale (de exemplu, condiții de mediu nefavorabile sau șocuri anormale); … f)verificările care trebuie efectuate la întreținerea altor echipamente decât echipamentele de control-comandă și semnalizare terestre și care influențează subsistemele de control- comandă și semnalizare terestre. … (4)Beneficiarul se asigură că documentația tehnică de întreținere este definită pentru toate elementele componente ale instalației CCS-T și îndeplinește cerințele menționate în documentația tehnică de întreținere, având în vedere riscurile datorate interacțiunilor dintre diferitele elemente constitutive ale subsistemului și interfețelor cu alte subsisteme. … 2.5.Programarea și executarea lucrărilor(1)Programarea lucrărilor de inspecție tehnică și întreținere tehnică preventivă se face astfel ca lucrările cu periodicitate mai mare să se suprapună cu lucrările cu periodicitate mai mică. În cadrul lucrărilor cu periodicitate mai mare se vor executa și lucrările cu periodicitate mai mică.(2)În cadrul lucrărilor de inspecție tehnică sau de întreținere tehnică preventivă se pot programa și lucrări de întreținere tehnică corectivă, după caz.(3)Dacă specificul instalațiilor și volumul de lucrări necesită executarea unor lucrări de întreținere tehnică în echipă, conducătorul acesteia trebuie să aibă competențele necesare pentru lucrările pe care urmează să le execute.(4)Modul de programare, executare și monitorizare a lucrărilor de mentenanță se stabilește prin reglementări proprii ale beneficiarului.(5)În cazuri justificate, când lucrările de inspecție tehnică, întreținere tehnică preventivă și verificare aparataj nu pot fi efectuate la intervalele prevăzute în Anexa 1 și Anexa 2, pentru instalațiile CCS-T de categoria I, respectiv în prevederile specifice pentru instalațiile CCS-T de categoria a II-a, acestea trebuie reprogramate în cadrul intervalelor maxime admise, în funcție de periodicitatea fiecărui tip de lucrare, în conformitate cu cele precizate în Anexa 3. … 2.6.Evidența instalațiilor CCS-T(1)Pentru instalațiile CCS-T, se constituie conform normelor specifice în vigoare cartea tehnică a construcției.(2)Dosarul tehnic al instalației cuprinde următoarele documente principale, în funcție de tipul instalațiilor:a)planul de situație al instalației, cu prezentarea schematică și amplasarea elementelor componente ale instalației; … b)schemele de amplasare a semnalelor fixe din stație și din linie curentă; … c)tabelul parcursurilor simultane și incompatibile; … d)programele de zăvorâre a macazurilor, semnalelor și parcursurilor; … e)planurile registrelor mecanice de la aparatul de comandă și aparatele de manevră; … f)planul tablourilor mecanice cu chei cu precizarea la fiecare cheie a ordinei treptelor; … g)schemele electrice, inclusiv fișele și planurile de montaj; … h)kituri și proceduri de instalare software; … i)documentația aferentă modificărilor aduse instalației; … j)reglementări privind manipularea instalațiilor CCS-T. … … … 3.MĂSURI DE SIGURANȚĂ LA EXECUTAREA LUCRĂRILOR DE MENTENANȚĂ3.1.Sigilarea și desigilarea instalațiilor CCS-T(1)Echipamentele instalațiilor CCS-T care realizează dependențe de orice fel între ele, precum și echipamentele și aparatajul pentru care este necesar controlul accesului în interiorul acestora, trebuie să fie închise și sigilate.(2)Echipamentele și aparatajul la care se aplică sigilii de control sunt prevăzute în Anexa 5. Acestea se prevăd, conform tipului de instalații, în instrucția de manipulare a instalațiilor CCS-T.(3)Sigiliile de control care trebuie verificate de personalul care deservește instalațiile CCS-T sunt prevăzute în Anexa 6. Acestea se prevăd, conform tipului de instalații, în instrucția de manipulare a instalațiilor CCS-T.(4)Ruperea sigiliilor și deschiderea echipamentelor sau aparatajului este permisă numai personalului de mentenanță, însărcinat în acest scop, cu obligația ca această operație să se înregistreze în prealabil în RRLISC.(5)Anumite sigilii, prevăzute în Anexa 7, pot fi rupte de personalul care deservește instalațiile CCS- T, de regulă, în caz de nefuncționare a instalațiilor CCS-T. Aceste sigilii, precum și condițiile în care pot fi rupte, se prevăd în instrucția de manipulare a instalației respective. Ruperea sigiliilor trebuie să se înregistreze în prealabil în RRLISC și să fie avizat personalul de mentenanță.(6)Pentru integritatea sigiliior la aparatele de comandă sau de manevră, după caz, ale instalațiilor CCS-T, este răspunzător personalul care deservește instalațiile CCS-T.(7)Dacă după desigiliarea și manipularea instalației conform instrucțiunilor de manipulare, se constată că instalația funcționează normal, aceasta se sigilează cu sigiliile stației și se avizează personalul de mentenanță.(8)Dacă după desigiliarea și manipularea instalației, se constată că instalația nu funcționează normal, se va proceda conform prevederilor reglementărilor specifice pentru circulația trenurilor și manevra vehiculelor feroviare și ale instrucțiunilor de manipulare până la înlăturarea defectului de personalul de mentenanță. … 3.2.Măsuri care trebuie să fie luate cu ocazia executării lucrărilor(1)Se interzice efectuarea lucrărilor de întreținere tehnică, reparare, modificare, mutare, verificare și înlocuire a instalațiilor CCS-T, precum și a altor lucrări care ar provoca scoaterea lor temporară din funcție, fără a se înregistra operațiile în prealabil în RRLISC și fără încuviințarea în scris a impiegatului de mișcare, cu excepția cazurilor de forță majoră pentru prevenirea sau limitarea efectelor unor pericole iminente. Aceste intervenții vor fi consemnate în RRLISC ulterior, în cel mai scurt timp.(2)Lucrările de întreținere tehnică și de reparare a instalațiilor CCS-T trebuie să se facă cu garantarea siguranței feroviare, de regulă, fără întreruperea circulației sau reducerea vitezei trenurilor. În cazuri excepționale, la executarea lucrărilor de volum mare și/sau complexitate ridicată, se admit întreruperi în circulație sau restricții de viteză.(3)În cazuri justificate, când lucrările de mentenanță preventivă nu pot fi executate la intervalele maxime admise între două lucrări succesive (inspecție tehnică, întreținere tehnică preventivă, verificare aparataj), în funcție de periodicitatea fiecărui tip de lucrare, prevăzute în Anexa 3, instalațiile respective se scot din funcție și se iau măsuri pentru executarea de urgență a lucrărilor restante.(4)La începerea lucrărilor, personalul de mentenanță trebuie să ia măsuri pentru blocarea posibilității efectuării unei comenzi peste sau la instalația la care se lucrează (ex.: prin întreruperea controlului la electromecanismele de macaz sau ocuparea circuitului de cale prin scoaterea siguranțelor de la capătul de alimentare sau de recepție, sau alte măsuri).(5)Lucrările de modificare a schemelor electrice ale instalațiilor CCS-T se fac numai după planuri puse de acord cu terenul, pe bază de prescripții aprobate, pe etape, cu evidențierea operațiilor care se execută, cu înscrierea fiecărei etape în RRLISC și cu executarea probelor de bună funcționare după fiecare etapă. Lucrările de modificare a schemelor electrice ale instalațiilor CCS-T se fac cu scoaterea din funcție a părților de instalație afectate.(6)Lucrările de modificare a schemelor electrice ale instalațiilor BLA, inclusiv a instalațiilor de semnalizare automată a trecerilor de nivel aferente, se fac cu scoaterea din funcție a întregii instalații BLA afectate.(7)Se interzice punerea pe "liber" a semnalelor din altă parte decât numai de la pârghiile, manetele sau butoanele de acționare, conform tipului de instalații.(8)Reglementările de amănunt privind modul de verificare a instalațiilor CCS-T și de executare a lucrărilor se stabilesc prin proceduri interne ale beneficiarului. … 3.3.Competențe privind scoaterea din funcție a instalațiilor CCS-T(1)Scoaterea din funcție parțială sau totală a instalațiilor CCS-T, în caz de deranjamente precum și cu ocazia lucrărilor de întreținere tehnică, reparare sau în caz de modificări temporare, se face în următoarele situații:a)accidental, de personalul de mentenanță autorizat, când constată defecțiuni care periclitează siguranța feroviară sau funcționarea normală a instalațiilor; … b)planificat, de personalul de mentenanță autorizat, cu aprobarea organelor competente pentru executarea lucrărilor de întreținere tehnică, reparare sau de modificare a instalației. … (2)Dacă în timpul exploatării se constată că instalațiile CCS-T nu îndeplinesc una sau mai multe condiții de siguranță, personalul de mentenanță care a constatat sau care a fost avizat despre acest lucru este obligat să scoată din funcție partea respectivă a instalației.(3)Reglementările de amănunt privind scoaterea din funcție a instalațiilor CCS-T se stabilesc prin proceduri interne ale beneficiarului. … 3.4.Măsuri de siguranță specifice lucrărilor la instalațiile pentru controlul automat al vitezei trenurilor(1)Prioritatea de montare și menținere în funcție a inductoarelor de cale este următoarea:a)liniile curente și directe de pe liniile magistrale; … b)liniile curente și directe de pe liniile principale; … c)liniile curente și directe de pe liniile secundare; … d)liniile abătute de primiri și expedieri. … (2)Se interzice scoaterea din funcție a instalației de autostop din cale la defectarea acesteia, atât pe starea pasivă cât și pe starea activă, intervenindu-se în cel mai scurt timp pentru localizarea și înlăturarea defectului.(3)Dacă instalația de autostop defectă pe starea pasivă poate să fie adusă în stare activă ea va fi lăsată în stare activă până la remediere, și va fi avizată de personalul de mentenanță ca instalație de autostop defectă în stare activă.(4)Nu se vor scurtcircuita în nicio situație bornele inductorului de cale aflat în exploatare. Se admite scurtcircuitarea bornelor corespunzătoare la inductoarele de cale combinate de 1000/2000 Hz, în scopul utilizării acestora numai pe una dintre frecvențe, după caz.(5)Avizarea defectării instalației autostop, manifestată prin inductor de cale "ACTIV" sau "PASIV", se poate face de mecanicul de locomotivă, prin notă de avizare conform modelului din Anexa 8 sau radiotelefon, impiegatului de mișcare care va înscrie datele în RRLISC și va aviza prin telefonogramă operatorul de circulație de la regulator și telefonic personalul de mentenanță.(6)Pe toată durata cât instalația de autostop din cale este defectă, impiegatul de mișcare va aviza acest lucru personalului de locomotivă al trenurilor aflate în circulație peste instalația respectivă prin ordin de circulație sau prin radiotelefon, dacă acesta există și este funcționabil.(7)Când trenul a fost deja expediat din ultima stație cu oprire, mecanicul trenului va fi avizat prin radiotelefon de IDM din stația premergătoare distanței BLA pe care se află inductorul defect iar când inductorul defect aparține semnalului unei stații, se va face de IDM din stația respectivă. Dacă nu există instalație de radiotelefon sau aceasta nu funcționează, trenul va fi oprit în stația anterioară intervalului de linie curentă sau stației cu inductoare de autostop defecte în stare activă iar mecanicul va fi avizat prin ordin de circulație.(8)Imediat după avizarea defectării instalației de autostop din cale, personalul de mentenanță va lua măsuri de verificare și remediere a deranjamentului. Rezultatele verificării și reparării instalației de autostop din cale vor fi consemnate în RRLISC și vor fi avizate pe cale ierarhică.(9)Pentru reducerea timpilor de remediere, în mod provizoriu, se admite ca inductoarele de cale defecte de pe liniile directe din stații și de pe linii curente, să fie înlocuite cu inductoare de cale scoase, în mod provizoriu, de la liniile abătute din stații.(10)Remontarea inductoarelor scoase provizoriu din cale de la liniile abătute se va face în termen de 24 de ore pe liniile magistrale și principale și în termen de 48 de ore pe restul liniilor.(11)Reglementările de amănunt privind exploatarea instalațiilor de autostop din cale în cazul lucrărilor executate la cale (refacții, înlocuiri de șine, sudarea căii, etc.) se stabilesc prin proceduri proprii ale beneficiarului.(12)În termen de 90 de zile de la intrarea în vigoare a prezentelor reglementări, autoritatea de stat în transporturi va emite reglementări specifice privind avizarea și analiza cazurilor de frânare de urgență. … … 4.CONDIȚII PENTRU PERSONALUL CARE EXECUTĂ LUCRĂRI DE MENTENANȚĂ(1)Personalul care exercită funcții cu responsabilități în mentenanța instalațiilor CCS-T, trebuie să aibă o pregătire profesională corespunzătoare funcției, să cunoască și să aplice prezentele instrucțiuni, fișele de întreținere tehnică, precum și alte reglementări specifice tipurilor de instalații.(2)Personalul care execută lucrări de mentenanță a instalațiilor CCS-T trebuie:a)să fie apt din punct de vedere medical și psihologic; … b)să fie corespunzător din punct de vedere profesional; … … +
Anexa nr. 1
Periodicitatea executării lucrărilor de
întreținere tehnică la instalațiile CCS-T
| Nr.crt. |
Denumirea părții de instalație |
Periodicitate*(1) |
| Inspecție tehnică(luni) |
Întreținere tehnică preventivă(luni) |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
| 1. |
Semnale luminoase |
|
12 |
| 2. |
Electromecanisme de macaz și sabot, detectoare de poziție a macazului |
a) |
de la linii de primiri-expedieri directe și cele conjugate cu acestea |
1 |
6 |
| b) |
de la liniile de primiri-expedieri din abatere și cele conjugate cu acestea de la restul liniilor |
2 |
12 |
| c) |
de la restul liniilor |
3 |
12 |
| 3. |
Saboți de deraiere centralizați electrodinamic*(2) |
2;3 |
12 |
| 4. |
Circuite de cale |
2 |
12 |
| 5. |
Echipamente ale instalațiilor de alimentare cu energie electrică (redresoare, invertoare, convertizoare, baterii de acumulatori) |
1; 2 |
6; 12 |
| 6. |
Rețele de cabluri |
- |
12 |
| 7. |
Coloane de manevră |
- |
12 |
| 8. |
Mese de manevră |
1 |
12 |
| 9. |
Prize de pământ |
- |
12 |
| 10. |
Dulapuri exterioare |
- |
12 |
| 11. |
Cutii cu aparataj, cutii pentru joncționarea cablurilor, distribuitoare și repartitoare de cabluri*(3) |
- |
12 |
| 12. |
Rame și dulapuri interioare cu aparataj |
- |
12 |
| 13. |
Aparate de comandă CED |
1 |
12 |
| 14. |
Instalații cu relee pentru semnalizarea automată a trecerilor la nivel |
1 |
6; 12 |
| 15. |
Echipamente ale instalațiilor pentru controlul automat al vitezei trenurilor și de autostop tip INDUSI |
1; 2 |
6; 12 |
| 16. |
Instalații pentru îndepărtarea zăpezii și a gheții la macazuri*(4) |
1; 2 |
12 |
| 17. |
Încuietori cu chei pentru controlul poziției macazurilor |
2 |
6; 12 |
| 18. |
Saboți de deraiere necentralizați |
2 |
6; 12 |
| 19. |
Tablouri cu știfturi pentru chei |
2 |
12 |
| 20. |
Tablouri mecanice cu chei |
2 |
6; 12 |
| 21. |
Dispozitive de manevrare și zăvorâre a macazurilor la instalații de centralizare electromecanică |
1/2; 1 |
6; 12 |
| 22. |
Cutii de macaz, fixătoare de macaz cu paralelogram și fixătoare de macaz cu cleme |
1/2 |
6; 12 |
| 23. |
Zăvoare de macaz |
1/2; 1 |
6; 12 |
| 24. |
Saboți de deraiere centralizați electromecanic |
1 |
6; 12 |
| 25. |
Semafoare, semnale mecanice și electrocuplaje de semnal |
1 |
6; 12 |
| 26. |
Felinare de semnal și macaz |
1 |
6 |
| 27. |
Barierele mecanice puse în dependență cu semnalele stației sau centralizate |
1 |
6 |
| 28. |
Transmisii mecanice |
1 |
6; 12 |
| 29. |
Compensatoare pentru transmisii din sârmă |
1 |
6; 12 |
| 30. |
Dispozitive de șină izolată din instalațiile CEM |
2 |
6; 12 |
| 31. |
Pedala cu mercur |
2 |
6 |
| 32. |
Aparate de comandă al instalațiilor de centralizare electromecanică și de asigurare cu încuietori cu chei și bloc |
1 |
6; 12 |
| 33. |
Aparate de manevră ale instalațiilor de centralizare electromecanică și de asigurare cu încuietori cu chei și bloc, |
1 |
6; 12 |
| 34. |
Câmpuri electrice de bloc*(5) |
1 |
6; 12 |
| 35. |
Inductoare de bloc*(5) |
1 |
6 |
| 36. |
Electroblocaje ale pârghiei de apăsare*(5) |
1 |
6; 12 |
| 37. |
Luminoscheme și pupitre de comandă la instalațiile de centralizare electromecanică și de asigurare cu încuietori cu chei*(5) |
1 |
12 |
| 38. |
Indicatoare, repere și balize |
2 |
12 |
Notă:1.Pentru lucrările cu două sau mai multe periodicități specificate în tabel, operațiile care se execută la fiecare periodicitate sunt precizate în fisele tehnice de întreținere. … 2.Programarea lucrărilor de întreținere tehnică la saboți de deraiere centralizați electrodinamic se face odată cu lucrările de întreținere tehnică la electromecanismele aferente. … 3.Programarea lucrărilor de întreținere tehnică preventivă la cutiile cu aparataj se face odată cu lucrările de întreținere tehnică preventivă la partea de instalație de care aparțin. … 4.Programarea lucrărilor de inspecție tehnică la instalațiile pentru îndepărtarea zăpezii și a gheții la macazuri se face în perioada 01.11 – 31.03. … 5.Programarea lucrărilor de inspecție tehnică și de întreținere tehnică preventivă la câmpurile electrice de bloc, inductoarele de bloc, electroblocajele pârghiilor de apăsare, luminoschemele și pupitrele de comandă, se face odată cu lucrările de inspecție tehnică și de întreținere tehnică preventivă la aparatele de comandă și de manevră de care aparțin. … 6.Echipamentul nespecificat se va verifica la termenele precizate în reglementări specifice aprobate de beneficiar. … Legendă periodicități:– 1/2 – bilunar (o dată la fiecare două săptămâni – fiecare săptămână de luni până duminică) … – 1 – lunar (o data pe lună calendaristică – se vor lua în considerare 28 de zile calendaristice) … – 2 – la două luni (o dată la fiecare două luni: ianuarie-februarie, martie-aprilie, mai-iunie, iulie-august, septembrie-octombrie, noiembrie-decembrie) … – 3 – la trei luni (o dată la fiecare trei luni: ianuarie-martie, aprilie-iunie, iulie-septembrie, octombrie-decembrie) … – 6 – la șase luni (o dată la fiecare șase luni: ianuarie-iunie, iulie-decembrie) … – 12 – anual (o dată la fiecare an calendaristic) … +
Anexa nr. 2
Periodicitatea verificării aparatajului și pieselor din instalațiile CCS-T
| Nr.crt. |
Denumirea aparatajului și a echipamentului |
Periodicitatea |
| 0 |
1 |
2 |
| 1. |
Relee neutrale fișă tip NF, NIF, NFT, NFL, relee TL, AR |
6 ani |
| 2. |
Relee neutrale fișă din grupurile pulsatoare de la instalațiile BAT și SAT, care nu sunt prevăzute cu comutație statică în circuitul de sarcină |
6 luni |
| 3. |
Relee neutrale fișă tip NIF din schemele de manevrare și control a electromecanismelor de macaz cu motor de curent alternativ trifazat, care nu sunt prevăzute cu comutație statică în circuitul de sarcină |
3 ani |
| 4. |
Relee combinate fișă tip KF, KFL, KAIF |
3 ani |
| 5. |
Relee cod fișă telefonic |
6 ani |
| 6. |
Relee inversoare PPI |
3 ani |
| 7. |
Blocuri funcționale cu relee |
3 ani |
| 8. |
Relee transmițătoare TR-2000B, TR 2000-C și TR – 3B |
6 luni |
| 9. |
Relee de cale de impulsuri tip IMVS-110 și IRS -1800 pentru alte tipuri de cdc decât C4-64 |
1 an |
| 10. |
Relee de cale de impulsuri tip IMVS-110 pentru c.d.c. tip C4-64 |
3 ani |
| 11. |
Relee de cale de impulsuri IVG |
6 ani |
| 12. |
Relee de cale de impulsuri PIC-1 |
3 ani |
| 13. |
Relee TR-3B pentru instalații BAT, SAT și din rama de alimentare CED |
3 ani |
| 14. |
Bloc test pentru instalații BAT, SAT |
6 ani |
| 15. |
Relee miniaturale și plăcuțe autostop |
3 ani |
| 16. |
Emițătoare de cod KPT |
1 an |
| 17. |
Transmițătoare de impulsuri MT, EP1 |
3 ani |
| 18. |
Celule și blocuri descifratoare |
1 an |
| 19. |
Convertoare statice tip fișă, emițătoare de cod EEC 10, contactoare statice |
3 ani |
| 20. |
Dispozitive (module) de avertizare optică și sonoră de la instalațiile BAT și SAT |
3 ani |
| 21. |
Alimentatoare pentru circuite de cale electronice |
1 an |
| 22. |
Modulele circuitelor de cale electronice (exceptând alimentatoarele) CN 75-6 și CS 24-6 |
3 ani |
| 23. |
Modulele circuitelor de cale electronice C 4-64 |
6 ani |
| 24. |
Deconector – reconector automat DRA |
3 ani |
| 25. |
Condensatoare electrolitice din exteriorul aparatajului |
3 ani |
| 26. |
Condensatoare electrolitice din instalațiile BAT și SAT |
1 an |
| 27. |
Invertoare statice și redresoare cu comanda analogică |
6 luni |
| 28. |
Invertoare statice și redresoare cu comanda digitală |
1 an |
NOTĂ: Aparatajul nespecificat se va verifica la termenele precizate în reglementări specifice aprobate de beneficiar. +
Anexa nr. 3
Intervalele maxime admise între două lucrări
succesive de mentenanță (inspecție tehnică, întreținere tehnică
preventivă, verificare aparataj), în
funcție de periodicitatea fiecărui tip de lucrare
| Nr. crt. |
Periodicitateastabilită |
Semnificația periodicității |
Intervalul maxim admis între două lucrări succesive |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
| 1. |
La 2 săptămâni(bilunar) |
O dată la fiecare două săptămâni (fiecare săptămână de luni până duminică) |
20 zile calendaristice |
| 2. |
Lunar |
O dată pe lună calendaristică (se vor lua în considerare 28 de zile calendaristice) |
35 zile calendaristice |
| 3. |
La două luni |
O dată la fiecare două luni (ianuarie-februarie, martie-aprilie, mai-iunie, iulie-august, septembrie-octombrie, noiembrie-decembrie) |
70 zile calendaristice |
| 4. |
Trimestrial |
O dată la fiecare trei luni (ianuarie-martie, aprilie-iunie, iulie-septembrie, octombrie-decembrie) |
105 zile calendaristice |
| 5. |
Bianual |
O dată la fiecare șase luni (ianuarie-iunie, iulie-decembrie) |
200 zile calendaristice |
| 6. |
Anual |
O dată la fiecare an calendaristic |
13 luni calendaristice |
| 7. |
La 2 ani |
O dată la fiecare doi ani calendaristici |
26 luni calendaristice |
| 8. |
La 3 ani |
O dată la fiecare trei ani calendaristici |
39 luni calendaristice |
| 9. |
La 4 ani |
O dată la fiecare patru ani calendaristici |
52 luni calendaristice |
| 10. |
La 5 ani |
O dată la fiecare cinci ani calendaristici |
65 luni calendaristice |
| 11. |
La 6 ani |
O dată la fiecare șase ani calendaristici |
78 luni calendaristice |
NOTĂ: Programarea cadru a lucrărilor de mentenanță se face pe baza periodicităților stabilite (col.1). Intervalele maxime admise (col.3) se iau în considerare numai pentru reprogramarea lucrărilor de mentenanță care, în cazuri justificate, nu au fost efectuate la periodicitățile stabilite.
+
Anexa nr. 4
Fișe de întreținere tehnică pentru instalațiile CCS-T de categoria ILegendă:– 1/2 – bilunar (o dată la fiecare două săptămâni – fiecare săptămână de luni până duminică) … – 1 – lunar (o data pe lună calendaristică) … – 2 – la două luni (o dată la fiecare două luni: ianuarie-februarie, martie-aprilie, mai-iunie, iulie-august, septembrie-octombrie, noiembrie-decembrie) … – 3 – la trei luni (o dată la fiecare trei luni: ianuarie-martie, aprilie-iunie, iulie-septembrie, octombrie-decembrie) … – 6 la șase luni (o dată la fiecare șase luni: ianuarie-iunie, iulie-decembrie) … – 12 – anual (o dată la fiecare an calendaristic) … – IT inspecție tehnică … – IP întreținere tehnică preventivă … – PIF – punere în funcțiune (cu X sunt marcate operațiile care se efectuează la PIF) …
Fișa nr. 1. Semnale luminoase cu sursă de lumină cu lămpi electrice sau LED
| Nrcrt |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
|
A. VERIFICĂRI DE ANSAMBLU |
|
|
|
|
| 1. |
Se verifică stratul de vopsea și protecție la coroziune. |
|
|
|
X |
| 2. |
Se verifică dacă indicațiile corespund Regulamentului de semnalizare și proiectului tehnic, pentru toate parcursurile comandate. |
|
|
|
X |
| 3. |
Se verifică dacă în cazul ocupării accidentale a unei secțiuni izolate din parcurs, precum și a celor fără gabarit, sau lipsa de control la unul din macazurile sau saboții ce intră în parcursul comandat, inclusiv macazurile de acoperire, precum și la deranjamentele de la SAT/BAT, conform proiectului tehnic, semnalele luminoase care comandă acel parcurs trec pe oprire. |
|
|
|
X |
| 4. |
Se verifică trecerea automată pe oprire și revenirea pe liber a semnalelor luminoase de intrare, de ieșire, de trecere și de parcurs. |
– să treacă în mod automat pe “oprire”, imediat ce trenul a intrat pe prima secțiune izolată din spatele semnalului;– să nu revină pe “liber” decât prin executarea unei noi comenzi cu excepția semnalelor de trecere și semnalelor trecute în regim de continuitate a blocului de linie automat, care revin pe "liber" după eliberarea secțiunii izolate din spatele semnalului. |
|
|
X |
| 5. |
Se verifică dacă semnalele prevestitoare luminoase trec pe indicația corespunzătoare semnalului luminos principal pe „oprire” imediat ce acesta a trecut pe ’’oprire”. |
– pe secțiile fără bloc de linie automat. |
|
|
X |
| 6. |
Se verifică dacă semnalele luminoase de manevră trec pe indicația de manevră interzisă în mod automat în condițiile stabilite de proiectul instalației. |
|
|
|
X |
| 7. |
Se verifică dacă punerea pe liber a semnalelor se face cu respectarea succesiunii operațiilor și realizarea zăvorârilor stabilite pentru tipul respectiv de instalație. |
|
|
|
X |
| 8. |
Se verifică amplasarea semnalelor luminoase. |
– trebuie să fie amplasate în dreptul joantei izolante, conform proiectului tehnic;– atunci când situația din teren nu permite amplasarea în dreptul joantei, se admite ca semnalele de manevră să fie amplasate înaintea joantei izolante cu maximum 0,5 m, iar semnalele de circulație cu maximum 2 m;– la semnalele de ieșire și de parcurs se admite ca amplasarea acestora să se facă înaintea joantei izolante, în scopul asigurării gabaritului și vizibilității semnalelor sau a drumului de alunecare de minim 50 m la liniile abătute, respectiv minim 100 m la liniile directe, măsurați de la marca reală de siguranță. |
|
|
X |
| 9. |
Se verifică indicațiile semnalului și ale repetitorului de pe aparatul de comandă, prin punerea consecutivă pe “liber“ a semnalului pentru toate indicațiile corespunzătoare parcursurilor la liniile la care este permisă circulația trenurilor. |
– indicațiile să corespundă cu Regulamentul de semnalizare și proiectul tehnic. |
|
12 |
X |
| 10. |
– indicatoarele de direcție trebuie să indice prin litere iluminate alb, direcția de mers a trenului. |
|
12 |
X |
| 11. |
– indicatoarele de linie să indice prin cifre iluminate verde, numărul liniei pentru care s-a executat parcursul. |
|
12 |
X |
| 12. |
– indicatorul “distanță până la semnalul următor mai mică de 700 m“ trebuie să afișeze o săgeată cu vârful în jos iluminată alb, care trebuie să apară în același timp cu indicația de viteză redusă (două unități luminoase de culoare galbenă la semnalizarea cu două trepte de viteză, respectiv o unitate luminoasă de culoare galbenă și viteza redusă afișată de indicatorul luminos de viteză la semnalizarea luminoasă cu trepte multiple de viteză). |
|
12 |
X |
| 13. |
– indicatorul luminos pentru semnalizarea ieșirii trenurilor pe linia din stânga a căii duble trebuie să afișeze o dungă oblică iluminată alb, orientată de la stânga-sus spre dreapta-jos. |
|
12 |
X |
| 14. |
– indicatorul luminos de viteză trebuie să indice prin cifre iluminate alb, viteza maximă de circulație a trenului permisă la semnal afișând viteza de circulație redusă permisă după semnal, în zeci de km/h. |
|
12 |
X |
| 15. |
– indicatorul luminos prevestitor de viteză trebuie să indice prin cifre iluminate galben, viteza maximă de circulație a trenului permisă la semnalul următor, afișând viteza de circulație redusă permisă în zeci de km/h după semnalul următor. |
|
12 |
X |
| 16. |
Se verifică să nu se poată pune pe liber semnalul dacă indicatorul “distanță până la semnalul următor mai mică de 700 m“ nu se aprinde. |
|
|
12 |
X |
| 17. |
Se verifică trecerea pe oprire a semnalului dacă indicatorul “distanță până la semnalul următor mai mică de 700 m“ se stinge. |
|
|
12 |
X |
| 18. |
Se verifică concordanța intre indicația semnalului repetitor și indicația semnalului a cărui indicație o repetă. |
|
|
12 |
X |
| 19. |
Se verifică să nu se poată pune pe liber semnalul dacă indicatorul luminos pentru semnalizarea ieșirii trenurilor pe linia din stânga a căii duble nu se aprinde. |
|
|
12 |
X |
| 20. |
Se verifică trecerea pe oprire a semnalului dacă indicatorul luminos pentru semnalizarea ieșirii trenurilor pe linia din stânga a căii duble se stinge. |
|
|
12 |
X |
| 21. |
Se verifică să nu se poată pune pe liber semnalul dacă indicatorul luminos de viteză nu se aprinde. |
|
|
12 |
X |
| 22. |
Se verifică trecerea pe oprire a semnalului dacă indicatorul luminos de viteză se stinge. |
|
|
12 |
X |
| 23. |
Se verifică să nu se poată pune pe liber semnalul de intrare, de ieșire, de parcurs și de ramificație dacă indicatorul luminos prevestitor de viteză de la semnal nu se aprinde. |
|
|
12 |
X |
| 24. |
Se verifică trecerea pe oprire a semnalului de intrare, de ieșire, de parcurs și de ramificație dacă indicatorul luminos prevestitor de viteză de la semnal se stinge. |
|
|
12 |
X |
| 25. |
Se verifică dacă semnalul prevestitor afișează indicația corespunzătoare indicației de „oprire” a semnalului pe care îl prevestește dacă indicatorul luminos prevestitor de viteză nu se aprinde. |
|
|
12 |
X |
| 26. |
Se verifică dacă semnalul prevestitor afișează indicația corespunzătoare indicației de „oprire” a semnalului pe care îl prevestește dacă indicatorul luminos prevestitor de viteză se stinge. |
|
|
12 |
X |
| 27. |
Se măsoară tensiunea reziduală la releul de foc. |
– se măsoară numai la instalații CED;– măsurarea se va face atât cu scoaterea lămpii electricesau întreruperea sursei de lumină LED, cât și cu scoaterea firului din primarul transformatorului de foc, cu asigurarea automenținerii comenzii la semnal;– tensiunea reziduală trebuie să fie mai mică de 2,3V pentru relee cu bobinele legate în serie și de 1,15V pentru relee cu bobinele legate în paralel;– după măsurători se vor aduce schemele electrice în situația inițială și se va verifica anularea comenzii la scoaterea lămpii electrice sau întreruperea sursei de lumină LED. |
|
12 |
X |
| 28. |
Se măsoară curentul de mers în gol al transformatorului de foc. |
– se măsoară numai la instalații CED cu semnalul alimentat în regim de zi;– curentul de mers în gol trebuie să fie mai mic de 11,5 mA la frecvența de 50 Hz și mai mic de 8 mA la frecvența de 75 Hz;– măsurarea se face la bornele transformatorului;– la înlocuirea transformatoarelor de foc se execută măsurarea tensiunii reziduale la releul de foc și a curentului de mers în gol și se verifică anularea comenzii la scoaterea lămpii electrice sau întreruperea sursei de lumină LED. |
|
12 |
X |
| 29. |
Se verifică trecerea semnalului pe indicația “oprire“ la întreruperea sursei de lumină de la o indicație permisivă. |
– cu excepția semnalelor de trecere ale blocului de linie automat și a semnalelor prevestitoare ale semnalelor luminoase;– prin scoaterea lămpii electrice sau întreruperea sursei de lumină LED. |
|
12 |
X |
| 30. |
Se verifică trecerea semnalului pe o indicație restrictivă la întreruperea sursei de lumină de la o indicație permisivă . |
– numai la semnalele de trecere ale blocului de linie automat și semnalele prevestitoare ale semnalelor luminoase;– prin scoaterea lămpii electrice sau întreruperea sursei de lumină LED. |
|
12 |
X |
| 31. |
Se verifică trecerea pe filamentul de rezervă la întreruperea filamentului principal. |
– pentru semnalele cu lămpi electrice cu două filamente. |
|
12 |
X |
| 32. |
Se verifică semnalizarea pe aparatul de comandă a arderii filamentului principal al lămpii electrice. |
– pentru semnalele din stații echipate cu lămpi electrice cu două filamente. |
|
12 |
X |
| 33. |
Se măsoară și se verifică gabaritul semnalului față de liniile adiacente. |
– se repetă în toate cazurile de modificare a geometriei liniilor. |
|
12 |
X |
| 34. |
Se verifică dacă părțile componente ale semnalului și fixarea acestora sunt în stare bună. |
|
|
12 |
X |
|
B. PANOURI SI UNITATI LUMINOASE |
|
|
|
|
| 35. |
Se șterg și se curăță unitățile optice luminoase, indicatoarele panourile semnalelor repetitoare luminoase la exterior. |
– în zonele poluate și în timpul iernii curățarea se face ori de câte ori este necesar. |
|
12 |
X |
| 36. |
Se verifică starea duliilor/conectorilor de la unitățile optice luminoase/indicatoarele/semnalele repetitoare luminoase precum și starea cablajului. |
– fără scoaterea lămpii electrice;– cablajul să nu aibă izolația degradată;– se înlocuiesc cablajele, regletele, duliile degradate. |
|
12 |
X |
| 37. |
Se verifică duliile tip Ba-20d și legăturile la bornele acestora. |
– partea cu profil pătrat a bornelor de legătură să nu iasă din ghidajul duliei;– diametrul exterior al papucilor și ochiurilor cablajului să nu fie mai mare decât cel admis și să nu permită atingerea cu borna vecină. |
|
12 |
X |
| 38. |
Se verifică vizibilitatea de pe teren la toate unitățile luminoase, indicatoarele și semnalele repetitoare luminoase. |
– sistemul optic al unităților luminoase trebuie să fie focalizat și orientat și să prezinte suprafață luminoasă strălucitoare uniformă, în toată zona de transparență a lentilei exterioare;– indicatoarele și panourile semnalelor repetitoare luminoase să fie bine orientate, să nu aibă lămpi electrice sau elemente de afișaj defecte;– sursele de lumină se înlocuiesc la defectare; după înlocuirea surselor de lumină se verifică în mod obligatoriu vizibilitatea semnalului. |
|
12 |
X |
| 39. |
Se verifică fixarea și orientarea unităților luminoase, panourilor cu unități luminoase, indicatoarelor și a panourilor semnalelor repetitoare luminoase. |
– să fie bine fixate;– se strâng buloanele slăbite. |
|
12 |
X |
| 40. |
Se măsoară tensiunea la sursele de lumină ale unităților luminoase, indicatoarelor și panourilor semnalelor repetitoare luminoase. |
– să nu depășească valoarea nominală prescrisă pentru sursa de lumină respectivă;– la lămpile cu incandescență se admite reducerea tensiunii cu maxim 10% față de valoarea nominală, cu condiția asigurării vizibilității;– se reglează dacă este necesar;– la lămpile cu incandescență cu două filamente se măsoară atât pe filamentul principal cât și pe filamentul de rezervă. |
|
12 |
X |
| 41. |
Se verifică și se curăță în interior unitățile luminoase, indicatoarele și panourile semnalelor repetitoare luminoase cu lămpi electrice. |
– se efectuează cu scoaterea tuturor lămpilor electrice;– se verifică duliile;– se curăță lentilele;– după înlocuirea lămpilor electrice se verifică în mod obligatoriu vizibilitatea semnalului;– la înlocuirea unor părți din sistemul optic, se va face reglarea acestui ansamblu și se va verifica în mod obligatoriu vizibilitatea indicațiilor semnalului. |
|
12 |
X |
| 42. |
Se verifică integritatea, etanșeitatea și sistemul de închidere al unităților luminoase, indicatoarelor și panourilor semnalelor repetitoare luminoase. |
– să fie în stare bună. |
|
12 |
X |
|
C. CATARG |
|
|
|
|
| 43. |
Se verifică aspectul și dimensiunile reperului și inscripției semnalului. |
– să fie conform reglementărilor specifice. |
|
|
X |
| 44. |
Se verifică aspectul și dimensiunile simbolurilor indicatoarelor luminoase și ale semnalelor repetitoare. |
– să fie conform reglementărilor specifice. |
|
|
X |
| 45. |
Se verifică starea și fixarea catargului și a scării la fundațiilede beton. |
– existența capacului la catarg;– să nu fie deformate;– piulițele buloanelor să fie strânse. |
|
12 |
X |
| 46. |
Se curăță inscripția caracteristică și reperul semnalului. |
– în zonele poluate și în timpul iernii curățarea se face ori de câte ori este necesar. |
|
12 |
|
| 47. |
Se verifică legăturile la șină, fixarea acestora și interstițiile de scânteiere. |
– numai pentru semnale pe linie electrificată;– să fie montate cu partea izolantă în jos;– să fie conectate prin vergele de oțel cu diametrul de minim 10 mm, conexiuni flexibile de cupru cu secțiunea de minim 50mmp sau de oțel cu secțiunea de minim 75 mmp;– prinderile la semnal și la șină sau la BJ să fie bine strânse. |
|
12 |
X |
| 48. |
Se măsoară rezistența de izolație a interstițiilor de scânteiere. |
– numai pentru semnale pe linie electrificată;– rezistența de izolație în stare demontată trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
|
D. CUTII CU APARATAJ DE SEMNAL ȘI CUTII DE JONCȚIUNE |
|
|
|
|
| 49. |
Se verifică cutia de joncțiune și cutiile cu aparataj aferente semnalului. |
– verificarea se face conform fișei de întreținere tehnică pentru cutii cu aparataj;– capetele de cablu să fie fixate;– să nu fie deteriorate;– să fie etanșe;– masa izolantă să nu fie scursă;– pe linie electrificată, la semnalele cu catarg, legătura echipotențială a armăturii cablului nu trebuie să atingă cutia de joncțiune metalică a semnalului. |
|
12 |
X |
| 50. |
Se verifică cutiile cu transformatoare de foc. |
– să fie fixate strîns pe catarg;– să nu fie deteriorate;– să fie etanșe; |
|
12 |
X |
| 51. |
Se verifică starea cablajului circuitelor de la unitățileluminoase si indicatoarele luminoase. |
– să fie fixate pe borne;– izolația firelor și tubul de protecție să nu fie degradate. |
|
12 |
X |
| 52. |
Se măsoară rezistența de izolație a conductoarelor din cablu aferente circuitelor semnalului. |
– se măsoară rezistența de izolație față de masă și între fire cu deconectare;– rezistenta de izolație trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 53. |
Se măsoară rezistența de izolație a conductoarelor din circuitele de la unitătile luminoase si indicatoarele luminoase. |
– se măsoară între fire și față de masă;– rezistenta de izolație trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
Fișa nr. 2. Electromecanisme de macaz și sabot
| Nr. |
Crt.
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
ÎP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
|
A. VERIFICĂRI LA SCHIMBĂTORUL DE CALE |
|
|
|
|
| 1. |
Se verifică nelipirea vârfului acului de contraac, cu formarea intre ele a unui spațiu liber de 4 mm sau mai mare |
Se verifică înainte de începerea lucrărilor de ÎP(personal de mentenanță L + personal de mentenanță CCS-T) |
|
6; 12 |
X |
| 2. |
Se verifică să nu existe știrbirea acului prin care se creează pericolul urcării buzei bandajului pe șină și în toate cazurile de știrbire pe o lungime mai mare de 200 mm pentru macazurile montate pe liniile de primire- expediere și 400 mm pentru macazurile montate pe restul liniilor |
Se verifică înainte de începerea lucrărilor de ÎP(personal de mentenanță L + personal de mentenanță CCS-T) |
|
6; 12 |
X |
| 3. |
Se verifică nivelul acului să nu fie mai jos decât al contraacului cu 2 mm și mai mult pe porțiunea unde distanța dintre fețele laterale de rulare ale acului și contraacului de care este lipit este de 50 mm sau mai mare |
Se verifică înainte de începerea lucrărilor de ÎP(personal de mentenanță L + personal de mentenanță CCS-T) |
|
6; 12 |
X |
| 4. |
Se verifică uzura verticală a contraacelor să nu fie mai mare de 6 mm pe liniile de primire și expediere ale trenurilor și de 8 mm pe celelalte linii din stație |
Se verifică înainte de începerea lucrărilor de ÎP(personal de mentenanță L + personal de mentenanță CCS-T) |
|
6; 12 |
X |
| 5. |
Se verifică să nu existe fisură vizibilă sau ruptură la ac sau contraac |
Se verifică înainte de începerea lucrărilor de ÎP(personal de mentenanță L + personal de mentenanță CCS-T) |
|
6; 12 |
X |
| 6. |
Se verifică să nu existe deformații ale contraacului care nu asigură lipirea acului de contraac |
Se verifică înainte de începerea lucrărilor de ÎP(personal de mentenanță L + personal de mentenanță CCS-T) |
|
6; 12 |
X |
| 7. |
Se verifică să nu existe ruptura la eclisele de la călcâiul acelor |
Se verifică înainte de începerea lucrărilor de ÎP(personal de mentenanță L + personal de mentenanță CCS-T) |
|
6; 12 |
X |
| 8. |
Se verifică să nu existe spații libere intre talpa acului și fața alunecătoarelor |
Se verifică înainte de începerea lucrărilor de ÎP(personal de mentenanță L + personal de mentenanță CCS-T) |
|
6; 12 |
X |
| 9. |
Se verifică să nu permită joc la călcâiul acelor mai mare de 2 mm atât în plan vertical cât și orizontal |
Se verifică înainte de începerea lucrărilor de ÎP(personal de mentenanță L + personal de mentenanță CCS-T) |
|
6; 12 |
X |
| 10. |
Se verifică deplasarea joantelor de la echer să nu fie mai mare de 20 mm |
Se verifică înainte de începerea lucrărilor de ÎP(personal de mentenanță L + personal de mentenanță CCS-T) |
|
6; 12 |
X |
| 11. |
Se verifică să nu fie depășite toleranțele admise față de ecartamentul de la vârful macazului stabilit pentru tipul de macaz respectiv |
Se verifică înainte de începerea lucrărilor de ÎP(personal de mentenanță L + personal de mentenanță CCS-T) |
|
6; 12 |
X |
| 12. |
Se verifică traversele din lemn pe care sunt montate electromecanismele de macaz să nu fie putrede sau crăpate |
Se verifică înainte de începerea lucrărilor de ÎP(personal de mentenanță L + personal de mentenanță CCS-T) |
|
6; 12 |
X |
| 13. |
Se verifică să fie asigurată scurgerea apelor |
Se verifică înainte de începerea lucrărilor de ÎP(personal de mentenanță L + personal de mentenanță CCS-T) |
|
6; 12 |
X |
|
B. VERIFICĂRI DE ANSAMBLU |
|
|
|
|
| 14. |
Se verifică să fie montarea electromecanismului. |
– să fie de tipul prevăzut în proiectul tehnic;– să fie montat conform normelor și instrucțiunilor specifice. |
|
|
X |
| 15. |
Se verifică părțile componente vizibile ale electromecanismului |
– să fie în stare bună. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 16. |
Se verifică să asigure efectuarea curselor de manevrare și zăvorâre a macazului sau sabotului. |
– cursa de manevrare pentru electromecanisme tip EM1, EM2: 154 ±3 mm;– cursa de manevrare pentru electromecanisme tip EM4, WSSB, EM5, EM5R: 220 ± 3 mm. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 17. |
Se verifică să nu permită zăvorârea macazului în cazul în care între acul lipit și contraacul său este o distanță de 4 mm sau mai mare, măsurată în dreptul axei barei/barelor de acționare, conexiune sau tracțiune, după caz, a acelor macazului sau a fixătorului |
– cu corp calibrat de 4 mm;– nu se aplică la electromecanisme de sabot. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 18. |
Se verifică să nu permită obținerea controlului la macaz în cazul în care între acul lipit și contraacul său există un joc de 4 mm sau mai mare, măsurat în dreptul barei de acționare. |
– cu corp calibrat de 4 mm;– nu se aplică la electromecanisme de sabot. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 19. |
Se verifică să asigure îndepărtarea acului dezlipit de contraacul său la o distanță reglementată în documentația tehnică a tipului de aparat de cale sau prevăzută în reglementările specifice |
– se aplică pentru macazurile fără fixător ;– nu se aplică la electromecanisme de sabot. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 20. |
Se verifică să asigure în pozițiile finale ale acelor macazului lipirea și fixarea acului de contraac, iar acul lipit să nu preseze de contraac. |
– să permită înzăvorârea cu corp calibrat de 1,5 mm;– nu se aplică la electromecanisme de sabot. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 21. |
Se verifică fixarea electromecanismului. |
– electromecanismul să fie bine fixat pe suport sau pe traversă;– suportul să fie bine fixat;– șuruburile de fixare să fie strânse și asigurate contra auto desurubării. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 22. |
Se verifică asigurarea la toate bolțurile de la barele de acționare, barele de conexiune, barele de control și la indicatorul pentru poziția macazului. |
– trebuie să fie asigurate cu sârmă sau șplinturi de oțel cu diametrul de 4 mm; la barele de control și la indicatorul de poziție asigurarea se poate face și cu sârmă sau șplinturi de oțel cu diametrul de 3 mm;– nu se aplica la electromecanisme de sabot. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 23. |
Se verifică cutia și capacul de închidere, garnitura de etanșare, precum și dispozitivul de închidere al cutiei electromecanismului. |
– să fie în stare bună;– capacul să nu poată fi deschis decât cu cheia destinată acestui scop;– în starea încuiat capacul să nu poată fi ridicat;– orificiile de introducere a cheii și manivelei să fie obturate;– interiorul cutiei să fie curat si uscat;– orificiile pentru ventilație și drenaj să nu fie obturate. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 24. |
Se verifică starea și fixarea capacului de protecție a liniarelor de acționare si control. |
– să nu fie deteriorat;– să fie bine fixat. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 25. |
Se verifică barele de acționare și control. |
– să nu prezinte fisuri vizibile;– se reglează dacă este necesar.– nu se admite repararea barelor prin sudură;– găurile să nu prezinte uzuri mai mari de 1 mm;– să nu atingă balastul sau traversele;– se ung bolțurile;– jocul bolțurilor să nu depășească 1 mm. |
|
6; 12 |
X |
| 26. |
Se verifică acționarea locală cu dispozitive specifice fiecărui tip de electromecanism. |
– după întreruperea circuitului electric de acționare, dispozitivele specifice fiecărui tip de electromecanism trebuie să intre ușor în lăcașul prevăzut pentru introducerea lor și să permită manevrarea;– după introducerea dispozitivului specific fiecărui tip de electromecanism, circuitul electric șă rămână întrerupt. |
|
6; 12 |
X |
| 27. |
Se verifică inscripția electromecanismului. |
– să fie lizibilă și în concordanță cu inscripția corespondentă de la aparatul de comandă. |
|
6; 12 |
X |
| 28. |
Se măsoară forța de acționare. |
– EM 1, EM 2 : ≤1200 N– EM 5 : ≤2000 N– EM 5R : ≤4000 N– EM 4, WSSB : ≤4500 N– nu se aplică la electromecanisme de sabot |
|
12 |
X |
| 29. |
Se măsoară forța de fricțiune. |
-EM 1,EM2 : 1200÷-1700N– EM 5 : 2000÷2500 N– EM 5R : 4000÷4500 N– EM 4, WSSB : 5400÷6600 N |
|
12 |
X |
| 30. |
Se măsoară forța de talonare. |
– numai pentru tipul EM 4 și WSSB– EM 4, WSSB : 4500÷5400 N– nu se aplică la electromecanisme de sabot |
|
12 |
X |
| 31. |
Se măsoară forța remanentă. |
– EM 5, EM 5R : ≤1200 N– EM 4, WSSB : ≤800 N– nu se aplică la electromecanisme de sabot |
|
12 |
X |
|
C. VERIFICĂRI LA INTERIORUL ELECTROMECANISMELOR DE MACAZ SAU SABOT |
|
|
|
|
| 32. |
Se verifică liniarele de acționare și control. |
– să fie curate, unse și să nu prezinte urme de coroziune. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 33. |
Se verifică cablajul interior al electromecanismului. |
– să nu aibă izolația degradată;– să fie etichetat;– să fie fixat cu cleme izolante pe suporți. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 34. |
Se măsoară rezistența de izolație între fire și față de masă a conductoarelor din cablu din circuitul de manevrare și control al electromecanismelor de macaz și sabot, inclusiv între electromecanismele conjugate și între electromecanism și detectorul de poziție a acelor, după caz. |
– la IT se măsoară rezistența de izolație față de masă, fără deconectare;– la IP se măsoară rezistența de izolație față de masă și între fire, cu deconectare;– rezistența de izolație trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 35. |
Se verifică acționarea electromecanismului. |
– trebuie să funcționeze fără șocuri, zgomote anormale sau pocnituri. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 36. |
Se verifică contactele autocomutatoarelor. |
– la EM1, EM2, EM5, EM5R, EM4, WSSB> să stabilească corect circuitele electrice pentru ambele poziții;> contactele să nu fie deplasate și să nu aibă fisuri;> contactele fisurate sau uzate se înlocuiesc iar cele afumate se curăță.– numai la EM1, EM2, EM5, EM5R> intrarea contactelor cuțit între lamelele de contact cu cel puțin 10 mm;> sabotul contactelor cuțit nu trebuie să lovească suporții cu contactele fixe. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 37. |
Se măsoară tensiunea în curent continuu la bornele releului KM și se verifică starea armăturii releelor KMP, KMM și KM (neutrale) atunci când se scot siguranțele din circuitul de control, pentru ambele poziții ale macazului. |
– tensiunea continuă trebuie să fie zero iar armăturile releelor KMP, KMM și KM (neutrale) căzute. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 38. |
Se măsoară rezistențele de 400 ohmi. |
– se măsoară după întreruperea contactului cuțit;– valoarea echivalentă a celor două rezistențe conectate în paralel trebuie să fie 200 ohmi. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 39. |
Se verifică existența și integritatea sigiliului de la capacul blocului de contacte. |
– numai la EM4 și WSSB. |
1;2;3 |
6 |
X |
| 40. |
Se verifică deplasarea barelor și liniarelor de control. |
– contactele comutatorului trebuie să nu stabilească circuitul electric de control când distanța dintre ac și contraac, măsurată în dreptul barei de acționare, este de 4 mm sau mai mare;– nu se aplică la electromecanisme de sabot. |
|
6; 12 |
X |
| 41. |
Se verifică periile colectoare. |
– trebuie să calce tot timpul pe suprafața anume destinată a colectorului;– să gliseze ușor în suporturi, fără să vină în contact cu inelul colectorului. |
|
6; 12 |
X |
| 42. |
Se verifică existența unsorii la roțile dințate și la gresoare. |
– se verifică vizual. |
|
6; 12 |
X |
| 43. |
Se măsoară rezistența de izolație a echipamentului electric interior a electromecanismului (cablaj, motor, comutator, conectori, întreruptor). |
– se măsoară față de masă;– să fie minim 2 MΩ. |
|
6; 12 |
X |
| 44. |
Se verifică ambreiajul de fricțiune. |
– se curăță la exterior și la interior;– se verifică starea discurilor de fricțiune, a penelor de antrenare și a resortului de strângere; |
|
6; 12 |
X |
| 45. |
Se verifică starea releului KM atunci când în locul celulei redresoare se conectează la circuitul de linie electromotorul de macaz. |
– numai la EM1, EM2, EM5, EM5R, EM4, WSSB cu schemă pe două fire> releul KM trebuie să nu se atragă sau să aibă tendință de atragere;> se efectuează numai la EMM cu motor de curent continuu și schemă pe două fire;> se efectuează prin rotirea motorului cu manivela, lamelă cu lamelă. |
|
6; 12 |
X |
| 46. |
Se verifică controlul macazului, când se deconectează celula redresoare pentru ambele poziții ale macazului. |
– trebuie să se producă pierderea controlului macazului. |
|
6; 12 |
X |
| 47. |
Se curăță complet electromecanismul. |
– interiorul să fie uscat și curat. |
|
6; 12 |
X |
| 48. |
Se verifică angrenarea liniarelor de control în cazul simulării ruperii barelor de control. |
– la EM5/EM5R 2010 – prin intermediul piesei de antrenare fixată pe liniarul ”IS”;– la EM4, WSSB – prin intermediul plăcuțelor de angrenare a liniarelor de control montate fiecare liniar. |
|
6; 12 |
X |
| 49. |
Se verifică distanța între lamelele de contact și cilindrul de contact de la autocomutator, atunci când liniarele de acționare și control și acele macazului sunt într-o poziție, iar autocomutatorul este în cealaltă poziție. |
– numai la EM4 și WSSB> distanța trebuie să fie de minim 2 mm;> aducerea în neconcordanță a acelor macazului și a liniarelor electromecanismului cu poziția autocomutatorului se face pentru această verificare prin scoaterea penei de fixare a roții dințate Z 6. |
|
6 |
X |
| 50. |
Se verifică distanța între lamelele de contact și lamelele de sprijin. |
numai la EM4 și WSSBtrebuie să fie de minim 1 mm. |
|
6 |
X |
| 51. |
Se măsoară tensiunea la bornele motorului electromecanismului aflat pe fricțiune. |
– tensiunea trebuie să fie minim:> ≥ 100 Vcc pentru EM 1, EM 2;> 90÷110 Vcc pentru EM 5; EM5R> ≥ 110 pentru EM4, WSSB. |
|
12 |
X |
| 52. |
Se verifică tensiunea la bornele releelor KM, pentru ambele poziții ale macazului. |
– se măsoară tensiunea în curent continuu, care trebuie să fie 11 – 15 Vcc. |
|
12 |
X |
| 53. |
Se verifică starea condensatoarelor din circuitul de control al electromecanismului. |
– se măsoară tensiunea în curent alternativ la bornele acestora, care trebuie să fie 19 – 22 Vca. |
|
12 |
X |
| 54. |
Se verifică șuruburile și clemele din interiorul electromecanismului. |
– să fie strânse;– să fie asigurate corespunzător (dacă sunt prevăzute cu dispozitive de asigurare). |
|
12 |
X |
| 55. |
Se introduc/completează recipient cu substanțe pentru controlul umidității (anticondens). |
– în perioada noiembrie-martie. |
1 |
|
|
|
D. VERIFICĂRI LA EXTERIORULELECTROMECANISMELOR DE MACAZ SAU SABOT |
|
|
|
|
| 56. |
Se verifică stratul de vopsea și protecție la coroziune. |
|
|
|
X |
| 57. |
Se verifică tubul de protecție al cablului/cablajului dintre electromecanism și cutia de aparataj aferentă, |
– să fie fixat cu colier pe ștuțul electromecanismului de macaz;– să nu fie deteriorat. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 58. |
Se verifică dacă la funcționarea electromecanismelor de macaz prin cuplajul de fricțiune. |
– motorul trebuie să își continue rotația pentru o scurtă perioadă de timp. |
1;2;3 |
6; 12 |
X |
| 59. |
Se verifică fixarea excentricului de reglare a barelor. |
– numai la EMM tip EM 1, EM 2, EM 4, WSSB, EM 5, EM5R |
|
6; 12 |
X |
| 60. |
Se verifică fixarea barelor reglabile. |
– piulița de fixare să fie strânsă și asigurată contra deșurubării;– zonele filetate să fie curățate și unse. |
|
6; 12 |
X |
| 61. |
Se verifică cutia de aparataj aferentă electromecanismului. |
– verificarea se face conform fișei de întreținere tehnică pentru cutii de aparataj. |
|
12 |
X |
|
E. VERIFICĂRI LA MΩTORUL DE CURENT CONTINUU EFECTUATE ÎN ATELIER |
Numai la EMM tip EM 1, EM 2, EM 4, WSSB, EM 5, EM5R |
|
|
|
| 62. |
Se curăță praful de grafit de pe rotor și din interiorul statorului |
|
|
36 |
|
| 63. |
Se verifică și se recondiționează colectorul. |
– colectorul să fie curățat pe toată lungimea și să nu prezinte șanțuri pe suprafața lamelelor;– colectorul se recondiționează prin strunjire, dacă este cazul. |
|
36 |
|
| 64. |
Se verifică existența canalelor între toate lamelele de cupru ale colectorului. |
– canalele să aibă o adâncime de 0,5÷1mm. |
|
36 |
|
| 65. |
Se măsoară rezistența electrică a înfășurării rotorului și statorului. |
– să fie cea prescrisă pentru tipul respectiv de motor;– măsurătoarea se efectuează învârtind manual rotorul, lamelă cu lamelă. |
|
36 |
|
| 66. |
Se verifică periile colectoare. |
– să preseze tot timpul pe suprafața lamelelor colectorului;– să nu vină în contact cu inelul colectorului;– să gliseze ușor în suporturi;– periile uzate se înlocuiesc. |
|
36 |
|
| 67. |
Se verifică să nu existe arcuri electrice anormale între colector și perii în timpul funcționării electromotorului. |
|
|
36 |
|
| 68. |
Se verifică rulmenții electromotorului. |
– să nu aibă jocuri longitudinale sau transversale;– se curăță și se gresează. |
|
36 |
|
| 69. |
Se verifică starea lipiturilor firelor pe lamelele colectorului. |
– să nu prezinte semne de dezlipire. |
|
36 |
|
| 70. |
Se verifică fixarea bobinajului rotorului și a firelor de legătură la lamelele colectorului. |
|
|
36 |
|
| 71. |
Se verifică fixarea bobinelor statorice, starea acestora și a firelor de legătură. |
|
|
36 |
|
| 72. |
Se măsoară rezistența de izolație a bobinajului. |
– să fie mai mare de 2 Mohmi |
|
36 |
|
| 73. |
Se măsoară rezistența de izolație a conectorilor circuitului între ele și față de masă. |
– să fie mai mare de 2 Mohmi |
|
36 |
|
Notă: La electromecanismele macazurilor eclisate mentenanță se efectuează pe baza reglementărilor specifice proprii.
Fișa nr. 3. Saboți de deraiere centralizați electrodinamic
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică montarea sabotului pe linie. |
– să fie de tipul constructiv corespunzător tipului de șină pe care este montat;– să fie la minim 10 m față de marca de siguranță și în dependență cu macazul care dă acces la linia la care este montat; cu aprobarea conducerii SRCF poate fi la o distanță mai mică, care se verifică conform proiectului tehnic;– în cazul când această linie face funcția de linie de evitare, sabotul se montează la distanța prevăzută în proiect, fără să fie în dependență cu macazul de acces;– în poziția de închidere (așezat pe șină), să nu permită ieșirea materialului rulant de pe liniile pe care sunt montați;– în poziția răsturnată, sabotul să nu intre cu nici o parte în gabaritul de liberă trecere;– în caz de deraiere, materialul rulant să nu închidă liniile sau marca liniilor de circulație vecine;– să fie prevăzuți cu indicator, care să dea indicații asupra poziției lor. |
Odată cu EMM aferent |
Odată cu EMM aferent |
X |
| 2. |
Se verifică sabotul să fie în dependență cu semnalele de manevră care permit accesul pe linia pe care este montat. |
|
X |
| 3. |
Se verifică modul de fixare al sabotului la șină. |
– să nu se poată demonta când sunt în poziția așezat pe șină. |
X |
| 4. |
Se verifică gabaritul sabotului în poziția răsturnat de pe șină. |
– sabotul să nu intre cu nici o parte în gabaritul de liberă trecere. |
X |
| 5. |
Se verifică să fie prevăzuți cu bare de control. |
|
X |
| 6. |
Se verifică starea indicatorului pentru poziția sabotului centralizat |
– numai la instalațiile CED-CR;– să fie bine fixat pe ax;– materialele reflectorizante să nu fie deteriorate. |
X |
| 7. |
Se verifică placa de deraiere a sabotului. |
– în poziție așezat pe șină să nu poată fi ridicată cu mai mult de 30 mm față de ciuperca șinei;– să se sprijine pe șină și pe placa frontală;– să se sprijine pe plăcile tirfoanelor astfel ca la atacarea sabotului să nu fie distruse suporturile de fixare. |
|
|
X |
| 8. |
Se verifică toate axele, buloanele și bolțurile de la barele de acționare, control și de la bara de legătură cu indicatorul pentru poziția sabotului. |
– să fie asigurate cu sârmă sau șplinturi de oțel cu diametrul de 4 mm; la barele de control și indicator ale electromecanismelor asigurarea se poate face cu sârmă sau șplinturi de oțel cu diametrul de 3 mm. |
|
|
X |
| 9. |
Se verifică uzura axului sabotului. |
– să nu depășească 1,5 mm. |
|
|
X |
| 10. |
Se verifică piulițele buloanelor de prindere la talpa șinei să fie asigurate contra deșurubării. |
|
|
|
X |
| 11. |
Se strâng șuruburile slăbite, se curata si se ung axele și buloanele. |
|
|
|
X |
| 12. |
Se verifică reglajul barei de acționare și se reglează dacă este necesar. |
– la așezarea sabotului pe linie, cât și la ridicarea lui, placa de deraiere să execute cursa întreagă. |
|
|
X |
| 13. |
Se verifică reglajul barei de control și se reglează dacă este necesar. |
– să nu permită obținerea controlului pentru poziția "așezat pe șină" dacă între placa de derariere a sabotului și ciuperca șinei există o distanță de 30 mm sau mai mare |
|
|
X |
Fișa nr. 4. Circuite de cale
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică amplasarea corectă a joantelor izolante la secțiuni izolate de macaz. |
– joanta izolantă se amplasează la 6 m de la marca de siguranță spre călcâiul macazului;– măsurătorile se fac și după ce au intervenit modificări în dispozitivul de linii sau în cazul înlocuirii aparatelor de cale. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică dacă pe lungimea unui circuit de cale neramificat sunt cel mult de trei bobine de joantă, una dintre acestea având rol de protecție. |
– bobina de joantă suplimentară nu trebuie să fie la o distanță mai mică de 200 m față de joantele de la capetele circuitului de cale. |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică legarea fiderului de întoarcere al substațiilor de tracțiune. |
– trebuie să fie legat la priza mediană a bobinei de joantă de la capătul circuitului de cale. |
|
|
X |
| 4. |
Se verifică protecția împotriva străpungerii joantelor izolante precum și împotriva ruperii funiei de schimbare a polarității de la secțiunile de macazuri. |
– se simulează prin șuntarea joantelor izolante, respectiv prin desfacerea funiei de polaritate. |
|
|
X |
| 5. |
Se verifică și se completează conexiunile de la joantele neizolante. |
– conexiunile trebuie să fie constituite din două sârme de oțel galvanizat cu diametrul de 4 mm, fixate la șină cu broșe de alamă sau oțel protejat împotriva coroziunii;– joantele neizolante de pe ramificațiile fără recepție proprie trebuie să fie vopsite cu vopsea de culoare roșie. |
2 |
12 |
X |
| 6. |
Se verifică rostul de dilatație și starea profilelor izolante la joante izolante. |
– verificarea se face vizual. |
2 |
12 |
X |
| 7. |
Se verifică la joantele izolante ca eclisele și buloanele acestora să nu atingă de alte piese de prindere a șinei. |
– verificarea se face vizual. |
2 |
12 |
X |
| 8. |
Se verifică neatingerea dintre dalele pasajelor de la treceri la nivel și șinele căii. |
– verificarea se face vizual. |
2 |
12 |
X |
| 9. |
Se verifică starea conexiunilor flexibile dintre cutiile cu aparataj și șină. |
– conexiunile flexibile să fie bine fixate astfel încât să nu se atingă între ele și nici de eclisele metalice ale joantelor izolante lipite;– conexiunile flexibile să nu prezinte mai mult deaproximativ 20% din fire distruse;– bolțurile să fie bine fixate la șină. |
2 |
12 |
X |
| 10. |
Se verifică starea conexiunilor flexibile dintre bobina de joantă și șină. |
– conexiunile flexibile să nu aibă izolația deteriorată și să fie așezate corespunzător;– conexiunile flexibile să fie bine fixate la bornele bobinei de joantă și la bolțurile din șină;– bolțurile să fie bine strânse la șină și asigurate împotriva slăbirii. |
2 |
12 |
X |
| 11. |
Se verifică conectarea interstițiilor de scânteiere la BJ respectiv la șină. |
– să fie montate cu partea izolantă în jos;– să fie conectate prin sârmă de oțel cu diametrul de minim 10 mm;– prinderile la șină și la BJ să fie bine strânse. |
2 |
12 |
X |
| 12. |
Se verifică neatingerea între carcasa BJ și bornele acesteia. |
– se verifică vizual, la BJ cu carcasă metalică. |
2 |
12 |
X |
| 13. |
Se verifică starea conexiunilor flexibile de schimbare a polarității la macazuri și de continuitate a returului curentului de tracțiune la circuitele monofilare. |
– conexiunile flexibile să nu aibă izolația deteriorată și să fie așezate corespunzător și să fie bine fixate la bolțuri;– bolțurile să fie bine strânse la șină și asigurate împotriva slăbirii. |
2 |
12 |
X |
| 14. |
Se măsoară parametri electrici ai circuitului de cale cu consemnarea acestora în fișele de măsurători specifice. |
– măsurătorile electrice se vor executa obligatoriu și după ce s-au efectuat lucrări la infrastructura căii;– dacă tensiunile măsurate la recepție sunt mai mari sau mai mici decât valorile prescrise, se va căuta cauza care le provoacă și se va înlătura. |
2 |
12 |
X |
| 15. |
Se măsoară tensiunea între fiecare șină și mediana BJ la bobinele de joantă montate pentru legarea la șină a podurilor metalice. |
– valorile măsurate trebuie să fie aproximativ egale, cu o diferență maximă admisă de 5%, care se determină cu formulaDif=2*(U1-U2)/(U1+U2)*100, unde:> Dif – diferență maximă admisă;> U1 – tensiunea măsurată între șina 1 și mediana BJ;U2 – tensiunea măsurată între șina 2 și mediana BJ; |
2 |
12 |
X |
| 16. |
Se verifică funcționarea și starea contactelor la releele electromagnetice transmițătoare, la emițătoarele de cod mecanice, la releele electromagnetice de cale de impulsuri. |
– se verifică vizual;– nu trebuie să fie uzate, afumate sau să aibă depuneri de material. |
2 |
12 |
X |
| 17. |
Se verifică dezexcitarea releului de cale și se măsoară valoarea tensiunii la bornele releului de cale/bornele releului de cale de impulsuri/intrarea în decodificator sau receptorul de cale, la aplicarea șuntului de 0,06Ω:– la emisie– la toate ramificațiile fără recepție proprie– la ramificațiile cu recepție proprie– pe toată lungimea circuitului, din 50 în 50 de metri, la circuitele de cale monofilare de pe linii electrificate. |
– la circuitele de cale cu alimentare permanentă, la releul de cale, în orice situație, valoarea tensiunilor sau a curenților trebuie să fie de cel mult 90% din tensiunea de cădere sigură a releului; – la circuitele de cale cu alimentare în impulsuri la releul de cale de impulsuri, în orice situație, valoarea tensiunilor sau curenților trebuie să fie cel mult 90% din tensiunea sau curentul de neatragere sigură;– la circuitele de cale electronice, tensiunea la intrare în decodificator și la intrare în receptorul de cale trebuie să fie de cel mult 90% din tensiunea de vârf normată, pentru șuntare. |
2 |
12 |
X |
| 18. |
Se verifică dezexcitarea releului de cale și se măsoară valoarea tensiunii la borne la scoaterea siguranței din circuitul de alimentare. |
– pentru CDC pe linie neelectrificată tensiunea măsurată la bornele releului de cale trebuie să fie egală cu zero;– pentru CDC pe linie electrificată tensiunea măsurată la bornele releului de cale în impulsuri trebuie să fie de cel mult 50% din tensiunea de cădere;– tensiunea măsurată la intrarea în receptor sau decodificator trebuie să fie cel mult 50% din tensiunea minimă de prag;– se verifică semnalizarea corectă la aparatul (postul) de comandă a stării de liber și ocupat a circuitului de cale. |
2 |
12 |
X |
| 19. |
Se măsoară rezistența de izolație la circuit recepție releu. |
– la IT se măsoară rezistența de izolație față de masă– fără deconectare;– la IP se măsoară rezistența de izolație față de masă și între fire cu deconectare;– rezistența de izolație trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
2 |
12 |
X |
| 20. |
Se scoate din priză releul IVG și se rotește de 6-8 ori în jurul axei de fixare cu 180 de grade in interval de aproximativ 30 secunde și se reintroduce în priză. |
– operația se execută fără șocuri mecanice pentru evitarea spargerii tubului de sticlă cu mercur. |
6 |
|
|
| 21. |
Se verifică cutiile cu aparataj. |
– verificarea se face conform fișei de întreținere tehnică pentru cutii cu aparataj. |
|
12 |
X |
| 22. |
Se verifică funcționarea corectă a contactoarelor statice. |
– se efectuează prin măsurarea tensiunilor la ieșire în stare comandată și necomandată. |
|
12 |
X |
| 23. |
Se măsoară rezistența de izolație a cablului dintre cutia cu aparataj /dulapul de aparataj și BJ. |
– se măsoară rezistența de izolație față de masă și între fire;– rezistența de izolație trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 24. |
Se verifică introducerea cablului în cutia de joncțiune a BJ și conectarea la bornele acesteia. |
– să fie fixat;– să nu fie deteriorat. |
|
12 |
X |
| 25. |
Se verifică starea tubului de protecție a cablajului dintre cutia cu aparataj și cutia de joncțiune a BJ. |
– să fie fixat;– să nu fie deteriorat. |
|
12 |
X |
| 26. |
Se măsoară asimetria la BJ provocată de tracțiunea electrică. |
– coeficientul de asimetrie al curenților în cele două șine ale unui circuit de cale terminat cu bobină de joantă, trebuie să fie mai mic de:> 5% la circuitele tip CN-75-6 și CS-24-6;> 10% la circuitele în două secvențe;> 15% la circuitele tip C-4-64,determinat cu formulaCa=2*(Is1-Is2)/(Is1+Is2)*100, unde:> Ca – coeficient de asimetrie;> Is1 – curentul măsurat prin șina 1;> Is2 – curentul măsurat prin șina 2. |
|
12 |
X |
| 27. |
Se măsoară rezistența de izolație a BJ. |
– se măsoară rezistența de izolație a înfășurărilor BJ față de părțile metalice accesibile ale carcasei; în plus, la BJ duble se măsoară rezistența de izolație și între înfășurările secundare ale celor două BJ.– rezistența de izolație minimă trebuie să fie de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 28. |
Se măsoară rezistența de izolație a interstițiilor de scânteiere. |
– rezistența de izolație în stare demontată trebuie să fie mai mare de 10 MΩ;– măsurarea se face la tensiunea de cel mult 250V. |
|
12 |
X |
| 29. |
Se măsoară rezistența de izolație la joantele izolante. |
– în exploatare se măsoară rezistența de izolație între eclisă și fiecare capăt de șină care trebuie să fie mai mare de 20 Ω;– la joantele izolante lipite, înainte de montare, se măsoară rezistența de izolație între capetele de șină și între eclisă și fiecare capăt de șină, care trebuie să fie mai mare de 500 Ω; măsurătoarea se va face cu joanta în stare uscată și izolată față de pământ. |
|
12 |
X |
| 30. |
Se măsoară tensiunea între fiecare șină și tablierul metalic al podurilor. |
– tensiunile măsurate trebuie să fie aproximativ egale. |
|
12 |
X |
| 31. |
Se verifică fixarea BJ. |
– să fie fixate pe suport, respectiv pe traversă la BJ duble. |
|
12 |
X |
| 32. |
Se verifică să nu existe apă în cuva bobinei de joantă. |
– prin deșurubarea treptată a bușonului de golire de la partea inferioară a cuvei. |
|
12 |
X |
| 33. |
Se verifică/se completează nivelul de ulei în BJ. |
– nivelul uleiului din cuva trebuie să corespundă liniei roșii indicatoare și să depășească cu 1 cm miezul bobinelor. |
|
12 |
X |
| 34. |
Se verifică fixarea și neatingerea înfășurărilor BJ. |
– verificarea se face vizual și cu voltmetru. |
|
12 |
X |
| 35. |
Se verifică alternarea polarității între două circuite vecine pentru CDC pe linie neelectrificată. |
– verificarea acestei condiții presupune efectuarea acestei operații succesiv din capăt în capăt de stație. Se șuntează una dintre joante și se măsoară tensiunea pe cealaltă joantă. Dacă tensiunea măsurată este suma tensiunilor măsurate la fiecare circuit de cale la joanta de separație se consideră că este asigurată alternarea polarităților în circuitul de cale. |
|
12 |
X |
| 36. |
Se măsoară rezistența de izolație a balastului. |
– măsurătorile electrice se vor executa obligatoriu și după ce s-au efectuat lucrări la infrastructura căii;– rezistența de balast minimă este de 1 Ω x Km pentru traverse de beton și de 1,5 Ω x Km pentru traverse de lemn. |
|
12 |
X |
Fișa nr. 5. Instalații de alimentare cu energie electrică
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
|
A. TABLOURI DE INTRARE ȘI DISTRIBUȚIE -TID |
|
|
|
|
| 1. |
Se verifică TID-ul să corespundă proiectului tehnic. |
|
|
|
X |
| 2. |
Se curăță de praf cablajul și aparatajul. |
|
1 |
12 |
X |
| 3. |
Se verifică strângerea pe borne a conductorilor. |
|
1 |
12 |
X |
| 4. |
Se verifică încălzirea conductorilor și aparatajului. |
– se verifică organoleptic. |
1 |
12 |
X |
| 5. |
Se verifică starea aparatajului și a cablajului. |
– siguranțele să fie calibrate să fie în stare bună;aparatele de măsură să fie în stare bună, să aibă marcată valoarea normală a indicației și să aibă evaluarea conformității metrologice în termen, conform reglementărilor specifice;– cablajul să fie în stare bună, așezat pe suporți izolanți sau canal de susținere și să nu aibă izolația deteriorată;– întrerupătoarele și comutatoarele să nu fie deteriorate. |
1 |
12 |
X |
| 6. |
Se măsoară tensiunea și curenții cu aparatul de bord ale TID- ului. |
|
1 |
12 |
X |
| 7. |
Se măsoară rezistența de izolație a cablajului. |
– rezistența de izolație trebuie să fie mai mare de 2MΩ. |
|
|
X |
| 8. |
Se verifică funcționarea întrerupătoarelor și comutatoarelor. |
– se fac probe de deconectare/reconectare. |
|
12 |
X |
| 9. |
Se verifică conexiunea la priza de pământ. |
– să nu fie deteriorată;– să fie bine fixată. |
1 |
12 |
X |
| 10. |
Se verifică fixarea capacelor și a plaselor de protecție. |
|
1 |
12 |
X |
|
B. BATERIILE DE ACUMULATOARE |
|
|
|
|
| 11. |
Se verifică starea sălii de baterii. |
– pereții să fie vopsiți cu vopsea în ulei;pardoseala să fie uscată;– să fie asigurată ventilația corespunzător tipului de baterie. |
|
|
X |
| 12. |
Se măsoară capacitatea bateriei de acumulatoare. |
-se execută conform instrucțiunilor producătorului pentru tipul de baterie respectiv. |
|
|
X |
| 13. |
Se verifică dacă bateriile de acumulatoare asigurăcontinuitatea alimentării instalației. |
– să asigure continuitatea alimentării timp de minim 2 ore;– se întrerupe descărcarea bateriei dacă:> tensiunea pe un element a atins pragul minim admis pentru tipul de baterie respectiv;> instalația semnalizează un deranjament cauzat de funcționarea instalației pe bateriei de acumulatoare;– se măsoară tensiunea pe baterie și pe fiecare element din 30 în 30 minute, pe durata descărcării;– se măsoară densitatea electrolitului, la elementele care nu sunt capsulate. |
2 |
12 |
X |
| 14. |
Se măsoară tensiunea bateriei în regim de tampon. |
– se măsoară tensiunea pe baterie și pe fiecare element; valorile măsurate trebuie să fie corespunzătoare cu cele precizate de producător pentru tipul de baterie respectiv. |
2 |
12 |
X |
| 15. |
Se verifică elementele bateriei, nivelul electrolitului. |
– se verifică așezarea elementelor pe stativ;– se curăță și se șterg elementele;– se completează electrolitul cu apă distilată conform specificațiilor producătorului;– se verifică încălzirea elementelor bateriei;– se verifică dopurile de recombinare (unde există) care nu trebuie să fie înfundate și se curăță, dacă este cazul;– se verifică starea elementelor, care nu trebuie să prezinte degajări intense de gaze;– la elementele transparente se urmărește ca plăcile să nu fie curbate. |
2 |
12 |
X |
| 16. |
Se curăță și se ung cu vaselină bornele elementelor bateriei. |
– se verifică strângerea pe borne a conexiunilor electrice la elemente. |
2 |
12 |
X |
| 17. |
Se măsoară rezistența de izolație a bateriei. |
– trebuie să fie mai mare de 2MΩ. |
2 |
12 |
X |
| 18. |
Se verifică curentul de încărcare al bateriei în regim de tampon. |
– să fie mai mic decât cel precizat de producător pentru tipul de baterie respectiv. |
|
12 |
X |
| 19. |
Se verifică stativele bateriei. |
– să fie protejate contra mișcărilor seismice și să fieașezate pe suporți izolanți;– se curăță și se șterg suporții izolanți. |
|
12 |
X |
|
C. REDRESORI ȘI INVERTORI |
|
|
|
|
| 20. |
Se verifică funcționarea invertorilor și redresorilor de bază și de rezervă, cu măsurarea principalilor parametri. |
– se verifică comutarea automată de pe invertorul de bază pe invertorul de rezervă;– se execută de personalul laboratorului specializat. |
|
6 |
X |
| 21. |
Se măsoară frecvența tensiunii furnizată de invertorii de bază și de rezervă. |
– se execută de personalul laboratorului specializat. |
|
6 |
X |
| 22. |
Se verifică semnalizarea corectă pe aparatul de comandă a funcționării redresorilor și invertorilor de bază și de rezervă. |
– aparatajul să fie cel prevăzut în documentația tehnică și să nu prezinte urme de supraîncălzire peste limita admisă;– se execută de personalul laboratorului specializat. |
|
6 |
X |
| 23. |
Se verifică starea cablajelor redresorilor si invertorilor. |
– cablajul să fie fixat corespunzător– cablajul să nu se încălzească peste limitele prescrise;– să nu aibă izolația deteriorată;– se execută de personalul laboratorului specializat. |
|
6 |
X |
| 24. |
Se verifică siguranțele de pe invertori și redresori. |
– să fie calibrate;– să nu se încălzească anormal; se verifică organoleptic;– se execută de personalul laboratorului specializat. |
|
6 |
X |
| 25. |
Se măsoară rezistența de izolație a cablajului invertorilor și redresorilor. |
– trebuie să fie mai mare de 2MΩ în stare deconectată;– se execută de personalul laboratorului specializat. |
|
6 |
X |
|
D. SURSE DE ALIMENTARE, RAMA DE ALIMENTARE |
|
|
|
|
| 26. |
Se măsoară tensiunile surselor de alimentare. |
– conform fișelor de măsurători specifice tipurilor de instalații stabilite. |
1 |
12 |
X |
| 27. |
Se măsoară rezistența de izolație a surselor de alimentare conectate. |
– să fie mai mare de 1000 Ω/V, în funcție de tensiunea furnizată. |
1 |
12 |
X |
| 28. |
Se măsoară tensiunea de alimentare ale releelor de supraveghere a surselor ( AA, AM, A1÷A4, SR, S, etc.). |
– să fie conform proiectului sau tipului releului. |
|
12 |
X |
| 29. |
Se verifică starea siguranțelor. |
– să fie calibrate;– să nu se încălzească anormal; – se verifică organoleptic;– se înlocuiesc cele fără geam sau cu geamul spart, fără sigilii de control, corodate etc. |
|
12 |
X |
Fișa nr. 6. Rețele de cabluri
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică adâncimea de pozare a cablurilor în săpătură. |
– să fie de minim 0,8 m pentru cablurile de semnalizare și energie electrică |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică subtraversările. |
– să fie realizate în tuburi de protecție cu cameră de tragere la cel puțin unul din capete, la o adâncime de minim 1,5 m de la nivelul superior al traversei și mai jos cu minim 0,8 m de orice element al terasamentului. |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică amplasarea dispozitivelor avertizoare pentru cablurile în săpătură. |
– să fie amplasate deasupra cablurilor, la distanța de 2530 cm, colorate albastru. |
|
|
X |
| 4. |
Se verifică introducerea în clădiri a cablurilor și pozarea acestora. |
– verificare vizuală;– să fie este separată de alte cabluri, cu excepția cablurilor de telecomunicații. |
|
|
X |
| 5. |
Se verifică etichetarea cablurilor. |
– în canal: se verifică vizual existența și integritatea etichetelor, înainte ca lucrările să devină ascunse. |
|
|
X |
| – la capetele de cablu:> se verifică vizuală a existența și integritatea etichetelor;> se înlocuiesc etichetele degradate; |
|
12 |
X |
| 6. |
Se verifică pozarea pe pereți a cablurilor. |
– verificare vizuală;– să fie protejate cu apărători metalice iar trecerile de cabluri dintr-o cameră în alta să fie obturate cu materiale ignifuge;– dacă este cazul, se reface ignifugarea prin metode specifice. |
|
12 |
X |
| 7. |
Se verifică marcarea prin repere a traseului cablurilor îngropate, astfel încât să poată fi identificat ușor. |
– verificare vizuală;– traseul cablurilor îngropate să fie marcat la suprafață prin repere din beton în toate punctele în care se schimbă caracteristicile traseelor, precum și la fiecare 100 m în aliniament, la fiecare 50 m în curbe precum și în alte puncte singulare ale traseului, astfel încât să poată fi identificat ușor;– se repară, se vopsesc și se completează reperele de cablu. |
|
12 |
X |
| 8. |
Se verifică starea canalelor de cabluri și a dispozitivelor de protecție la trecerea peste poduri. |
– verificare vizuală;– se înlocuiesc dalele degradate sau cele care lipsesc;să fie în stare bună, cu capacele complete și așezate corespunzător;– dispozitivele de protecție la trecerea peste poduri să fie complete, în stare bună și bine fixate;– se verifică și se refac tuburile sau canalele de protecție la trecerea peste poduri, tuneluri, etc.. |
|
12 |
X |
| 9. |
Se măsoară rezistența de izolație față de masă a tuturor conductoarelor și între conductoare. |
– măsurarea se face fără deconectarea de pe borne; la conductoarele utilizate măsurarea între conductoare se face între conductoarele de rezervă respectiv între conductoarele de rezervă și celelalte conductoare utilizate din cablu;– cu ocazia lucrărilor de întreținere tehnică preventivă a fiecărui element de instalație se execută măsurarea cu deconectare pentru conductoarele aferente circuitelor elementului respectiv.– valoarea minimă admisa este de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 10. |
Se verifică protecția cablurilor de pe linie electrificată. |
– să fie realizată conform proiectului și normativului de protecție;– armăturile cablurilor să fie conectate la borna de împământare a cutiilor de aparataj sau a dulapurilor. |
|
12 |
X |
| 11. |
Capetele cablurilor de exterior să fie realizate conform normativelor specifice. |
– verificare vizuală;– legăturile la pământ și de continuitate să fie bine fixate;– capetele de cablu se refac cu ocazia unor lucrări programate sau a remedierii cablurilor defecte. |
|
12 |
X |
Notă:1.Lucrările de reparare la cablurile exterioare trebuie să fie terminate înainte de scăderea temperaturii sub 0°C. … 2.După măsurătorile cu deconectarea firelor de la borne, se face obligatoriu proba de concordanță între stările din teren și semnalizările corespunzătoare pe aparatul de comandă ale elementului de instalație afectat de deconectarea conductoarelor/cablului. … 3.Lucrările de întreținere tehnică și de reparare la cablurile instalațiilor CCS-T se execută numai cu scoaterea conductoarelor cablului de sub tensiune. Nu se vor începe lucrările până când conducătorul acestora nu va controla personal că scoaterea de sub tensiune s-a făcut pe întregul cablu și s-au luat toate măsurile de protecție a muncii pentru a nu fi repus sub tensiune de persoane neautorizate. … 4.Pentru identificarea conductoarelor în cablurile instalațiilor CCS-T, se interzice utilizarea cămășii, armăturii sau a pământului, ca retur al circuitului de identificare. Ca retur se va utiliza numai un conductor din cablu. … 5.Lucrările la circuitele instalațiilor CCS-T care funcționează cu tensiuni mai mari de 110 V vor fi executate numai cu scoaterea de sub tensiune a acestor circuite. Scoaterea de sub tensiune și cuplarea din nou a tensiunii se vor face la dispoziția conducătorului lucrării, personal. Lucrările la circuitele releelor sau la părțile electrice cu tensiune de până la 110 V pot fi executate cu instalația sub tensiune. în acest caz se va lucra cu mănuși electroizolante, cu scule bine izolate și sub supravegherea altei persoane. … 6.Când se lucrează la cablul supus unei inducții periculoase, cămașa cablului nu va fi tăiată înainte de a se stabili o legătură metalică de mică rezistență între cele două porțiuni ale cămășii metalice care vor fi separate prin tăietură. în cazul cablurilor armate se va proceda la fel și pentru armătură. Pentru restul lucrărilor se va alege, după împrejurări, una dintre metodele următoare:– izolarea completă în raport cu pământul; … – izolarea în raport cu conductoarele periculoase; … – legarea generală la pământ. … … 7.Valorile măsurătorilor electrice se vor consemna în fișele de măsurători ale fiecărui element de instalație alimentat prin circuitele din cablu care au fost măsurate. …
Fișa nr. 7. Coloana de manevră
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică contactele manetelor sau butoanelor din coloană. |
– se reglează dacă este cazul. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică trecerea de la manevrarea centrală la manevrarea locală și inves a macazurilor. |
– trebuie să se poată face numai cu macazurile în poziție normală și cu secțiunile izolate libere sau conform condițiilor din proiectul tehnic. |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică dacă la trecerea la manevrare locală a macazurilor, semnalele care comandă parcursuri incompatibile sunt blocate pe oprire. |
– se efectuează atât pentru semnale de circulație cât și de manevră. |
|
|
X |
| 4. |
Se verifică indicația semnalelor de manevră trecute la comanda locală. |
– semnalele trebuie să treacă pe indicația "liber", respectiv "oprire", conform condițiilor prevăzute în proiectul tehnic. |
|
|
X |
| 5. |
Se verifică manevrarea macazurilor de la coloană. |
– trebuie să se poată face numai de la butoanele sau manetele anume destinate. |
|
12 |
X |
| 6. |
Se verifică semnalizarea la comanda locală. |
– să fie semnalizată optic poziția macazurilor și pierderea controlului acestora. |
|
12 |
X |
| 7. |
Se verifică sistemul de închidere al capacelor coloanei. |
– să nu fie deteriorat;– să asigure etanșeitatea etanșeitatea. |
|
12 |
X |
| 8. |
Se verifică starea capacelor de acces ale coloanei și a sigiliului de control. |
– la verificarea stării generale a instalațiilor exterioare. |
|
12 |
X |
| 9. |
Se verifică regleta și cablajul din coloana de manevră. |
– verificarea se face vizual, observându-se starea fizică. |
|
12 |
X |
| 10. |
Se verifică starea manetelor sau butoanelor și etichetele cu inscripții din coloană. |
– manetele sau butoanele să se acționeze ușor;– manetele sau butoanele să asigure manevrarea și controlul macazurilor, conform proiectului tehnic;– indicatorii luminoși, manetele sau butoanele să fie prevăzute cu inscripții, conform proiectului tehnic. |
|
12 |
X |
| 11. |
Se verifică trecerea macazurilor de la manevrarea centrală la manevrarea locală. |
– trebuie să se poată face numai după darea consimțământului, conform condițiilor din proiectul tehnic. |
|
12 |
X |
| 12. |
Se verifică funcționarea sistemului de alertare (sirenă electrică)a agentului de la postul local. |
|
|
12 |
X |
| 13. |
Se verifică fixarea piciorului coloanei pe fundație. |
– se strâng și se gresează după caz buloanele de montaj. |
|
12 |
X |
| 14. |
Se măsoară rezistența de izolație a cablajului și aparatajului din coloană. |
– rezistența de izolație trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 15. |
Se măsoară rezistența de izolație a cablului dintre PC și CM. |
se măsoară între fire și față de masă cu deconectare;rezistența de izolație trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 16. |
Se verifică conectarea interstițiilor de scânteiere. |
– numai pentru CM pe linie electrificată> să fie montate cu partea izolantă în jos;> să fie conectate prin vergele de oțel cu diametrul de minim 10 mm, conexiuni flexibile de cupru cu secțiunea de minim 50mmp sau de oțel cu secțiunea de minim 75 mmp;> prinderile la coloană și la șină sau la BJ să fie bine strânse. |
|
12 |
X |
| 17. |
Se măsoară rezistența de izolație a interstițiilor de scânteiere. |
– numai pentru CM pe linie electrificată> rezistența de izolație în stare demontată trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
Fișa nr. 8. Masa de manevră
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică trecerea macazurilor de la manevrarea centrală la manevrarea locală. |
– trebuie să se poată face numai după darea consimțământului, conform condițiilor din proiectul tehnic. |
|
12 |
X |
| 2. |
Se verifică trecerea de la manevrarea centrală la manevrarea locală și inves a macazurilor. |
– trebuie să se poată face numai cu macazurile în poziție normală și cu secțiunile izolate libere sau conform condițiilor din proiectul tehnic. |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică dacă la trecerea la manevrare locală a macazurilor, semnalele care comandă parcursuri incompatibile sunt blocate pe oprire. |
– se efectuează atât pentru semnale de circulație cât și de manevră. |
|
|
X |
| 4. |
Se verifică indicația semnalelor de manevră trecute la comanda locală. |
– semnalele trebuie să treacă pe indicația "liber", respectiv "oprire", conform condițiilor prevăzute în proiectul tehnic. |
|
|
X |
| 5. |
Se verifică manevrarea și semnalizările macazurilor. |
– trebuie să se facă numai de la butoanele sau manetele anume destinate;– trebuie să semnalizeze optic poziția acestora și pierderea controlului. |
2 |
12 |
X |
| 6. |
Se verifică asigurarea și sigilarea capacelor aparatului de comandă al mesei de manevră. |
|
2 |
12 |
X |
| 7. |
Se verifică regletele și cablajul din masa de manevră. |
|
2 |
|
X |
| 8. |
Se verifică manetele sau butoanele, se verifică semnalizarea corespunzătoare a poziției macazurilor. |
|
|
12 |
X |
| 9. |
Se verifică funcționarea sistemului de telecomunicație cu postul central. |
|
|
12 |
X |
| 10. |
Se verifică funcționarea sistemului de alertare (sirenă electrică) a agentului de la postul local. |
|
|
12 |
X |
| 11. |
Se verifică butoanele și indicatoarele luminoase repetitoare ale semnalului de triere. |
|
|
12 |
X |
| 12. |
Se măsoară rezistența de izolație a cablajului și aparatajului. |
– rezistența de izolație trebuie să fie de minimum 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 13. |
Se măsoară rezistența de izolație a cablului dintre PC și MM. |
– rezistența de izolație trebuie să fie de minimum 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 14. |
Se verifică funcționarea soneriei de talonare și a butonului de întrerupere a acesteia. |
|
1 |
12 |
X |
| 15. |
Se verifică funcționarea butonului de anulare a controlului secțiunilor izolate (avarie secțiuni izolate). |
|
1 |
12 |
X |
| 16. |
Se verifică sigiliile de control ale butoanelor de întrerupere sonerie de talonare și de anulare control secțiuni izolate. |
|
1 |
12 |
X |
| 17. |
Se verifică funcționarea ampermetrului din circuitul de manevrare al macazurilor. |
|
1 |
12 |
X |
| 18. |
Se verifică funcționarea butoanelor de comandă a semnalelor de manevră și semnalizarea corespunzătoare a repetitoarelor de pe pupitru. |
|
|
12 |
X |
Fișa nr. 9. Prize de pământ
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică conductorul de legătură dintre clemă și electrozii prizei de pământ. |
– se curăță, se vopsește sau se înlocuiește acesta după caz. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică dacă bornele și conexiunile prezintă coroziuni. |
|
|
|
X |
| 3. |
Se verifică dacă priza de pământ corespunde proiectului tehnic. |
|
|
|
X |
| 4. |
Se verifică izolația conductorului colector. |
– să nu fie degradată. |
|
12 |
X |
| 5. |
Se verifică fixarea mecanică și neatingerea elementelor prizei de pământ (bornă, conductorul de legătură cu electrozii prizei de pământ) cu alte instalații din zonă. |
– se verifică vizual. |
|
12 |
X |
| 6. |
Se verifică, se curăță și se gresează bolțurile și piulițele de conectare ale clemei de legătură. |
|
|
12 |
X |
| 7. |
Se verifică clema de legătură dintre conductorul colector și priza de pământ. |
– să nu fie deteriorată;– se fie curățată. |
|
12 |
X |
| 8. |
Se măsoară rezistența de dispersie a prizei. |
– se execută de personalul laboratorului specializat;– se măsoară cu clema de conectare demontată;– valoarea măsurată trebuie să fie conform proiectului. |
|
12 |
X |
| 9. |
Se strâng piulițele de fixare ale conductorilor sau clemelor de legătură. |
|
|
12 |
X |
Fișa nr. 10. Dulapuri și cabine exterioare
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică starea dulapului, a fundației și a platformei din jurul dulapului și a dulapului. |
– fundația sa nu fie deteriorată;– dulapul să fie în stare bună;– să fie prevăzut, după caz, cu borne de împământare marcate cu semn convențional distinctiv și să fie legate la priza de pământ, conform proiectului tehnic;– să fie prevăzute cu încuietori și să permită sigilarea;– să fie prevăzute cu fante pentru ventilație cu posibilitate de obturare;– să asigure o etanșeitate corespunzătoare;– să fie inscripționat corespunzător funcției îndeplinite și normativelor de protecție specifice;– dulapul să fie corect fixat pe fundație (în poziție verticală) și piulițele de fixare să fie strânse; |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică starea cabinei exterioare. |
– să fie de tipul prevăzut în proiectul tehnic;– să fie montată conform proiectului tehnic; |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică montarea și fixarea aparatajului. |
– să fie montat conform proiectului tehnic;– să fie montat astfel încât să permită accesul facil la bornele de măsură sau de reglaj– să fie montat pe locul corespunzător;– să fie bine fixat iar bornele de conexiune să fie strânse. |
|
12 |
X |
| 4. |
Se verifică introducerea cablurilor. |
– starea și fixarea capetelor de cablu să fie corespunzătoare;– legăturile dintre ecranul cablului și conductorul colector al prizei de pământ să fie în stare bună;– cablurile să fie etichetate;– cablurile să fie protejate la introducerea în dulap, în tuburi de protecție pe o lungime de 500 mm;– capetele de cablu să nu aibă masa izolantă scursă. |
|
12 |
X |
| 5. |
Se verifică etichetarea și cablarea conductoarelor la capetele de cablu. |
– se verifică vizual. |
|
12 |
X |
| 6. |
Se verifică cablajul și conectorii din dulap. |
– cablajul și conectorii să fie etichetați și izolați față de masa dulapului; arborii de cablaj să fie fixați prin suporți izolanți;– conductoarele din cablaj să nu aibă izolația degradată;– conductoarele să fie bine fixate pe borne;– piulițele să fie bine strânse și asigurate contra deșurubării cu contrapiulițe sau alte sisteme;– rezistența de izolație a cablajului și conectorilor să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 7. |
Se verifică legarea la priza de pământ a bornei de împământare. |
– borna de împământare să fie marcată cu semn distinctiv (dacă este prevăzută în proiectul tehnic);– să fie bine fixată. |
|
12 |
X |
| 8. |
Se verifică protecția dulapului, specifică instalațiilor din vecinătatea liniei de contact. |
– numai pentru dulapuri pe linie electrificată> să fie conform normativelor de protecție pe linie electrificată. |
|
12 |
X |
| 9. |
Se verifică conectarea interstițiilor de scânteiere. |
– numai pentru dulapuri pe linie electrificată> să fie montate cu partea izolantă în jos;să fie conectate prin vergele de oțel cu diametrul de minim 10 mm, conexiuni flexibile de cupru cu secțiunea de minim 50mmp sau de oțel cu secțiunea de minim 75 mmp;> prinderile la dulap și la șină sau la BJ să fie bine strânse.. |
|
12 |
X |
| 10. |
Se măsoară rezistența de izolație a interstițiilor de scânteiere. |
– numai pentru dulapuri pe linie electrificată;– rezistența de izolație în stare demontată, trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 11. |
Se verifică siguranțele electrice. |
– să fie de tipul și valoarea prevăzută în proiectul tehnic;– să fie calibrate;– să fie în stare bună. |
|
12 |
X |
| 12. |
Se verifică tipul și termenul de verificare al aparatajului. |
– să fie de tipul prevăzut în proiectul tehnic;– să nu aibă termenul de verificare depășit;– să fie etichetat sau inscripționat conform funcției realizate și fișelor de montaj. |
|
12 |
X |
| 13. |
Se verifică existența și starea documentației și a compartimentului pentru păstrarea acesteia. |
|
|
12 |
X |
| 14. |
Se verifică sistemul de încuiere și sigilare. |
– se curăță și se ung elementele sistemului de închidere și încuiere. |
|
12 |
X |
| 15. |
Se verifică starea sistemului de ventilație-aerisire. |
– sitele de protecție să fie curate;– obturatoarele să fie în stare bună. |
|
12 |
X |
| 16. |
Se curăță dulapul la interior și exterior. |
|
|
12 |
X |
| 17. |
Se verifică etanșeitatea dulapului. |
– garniturile ușilor să fie în stare bună;– orificiile de introducere a cablurilor să fie obturate. |
|
12 |
X |
| 18. |
Se verifică inscripționarea dulapului. |
– să fie conform funcției dulapului și normativelor de protecție specifice. |
|
12 |
X |
| 19. |
Se măsoară tensiunea furnizată de sursele de alimentare din dulap. |
– conform fișelor de măsurători specifice. |
|
|
|
| 20. |
Se măsoară rezistența de izolație a surselor de alimentare din dulap față de masă. |
– fără deconectarea sarcinii;– să fie de minimum 1000 Ω/volt pentru valoarea maximă a tensiunii surselor. |
|
12 |
X |
Fișa nr. 11. Cutii cu aparataj, cutii pentru joncționarea
cablurilor, distribuitoare și repartitoare de cablu
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
|
A. VERIFICĂRI DE ANSAMBLU |
|
|
|
|
| 1. |
Se verifică starea cutiei și fixarea acesteia pe suport, starea garniturilor de etanșare. |
– cutia să fie în stare bună, să nu aibă fisuri;– cutia să fie fixată pe suport, șuruburile de fixare să fie strânse;– garniturile de etanșare să fie în stare bună;– inscripția cutiei sau distribuitorului să fie lizibilă. |
|
12 |
X |
| 2. |
Se verifică dispozitivul de încuiere sau asigurare. |
– să fie în stare bună; |
|
12 |
X |
| 3. |
Se verifică starea și fixarea conectorilor. |
– să nu fie deteriorați;– să fie fixați pe suport, șuruburile de fixare să fie strânse. |
|
12 |
X |
| 4. |
Se verifică fixarea conductoarelor în conectori și etichetarea acestora. |
– să fie fixate și asigurate contra slăbirii din cauza vibrațiilor;– se strâng șuruburile sau piulițele slăbite, dacă este cazul;– etichetele să fie lizibile. |
|
12 |
X |
| 5. |
Se măsoară rezistența de izolație a conectorilor. |
– rezistența de izolație față de masă să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
|
X |
| 6. |
Se verifică conexiunile la borna de împământare și legătura exterioară la priza de pământ, după caz. |
– conductoarele să fie bine fixate;– se strâng șuruburile sau piulițele slăbite dacă este cazul;– semnul convențional de împământare să fie vizibil. |
|
12 |
X |
| 7. |
Se verifică introducerea cablurilor. |
– să fie realizată conform normativului specific;– să fie asigurată etanșeitatea la introducerea în interiorul cutiei;– masa izolantă să fie în stare bună;– capul de cablu să fie etichetat. |
|
12 |
X |
|
B. CUTII CU APARATAJ |
|
|
|
|
| 8. |
Se verifică starea și fixarea aparatajului din interiorul cutiei. |
– să fie în stare bună;– aparatajul să nu fie supraîncălzit; se verifică organoleptic;– siguranțele să fie calibrate;– să fie bine fixat. |
|
12 |
X |
| 9. |
Se verifică vizual siguranțele. |
-să fie calibrate, de tipul și valoarea prevăzută în proiectul tehnic; – se înlocuiesc cele fără geam sau cu geamul spart, fără sigilii de control, corodate etc. |
|
12 |
X |
| 10. |
Se verifică vizual izolarea aparatajului față de masa cutiei. |
– elementele de izolare să fie în stare bună. |
|
12 |
X |
| 11. |
Se verifică starea cablajului. |
– izolația conductoarelor să nu fie degradată. |
|
12 |
X |
| 12. |
Se verifică starea capetelor de cablu. |
– masa izolantă să nu fie topită și scursă. |
|
12 |
X |
| 13. |
Se măsoară rezistența de izolație a aparatajului, a cablajului și a conectorilor. |
– se măsoară față de masă;– rezistența de izolație față de masă să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
Fișa nr. 12. Rame și dulapuri interioare cu aparataj
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică starea și fixarea ramei sau dulapului. |
– să fie în stare bună;– să fie fixate conform proiectului tehnic și normativelor specifice, șuruburile de fixare să fie bine strânse și asigurate contra autodeșurubării;– să fie protejate față de mișcările seismice;– inscripțiile să fie lizibile și conforme cu proiectul tehnic. |
|
12 |
X |
| 2. |
Se verifică starea și fixarea aparatajului de pe ramă sau din dulap, etichetarea prizelor și aparatajului. |
– să fie de tipul prevăzut în proiectul tehnic și etichetat;– să fie în stare bună și fixat corespunzător;– aparatajul care se verifică periodic trebuie să nu aibă termenul de verificare depășit, etichetele de verificare să fie vizibile și lizibile;– prizele de relee să fie etichetate conform proiectului tehnic;– se completează sau se refac etichetele dacă este cazul. |
|
12 |
X |
| 3. |
Se verifică vizual siguranțele. |
– să fie calibrate, de tipul și valoarea prevăzută în proiectul tehnic; – se înlocuiesc cele fără geam sau cu geamul spart, fără sigilii de control, corodate etc. |
|
12 |
X |
| 4. |
Se verifică legarea la priza de pământ. |
– conductorul să fie în stare bună și să fie strâns la borna de împământare;– semnul convențional distinctiv să fie vizibil. |
|
12 |
X |
| 5. |
Se verifică starea și fixarea cablajului. |
– să fie realizat conform proiectului tehnic, cu conductoare multifilare din cupru cu secțiunea de minim 0,5 mmp;– izolația conductoarelor din cablaj să fie în stare bună;– să fie susținut și protejat cu elemente izolante; se interzice matisarea arborilor;– să fie izolat față de masă. |
|
12 |
X |
| 6. |
Se măsoară rezistența de izolație a cablajului. |
– se măsoară:> față de masă;> prin sondaj la lucrările de întreținere tehnică preventivă;> tot cablajul, la punerea în funcțiune.– trebuie să fie minim 2 MΩ; |
|
12 |
X |
| 7. |
Se verifică starea și fixarea conectorilor. |
– să fie în stare bună;– să fie bine fixați. |
|
12 |
X |
| 8. |
Se verifică fixarea conductoarelor în conectori și etichetarea acestora. |
– să fie bine fixate și asigurate contra slăbirii din cauza vibrațiilor;– se strâng șuruburile sau piulițele slăbite dacă este cazul;– etichetele să fie lizibile. |
|
12 |
X |
| 9. |
Se măsoară rezistența de izolație a conectorilor. |
– să fie mai mare de 2 MD;– se măsoară:> prin sondaj la lucrările de întreținere tehnică preventivă.> toți conectorii, la punerea în funcțiune. |
|
12 |
X |
| 10. |
Se verifică starea și etichetarea capetelor de cablu. |
– să fie realizate conform normativelor specifice;– capul de cablu și conductoarele din cablu să fie cablate în formă de pieptene și etichetate;– conductoarele să fie izolate față de masă;– cablul să fie bine fixat pe suportul ramei sau dulapului;– masa izolantă să fie în stare bună; se înlocuiește sau se completează dacă este cazul. |
|
12 |
X |
| 11. |
Se verifică legarea armăturii și a ecranului cablurilor la priza de pământ. |
– să fie în stare bună și cositorită la conductorul colector. |
|
12 |
X |
| 12. |
Se verifică sistemul de închidere al dulapurilor. |
– închiderea ușilor să fie corespunzătoare;– garniturile de etanșare să fie în stare bună. |
|
12 |
X |
| 13. |
Se curăță de praf rama, dulapul, aparatajul și cablajul. |
– se face cu dispozitive sau materiale adecvate, care asigură izolarea electrică (aspirator, lavete, pensule cu fir moale, ș.a.);– în locații unde este necesar, curățirea se va face mai des. |
|
12 |
X |
| 14. |
Se verifică conexiunile la aparataj. |
– starea lipiturilor;– strângerea firelor pe borne, asigurarea contra deșurubării;– după înlocuirea releelor, obligatoriu se vor împinge contactele din spatele prizelor de releu;– se verifică distanța dintre fire/lipituri neizolate între ele și față de orice suprafață metalică apropiată; dacă distanța este mai mică de 3 mm, firul/lipitura se va izola individual cu tub electroizolant;– lucrările se vor executa cu deosebită atenție pentru a nu provoca deranjamente. |
|
12 |
X |
| 15. |
Se aranjează arborii de cablaj și conductoarele. |
|
|
12 |
X |
Fișa nr. 13. Aparatul de comandă CED
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică aspectul general al carcasei aparatului de comandă. |
– să corespundă proiectului tehnic. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică să permită comanda și controlul după caz a elementelor instalației. |
– să corespundă proiectului tehnic. |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică executarea comenzilor numai de la butoanele (manetele) anume destinate. |
– să corespundă proiectului tehnic. |
|
|
X |
| 4. |
Se verifică obținerea tuturor semnalizărilor pe aparatul de comandă. |
– să corespundă proiectului tehnic. |
|
|
X |
| 5. |
Se verifică concordanța dintre semnalizările de pe aparatul de comanda și situațiile din teren. |
– să corespundă situațiilor de pe teren. |
|
|
X |
| 6. |
Se verifică modul de realizare a cablajului. |
– să fie realizat conform proiectului tehnic, cu conductoare multifilare din cupru, cu secțiunea de minim 0,5 mmp. |
|
|
X |
| 7. |
Se verifică elementele de comandă și semnalizare. |
– să fie inscripționate conform proiectului tehnic;– să aibă culoarea și forma prevăzute în proiectul tehnic;– să fie fixate;– lămpile electrice se înlocuiesc la ardere;– butoanele prevăzute în Anexa 5 trebuie să fie sigilate. |
|
12 |
X |
| 8. |
Se curăță și se reglează contactele elementelor de comandă. |
– butoanele sau manetele cu contacte deteriorate se înlocuiesc. |
|
12 |
X |
| 9. |
Se verifică semnalizarea arderii filamentului lămpii electrice a focului roșu la semnalele de circulație și a filamentului lămpii electrice a focului albastru la semnalele de manevră. |
– se face în cadrul I.P. la semnalele de circulație, respectiv manevră. |
|
12 |
X |
| 10. |
Se verifică semnalizarea optică și acustică a pierderii controlului la macazuri. |
– semnalizarea optică trebuie să corespundă situației de pe teren;– acustic se verifică funcționalitatea soneriei de talonare și a butonului B.I.S. |
|
12 |
X |
| 11. |
Se verifică semnalizarea stării de liber sau ocupat a secțiunilor izolate. |
– se face prin sondaj la IP și la toate secțiunile la PIF. |
|
12 |
X |
| 12. |
Se verifică semnalizarea executării parcurselor și realizarea zăvorârilor. |
– se face prin sondaj la IP și la toate parcursurile la PIF. |
|
12 |
X |
| 13. |
Se verifică starea cablajului, a conexiunilor și a conectorilor. |
– cablajul sa fie fixat corespunzător și să nu aibă izolația degradată;– se verifică distanța dintre fire/lipituri neizolate între ele și față de orice suprafață metalică apropiată; dacă distanța este mai mică de 3 mm, firul/lipitura se va izola individual cu tub electroizolant;– conectorii sa fie fixați corespunzător și să fie etichetați. |
|
12 |
X |
| 14. |
Se verifică rezistența de izolație a cablajului, conectorilor și elementelor aparatului. |
– rezistența de izolație, fără deconectare, trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 15. |
Se verifică tensiunile de alimentare ale elementelor aparatului de comandă. |
– să fie conform proiectului. |
|
12 |
X |
| 16. |
Se verifică sistemul de închidere a capacelor la aparatul de comandă, pupitrul de despiedicare, manipulator, luminoschemă. |
– capacele să fie asigurate contra deschiderii și sigilate. |
|
12 |
X |
| 17. |
Se curăță aparatul de comandă în interior și în exterior. |
|
|
12 |
X |
Fișa nr. 14. Echipamente ale instalațiilor cu
relee pentru semnalizarea automată a trecerilor la nivel
| Nr.crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități(luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
|
A. VERIFICĂRI DE ANSAMBLU |
|
|
|
|
| 1. |
Se verifică amplasarea semnalelor de avertizare rutieră. |
– semibarierele trebuie să fie montate față de calea ferată astfel încât în poziția talonată, cumpăna semibarierei să nu intre în gabaritul de liberă trecere;– semibarierele trebuie să fie montate față de calea ferată astfel încât în poziția deschisă, cu semibariera talonată, să nu intre în zona de influență a liniei de contact;– semibariera în poziția orizontală trebuie să fie perpendiculară pe axul drumului la aproximativ 1 m de la nivelul solului;– în cazul în care spre trecerea la nivel converg mai multe drumuri sau nu este asigurată vizibilitatea în conformitate cu reglementările specifice se prevăd suplimentar pentru fiecare direcție câte două unități luminoase roșii rutiere, cu rol de presemnalizare sau o instalație de presemnalizare echipată numai cu două dispozitive cu lumină intermitentă galbenă, cu funcționare alternativă;– la trecerile la nivel cu mai multe benzi de circulație rutieră pe sens, dotate cu instalații de semnalizare automată fără semibariere, de regulă, trebuie să fie montate semnale de avertizare rutieră și pe partea stângă a sensului de mers, potrivit celor stabilite de organele în drept. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică amplasarea semnalelor de avarie. |
– numai la treceri la nivel din linie curentă> se amplasează la 50 m față de extremitatea cea mai apropiată a trecerii la nivel;> dacă acest lucru nu este posibil, semnalele de avarie se pot amplasa la o distanță mai mare, dar nu mai mult de 100 m.> pe distanțele dotate cu bloc de linie automat, dacă semnalul de trecere este amplasat la mai puțin de 500 m față de axa trecerii la nivel, acesta va prelua și funcția de semnal de avarie. |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică amplasarea inductoarelor. |
– pe liniile neînzestrate cu instalații de centralizare electrodinamică sau bloc de linie automat, precum și în toate cazurile în care nu se poate asigura acoperirea pasajului cu încă un semnal care să preceadă semnalul de avarie. |
|
|
X |
| 4. |
Se verifică timpul scurs de la declanșarea semnalizării de interzicere a circulației rutiere și până la sosirea trenului în pasaj. |
– trebuie să fie de minim 50 secunde și se recomandă să nu fie mai mare de 120 secunde și este dat de viteza pe secția de circulație și de lungimea secțiunilor de avertizare;– se verifică la modificarea vitezei de circulație pe secția de circulație respectivă. |
|
|
X |
| 5. |
Se verifică declanșarea și încetarea semnalizării de interzicere a circulației rutiere. |
– declanșarea semnalizării rutiere trebuie să se facă la intrarea trenului pe distanța de avertizare;– încetarea semnalizării rutiere trebuie să se facă numai după eliberarea completă de tren a trecerii al nivel. |
|
|
X |
| 6. |
Se verifică telecomanda și telecontrolul instalației pe pupitrul impiegatului din stația unde este semnalizată trecerea la nivel și pe pupitrul de comandă local. |
– să corespundă proiectului tehnic. |
|
|
X |
| 7. |
Se verifică să permită comanda și controlul după caz a elementelor instalației. |
– să corespundă proiectului tehnic. |
|
|
X |
| 8. |
Se verifică dependența dintre semnalele de circulație din stație și din linie curentă care comandă circulația trenurilor peste trecerea la nivel și instalația BAT/SAT. |
– se efectuează conform condițiilor din proiectul tehnic. |
|
|
X |
| 9. |
Se verifică obținerea tuturor semnalizărilor pe pupitru. |
– să corespundă proiectului tehnic. |
|
|
X |
| 10. |
Se verifică modul de realizare a cablajului. |
– conductorii să fie multifilari, cu secțiunea mai mare de 0,5 mmp. |
|
|
X |
| 11. |
Se verifică pupitrul de comandă locală. |
– se verifică și se reglează tensiunea de alimentare a lămpilor electrice de la pupitrul de comandă locală;– se verifică sigiliile de la butoane. |
1 |
12 |
X |
| 12. |
Se măsoară rezistența de izolație a cablului de dependență cu instalația de centralizare. |
– la IT se măsoară rezistența de izolație față de masă fără deconectare;– la IP se măsoară rezistența de izolație față de masă și între fire cu deconectare;– rezistența de izolație trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
1 |
12 |
X |
| 13. |
Se verifică bateriile de acumulatoare. |
– se execută operațiile prevăzute în fișa de întreținere tehnică instalații de alimentare cu energie electrică- baterii de acumulatoare. |
1 |
12 |
X |
| 14. |
Se verifică unitățile optice de semnalizare rutieră și vizibilitatea acestora. |
– se curăță lentilele unităților luminoase;– sistemul optic al unităților luminoase trebuie să fie focalizat și orientat și să prezinte suprafață luminoasă strălucitoare uniformă, în toată zona de transparență a lentilei exterioare;– unitățile trebuie să fie vizibile noaptea de la minim 50 m în condiții de vizibilitate normală;– unitățile vor trebui să fie vizibile pe toată distanța până la 3 metri de semnal;– se înlătură obstacole naturale sau artificiale care împiedică vizibilitatea, dacă este necesar;– ritmul pulsațiilor trebuie să fie de:> pentru unitățile roșii 40 – 50 pe minut;> pentru unitățile albe 30 – 40 pe minut. |
1 |
12 |
X |
| 15. |
Se verifică semnalele de avarie. |
– se execută operațiile prevăzute în fișa de întreținere tehnică a semnalelor luminoase, pentru unități luminoase, catarg și cutia de joncțiune. |
1 |
12 |
X |
| 16. |
Se verifică concordanța dintre semnalizările de pe pupitru și situațiile din teren. |
– să corespundă proiectului tehnic. |
|
12 |
X |
| 17. |
Se verifică elementele de comandă și semnalizare (butoane, indicatoare, repetitoare). |
– să fie inscripționate;– să aibă culoarea și forma prevăzute în proiectul tehnic;– se înlocuiesc lămpile electrice arse;– butoanele prevăzute în reglementările specifice trebuie să fie sigilate. |
|
12 |
X |
| 18. |
Se verifică starea cablajului și a conectorilor. |
– cablajul să fie fixat corespunzător și să nu aibă izolația degradată;– conectorii să fie fixați corespunzător și să fie etichetați;– se înlocuiesc cablajele degradate și conectorii degradați. |
|
12 |
X |
| 19. |
Se verifică rezistența de izolație a cablajului, conectorilor și elementelor pupitrului. |
– rezistența de izolație, fără deconectare, trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 20. |
Se verifică tensiunile de alimentare ale pupitrului |
– să fie conform proiectului. |
|
12 |
X |
| 21. |
Se verifică sistemul de închidere a capacelor și sigilarea acestora. |
– capacele să fie asigurate contra deschiderii și sigilate. |
|
12 |
X |
| 22. |
Se verifică și se reglează contactele butoanelor de comandă a instalației și a elementelor de instalație. |
– se înlocuiesc butoanele și elementele degradate. |
|
12 |
X |
| 23. |
Se curăță pupitrul, în interior și în exterior. |
|
|
12 |
X |
| 24. |
Se măsoară rezistența de izolație a conductoarelor cablului dintre dulap și semnalele rutiere respectiv semnalele de avarie. |
– se măsoară rezistența de izolație față de masă și între fire cu deconectare;– rezistența de izolație trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 25. |
Se verifică starea cablajului semibarierei și unităților de semnalizare rutieră și se măsoară rezistența de izolație. |
– să fie în stare bună;– să nu aibă izolația degradată;– rezistența de izolație trebuie să fie mai mare de 2 MΩ;– furtunul de protecție al cablajului dintre semibarieră și cutia mecanismului să fie în stare bună și fixat la capete. |
|
12 |
X |
| 26. |
Se verifică semnalizarea deranjamentelor la luminoschema stației de dependință. |
– se execută pentru toate tipurile de deranjamente. |
|
12 |
X |
| 27. |
Se măsoară tensiunile la bornele releelor de supraveghere ale surselor de alimentare din dulap. |
– să fie conform fișelor de măsurători specifice. |
|
12 |
X |
| 28. |
Se verifică tensiunea la lămpile electrice ale unităților luminoase de semnalizare rutieră atât pe sursa de bază cât și pe sursa de rezervă. |
– tensiunea trebuie să nu depășească valoarea nominală; se admite reducerea cu max.15%, cu condiția asigurării vizibilității;– se reglează dacă este necesar. |
|
12 |
X |
| 29. |
Se verifică tensiunile pe releele de supraveghere a unităților optice de semnalizare rutieră la rece și la cald. |
– valorile de reglaj se vor prevedea în fișele de măsurători în funcție de tipul instalației;– se reglează dacă este necesar. |
|
12 |
X |
| 30. |
Se verifică tensiunile pe releele de supraveghere a semnalelor de avarie la rece și la cald. |
– valorile de reglaj se vor prevedea în fișele de măsurători;– se reglează dacă este necesar. |
|
12 |
X |
| 31. |
Se verifică funcționarea dispozitivului de avertizare sonoră. |
– intensitatea sunetului emis de dispozitivul de avertizare sonoră, măsurată în axa acestuia la distanța de 3m de aceasta, trebuie să fie de minimum 75 dB și maximum 95 dB;– se reglează dacă este necesar. |
|
6 |
X |
| 32. |
Se verifică fundațiile mecanismului de semibarieră. |
– să fie în bună stare și amplasate conform proiectului tehnic. |
|
|
X |
| 33. |
Se măsoară curentul de manevrare a semibarierelor. |
– să fie conform specificațiilor electromecanismului de barieră. |
|
|
X |
| 34. |
Se verifică timpul de coborâre și de ridicare a semicumpenelor. |
– durata cursei de coborâre, respectiv a cursei de ridicare a semibarierelor trebuie să fie de 8 ÷ 12 secunde;– la instalațiile BAT cu patru semibariere:> durata cursei de coborâre, respectiv a cursei de ridicare a semibarierelor trebuie să fie de 8 ÷ 12 secunde;> semibarierele care acoperă sensul contrar de mers al vehiculelor rutiere trebuie să înceapă să coboare după circa 10÷12 secunde de la închiderea semibarierelor care acoperă sensul normal de mers al vehiculelor rutiere;> dacă semibarierele care acoperă sensul normal de mers al vehiculelor rutiere nu se închid, semibarierele care acoperă sensul contrar de mers nu trebuie să primească comandă de închidere;> după eliberarea pasajului de tren, comanda de deschidere a semibarierelor de pe benzile pentru sensul normal de circulație rutieră, se va da după deschiderea semibarierelor de pe benzile pentru sensul contrar de mers;– dacă durata cursei nu este corespunzătoare, se localizează și se înlătură cauza. |
1 |
12 |
X |
| 35. |
Se verifică electromecanismul de manevrare al semibarierelor. |
– se curăță și se gresează mecanismul semibarierei;– se reglează ambreiajul de fricțiune astfel încât mecanismul să funcționeze lin, fără șocuri;– se reglează și se strâng camele comutatorului, dacă este necesar;– limitatorii de cursă să fie în stare bună și bine fixați; se reglează dacă este cazul; |
1 |
12 |
X |
| 36. |
Se verifică electromotorul semibarierei. |
– se curăță colectorul electromotorului și se înlocuiesc periile uzate;– se măsoară rezistența de izolație care trebuie să fie mai mare de 2 Mohmi. |
1 |
12 |
X |
| 37. |
Se verifică cutia și capacul de închidere, garnitura de etanșare precum și dispozitivul de închidere al cutiei. |
– capacul să nu poată fi deschis decât cu cheia anume destinată. |
1 |
12 |
X |
| 38. |
Se verifică autocomutatorul electric din interiorul electromecanismului. |
– se curăță contactele și se reglează dacă este necesar astfel încât la închiderea și deschiderea semibarierei să comute sigur circuitele electrice de acționare și control, la înclinarea (numărul de grade) prevăzută pentru tipul respectiv de instalație;– conductoarele să fie bine strânse pe borne. |
1 |
12 |
X |
| 39. |
Se verifică și se curăță unitățile optice roșii și galbene de pe semibariere. |
– să fie în stare bună;– să fie vizibile noaptea de la minim 20 m în condiții de vizibilitate normală;– ritmul pulsațiilor trebuie să fie de 40-50 pe minut;– lămpile electrice arse se înlocuiesc. |
1 |
12 |
X |
| 40. |
Se verifică timpul de întârziere între declanșarea semnalizării optice și acustice de interzicere a circulației rutiere și începerea coborârii semicumpenelor. |
– trebuie să fie de 8 – 12 secunde. |
1 |
12 |
X |
| 41. |
Se verifică integritatea semibarierelor, integritatea și funcționarea dispozitivului de talonare. |
– se reglează dispozitivul de talonare, dacă este cazul;– se curăță, se reglează sau se înlocuiește dispozitivul (întreruptorul) de talonare, dacă este cazul. |
|
6 |
X |
| 42. |
Se verifică manevrarea semibarierelor și poziția acestora la sfârșitul cursei. |
– manevrarea să se facă uniform iar la sfârșitul cursei să nu prezinte șocuri sau oscilații;– semibarierele să fie blocate la sfârșitul cursei, în poziție verticală respectiv orizontală;– contragreutățile să fie bine fixate. |
|
6 |
X |
| 43. |
Se măsoară curentul de manevrare când motorul funcționează pe fricțiune. |
– se reglează ambreiajul în regim de funcționare pe fricțiune, astfel ca, să nu depășească curentul prevăzut de producătorul electromotorului. |
|
12 |
X |
Nota: Dulapurile cu aparataj, circuitele de cale, instalația autostop aferente, se revizuiesc și se repară conform fișelor de întreținere tehnice specifice acestora.
Fișa nr. 15. Echipamente ale instalațiilor pentru controlul automat
al vitezei trenurilor și de autostop tip INDUSI – echipamentul din cale
| Nr.crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități(luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
|
A. INDUCTOR |
|
|
|
|
| 1. |
Se verifică dacă inductorul este montat cel puțin după a treia traversă de la joantă. |
– verificările se execută la montarea în cale a inductorului. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică distanța dintre inductor și semnalul cu care este în dependință. |
– inductoarele de cale de 500 Hz se montează la o distanță de 250 m în fața semnalelor de intrare, de parcurs, de ieșire, de ramificație și de trecere ale BLA; în cazul în care, datorită unor condițiile locale – poduri, pasaje la nivel – nu se pot monta la distanța de 250 m, inductoarele de cale de 500 Hz se pot monta la o distanță de minimum 230 m față de semnal; în cazuri speciale, când situația de pe teren nu permite respectarea acestor distanțe, se va solicita aprobarea structurii de specialitate a administratorului infrastructurii feroviare;– inductoarele de 1000 Hz, 2000 Hz și de 1000/2000 Hz de la semafoare, semnalele mecanice și semnalele luminoase care au drum de alunecare se montează, de regulă, în dreptul semnalului; în cazul în care datorită joantelor, podețelor, pasajelor sau canalelor, inductoarele de cale nu se pot monta în dreptul semnalului, se admite montarea lor în fața semnalului până la maximum 6 m; la semnalele luminoase care nu au drum de alunecare inductoarele se montează la o distanță cuprinsă între 2,5 ÷ 6 m în fața semnalului;– la semnalele de ieșire de grup inductorul de cale se montează la vârful ultimului macaz care dă acces la liniile acoperite de semnalul respectiv, astfel încât să fie parcurs de toate trenurile care ies de la grupul respectiv de linii;– la semnalele de ieșire de grup, se pot monta la fiecare linie inductoare de cale de 1000/2000 Hz, la o distanță cuprinsă între 6 ÷ 9 m față de marca reală de siguranță; starea inductoarelor trebuie să fie în concordanță cu parcursul de ieșire efectuat, iar lungimea cablului de legătură între inductor și contactul de comandă trebuie să corespundă reglementărilor specifice;– se interzice montarea inductoarelor de cale între traverse acolo unde sunt canale de transmisie pentru semnale sau macazuri, traversări de cabluri, conexiuni electrice ale circuitelor de cale montate pe traverse, canale de scurgere a apei, locuri de sudură a șinelor;– se interzice montarea inductoarelor de cale pe poduri, pasaje la nivel, în tuneluri și pe linii încălecate. În cazuri speciale, se admite montarea inductoarelor pe poduri sau în tuneluri numai cu aprobarea conducerii administratorului infrastructurii feroviare;– măsurătorile se execută și atunci când se modifică dispozitivul de linii |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică starea inductorului și fixarea acestuia. |
– carcasa să fie în stare bună, etanșă, să nu fie spartă, capacul să fie bine fixat;– să fie bine fixat pe suport, șuruburile de fixare să fie bine strânse și asigurate contra autodeșurubării;– plăcuțele de distanțare să fie în stare bună;– suporții să fie în stare bună și strânși la șină, piulițele să fie bine strânse și asigurate contra autodeșurubării;– suporții folosiți să fie corespunzători tipului de șină pe care sunt montați;– suportul de prindere se fie fixat la distanță egală între traverse. |
2 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică cutia cu borne și capacul acesteia. |
– să fie în stare bună, să nu fie spartă, capacul să fie bine fixat, șuruburile să fie bine strânse;– garnitura de etanșare să fie în stare bună. |
2 |
6 |
X |
| 5. |
Se curăță la exterior carcasa inductorului. |
|
2 |
6 |
X |
| 6. |
Se verifică cotele de montaj ale inductorului, față de șină. |
– se verifică cu ajutorul șablonului specific;– se vor asigura:> lateral 290 mm cu toleranță de ± 10 mm între suprafața interioară a ciupercii șinei și axul longitudinal al inductorului;> partea superioară a inductorului să fie deasupra nivelului superior al șinei cu 35 mm cu toleranță de ± 10 mm. |
2 |
6 |
X |
| 7. |
Se verifică flanșa și tubul de protecție cablaj dintre pichet și inductor. |
– flanșa să fie bine strânsă;– tubul de protecție să fie în stare bună și fixat cu coliere la capete. |
2 |
6 |
X |
| 8. |
Se verifică introducerea cablului în inductor, la cei fără picheți. |
– se verifică dacă flanșa este bine strânsă și dacă țeava din material plastic pentru protecția cablului este intactă;– țeava din metal pentru introducerea cablului în pământ să nu fie în atingere cu inductorul și să fie fixată în balast sau pământ. |
2 |
6 |
X |
| 9. |
Se verifică fixarea firelor la bornele inductorului. |
– piulițele să fie bine strânse și asigurate contra deșurubării. |
2 |
6 |
X |
| 10. |
Se măsoară eficiența statică la inductorii de cale pe frecvențele:– 2000 Hz, respectiv 500 Hz la indicația de „oprire” a semnalelor de circulație;– 1000 Hz la semnalele prevestitoare de pe secții fără BLA;– 2000 Hz la instalațiile BAT/SAT de pe secții fără BLA;– 1000 Hz de la restricțiile de viteză;– 2000 Hz de la limitările de viteză;– 1000 Hz de la indicatorul permanent pentru acoperirea punctului de secționare de pe secțiile cu conducere centralizată a circulației trenurilor. |
– inductoarele a căror eficiență în regim static depășește limitele admise se înlocuiesc. |
2 |
6 |
X |
| 11. |
Se măsoară eficiența statică a inductoarelor la toate indicațiile. |
– măsurătorile se execută pe frecvența (frecvențele) de lucru a inductorului corespunzător indicațiilor semnalului;– starea inductorului (activ sau pasiv) să fie în concordanță cu indicațiile semnalului;– inductoarele a căror eficiență în regim static depășește limitele admise se vor înlocui. |
|
6 |
X |
| 12. |
Se măsoară rezistența de izolație a circuitului oscilant al inductorului. |
– se măsoară între carcasă și borne cu un megaohmetru cu tensiunea de lucru de maxim 250V. Rezistența de izolație trebuie să fie mai mare de 2 MΩ;– în cazul în care rezistența de izolație este cuprinsă între 0,2 ÷ 2 MΩ inductoarele se pot menține în cale cu măsurarea lunară a rezistenței de izolație și a eficienței statice pe frecvențele de 2000 Hz respectiv 500 Hz la indicația de „oprire” a semnalelor sau pe frecvența de 1000 Hz la semnalele prevestitoare pe secții fără BLA. |
|
12 |
X |
| 13. |
Se verifică eficiența în regim dinamic a inductoarelor din cale de la liniile curente și directe pe linii magistrale. |
– se execută de laboratorul central de măsurători autostop. |
|
12 |
|
| 14. |
Se verifică eficiența în regim dinamic a inductoarelor din cale de la liniile curente și directe pe linii principale și pe linii secundare. |
– se execută de laboratorul central de măsurători autostop. |
|
24 |
|
|
B. CUTIA DE JONCȚIUNE (PICHETUL INDUCTORULUI) |
|
|
|
|
| 15. |
Se verifică cutia de joncțiune. |
– se execută operațiile conform fișei de întreținere tehnică pentru cutii cu aparataj și cutii de joncțiune cabluri. |
|
12 |
X |
|
C. CABLURILE DE LEGĂTURĂ |
|
|
|
|
| 16. |
Se verifică parametrii tehnici ai cablului. |
– se verifică lungimea, capacitatea maximă admisă, capacitatea specifică maximă a cablului;– să fie dintr-o singură bucată; nu se admite joncționarea: |
|
|
X |
| 17. |
Se verifică adâncimea de pozare a cablurilor în săpătură. |
– să fie de 0,8 m pentru cablurile de semnalizare și energie electrică și 1,20 m pentru cablurile cu fibră optică. |
|
|
X |
| 18. |
Se verifică subtraversările. |
– să fie realizate în tuburi de protecție cu cameră de tragere la cel puțin unul din capete, la o adâncime de minim 1,5 m de la nivelul superior al traversei și mai jos cu minim 0,8 m de orice element al terasamentului. |
|
|
X |
| 19. |
Se verifică amplasarea dispozitivelor avertizoare pentru cablurile în săpătură. |
– să fie amplasate deasupra cablurilor, la distanța de 25 – 30 cm, colorate albastru. |
|
|
X |
| 20. |
Se verifică dacă se respectă culorile firelor conform documentației. |
|
|
|
X |
| 21. |
Se măsoară rezistența de izolație a cablului dintre inductor și semnal. |
– se execută măsurarea cu deconectarea conductoarelor ;– rezistența de izolație între fire și față de ecran trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 22. |
Se verifică marcarea prin repere a traseului cablurilor îngropate, astfel încât să poată fi identificat ușor. |
– verificare vizuală.– măsuri de marcare vizibilă și protejare suplimentară a cablului cu plăci indicatoare plantate la o distanță de cel mult 25 m una de alta;– măsurile de protejare, inclusiv supravegherea lucrărilor, se stabilesc de către beneficiar. |
|
12 |
X |
| 23. |
Se verifică etichetarea cablurilor în canal, în șanț și la capetele de cablu. |
– verificare vizuală a existenței și integrității etichetelor;– se înlocuiesc etichetele degradate;– în șanțuri, verificarea se face numai la punerea în funcțiune. |
|
12 |
X |
| 24. |
Capetele cablurilor să fie realizate conform normativelor specifice. |
– verificare vizuală;– capetele de cablu se refac cu ocazia unor lucrări programate sau a remedierii cablelor defecte;– ecranul cablului de dependință să fie izolat de carcasa inductorului. |
|
12 |
X |
|
D. CONTACTOARELE DE SEMNAL |
|
|
|
|
| 25. |
Se verifică executarea montajului, corespondența cu proiectul instalației. |
|
|
|
X |
| 26. |
Se verifică starea și fixarea contactorului de semnal. |
– suportul de prindere al contactorului să fie bine fixat și șuruburile asigurate;– contactorul să fie bine fixat pe suporturi și șuruburile asigurate și gresate;– contactorul sa nu fie lovit sau deteriorat;– capacul contactorului să asigure etanșarea, să nu fie deformat și să se scoată ușor;– încuietoarea contactorului să se descuie ușor. |
2 |
12 |
X |
| 27. |
Se verifică starea cablajului din interiorul contactorului. |
– izolația conductoarelor să nu fie degradată;– conductoarele să nu atingă piesele care se mișcă (rotor cu magneți, încuietoare, capac, etc);– conductoarele să fie bine fixate pe borne. |
2 |
12 |
X |
| 28. |
Se verifică magnetul combinat și regleta cu contacte magnetice respectiv microcontactele. |
– să fie bine fixate;– bornele rezistenței de 30 ohmi să fie bine fixate; atunci când rezistența este montată la inductor, se verifică dacă firele de cablu și rezistența de 30 Ω, nu sunt slăbite pe bornele A —B—C ale inductorului;– magnetul combinat să nu atingă pereții regletei și să nu aibă joc vertical pe ax;– regleta cu contacte să fie în stare bună, să nu fie spartă;– camele să nu atingă pereții regletei și să nu aibă joc vertical pe ax.– microcontactele să fie în stare bună, să nu fie sparte. |
2 |
12 |
X |
| 29. |
Se ung cu ulei toate articulațiile și cu vaselină marginea capacului. |
|
2 |
12 |
X |
| 30. |
Se verifică starea cablului dintre inductor și contactorul de semnal. |
– introducerea cablului în contactor să nu fie deteriorată;– țeava de protecție a cablului să fie bine fixată de catargul semnalului prin cleme. |
2 |
12 |
X |
| 31. |
Se verifică sistemul de acționare al contactorului. |
– tija de legătură dintre contactor să fie asigurată;– piulița de la bara semnalului să fie bine strânsă;– brațul contactorului să fie bine fixat iar pentru o mai bună fixare se bate bolțul conic de pe ax;– brațul contactorului să nu lovească în limitatoarelor de cursă în timpul manevrării;– suporturile de prindere a tijei de legătură cu tija de acționare a brațelor semnalului să nu fie slăbite, tija să fie bine fixată de acesta;– se verifică ca bolțurile de la roata camă și brațul cotit să nu fie uzate peste limită;– atunci când se înlocuiesc piese la semnal, bolțuri, axe, se verifică și reglajul contactorului. |
2 |
12 |
X |
| 32. |
Se verifică poziția și gabaritul contactorului. |
– să fie vertical;– să nu intre în gabaritul de liberă trecere. |
|
12 |
X |
| 33. |
Se verifică reglajul contactorului. |
– se execută obligatoriu după înlocuirea de piese la semnal (bolțuri, axe, etc.);– se verifică contactul stabilit de magnet combinat „S” între 93-103 diviziuni;– se verifică contactul stabilit de magnet combinat „O” între 0-20 diviziuni;– se verifică contactul întrerupt de magnet combinat „S” între 103-97 diviziuni;– se verifică menținerea contactului stabilit în plaja de acționare. |
|
12 |
X |
| 34. |
Se măsoară rezistența de izolație a cablajului din interiorul contactorului. |
– să fie mai mare de 2Mohmi |
|
12 |
X |
|
E. PLĂCUTE CU APARATAJ AUTOSTOP |
|
|
|
|
| 35. |
Se verifică executarea montajului, corespondența cu proiectul instalației. |
|
|
|
X |
| 36. |
Se verifică starea și fixarea plăcuței. |
– să fie în stare bună, să fie bine fixată. |
2 |
12 |
X |
| 37. |
Se verifică fixarea componentelor pe plăcuță. |
– să fie bine fixate.– releul să fie bine fixat în priză și asigurat contra vibrațiilor. |
2 |
12 |
X |
| 38. |
Se verifică starea cablajului și se măsoară rezistența de izolație. |
– izolația conductoarelor să nu fie degradată; dacă este necesar se înlocuiesc cele necorespunzătoare;– rezistența de izolație trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 39. |
Se verifică fixarea conductoarelor la bornele regletei. |
– să fie fixate;– dacă este necesar se refac lipiturile și conexiunile. |
|
12 |
X |
| 40. |
Se măsoară tensiunea la bornele releului miniatural cu unitatea luminoasă alimentată pe regim de noapte. |
– tensiunea măsurată trebuie să fie mai mare cu 20% decât tensiunea de atragere înscrisă pe etichetă;– releul trebuie să nu vibreze. |
|
12 |
X |
| 41. |
Se măsoară tensiunea parazită la bornele releului miniatural când unitatea luminoasă este nealimentată. |
– se măsoară cu semnalul alimentat pe regimul de zi;– tensiunea măsurată trebuie să fie maxim 50% din tensiunea de cădere înscrisă pe etichetă. |
|
12 |
X |
Fișa nr. 16. Echipamente ale instalațiilor
pentru îndepărtarea zăpezii și a gheții la macazuri
| Nr.crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități(luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică starea și modul de montare a elementelor instalației de încălzire sau de îndepărtare a zăpezii sau gheții. |
– IT se efectuează în timpul iernii (în perioada 01.11 – 31.03), de regulă odată cu inspecția tehnică la electromecanismul de macaz;– IP se execută în cadrul pregătirilor de iarnă;– să fie în stare bună, să nu fie deteriorate;– să fie montate corespunzător proiectului tehnic astfel încât să nu afecteze manevrarea macazului sau scurtcircuitarea secțiunii izolate și să nu prezinte pericol de electrocutare;– să fie bine fixate;– cablurile de alimentare ale elementelor de încălzire să nu aibă izolația degradată și să fie protejate cu tuburi sau țevi de protecție;– cutiile pentru joncționarea circuitelor electrice ale elementelor de încălzire să fie în stare bună, capacele să fie bine închise, garniturile de etanșare complete. |
1 |
12 |
X |
| 2. |
Se verifică funcționarea elementelor instalației de încălzire sau de îndepărtare a zăpezii sau gheții. |
– IT se efectuează în timpul iernii (în perioada 01.11 – 31.03), de regulă odată cu inspecția tehnică la electromecanismul de macaz;– IP se execută în cadrul pregătirilor de iarnă;– se efectuează în comun cu personalul de electrificare. |
1 |
12 |
X |
| 3. |
Se verifică cutiile cu aparataj. |
– IP se execută în cadrul pregătirilor de iarnă;– verificarea se execută conform operațiilor din fișa de întreținere tehnică a cutiilor de aparataj. |
|
12 |
X |
| 4. |
Se verifică separarea galvanică dintre rețeaua de alimentare și elementele de încălzire. |
– IP se execută în cadrul pregătirilor de iarnă; |
|
12 |
X |
| 5. |
Se verifică rezistența de izolație a elementelor de încălzire și a circuitului dintre transformatorul de separare galvanică și elementele de încălzire. |
– IP se execută în cadrul pregătirilor de iarnă;– se măsoară față de masă;– să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
Fișa nr. 17. Încuietori cu chei pentru controlul poziției macazurilor
| Nr.crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități(luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică tipul de prindere la șină. |
– să corespundă tipului de șină pe care este montată. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică utilizarea cheilor la încuietorile de macaz, sabot sau semnal, în limitele aceleiași stații, iar stațiile mari în limitele posturilor de macazuri vecine. |
– se interzice utilizarea, de încuietori cu chei pentru controlul poziției macazurilor, saboților sau semnalelor, având chei identice cu ale celorlalte încuietori de macazuri, saboți sau semnale, în limitele aceleiași stații, iar stațiile mari în limitele posturilor de macazuri vecine. |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică corpul încuietorii și fixarea încuietorii la șină. |
– corpul încuietorii să fie în stare bună, fără urme de lovire sau fisuri vizibile;– să fie bine fixat la talpa șinei;– piulițele de fixare să fie strânse și asigurate împotriva autodeșurubării;– orificiile de ungere să fie acoperite cu cepuri;– dispozitivul de fixare la șină să fie sigilat. |
2 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică dacă se poate demonta atunci când este încuiată. |
– trebuie să nu se poată demonta când este încuiată;– ochelarii să fie întregi și bine fixați pe ax. |
2 |
6 |
X |
| 5. |
Se verifică ciocul încuietorii. |
– să fie în stare bună;– să fie bine fixat pe ax;– să nu poată fi ridicat între ac și contraac;– nu se admit încuietori cu ciocul reparat. |
2 |
6 |
X |
| 6. |
Se verifică cutia de protecție. |
– să fie în stare bună;– să fie bine fixată;– dacă este deteriorată se înlocuiește. |
2 |
6 |
X |
| 7. |
Se verifică dacă încuietoarea asigură încuierea macazului numai în poziția arătată de cheia care se scoate din încuietoare. |
– inscripția de pe ureche cheii trebuie să corespundă cu numărul și poziția macazului încuiat. |
2 |
6 |
X |
| 8. |
Se verifică știftul opritor al ochelarilor. |
– să fie întreg;– să fie fixat și asigurat contra deșurubării. |
2 |
6 |
X |
| 9. |
Se verifică să nu permită încuierea macazului dacă între acul lipit și contraacul său este un joc de 4 mm sau mai mare măsurat în dreptul axei barei/barelor de acționare/conexiune/tracțiune a acelor macazului. |
– cu corp calibrat de 4 mm. |
2 |
6 |
X |
| 10. |
Se verifică scoaterea cheii de control. |
– în poziția în care macazul este descuiat nu trebuie să permită scoaterea cheii de control;– în poziția în care macazul este încuiat, trebuie să permită scoaterea cheii de control;– la încuietorile cu două chei, să nu se permită scoaterea cheii de înzăvorâre după scoaterea cheii de control. |
2 |
6 |
X |
| 11. |
Se curăță la exterior și se ung cu ulei corespunzător anotimpului. |
– ungerea se face prin orificiile de ungere și la axe. |
2 |
6 |
X |
| 12. |
Se verifică cheia (cheile) încuietorii. |
– cheia trebuie să aibă inscripționat clar, pe ureche, numărul macazului și semnul plus (+) sau minus (-) corespunzător poziției de încuiere a macazului, iar pe barbă, numărul corespunzător combinației treptelor;– înălțarea treptelor de pe barba cheii să difere uniform de la un număr la altul cu 1,5 mm, uzura maximă admisă este de 0,2 mm. |
2 |
6 |
X |
| 13. |
Se verifică broasca încuietorii. |
– între știftul de pe zăvor și canalul verturilor să nu fie joc lateral mai mare de 0,75 mm;– știftul de pe zăvor să nu aibă muchiile tocite;– să aibă plăcuțe de distanțare între verturi;– muchiile și colțurile tăieturii verturilor să nu fie tocite;– știftul conducător al cheii să fie bine fixat, să nu prezinte uzuri, iar orificiul de introducere a cheii să nu permită jocul cheii pe știftul conducător. |
|
6 |
X |
| 14. |
Se verifică piulița de reglare. |
– piulița de reglare să nu se poată roti sub talpa șinei. |
|
6 |
X |
| 15. |
Se verifică locul de montare a încuietorilor de macaz. |
– să fie montate în primul spațiu liber dintre traversele de la vârful acului;– excepții se admit cu aprobarea beneficiarului. |
|
6 |
X |
| 16. |
Se demontează încuietoarea în părți componente se curăță, se verifică uzura și se ung toate piesele componente. |
– se înlocuiesc piesele uzate, dacă este cazul. |
|
6 |
|
| 17. |
Se verifică dacă încuietoarea de macaz sau semnal nu se poate descuia sau încuia decât cu o cheie anume destinată. |
– se execută cu toate cheile disponibile ale încuietorilor din același capăt de stație (sau din același post de macazuri). |
|
12 |
X |
Fișa nr. 18. Saboți de deraiere necentralizați
| Nr.crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități(luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică montarea sabotului pe linie. |
– să fie de tipul constructiv corespunzător tipului de șină pe care este montat;– să fie la minim 10 m față de marca de siguranță și în dependență cu macazul care dă acces la linia la care este montat; cu aprobarea conducerii SRCF poate fi la o distanță mai mică, care se verifică conform proiectului tehnic;– în cazul când această linie face funcția de linie de evitare, sabotul se montează la distanța prevăzută în proiect, fără să fie în dependență cu macazul de acces;– în poziția de închidere (așezat pe șină), să nu permită ieșirea materialului rulant de pe liniile pe care sunt montați;– în poziția răsturnată, sabotul să nu intre cu nici o parte în gabaritul de liberă trecere;– în caz de deraiere, materialul rulant să nu închidă liniile sau marca liniilor de circulație vecine;– să fie prevăzuți cu indicator, care să dea indicații asupra poziției lor. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică indicatorul sabotului. |
– forma, dimensiunile și aspectul indicatoarelor să fie cele prevăzute în reglementările specifice;– să nu fie deteriorate sau deformate;– să dea indicații conform Regulamentului de Semnalizare, în concordanță cu poziția macazului sau sabotului;– să fie fixat pe ax;– felinarele se verifică conform fișei de întreținere tehnică pentru felinare de semnal, macaz, sabot de deraiere și opritor fix. |
2 |
6 |
X |
| 3. |
Se verifică placa de deraiere a sabotului. |
– să fie în stare bună, nervura de deraiere și patina să nu fie deformate, să nu aibă niturile de fixare slăbite;– să se sprijine pe șină și pe placa frontală;– în poziție așezat pe șină să nu poată fi ridicată cu mai mult de 30 mm față de ciuperca șinei. |
2 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică placa frontală a sabotului. |
– să fie bine fixată pe traverse. |
2 |
6 |
|
| 5. |
Se verifică dacă atât cheia care încuie sabotul cu placa de deraiare așezată pe șină, cât și cheia care încuie sabotul cu placa de deraiere răsturnată de pe șină nu poate fi scoasă din broască decât după blocarea celeilalte chei și după ce placa de deraiere a sabotului a fost blocată în poziție corespunzătoare. |
– înzăvorâtorul sabotului trebuie să asigure concordanța între poziția plăcii de deraiere și broască. |
2 |
6 |
X |
| 6. |
Se verifică cheia (cheile) încuietorii. |
– să aibă poansonat pe ureche inițiala S și numărul sabotului, semnul plus (+) pentru poziția încuiat așezat pe șină, semnul minus (-) pentru poziția încuiat răsturnat de pe șină, iar pe barbă, numărul corespunzător combinației treptelor;– înălțimea treptelor de pe barba cheii să difere uniform de la un număr la altul cu 1,5 mm, uzura maximă admisă este de 0,2 mm. |
|
6 |
X |
| 7. |
Se verifică broasca încuietorii. |
– între știftul de pe zăvor și canalul verturilor să nu fie joc lateral mai mare de 0,75 mm;– știftul de pe zăvor să nu aibă muchiile tocite;– să aibă plăcuțe de distanțare între verturi;– muchiile și colțurile tăieturii verturilor să nu fie tocite;– știftul conducător al cheii să fie bine fixat, să nu prezinte uzuri , iar orificiul de introducere a cheii să nu permită jocul cheii pe știftul conducător. |
|
6 |
X |
| 8. |
Se verifică modul de fixare pe șină. |
– să fie bine fixați pe șină;– să nu se poată demonta când sunt în poziția așezat pe șină; piulițele buloanelor de prindere la talpa șinei să fie asigurate contra deșurubării. |
|
12 |
X |
| 9. |
Se verifică, în poziția răsturnat de pe șină, sabotul să nu intre cu nici o parte în gabaritul de liberă trecere. |
– limite de gabarit: maxim 50 mm deasupra nivelului superior al șinei până la o distanță de 550 mm de la partea interioară a ciupercii șinei. |
|
12 |
X |
| 10. |
Se verifică asigurarea la toate axele, buloanele și bolțurile de la barele de acționare și de la bara de legătură cu indicatorul. |
– să fie asigurate cu sârmă sau șplinturi de oțel cu diametrul de 4 mm; la barele de la indicator asigurarea se poate face și cu sârmă sau șplinturi de oțel cu diametrul de 3 mm. |
|
12 |
X |
| 11. |
Se verifică uzura axului sabotului. |
– să nu depășească 1,5 mm. |
|
12 |
X |
| 12. |
Se verifică piulițele buloanelor de prindere la talpa șinei. |
– să fie strânse;– să fie asigurate contra deșurubării. |
|
12 |
X |
| 13. |
Se strâng șuruburile slăbite, se curăță și se ung axele și buloanele. |
|
|
12 |
X |
| 14. |
Se verifică dacă broaștele sabotului nu se pot descuia sau încuia decât cu o cheie anume destinată. |
– se execută cu toate cheile disponibile ale încuietorilor din același capăt de stație (sau din același post de macazuri). |
|
12 |
X |
Fișa nr. 19. Tablou cu știfturi pentru agățarea cheilor
| Nr.crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități(luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică lungimea și diametrul știfturilor. |
– lungimea știfturilor de control să fie egală sau mai mare cu lungimea știfturilor de agățare;– diametrul știfturilor de control trebuie să fie maxim 3 mm iar diametrul știftului de agățare trebuie să fie minim 5 mm. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică starea știfturilor de pe tablou. |
– să nu lipsească nici un știft de control sau de agățare;– știfturile să fie bine fixate în plăcuțele metalice. |
2 |
12 |
X |
| 3. |
Se verifică agățarea cheilor pe tablou. |
– cheile să poată fi agățate numai în locul destinat;– se execută cu toate cheile pentru controlul poziției macazurilor disponibile din stație;– să se agațe ușor. |
2 |
12 |
X |
| 4. |
Se verifică ușile și încuietoarea tabloului. |
– să fie în stare bună;– să aibă geam sau plasă. |
2 |
12 |
X |
| 5. |
Se verifică orificiile de pe urechea cheii. |
– urechea cheii trebuie să fie prevăzută cu trei orificii:> un orificiu cu diametrul de 6 mm pentru agățarea cheii;> două orificii cu diametrul de 3 mm pentru știfturile de control. |
|
12 |
X |
| 6. |
Se verifică tabloul și se curăță. |
– se vopsesc și se refac inscripțiile, dacă este cazul. |
|
12 |
X |
Fișa nr. 20. Tablouri mecanice cu chei
| Nr.crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități(luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică zăvorârea reciprocă a macazurilor, saboților, barierelor și semnalelor. |
– deplasarea butonului de parcurs, respectiv controlul executării parcursurilor să nu se poată face decât după introducerea și răsucirea tuturor cheilor rezultate prin încuierea macazurilor, saboților și barierelor din parcursul respectiv și a macazurilor de acoperire;– cheia de semnal să nu poată fi scoasă decât după deplasarea butonului de parcurs;– după ce cheia de semnal a fost scoasă, cheile încuietorilor de la macazurile, saboții și barierele din parcursul respectiv și de la macazurile de acoperire, trebuie să rămână blocate în tablou;– la IT verificarea se face prin sondaj;– la IP verificarea se face conform programului de zăvorâre. |
2 |
6 |
X |
| 2. |
Se verifică manevrarea cheilor și butoanelor. |
– cheile și butoanele trebuie să se manevreze ușor;– la IT verificarea se face prin sondaj;– la IP verificarea se face conform programului de zăvorâre. |
2 |
6 |
X |
| 3. |
Se verifică claritatea indicațiilor de pe tablou. |
|
2 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică starea cutiei tabloului. |
– să fie în stare bună;– inscripțiile să fie lizibile;– capacele să fie asigurate și sigilate. |
2 |
6 |
X |
| 5. |
Se verifică broaștele tabloului. |
– între știftul de pe zăvor și canalul verturilor să nu fie joc lateral mai mare de 0,75 mm;– știftul de pe zăvor să nu aibă muchiile tocite;– să aibă plăcuțe de distanțare între verturi;– muchiile și colțurile tăieturii verturilor să nu fie tocite;– știftul conducător al cheii să fie bine fixat, să nu prezinte uzuri , iar orificiul de introducere a cheii să nu permită jocul cheii pe știftul conducător. |
|
6 |
X |
| 6. |
Se verifică cheile de semnal |
– cheia trebuie să aibă poansonat clar pe ureche denumirea semnalului și cifra „1” pentru indicația cu un braț, respectiv cifra „2” pentru indicația cu două brațe, iar pe barbă, numărul corespunzător combinației treptelor– înălțarea treptelor de pe barba cheii să difere uniform de la un număr la altul cu 1,5 mm, uzura maximă admisă este de 0,2 mm: |
|
6 |
X |
| 7. |
Se verifică piesele din interiorul registrului mecanic. |
– arcurile să fie în stare bună;– piedicile de pe liniare să nu fie uzate și să fie bine fixate;– crestăturile de pe liniare să nu aibă muchii tocite;– se înlocuiesc piesele necorespunzătoare, dacă este cazul. |
|
6 |
X |
| 8. |
Se curăță și se ung piesele din interiorul registrului mecanic. |
|
|
6 |
X |
| 9. |
Se verifică funcționarea contactelor electrice. |
– numai la tablourile mecanice cu contacte electrice> contactele electrice inferioare trebuie să se stabilească numai după desfacerea contactelor superioare și invers;> se curăță și se reglează contactele, dacă este cazul. |
|
6 |
X |
| 10. |
Se măsoară rezistența de izolație a contactelor. |
– numai la tablourile mecanice cu contacte electrice>se măsoară față de corpul tabloului;> trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
6 |
X |
| 11. |
Se verifică dacă broaștele nu se pot acționa decât cu cheia anume destinată. |
– se execută cu toate cheile disponibile din același capăt de stație sau din același post de macazuri. |
|
12 |
X |
Fișa nr. 21. Dispozitive de manevrare și
zăvorâre a macazurilor și saboților la instalații CEM
| Nr.crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități(luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
|
A. VERIFICĂRI DE ANSAMBLU |
|
|
|
|
| 1. |
Se verifică să fie montate în conformitate cu normele și instrucțiunile specifice. |
|
|
|
X |
| 2. |
Se verifică amplasarea fixătorului de vârf. |
|
|
|
X |
| 3. |
Se verifică fixarea și lipirea acului de contraac în pozițiile extreme și îndepărtarea acului dezlipit de contraacul său la o distanță de minim 125 mm. |
– se măsoară la vârful acului dezlipit. |
1/2 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică acul lipit să nu preseze de contraac. |
– cu corp calibrat de 1,5 mm. |
1/2 |
6 |
X |
| 5. |
Se verifică indicatorul pentru poziția macazului sau sabotului. |
– forma, dimensiunile și aspectul indicatoarelor să fie cele prevăzute în reglementările specifice;– să nu fie deteriorate sau deformate;– să dea indicații conform Regulamentului de Semnalizare, în concordanță cu poziția macazului sau sabotului;– să fie fixat pe ax;– felinarele se verifică conform fișei de întreținere tehnică pentru felinare de semnal, macaz, sabot de deraiere și opritor fix. |
1/2 |
6 |
X |
| 6. |
Se verifică asigurarea la toate bolțurile de la barele de acționare, barele de conexiune și indicator pentru poziția macazului sau sabotului. |
– trebuie să fie asigurate cu sârmă sau șplinturi de oțel cu diametrul de 4 mm;– la indicator, asigurarea se poate face și cu sârmă sau șplinturi de oțel cu diametrul de 3 mm. |
1/2 |
6 |
X |
| 7. |
Se verifică, în cazul în care între acul lipit și contraacul său există o distanță de 4 mm sau mai mare, măsurată în dreptul barei de acționare, pârghia de macaz să nu se poată introduce în pană. |
– cu corp calibrat de 4 mm;– numai la instalațiile de centralizare electromecanică cu talonare la pârghie> dacă prin forțare, pârghia se introduce în pană, aceasta trebuie să se autotaloneze. |
1/2 |
6 |
X |
| 8. |
Se strâng șuruburile și buloanele slăbite. |
|
1/2 |
6 |
X |
| 9. |
Se curăță și se ung piesele și suprafețele supuse frecării. |
– piesele cu fisuri sau cu uzuri peste limita admisă se înlocuiesc. |
1/2 |
6 |
X |
| 10. |
Se verifică să asigure efectuarea curselor de manevrare și zăvorâre a macazului sau sabotului/fixătorului de macaz. |
– 150 ± 5 mm/ pentru saboți, cutia paralelă și fixător de vârf tip oală care acționează direct acele macazului;– 220 ± 5 mm pentru fixătoare de vârf cu cleme și pentru fixătoare de vârf tip oală care acționează fixătorul de vârf cu cleme;– 236 ÷ 241 mm pentru fixătoare de vârf cu paralelogram. |
|
6 |
X |
| 11. |
Se reglează transmisia, astfel ca fixătorul să aibă în ambele sensuri curse egale |
|
|
6 |
X |
| 12. |
Se verifică barele de acționare, conexiune și translație. |
– să nu prezinte fisuri vizibile;– se reglează dacă este necesar;– nu se admite repararea barelor prin sudură;– găurile să nu prezinte uzuri mai mari de 1 mm. |
|
6 |
X |
| 13. |
Se verifică jocul bolțurilor de la barele de acționare, conexiune și translație. |
– trebuie să nu depășească 1 mm. |
|
6 |
X |
|
B. FIXATOR DE VÂRF CU PARALELOGRAM |
|
|
|
|
| 14. |
Se verifică montarea fixătorului cu paralelogram. |
– să aibă poziția orizontală;– suprafețele de zăvorâre să se găsească pe arcele de cerc descrise de rolele de zăvorâre;– axa caprei să fie în axa căii;– axa de rotație a paralelogramului și cele două bolțuri de prindere a brațelor de conexiune la ace să fie coliniare. |
|
|
X |
| 15. |
Se verifică zăvorârea fixătorului cu paralelogram. |
– în pozițiile extreme rola de zăvorâre să depășească semnul de pe suprafața de zăvorâre; dacă este cazul se reglează transmisia. |
1/2 |
6 |
X |
| 16. |
Se verifică modul de montare a bolțurilor la fixătorul cu paralelogram |
– să fie montate cu capul în sus și asigurate cu șplinturi sau sârmă de 4 mm. |
1/2 |
6 |
X |
| 17. |
Se demontează, și se curăță paralelogramul, capra fixătorului, oala fixatorului, bolțurile barelor de conexiune și restul pieselor se verifică să nu prezinte fisuri. |
– se înlocuiesc piesele necorespunzătoare sau care prezintă fisuri. |
|
6 |
X |
| 18. |
Se reglează fixătorul de vârf. |
– numai la fixătorul de vârf de tip Judel> brațul care fixează acul lipit să treacă pe suprafața de zăvorâre cu minim 45 mm. |
|
6 |
X |
| 19. |
Se verifică traversele pe care este montat fixătorul, la fixătorul de vârf cu paralelogram. |
– dacă sunt putrede sau nu asigură o bună funcționare a acestuia, se înlocuiesc. |
|
6 |
X |
| 20. |
Se verifică starea capacului de protecție. |
– suportul să fie fixat pe traversă;– să nu fie deteriorat. |
|
6 |
X |
|
C. FIXĂTOR DE VÂRF TIP OALĂ |
|
|
|
|
| 21. |
Se verifică șuruburile și buloanele și asigurarea acestora, la fixătoarele de vârf tip oală care acționează direct acele macazului. |
– se strâng șuruburile și buloanele slăbite.– piulițele și manșoanele să fie asigurate contra deșurubării prin contrapiulițe bine strânse. |
½ |
6 |
X |
| 22. |
Se verifică jocul între piulițe și capătul barei de acționare să fie cuprins între 5 ÷ 8 mm, la fixătoarele de vârf tip oală care acționează direct acele macazului. |
– se reglează piulițele din capătul barei-zăvor, dacă este cazul. |
1/2 |
6 |
X |
| 23. |
Se verifică, la fixătoarele de vârf tip oală, dacă nervura zăvorâtoare își face cursa completă. |
– se reglează transmisia dacă este cazul. |
1 |
6 |
X |
| 24. |
Se verifică șuruburile de control de la dispozitivul de talonare și control cu prenosil la instalațiile de centralizare electromecanică, la care controlul atacării în fals a macazurilor nu se face la pârghie. |
– se demontează șuruburile de control și se verifică să nu se prezinte început de forfecare; dacă acestea au un început de forfecare, se înlocuiesc;– trebuie să fie strânse. |
1 |
6 |
X |
| 25. |
Se verifică funcționarea prenosilului la fixătoarele de vârf cu oală. |
– după demontarea barei-zăvor, se apasă prenosilul care trebuie să se deplaseze cu cca. 1 ÷ 2 mm și să revină în poziția inițială după eliberare. |
|
6 |
X |
| 26. |
Se verifică jocul dintre ax și roata de acționare care trebuie să nu aibă uzura mai mare de 1 mm în diametru, la fixătoarele de vârf tip oală. |
– dacă este cazul, se înlocuiește axul. |
|
6 |
X |
| 27. |
Se verifică la fixătoarele de vârf tip oală, dacă bara-zăvor se deplasează ușor. |
|
|
6 |
X |
| 28. |
Se verifică, la fixătoarele de vârf tip oală montarea oalei fixătorului. |
– să fie corect montată cu bara de tracțiune perpendiculară pe axul căii;– bara zăvor să fie coliniară cu bara de acționare a fixătorului de vârf cu cleme. |
|
6 |
X |
| 29. |
Se verifică starea cutiei de protecție. |
– șuruburile de fixare să fie strânse;– să nu fie deteriorată. |
|
6 |
X |
Fișa nr. 22. Cutia de macaz
| Nr.crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități(luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică să fie montate în conformitate cu normele și instrucțiunile specifice. |
|
|
|
X |
| 2. |
Se verifică deplasarea barei de tracțiune. |
– pentru o cursă a transmisiei de 428 ÷ 510 mm în dreptul dispozitivului cu cârlige, trebuie să corespundă o deplasare a barei de tracțiune de 235 ÷ 278 mm; la fixătoarele de vârf cu cleme această deplasare trebuie să fie de 220 ± 5 mm. |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică brațul cotit, suportul, cuzinetul și axul lui, arcul de la dispozitivul cu cârlige și plăcile de prindere pe traverse. |
– să nu fie deteriorate sau deformate;– să nu prezinte fisuri vizibile;– arcul de la dispozitivul cu cârlige să fie curat și să nu fie vopsit;– în cazul în care se constată asemenea defecțiuni se scoate din funcție mecanismul și se înlocuiesc în cel mai scurt timp părțile defecte. |
1/2 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică dispozitivul cu cârlige să nu se oprească în placa de agățare în timpul manevrării macazului. |
– se înlătură cauza care a produs dereglarea dispozitivului, dacă este cazul. |
1/2 |
6 |
X |
| 5. |
Se verifică asigurarea bolțurilor și șuruburilor. |
– șuruburile să fie asigurate cu splint și strânse. |
1/2 |
6 |
X |
| 6. |
Se verifică brațul cotit. |
– șurubul de fixare a axului să fie strâns;– garda axului să fie fixată corect. |
1/2 |
6 |
X |
| 7. |
Se curăță și se ung suprafețele supuse la frecări. |
|
1/2 |
6 |
X |
| 8. |
Se verifică starea cutiei. |
– să nu fie deteriorată;– să fie fixată ferm pe traverse. |
|
6 |
X |
| 9. |
Se verifică bolțurile de la bara de tracțiune și din ansamblul cutiei. |
– bolțurile de la bara de tracțiune să fie montate cu capul în sus și să fie asigurate cu sârmă sau cu șplint de 4 mm; restul bolțurilor să fie asigurate cu șplinturi. |
|
6 |
X |
| 10. |
Se verifică scripeții. |
– să aibă gărzi de siguranță pentru a nu permite căderea cablului de pe roți; se reglează dacă este necesar. |
|
6 |
X |
| 11. |
Se verifică jocul de la bolțuri și scripeți. |
– se înlocuiesc bolțurile, bucșele și scripeții uzați care au un joc de 1 mm sau mai mare. |
|
6 |
X |
| 12. |
Se verifică cursa transmisiei. |
– în pozițiile extreme opritorul de pe brațul drept să nu atingă marginile lonjeronului;– în poziție finală, nodurile cablului să nu se înfășoare pe scripeți;– se reglează cursa transmisiei, dacă este cazul. |
|
6 |
X |
| 13. |
Se verifică traversele pe care este montată cutia de macaz. |
– să nu fie putrede, să asigure o bună fixare a acesteia și să fie burate. |
|
6 |
X |
| 14. |
Se demontează bara indicatorului, se curăță și se unge canalul barei de felinar. |
|
|
6 |
X |
| 15. |
Se verifică indicatorul pentru poziția macazului. |
– forma, dimensiunile și aspectul indicatoarelor să fie cele prevăzute în reglementările specifice;– să nu fie deteriorate sau deformate;– să dea indicații conform Regulamentului de Semnalizare, în concordanță cu poziția macazului sau sabotului;– să fie fixat pe ax;– felinarele se verifică conform fișei de întreținere tehnică pentru felinare de semnal, macaz, sabot de deraiere și opritor fix. |
|
6 |
X |
| 16. |
Se reglează indicatorul pentru poziția macazului astfel ca după atacarea falsă să rămână în poziție intermediară. |
– indicatorul trebuie să rămână în poziție intermediară (să dea indicație dubioasă). |
|
6 |
X |
| 17. |
Se demontează transmisia și se verifică starea ochiurilor la dispozitivul cu cârlige. |
– dacă este cazul se înlocuiește cablul. |
|
6 |
X |
| 18. |
Se verifică transmisia astfel ca nodurile cablului în poziție finală să nu se înfășoare pe scripeți. |
– se identifică și se înlătură cauza dereglării. |
|
6 |
X |
| 19. |
Se demontează, se curăță, se verifică și se ung piesele din interiorul cutiei de macaz. |
– piesele necorespunzătoare, cu fisuri sau uzură peste limita admisă, se înlocuiesc. |
|
6 |
X |
| 20. |
Se fac probe de rupere a fiecărui fir din transmisie, când fixătorul de vârf se găsește într-una din pozițiile extreme și se verifică dacă macazul sau sabotul rămâne blocat în poziția avută în momentul ruperii firului și dacă este împiedicată manevrarea lui. |
– când fixătorul de vârf se găsește într-una din pozițiile extreme, să se blocheze macazul în poziția respectivă, împiedicându-se manevrarea lui;– în poziția blocată cu ajutorul dispozitivului cu cârlige, fixătorul de vârf trebuie să rămână înzăvorât> pentru fixătorul de vârf cu paralelogram, rola de zăvorâre trebuie să depășească semnul de pe suprafața de zăvorâre;> pentru fixătorul de vârf cu cleme, clema trebuie să rămână în zona de zăvorâre;– se reglează transmisia, respectiv amplasarea dispozitivului cu cârlige, dacă este cazul. |
|
12 |
X |
Fișa nr. 23. Zăvoare de macaz
| Nr.crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități(luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică modul de montare. |
– să fie montate conform proiectului tehnic, de regulă, în primul spațiu liber dintre traversele de la vârful macazului;– cutia zăvorului să fie corect montată, cu bara (barele) de acționare perpendiculară(e) pe axul căii. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică să fie de tipul constructiv netalonabil. |
|
|
|
X |
| 3. |
Se verifică lungimea transmisiilor de zăvor. |
– să nu fie mai lungi de 600 m când sunt manevrate de la pârghii cu cursa de 500 mm și de 300 m când pârghiile au cursa de 250 mm. |
|
|
X |
| 4. |
Se verifică manevrarea zăvorului. |
– manevrarea trebuie să se facă ușor, pe ambele poziții;– în cazul în care între acul lipit și contraacul său există o distanță de 4 mm sau mai mare, măsurată în dreptul barei de acționare a fixătorului de macaz, pârghia de zăvor să nu se poată introduce în pană; proba se face cu corp calibrat de 4 mm. |
1/2 |
6 |
X |
| 5. |
Se verifică să asigure fixarea suplimentară a acului lipit. |
– după acționarea zăvorului se încearcă manevrarea macazului; macazul trebuie să nu poată fi manevrat. |
1/2 |
6 |
X |
| 6. |
Se verifică manșonul filetat al barei zăvorului, la zăvoarele de macaz tip oală. |
– să fie fixat cu contrapiuliță;– bolțul manșonului să fie asigurat cu sârmă de 4 mm. |
1/2 |
6 |
X |
| 7. |
Se verifică fixarea capacului, la zăvoarele de macaz tip oală. |
– capacul zăvorului să fie bine fixat cu șuruburi. |
1/2 |
|
|
| 8. |
Se strâng piulițele și contrapiulițele slăbite. |
|
1/2 |
6 |
X |
| 9. |
Se verifică bolțurile de la bara (barele) de conexiune |
– să fie montate cu capul în sus și să fie asigurate cu sârmă sau cu șplint de 3 mm. |
1/2 |
6 |
X |
| 10. |
Se verifică scripeții, la zăvoarele de macaz tip CFR. |
– să aibă gărzi de siguranță pentru a nu permite căderea cablului de pe roți, se reglează dacă este necesar. |
1/2 |
6 |
X |
| 11. |
Se curăță și se unge bara (barele) de înzăvorâre, axul roții de zăvorâre și al scripetelui de presiune la zăvoarele de macaz tip CFR. |
|
1/2 |
6 |
X |
| 12. |
Se verifică șurubul de control de la zăvoarele cuplate direct la fixătoare. |
– numai la zăvoarele tip oală.> să nu prezinte un început de forfecare; dacă prezintă un început de forfecare sau este uzat peste limita admisă se înlocuiește. |
1/2 |
6 |
X |
| 13. |
Se curăță și se unge bara de înzăvorâre în exteriorul cutiei, axul roții de zăvorâre la zăvoarele de macaz tip oală. |
|
1/2 |
6 |
X |
| 14. |
Se verifică dacă nervura de înzăvorâre face cursa completă. |
– se reglează cursa zăvorului, dacă este necesar. |
1/2 |
6 |
X |
| 15. |
Se curăță barele, axele și interiorul zăvorului, se verifică dacă nu au fisuri |
– piesele necorespunzătoare, cu fisuri sau uzură peste limita admisă, se înlocuiesc. |
|
6 |
X |
| 16. |
Se demontează oala zăvorului și celelalte piese din interior, se curăță, se verifică și se ung. |
– se înlocuiesc cele necorespunzătoare sau care prezintă fisuri. |
|
6 |
X |
| 17. |
Se verifică jocul dintre axul și roata de zăvorâre și de la scripeții de presiune. |
– să nu fie mai mare de 1 mm; axele, roata sau scripeții necorespunzători se înlocuiesc. |
|
6 |
X |
| 18. |
Se verifică uzura bolțurilor și capetelor de bară |
– să nu permită un joc mai mare de 1 mm; bolțurile sau barele necorespunzătoare se înlocuiesc. |
|
6 |
X |
| 19. |
Se fac probe de rupere a unui fir al transmisiei. |
– la zăvoarele tip CFR> pârghia zăvorului să se taloneze și să rămână blocată în această poziție,;– la zăvoarele tip oală> zăvorul nu trebuie să se manevreze,. |
|
12 |
X |
Fișa nr. 24. Saboți de deraiere centralizați electromecanic
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică montarea sabotului pe linie |
– să fie de tipul constructiv corespunzător tipului de șină pe care este montat;– să fie la minim 10 m față de marca de siguranță și în dependență cu macazul care dă acces la linia la care este montat; cu aprobarea conducerii SRCF poate fi la o distanță mai mică, care se verifică conform proiectului tehnic;– în cazul când această linie face funcția de linie de evitare, sabotul se montează la distanța prevăzută în proiect, fără să fie în dependență cu macazul de acces;– în poziția de închidere (așezat pe șină), să nu permită ieșirea materialului rulant de pe liniile pe care sunt montați;– în poziția răsturnată, sabotul să nu intre cu nici o parte în gabaritul de liberă trecere;– în caz de deraiere, materialul rulant să nu închidă liniile sau marca liniilor de circulație vecine;– să fie prevăzuți cu indicator, care să dea indicații asupra poziției lor. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică indicatorul sabotului. |
– forma, dimensiunile și aspectul indicatoarelor să fie cele prevăzute în reglementările specifice;– să nu fie deteriorate sau deformate;– să dea indicații conform Regulamentului de Semnalizare, în concordanță cu poziția macazului sau sabotului;– să fie fixat pe ax;– felinarele se verifică conform fișei de întreținere tehnică pentru felinare de semnal, macaz, sabot de deraiere și opritor fix. |
1 |
6 |
X |
| 3. |
Se verifică modul de fixare pe șină. |
– să fie bine fixați pe șină;– piulițele buloanelor de prindere la talpa șinei să fie asigurate contra deșurubării;– să nu se poată demonta când sunt în poziția așezat pe șină. |
1 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică placa de deraiere a sabotului. |
– să fie în stare bună, nervura de deraiere și patina să nu fie deformate, să nu aibă niturile de fixare slăbite;– să se sprijine pe șină și pe placa frontală;– în poziție așezat pe șină să nu poată fi ridicată cu mai mult de 30 mm față de ciuperca șinei. |
1 |
6 |
X |
| 5. |
Se verifică placa frontală a sabotului. |
– să fie bine fixată pe traverse. |
1 |
6 |
X |
| 6. |
Se verifică asigurarea la toate axele, buloanele și bolțurile de la barele de acționare și de la bara de legătură cu indicatorul. |
– să fie asigurate cu sârmă sau șplinturi de oțel cu diametrul de 4 mm; la barele de la indicator asigurarea se poate face și cu sârmă sau șplinturi de oțel cu diametrul de 3 mm. |
1 |
6 |
X |
| 7. |
|
|
1 |
6 |
X |
| 8. |
Se strâng șuruburile slăbite, se curata si se ung axele și buloanele. |
|
1 |
6 |
X |
| 9. |
Se verifică, în poziția răsturnat de pe șină, sabotul să nu intre cu nici o parte în gabaritul de liberă trecere. |
– limite de gabarit: maxim 30 mm deasupra nivelului superior al șinei până la o distanță de 550 mm de la partea interioară a ciupercii șinei. |
|
6 |
X |
| 10. |
Se verifică uzura axului sabotului. |
– să nu depășească 1,5 mm. |
|
6 |
X |
| 11. |
Se verifică transmisia. |
– se reglează transmisia, astfel ca la manevrarea sabotului, atât la așezarea pe linie, cât și la ridicarea lui, placa de deraiere să execute cursa întreagă. |
|
6 |
X |
Fișa nr. 25. Semafoare, semnale mecanice și electrocuplaje de semnal
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
|
A. VERIFICĂRI DE ANSAMBLU |
|
|
|
|
| 1. |
Se verifică amplasarea semafoarelor și semnalelor mecanice. |
– conform proiectului tehnic. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică dacă părțile componente ale semnalului și fixarea acestora. |
– să nu fie deteriorate;– piulițele sau șuruburile de fixare să fie strânse. |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică brațele (paletele) semafoarelor și semnalelor mecanice. |
– să aibă aspectul și dimensiunile prevăzute în reglementările specifice. |
|
|
X |
| 4. |
Se verifică contactorul de pe semnal al busolei de control a indicațiilor semafoarelor sau a indicatoarelor luminoase, prin punerea consecutivă pe „liber” a semafoarelor pentru toate indicațiile. |
– conform proiectului tehnic. |
1 |
6 |
X |
| 5. |
Se verifică toate axele, rolele și suprafețele supuse la frecări. |
– se curăță și se ung. |
1 |
6 |
X |
| 6. |
Se verifică vizibilitatea de pe teren și concordanța dintre indicațiile de zi și cele de noapte la toate indicațiile. |
– să fie conform reglementărilor specifice. |
1 |
6 |
X |
| 7. |
Se verifică indicațiile date. |
– să corespundă Regulamentului de semnalizare și proiectului tehnic;– semnalele nu trebuie să dea indicații dubioase. |
1 |
6 |
X |
| 8. |
Se verifică suportul felinarului, fixarea și orientarea felinarului. |
– lentila felinarului să fie centrată pe geamul ochelarului. |
1 |
6 |
X |
| 9. |
Se verifică ochelarii și felinarele. |
– ochelarii trebuie să se manevreze ușor;– geamurile să nu fie crăpate sau murdare;– geamurile să fie fixate prin intermediul unui inel de cauciuc;– la sfârșitul cursei de ridicare a ochelarilor, aceștia trebuie să fie în poziția corespunzătoare brațelor sau paletelor;– în orice altă poziție intermediară, ochelarii trebuie să nu poată lua altă poziție decât cea corespunzătoare indicației „oprire”, respectiv pe poziția corespunzătoare indicației „oprire” a semafoarelor principale cu care sunt în dependență;– la semafoarele amplasate între linii, unde prin coborârea dispozitivului de felinar nu este respectat gabaritul de liberă trecere, se vor monta plăci indicatoare cu inscripția „Ochelarii trebuie să fie totdeauna ridicați”;– felinarele se verifică conform fișei de felinare de semnal, macaz, sabot de deraiere și opritor fix. |
1 |
6 |
X |
| 10. |
Se verifică broaștele pârghiilor semafoarelor manevrate de la bocuri exterioare. |
– între știftul de pe zăvor și canalul verturilor să nu fie joc lateral mai mare de 0,75 mm;– știftul de pe zăvor să nu aibă muchiile tocite;– să aibă plăcuțe de distanțare între verturi;– muchiile și colțurile tăieturii verturilor să nu fie tocite;– știftul conducător al cheii să fie bine fixat, să nu prezinte uzuri , iar orificiul de introducere a cheii să nu permită jocul cheii pe știftul conducător. |
|
6 |
X |
| 11. |
Se verifică cheile semafoarelor manevrate de la bocuri exterioare. |
– cheia trebuie să aibă poansonat clar pe ureche denumirea semnalului și cifra „1” pentru indicația cu un braț, respectiv cifra „2” pentru indicația cu două brațe, iar pe barbă, numărul corespunzător combinației treptelor– înălțarea treptelor de pe barba cheii să difere uniform de la un număr la altul cu 1,5 mm, uzura maximă admisă este de 0,2 mm: |
|
6 |
X |
| 12. |
Se verifică dacă punerea pe liber a semafoarelor și semnalelor mecanice se face cu respectarea succesiunii operațiilor și realizarea zăvorârilor stabilite pentru tipul respectiv de instalație. |
– conform proiectului tehnic. |
|
6 |
X |
| 13. |
Se verifică concordanța între indicația semnalului prevestitor luminos sau semnalului repetitor luminos și indicația semaforului pe care îl prevestește sau pe care îl repetă. |
– numai la semnale prevestitoare luminoase sau semnale repetitoare luminoase. |
|
6 |
X |
| 14. |
Se verifică dacă electrocuplajul și contactorii sunt bine fixațipe catargul semnalului. |
– se strâng șuruburile de fixare a electrocuplajului pecatargul semnalului. |
|
6 |
X |
| 15. |
Se verifică reglajul transmisiei semnalului. |
– semnele de roata camă să fie poziționate în dreptul rolelor de la brațele cotite. |
|
6 |
X |
| 16. |
Se verifică duliile, firele de conexiune de la picheți până la felinarele iluminate,. |
– numai la semafoarele iluminate electric;● firele să fie fixate în conectori;● izolația firelor și a tubului sau a furtunului de legătură să nu fie degradată;● la înlocuirea unor părți din sistemul optic, se va face reglarea acestui ansamblu și se va verifica în mod obligatoriu vizibilitatea indicațiilor semaforului. |
|
6 |
X |
| 17. |
Se repară sau se înlocuiesc piesele care prezintă fisuri sau care sunt necorespunzătoare |
|
|
6 |
X |
| 18. |
Se verifică gabaritul semnalelor față de liniile adiacente. |
– se repetă în toate cazurile de modificare a geometriei liniilor. |
|
12 |
X |
| 19. |
Se face proba căderii pe oprire a brațelor sau paletelor semafoarelor sau semnalelor mecanice la ruperea transmisiei. |
– în caz de rupere a transmisiei, semafoarele și semnalele mecanice trebuie să treacă automat pe oprire, respectiv pe poziția corespunzătoare indicației de oprire a semnalului de circulație cu care sunt în dependență;– la semafoarele care nu sunt prevăzute prin construcția lor cu un dispozitiv pentru realizarea acestei condiții, se vor monta compensatoare;– la semnalele cu compensatoare, proba se face prin lăsarea înceată a greutăților. |
|
12 |
X |
| 20. |
Se verifică tensiunea lămpilor electrice și se reglează. |
– numai la semafoarele iluminate electric● după înlocuirea lămpilor electrice se verifică în mod obligatoriu vizibilitatea semnalului;● tensiunea trebuie să nu depășească valoarea nominală; se admite reducerea acesteia cu maxim 15% cu condiția asigurării vizibilității. |
|
12 |
X |
| 21. |
Se verifică starea cablajului, a aparatajului și a capetelor de cablu din cutia de alimentare |
|
|
12 |
X |
| 22. |
Se măsoară rezistența de izolație a conductoarelor din circuitul de alimentare al lămpii electrice. |
– se măsoară între fire și față de masă;– trebuie să fie mai mare de 2 MD. |
|
12 |
X |
| 23. |
Se verifică brațele (paletele) semafoarelor și semnalelor mecanice să fie vopsite sau acoperite cu materiale reflectorizante conform prevederilor din Regulamentul de semnalizare. |
– se curăță sau se vopsesc dacă este necesar. |
|
12 |
X |
| 24. |
Se verifică dacă broaștele de la bocurile exterioare nu se pot acționa decât cu cheia anume destinată și nu permit scoaterea acestei chei din încuietoare când semaforul se află în poziția pe liber. |
– la instalațiile de asigurare cu încuietori. |
|
12 |
X |
|
B. CATARG |
|
|
|
|
| 25. |
Se verifică legăturile la șină și fixarea acestora. |
– numai pe linie electrificată. |
1 |
6 |
X |
| 26. |
Se verifică axul, piulițele buloanelor de fixare a catargului la piciorul de fundație sau fixarea în teren, după caz. |
|
|
6 |
X |
|
C. DISPOZITIVUL DE ACȚIONARE (ROATA CAMĂ, BRAȚ COTIT, BARĂ, CABLU OCHELARI, ELECTROCUPLAJ, CONTACTOARE) |
|
|
|
|
| 27. |
Se verifică toate axele, rolele, bolțurile, șuruburile, piulițele, buloanele, și asigurarea acestora. |
– să fie asigurate cu șplinturi contra desfacerii;– axul roții camă să fie asigurat cu sârmă de 4 mm;– bolțurile dintre brațele cotite și barele de acționare ale paletelor cu sârmă de 4 mm răsucită, cu ochi, deasupra contrapiuliței de pe barele de acționare a paletelor;– se curăță de rugină toate axele, rolele și suprafețele supuse la frecări și se ung cu ulei mineral. |
1 |
6 |
X |
| 28. |
Se verifică gresoarele și cutiile de ungere și se completează cu unsoare. |
|
1 |
6 |
X |
| 29. |
Se măsoară tensiunea de alimentare a bobineielectrocuplajului. |
– numai la semafoare cu electrocuplaj● trebuie să fie de 6 ÷ 8 V la bornele bobinei. |
1 |
6 |
X |
| 30. |
Se curăță suprafețele întrefierului electrocuplajului. |
|
1 |
6 |
X |
| 31. |
Se verifică uzura axelor si rolele brațelor cotite. |
– jocul să nu fie mai mare de 2 mm în diametru. |
|
6 |
X |
| 32. |
Se verifică starea cablurilor de oțel. |
– trebuie să fie dublat și să nu aibă mai mult de 1/10 din fire rupte;– se reglează în funcție de anotimp. |
|
6 |
X |
| 33. |
Se verifică transmisia astfel ca să fie pe direcția roții de acționare sau a scripeților coturilor de abatere verticală. |
|
|
6 |
X |
| 34. |
Se reglează lungimea barelor astfel ca brațele sau paletele să nu dea indicații dubioase. |
|
|
6 |
X |
| 35. |
Se strâng șuruburile și piulițele slăbite. |
– se înlocuiesc cele cu filetul degradat. |
|
6 |
X |
| 36. |
Se verifică contactele de la electrocuplaj e și contactori. |
– se curăță și se reglează, dacă este cazul. |
|
6 |
X |
| 37. |
Se verifică dacă paleta prevestitoare a semaforului de ieșire sau de parcurs de la semaforul de intrare revine pe poziția corespunzătoare indicației „oprire”. |
– numai la semafoare cu electrocuplaj ● trebuie să revină pe poziția corespunzătoare indicației „oprire” în următoarele situații:i. la întreruperea curentului electric din circuitul electrocuplajului paletei;ii. dacă semaforul pe care este amplasată a trecut pe indicația „oprire”;iii. dacă semaforul de parcurs sau de ieșire pe care îl prevestește a trecut pe „oprire”;iv. dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile tehnice din schemă. |
|
6 |
X |
| 38. |
Se verifică dacă semaforul de ieșire cu electrocuplaj trece în mod automat pe indicația „oprire” la întreruperea curentului electric din circuitul electrocuplajului sau dacă nu mai sunt îndeplinite condițiile tehnice din schemă. |
– numai la semafoare cu electrocuplaj. |
|
6 |
X |
| 39. |
Se verifică dacă atunci când se manevrează pârghia de semnal pentru punerea pe liber a semaforului de intrare sau de parcurs, nu se acționează paleta, dacă electrocuplajul nu este alimentat cu curent electric. |
– numai la semafoare cu paletă. |
|
6 |
X |
| 40. |
Se verifică dacă la manevrarea pârghiei de semnal pentru punerea pe liber a semnalului cu braț cu electrocuplaj, nu se acționează brațul semnalului, dacă electrocuplajul nu este alimentat cu curent electric. |
– numai la semafoare cu electrocuplaj. |
|
6 |
X |
| 41. |
Se verifică asigurarea bolțurilor din interiorul cutiei electrocuplajului. |
– numai la semafoare cu electrocuplaj ● bolțurile să fie asigurate cu șplinturi. |
|
6 |
X |
| 42. |
Se verifică prinderea electrocuplajului și dacă are capacul se încuie, iar orificiul de introducere a cheii în broasca se obturează. |
– numai la semafoare cu electrocuplaj ● se strîng șuruburile de fixare a electrocuplajului pe catargul semnalului, dacă este cazul. |
|
6 |
X |
| 43. |
Se verifică mărimea întrefierului dintre armături și electromagnet la electrocuplaj. |
– numai la semafoare cu electrocuplaj ● trebuie să fie de 0,3 ÷ 0,5 mm. |
|
6 |
X |
| 44. |
Se verifică jocul la axul paletei magnetice din interiorul cutiei electrocuplajului. |
– numai la semafoare cu electrocuplaj ● jocul să nu fie mai mare de 0,5 mm. |
|
6 |
X |
Fișa nr. 26. Felinare de semnal, macaz, sabot de deraiere și opritor fix
| Nrcrt |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
ip |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1 |
Se verifică poziția, orientarea și focalizarea felinaruluide semnal. |
– lentila felinarului trebuie să fie centrată fată de fereastraochelarilor;– fascicolul luminos al felinarului de semnal trebuie să fie orientatspre direcția din care vine trenul;– flacăra lămpii trebuie să fie într-un plan paralel cu lentila;– lampa să fie fixată în ghidajul respectiv;– partea superioară a căciulii mașinii lămpii trebuie să fie cu 6 mmmai jos față de centrul lentilei, pentru plasarea corectă a flăcării înfocar față de lentilă;– sistemul optic focalizat al felinarului trebuie să prezinte osuprafață luminoasă strălucitoare a lentilei exterioare, în toatăzona transparentă. |
Odată cu IT la elementul pe care este montat |
Odată cu IP la elementul pe care este montat |
X |
| 2. |
Se verifică cutia, lentilele și geamurile felinarului. |
– cutia și sistemul de închidere să fie în stare bună; |
X |
| – lentilele și geamurile trebuie să fie în stare bună și curate; |
| – interiorul felinarului trebuie să fie curat. |
| 3 |
Se verifică alocarea corectă a felinarelor de semnal. |
– inscripția de pe felinar și de pe lampă trebuie să corespundă cu denumirea semaforului și a brațului respectiv. |
X |
| 4 |
Se verifică inscripționarea felinarelor și starea stratuluide vopsea din interior. |
– inscripțiile felinarelor și lămpilor de petrol trebuie să fie în stare bună, lizibile;– se vopsește în alb la interior, dacă este cazul. |
X |
| 5. |
Se verifica etanșeitatea felinarelor. |
– felinarul cu lampă nu trebuie să se stingă la vânt. |
X |
| 6. |
Se verifică fixarea felinarelor de macaz si sabot. |
– trebuie să nu se poată scoate felinarul din axa sa. |
X |
| 7. |
Se verifică instalația de iluminat electric, pentrufelinarele iluminate electric conform unui proiect tehnic. |
– dulia și lampa electrică să fie în stare bună;– conectorii, cablajul, transformatorii, siguranțele din cutiile cu aparataj să fie în stare bună și fixate corespunzător;– se măsoară tensiunea la lampa electrică;– se măsoară rezistența de izolație a cablajului care trebuie să fie minim 2 MΩ;– sistemul optic focalizat al felinarului trebuie să prezinte o suprafață luminoasă strălucitoare a lentilei exterioare, în toată zona transparentă. |
X |
Fișa nr. 27. Barierele mecanice puse în dependență cu semnalele stației sau centralizate
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică amplasarea barierei, lungimea și modul de montare a cumpenelor. |
– lungimea cumpenelor să fie maxim 8 m;– în cazul în care sunt montate două cumpene de aceeași parte a trecerii la nivel, acestea să fie montate în același plan transversal iar distanța între vârfurile cumpenelor să nu depășească 1 m;– cumpenele trebuie să fie montate la cel puțin 10 m față de linia apropiată și să fie prevăzute cu plase de sârmă în bună stare. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică vizibilitatea cumpenelor din locul de manevrare. |
|
1 |
6 |
X |
| 3. |
Se verifică starea, poziția și fixarea suporților. |
– să nu prezinte lovituri;– să nu fie înclinat;– șuruburile să fie bine strânse;– să fie asigurată scurgerea apelor din jurul suportului. |
1 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică starea cumpenelor și a elementelor de semnalizare de pe acesta. |
– să nu prezinte fisuri, lovituri;– elementele de semnalizare să fie complete și în stare bună;– se repară plasa de sârmă, dacă este cazul;– indicațiile felinarului și aspectul cumpenei trebuie să corespundă reglementărilor specifice. |
1 |
6 |
X |
| 5. |
Se verifică starea și funcționarea dispozitivului de avertizare sonoră. |
– clopotul trebuie să bată tot timpul cât se acționează bariera pentru închidere |
1 |
6 |
X |
| 6. |
Se curăță și se ung scripeții, lagărele barierelor, glisiera și hoiturile cu rolă. |
|
1 |
6 |
X |
| 7. |
Se verifică funcționarea barierei. |
– să se manevreze ușor;– se reglează dacă este cazul. |
1 |
6 |
X |
| 8. |
Se verifică uzurile axelor, rolelor, scripeților și roților de acționare. |
– să nu permită joc mai mare de 2 mm în diametru;– la coborârea și la ridicarea cumpenei, rola de pe roata de acționare să nu iasă de pe glisieră. |
|
6 |
X |
| 9. |
Se verifică dacă bariera se poate manevra numai de la dispozitivul anume destinat, în conformitate cu programul de zăvorâre prevăzut în proiectul tehnic. |
– să nu se poată manevra printr-o acțiune exterioară. |
|
6 |
X |
Fișa nr. 28. Transmisii mecanice
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică amplasarea regulatoarelor. |
– numărul de regulatori să fie suficient pentru a se putea executa reglarea transmisiei la toate variațiile de temperatură;– distanța dintre doi regulatori montați în afara cabinei în cele două fire ale aceleiași transmisii trebuie să fie de minim 2300 mm;– distanța dintre regulator și ștenderul cel mai apropiat trebuie să fie minim 1350 m;– se remontează regulatoarele amplasate necorespunzător. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică stâlpii de trasmisie. |
– trebuie să fie cel îngropați minim 500 mm;– se îndreaptă și se consolidează stâlpii;– se aduc la nivel căscioarele cu scripeți;– distanța dintre stâlpii transmisiei, respectiv scripeții transmisiei subterane trebuie să fie:● mai mică de 12 m în aliniament și 10 m în curbă pentru sârma de 4 mm;● mai mică de 10 m în aliniament și 8 m în curbe pentru sârma de 5 mm;● mai mică de 10 m între scripeții subterani în canale. |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică lungimea transmisiei. |
– trebuie să nu aibă o lungime mai mare de:● 250 m în cazul macazurilor centralizate fără fixătoare de vârf cu cleme;● 150 m în cazul macazurilor cu fixător de vârf cu cleme;se verifică si la înlocuirea macazurilor. |
|
|
X |
| 4. |
Se verifică tipul macazului centralizat. |
– trebuie să fie cu ace articulate. |
|
|
X |
| 5. |
Se verifică coturile de abatere. |
– se îndreaptă și se consolidează dacă este cazul. |
|
|
X |
| 6. |
Se verifică scripeții și șuruburile de fixare ale căscioarelor și axele scripeților. |
– se completează scripeții lipsă;– se înlocuiesc scripeții sparți;– se strâng șuruburile de fixare ale căscioarelor și axele scripeților dacă este cazul;– se ung axele și canalele scripeților;– se înlocuiesc scripeții și șuruburile de fixare ale căscioarelor și axele scripeților dacă sunt uzate. |
1 |
6 |
X |
| 7. |
Se verifică dacă vegetația de-a lungul transmisiei iar iama zăpada, nu împiedică funcționarea acesteia. |
– se înlătură vegetația, respectiv zăpada în timpul iernii. |
1 |
6 |
X |
| 8. |
Se verifică starea canalelor transmisiei. |
– capacele de la canalele și camerele de vizitare ale scripeților subterani să fie în stare bună și bine fixate;– se completează penele, contrapenele și șuruburile de fixare ale capacelor. |
1 |
6 |
X |
| 9. |
– să fie montate mai jos cu minim 10 mm și cu maxim 50 mm față de talpa șinei:– se consolidează și se îndreaptă dacă este cazul;– se repară sau se înlocuiesc capacele și canalele deteriorate. |
|
6 |
X |
| 10. |
Se verifică gărzile de la coturile de abatere sau de distribuție. |
– se verifică existența gărzilor și se strâng cele fixate slab astfel încât cablul să nu se frece de ele;– distanța dintre gardă și scripete să fie de maxim 3 mm. |
1 |
6 |
X |
| 11. |
Se verifică nodurile de legare. |
– lungimea nodului trebuie să fie mai mare de 150 mm;– se înlocuiesc cele care au o lungime mai mică de 150 mm, cele slăbite și cele amplasate nereglementar;– în timpul cursei de manevrare sau rupere nu trebuie să agațe alte piese. |
1 |
6 |
X |
| 12. |
– să fie cositorite și vopsite;– să fie astfel amplasate astfel încât:● la transmisiile de semnal în afara cabinei, în timpul manevrării să nu treacă unul în dreptul altuia; în poziția normală a pârghiilor de semnal distanța între două noduri de pe fire diferite ale aceeași transmisii trebuie să fie de minim 1350 mm;● la transmisiile de macaz, în timpul manevrării să nu atingă unul de altul; |
|
6 |
X |
| 13. |
– în timpul cursei de rupere să nu ajungă la scripeți; distanța față de scripete trebuie să fie minim 1350 mm. |
|
Odată cuefectuarea probelor de rupere laelementulacționat |
|
| 14. |
Se verifică sârmele transmisiei. |
– se descurcă și se îndreaptă ondulațiile dacă este cazul;– să nu fie căzută de pe scripeți; se reașează pe scripeți, dacă este cazul. |
1 |
6 |
X |
| 15. |
– se măsoară diametrul sârmei care trebuie să fie 4 mm pentru semnale și 5 mm pentru restul instalației; se admite micșorarea diametrului din cauza uzurii sau ruginii cu cel mult 1 mm;– să fie la o înălțime de 15÷300 mm față de suprafața ciupercii șinei;– în exploatare se admite ca înălțimea transmisiei să fie minim 300 mm fată de nivelul solului. |
|
6 |
X |
| 16. |
Se verifică starea cablului din oțel. |
– diametrul trebuie să nu fie mai mic decât al sârmei de care se leagă;– să nu aibă mai mult de aproximativ 10% fire rupte. |
|
6 |
X |
| 17. |
Se verifică lanțul calibrat. |
– trebuie să nu aibă o uzură care să împiedice intrarea zalei în locașul calibrat al roții;– se înlocuiește lanțul calibrat cu uzura zalelor mai mare de 1 mm în diametru |
|
6 |
X |
| 18. |
Se verifică elementele de legătură. |
– cuplele de legătură trebuie să fie prevăzute cu siguranțe;– la dispozitivele de rupere, bolțurile trebuie să fie asigurate cu șplinturi și sigilate;– se refac ochiurile și se înlocuiesc cuplele uzate. |
|
6 |
X |
| 19. |
Se verifică poziția sârmei, lanțului sau cablului față de pereții coturilor sau ai canalelor. |
– trebuie să nu frece de pereții coturilor, canalelor sau ocnelor. |
|
6 |
X |
| 20. |
Se verifică fixarea în fundații a cutiei de distribuție, coturilor de abatere și stâlpilor de transmisie. |
– trebuie să fie bine fixați în fundație. |
|
6 |
X |
| 21. |
Se verifică săgeata între doi scripeți. |
– săgeata maximă trebuie să fie mai mică de 70 mm; se reglează transmisia dacă este cazul. |
|
6 |
X |
Fișa nr. 29. Compensatoare pentru transmisii din sârmă
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică amplasarea compensatoarelor aeriene. |
– să fie în aliniament, de regulă la jumătatea distanței dintre semnal și pârghie. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică vopsirea și inscripționarea greutăților de la compensatoarele de subsol. |
– trebuie să fie vopsite în următoarele culori:● roșu pentru semnale;● negru pentru macazuri;● galben pentru zăvoare și saboții de deraiere;● albastru pentru semnale de manevră. |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică existența, amplasarea, asigurarea și sigilarea dispozitivului de limitare. |
– la compensatoarele de macaz dispozitivul de limitare să fie amplasat la cel mult 3 intervale de dinți de locul de anclanșare iar la compensatorul de semnal la cel mult 5 intervale de dinți;– dispozitivele trebuie să fie asigurate și sigilate. |
Odată cu IT la transmisia elementului acționat |
Odată cu IP la transmisia elementului acționat |
X |
| 4. |
Se verifică să nu permită acționarea aparatelor legate de transmisie decât de la pârghia destinată. |
– la acționarea pârghiei de manevrare, clichetul trebuie să anclanșeze în bara dințată fără să atingă dispozitivul de limitare. |
Odată cu IT la transmisia elementului acționat |
Odată cu IP la transmisia elementului acționat |
X |
| 5. |
Se curăță și se ung axele, bolțurile, scripeții, brațele mobile ale compensatorului. |
|
Odată cu IT la transmisia elementului acționat |
Odată cu IP la transmisia elementului acționat |
X |
| 6. |
Se verifică asigurarea axelor și bolțurilor. |
– se completează cu șplinturi dacă este cazul. |
Odată cu IT la transmisia elementului acționat |
Odată cu IP la transmisia elementului acționat |
X |
| 7. |
Se verifică corpul compensatorului. |
– să nu fie deteriorat sau deplasat;– se îndreaptă și se consolidează corpul compensatorului, dacă este cazul. |
|
Odată cu IP la transmisia elementului acționat |
X |
| 8. |
Se verifică dispozitivul de anclanșare astfel ca pierdereade cursă la manevrare să nu fie mai mare de 25 mm. |
– din momentul acționării pârghiei și până la anclașarea completă a clichetului în bara dințată să se consume cel mult 25 de mm din cursa totală de acționare; aceasta se măsoară prin deplasarea unui semn marcat pe cablu față de un punct marcat pe fața exterioară a suporților compensatorului. |
|
Odată cu IPla transmisia elementului acționat |
X |
| 9. |
Se verifică greutățile compensatorului. |
– greutățile trebuie să nu frece între ele. |
|
Odată cu IP la transmisia elementului acționat |
X |
| 10. |
Se verifică reglajul poziției brațului compensatorului astfel ca la variații de temperatură să fie asigurată cursa de compensare, iar la ruperea unui fir al transmisiei să fie asigurată și cursa de rupere. |
– indicatorul poziției brațului compensatorului să fie poziționat între reperul mediu și cel superior de pe bara dințată. |
|
Odată cu IP la transmisia elementului acționat |
X |
| 11. |
Se verifică strângerea șuruburilor. |
– se strâng șuruburile slăbite. |
|
Odată cu IP la transmisia elementului acționat |
X |
| 12. |
Se verifică scripeții și bara dințată. |
– se înlocuiesc scripeții sparți și bara dințată cu dinți rupți sau uzați. |
|
Odată cu IP la transmisia elementului acționat |
X |
| 13. |
Se verifică uzura la axe și bolțuri. |
– se înlocuiesc axele și bolțurile care au joc mai mare de 1 mm. |
|
Odată cu IP la transmisia elementului acționat |
X |
| 14. |
Se verifică asamblările prin nituire sau sudură. |
– se refac nituirile sau sudurile necorespunzătoare. |
|
Odată cu IP la transmisia elementului acționat |
X |
| 15. |
Se verifică dacă la ruperea unui fir al transmisiei cursaimprimată firului întreg este suficientă pentru manevrarea completă a aparatelor legate de transmisie. |
– proba se face prin lăsarea înceată a greutăților;– la compensatoarele de subsol, în poziția cea mai joasă, greutățile trebuie să rămână suspendate. |
|
Odată cuefectuarea probelor de rupere la elementul acționat |
X |
Fișa nr. 30. Dispozitive de șină izolată din instalații de centralizare electromecanică
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică amplasarea secțiunii izolate. |
– se fie amplasată conform reglementărilor specifice. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică starea joantelor izolante și a conexiunilor de continuitate. |
– joanta izolantă să asigure izolarea electrică a porțiunilor de linie alăturate;– rezistența de izolație între capetele de șină trebuie să fie minim 20 Ω în cale și minim 500 Ω înainte de montare;– la joantele izolante lipite această condiție trebuie să fie îndeplinită și între eclisă și capetele de șină. |
2 |
6 |
X |
| 3. |
Se măsoară la recepție tensiunea la releul de șină izolată. |
– în stare liberă, releul trebuie să fie căzut, iar tensiunea la borne mai mică de 50% din tensiunea de cădere;– la aplicarea șuntului normat, releul trebuie să fie atras, iar tensiunea la borne cu 50% mai mare decât tensiunea de atragere. |
2 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică starea liniei, urmărind îndeplinirea condițiilor de funcționare a secțiunilor izolate |
– să existe un spațiu liber între talpa șinei și balast;– traversele să asigure izolarea electrică; traversele de beton nu trebuie să facă posibilă atingerea, direct sau prin intermediul tirfoanelor, între talpa șinei și armătura metalică a traversei;– linia să fie asigurată contra deplasării în lungul căii;– rostul de dilatație la joantele izolante să asigure spațiul necesar introducerii profilelor izolante;– pavajul de la trecerile la nivel să asigure izolarea electrică;– linia să fie amenajată astfel ca scurgerea apelor să fie asigurată;– tirfoanele și alte piese metalice care sunt în contact cu șina nu trebuie să aibă contact cu pământul sau balastul;– la joantele mecanice de linie, buloanele orizontale și verticale vor fi complete, prevăzute cu inele resort și bine strânse pentru asigurarea continuității electrice;– între plăcile-suport și traversele de beton trebuie să existe intercalat material izolant, din polietilenă sau cauciuc pentru izolarea electrică a căii. |
|
6 |
X |
| 5. |
Se verifică funcționarea dispozitivului de șină izolată pentru toate parcursurile de intrare și ieșire. |
– funcționarea dispozitivului de șină izolată se va urmări la trecerea trenului sau prin aplicarea șuntului normat pe secțiunile de intrări și ieșiri;– să nu permită dezăvorârea macazurilor din parcurs înainte de a fi depășite de tren, chiar dacă semnalul care a comandat parcursul a fost adus pe oprire;– câmpul de șină izolată nu trebuie să se debloce decât după consumarea de tren a parcursului chiar dacă semnalul care a comandat parcursul a fost adus pe oprire. |
|
6 |
X |
| 6. |
Se verifică starea conexiunilor flexibile dintre cutiile cu aparataj și șină. |
– conexiunile flexibile să fie bine fixate astfel încât să nu se atingă între ele și nici de eclisele metalice ale joantelor izolante lipite;– conexiunile flexibile să nu prezinte mai mult de aproximativ 20% din fire rupte;– bolțurile să fie bine fixate la șină. |
|
12 |
X |
| 7. |
Se măsoară rezistența de izolație a balastului. |
– măsurătorile electrice se vor executa obligatoriu și după ce s-au efectuat lucrări la infrastructura căii;– rezistența de balast minimă este de 1Ω x Km pentru traverse de beton și de 1,5 Ω x Km pentru traverse de lemn. |
|
12 |
X |
Fișa nr. 31. Pedale cu mercur
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică fixarea pedalei la șină; |
– trebuie să fie bine fixată la șină, în intervalul dintre două traverse,– șuruburile de fixare trebuie să fie strânse și asigurate contra deșurubării;– axul piuliței de apăsare să fie la mijlocul tălpii șinei. |
2 |
6 |
X |
| 2. |
Se verifică dacă membrana pedalei este în contact permanent cu talpa șinei prin șurubul și piulița de apăsare. |
– se reglează dacă este cazul, prin acționarea butonului de reglaj. |
2 |
6 |
X |
| 3. |
Se verifică dispozitivul de contact. |
– tubul din sticlă să fie curat iar mercurul să fie pur și fară oxizi;– se curăță tubul de contact și reoforii și se completează sau se înlocuiește mercurul, dacă este cazul;– se reglează nivelul mercurului din tubul de sticlă, dacă este cazul;– după reglaj se așteaptă trecerea unui vehicul pe calea ferată, pentru a se verifica funcționarea corectă. |
2 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică legăturile electrice din cutia de contact. |
– clemele din interiorul cutiei de contact a pedalei trebuie să fie strânse, iar părțile în contact să fie curate și lipsite de oxizi. |
2 |
6 |
X |
| 5. |
Se verifică legăturile electrice dintre pedala cu mercur și șină. |
– să fie în stare bună;– să fie bine fixate la șină;– izolația electrică dintre conexiune și corpul pedalei să fie în stare bună. |
2 |
6 |
X |
| 6. |
Se măsoară rezistența de izolație a conductoarelor din cablul de legătură cu aparatul de manevră. |
– rezistența de izolație trebuie să fie mai mare de 2 MQ. |
|
6 |
X |
| 7. |
Se demontează pedala și se verifică piesele componente. |
– membrana de oțel și garniturile de etanșare să fie în stare bună; se înlocuiesc dacă este cazul;– se curăță și se ung piesele componente. |
|
6 |
X |
Fișa nr. 32. Aparate de comandă ale instalațiilor de centralizare electromecanică
și de asigurare cu încuietori cu chei și bloc
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică sursa de alimentare a electrocuplajului. |
– se reglează astfel încât valorile tensiunilor și curenților să corespundă proiectului tehnic. |
1 |
6 |
X |
| 2. |
Se verifică soneria si butonul de sonerie. |
– se reglează dacă este cazul. |
1 |
6 |
X |
| 3. |
Se verifică manetele. |
– maneta, arcul și rozeta de fixare să fie în stare bună;– șuruburile de fixare a manetelor pe axe să fie strânse. |
1 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică funcționarea aparatului prin executarea de comenzi la toate liniile, la intrări și la ieșiri, excluderea parcursurilor incompatibile, conform programului de zăvorâre; aparatul nu trebuie să permită executarea de comenzi false. |
– la IT se verifică prin executarea de comenzi prin sondaj la liniile disponibile;– la IP se verifică prin prin executarea de comenzi la toate liniile, la intrări și la ieșiri, excluderea parcursurilor incompatibile, conform programului de zăvorâre;– să permită efectuarea și anularea comenzilor numai cu respectarea succesiunii operațiilor și realizarea zăvorârilor stabilite pentru tipul respectiv de instalație;– fiecare operație, în ordinea indicată de programul de zăvorâre, să producă zăvorârea operației precedente și deszăvorârea celei următoare;– în cazul în care se constată uzuri care pot conduce la neîndeplinirea condițiilor de siguranță prevăzute, piesele defecte se înlocuiesc;– probele pentru executarea de comenzi false se efectuează atât la aparatul de comandă cât și între aparatul de comandă și aparatele de manevră. |
1 |
6 |
X |
| 5. |
Se verifică la exterior cutia mecanică și cutia electrică. |
– se curăță la exterior;– capacele să fie bine fixate;– inscripțiile să fie clare. |
1 |
6 |
X |
| 6. |
Se verifică zăvorârile din registrul mecanic care trebuie să nu permită executarea de comenzi false |
– la IT se verifică prin executarea de comenzi prin sondaj la liniile disponibile;– la IP se verifică prin executarea de comenzi la toate liniile, la intrări și la ieșiri, excluderea parcursurilor incompatibile, conform programului de zăvorâre;– aparatul nu trebuie să permită executarea de comenzi false;zăvorârile trebuie să fie sigure, conform tipului constructiv și programului de zăvorâre;– în cazul în care se constată uzuri care pot conduce la neîndeplinirea condițiilor de siguranță prevăzute, piesele defecte se înlocuiesc. |
1 |
6 |
X |
| 7. |
Se măsoară rezistența de izolație a cablajului și a circuitelor dintre aparatul de comandă și aparatele de manevră. |
– rezistența de izolație trebuie să fie mai mare de 2 MD;– se măsoară cu deconectarea firelor, între fire și față de masă. |
|
6 |
X |
| 8. |
Se verifică contactele de la manete, pârghii, buton de sonerie, buton șină izolată și buton indicator linie. |
– lamelele contactelor trebuie să fie curate;– să nu fie fisurate sau rupte;– să asigure o presiune corespunzătoare. |
|
6 |
X |
| 9. |
Se verifică axele, lagărele, elementele, liniarele și piedicile. |
– să nu fie defecte sau să nu prezinte fisuri sau uzuri peste limitele admise;– în cazul în care se constată uzuri care pot conduce la neîndeplinirea condițiilor de siguranță prevăzute, piesele defecte se înlocuiesc;– șuruburile să fie complete și strânse;– elementele de pe axe să fie asigurate cu șplinturi;– elementele și piedicile să fie bine fixate și asigurate contra desfacerii;– se curăță și se ung cu ulei. |
|
6 |
X |
| 10. |
Se verifică arcurile liniarelor si axelor. |
– trebuie să nu fie slăbite sau rupte. |
|
6 |
X |
| 11. |
Se verifică dispozitivele de zăvorâre dintre câmpurile electrice de bloc și registrul mecanic. |
– să nu fie defecte sau să nu prezinte fisuri sau uzuri peste limitele admise;– să fie bine fixate, să nu prezinte jocuri;– în cazul în care se constată uzuri care pot conduce la neîndeplinirea condițiilor de siguranță prevăzute, piesele defecte se înlocuiesc;– arcurile să fie în stare bună;– se curăță și se ung cu ulei. |
|
6 |
X |
| 12. |
|
|
|
|
|
| 13. |
Se verifică cheile. |
– să aibă poansonat clar pe ureche denumirea elementului controlat și funcția îndeplinită, iar pe barbă, numărul corespunzător combinației treptelor;– înălțarea treptelor de pe barba cheii să difere uniform de la un număr la altul cu 1,5 mm, uzura maxima admisa este de 0,2 mm. |
|
6 |
X |
| 14. |
Se verifică broasca. |
– între știftul de pe zăvor și canalul verturilor să nu fie joc lateral mai mare de 0,75 mm;– știftul de pe zăvor să nu aibă muchiile tocite;– să aibă plăcuțe de distanțare între verturi;– muchiile și colțurile tăieturii verturilor să nu fie tocite;– știftul conducător al cheii să fie bine fixat, să nu prezinte uzuri, iar orificiul de introducere a cheii să nu permită jocul cheii pe știftul conducător. |
|
6 |
X |
| 15. |
Se verifică câmpurile electrice de bloc și inductoarele de bloc. |
– conform fișelor de întreținere tehnică specifice. |
|
|
|
| 16. |
Se verifică dacă broasca nu se poate descuia sau încuia decât cu o cheie anume destinată. |
– se execută cu toate cheile disponibile. |
|
12 |
X |
Fișa nr. 33. Aparate de manevră ale instalațiilor de centralizare electromecanică
și de asigurare cu încuietori cu chei și bloc
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică vopsirea și inscripționarea pârghiilor de manevrare. |
– să fie vopsite în următoarele culori:● roșu pentru pârghiile de semnale;● negru pentru pârghiile de macazuri;● galben pentru pârghiile de zăvoare și saboții de deraiere;● albastru pentru semnale de manevră.– să fie inscripționate cu:● numărul și poziția macazului;● denumirea semnalului și cifra 1 pentru indicația cu un braț și cifra 2 pentru indicația cu două brațe; la semnalele de intrare (CEM-CFR) se inscripționează și liniile la care dă acces. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică sursa de alimentare a dispozitivului de șină izolată și a electrocuplajului. |
– se reglează astfel încât valorile tensiunilor și curenților să corespundă proiectului tehnic. |
1 |
6 |
X |
| 3. |
Se verifică soneria si butonul de sonerie. |
– se reglează dacă este cazul. |
1 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică funcționarea indicatoarelor de linie. |
– paletele trebuie să nu cadă din cauza trepidațiilor;– ridicarea lor trebuie să se facă în mod sigur la readucerea pârghiilor de parcurs sau a manetelor de parcurs în poziția normală;– se reglează dacă este cazul. |
1 |
6 |
X |
| 5. |
Se verifică pârghiile de manevrare macazuri, zăvoare de macaz, saboți și semafoare. |
– să nu prezinte defecte, fisuri sau uzuri peste limitele admise; se înlocuiesc cele necorespunzătoare;– șuruburile trebuie să fie complete și strânse;– axele trebuie să fie asigurate cu șplinturi;– arcurile și tijele să nu fie vopsite;– se curăță la exterior pârghiile de manevrare, se ung lagărele și suprafețele supuse frecării. |
1 |
6 |
X |
| 6. |
Se verifică dependența dintre pârghiile de manevrare șiregistrul mecanic. |
– se strâng șuruburile slăbite;– se curăță și se ung cu ulei;– în cazul în care se constată uzuri care pot conduce la neîndeplinirea condițiilor de siguranță prevăzute, piesele defecte se înlocuiesc. |
1 |
6 |
X |
| 7. |
Se verifică funcționarea pârghiilor, efectuând probe de manevrare. |
– manevrarea pârghiilor trebuie să se facă ușor;– numai la instalațiile cu talonare la pârghie:● în caz că pârghia de macaz intră greu în pană sau începe să se taloneze, se verifică macazul, fixătorul și transmisia acestuia;● la manevrarea pârghiilor de macaz talonabile se verifică cuplarea între braț și discuri. |
1 |
6 |
X |
| 8. |
Se verifică prin probe cu pârghiile de semnal că nu se pot manevra atât timp cât nu este executată comanda în bloc pentru parcursul corespunzător pârghiei de semnal și dacă bariera nu este închisă. |
– se execută cu toate pârghiile și pentru toate indicațiile. |
1 |
6 |
X |
| 9. |
Se verifică dacă la executarea unei comenzi, pârghia semafoarelor de intrare, parcurs și ieșire, se manevrează pe liber o singură dată. |
– numai la instalațiile cu dispozitive de nerepetare a comenzii:● dacă pârghia nu a fost manevrată pînă la capătul cursei, executarea unei noi acționări a pârghiilor acestor semnale, trebuie să se poată face numai după deblocarea dispozitivului de nerepetare a comenzii;● dacă pârghia a fost manevrată pînă la capătul cursei executarea unei noi acționări a pârghiilor acestor semnale, trebuie să se poată face numai după anularea comenzii. |
1 |
6 |
X |
| 10. |
Se verifică dacă bariera se manevrează în conformitate cu programul de înzăvorâre. |
– să nu se poată deschide dacă este stabilit un parcurs peste trecerea la nivel și semaforul care acoperă parcursul este pe liber. |
1 |
6 |
X |
| 11. |
Se verifică manetele și pârghiile de parcurs. |
– maneta, pârghia, arcul și rozeta de fixare să fie în stare bună. |
1 |
6 |
X |
| 12. |
Se verifică funcționarea aparatului prin executarea de comenzi la toate liniile, la intrări si la ieșiri, excludereaparcursurilor incompatibile, conform programului de zăvorâre din documentația aprobată. |
– la IT se verifică prin executarea de comenzi prin sondaj la liniile disponibile;– la IP se verifică prin executarea de comenzi la toate liniile, la intrări și la ieșiri, excluderea parcursurilor incompatibile, conform programului de zăvorâre;trebuie să permită efectuarea parcursurilor conform programului de zăvorâre;– să permită efectuarea și anularea comenzilor numai cu respectarea succesiunii operațiilor și realizarea zăvorârilor stabilite pentru tipul respectiv de instalație;– fiecare operație, în ordinea indicată de programul de zăvorâre, să producă zăvorârea operației precedente și deszăvorârea celei următoare;– zăvorârile trebuie să fie sigure, conform tipului constructiv și programului de zăvorâre;– funcționarea dispozitivului de șină izolată se va urmări la trecerea trenului sau prin aplicarea șuntului normat pe secțiunile de intrări și ieșiri;– aparatul nu trebuie să permită executarea de comenzi false;– în cazul în care se constată uzuri care pot conduce la neîndeplinirea condițiilor de siguranță prevăzute, piesele defecte se înlocuiesc. |
1 |
6 |
X |
| 13. |
Se verifică la exterior cutia mecanică și cutia electrică. |
– se curăță la exterior;– capacele să fie bine fixate;– inscripțiile să fie clare. |
1 |
6 |
X |
| 14. |
Se verifică șplinturile, șuruburile și penele de la pârghii si de la cutia mecanică. |
– se completează dacă lipsesc. |
1 |
6 |
X |
| 15. |
Se măsoară rezistența de izolație a cablajului și a circuitelor de la șină izolată, indicator de linie și electrocuplaj. |
– rezistența de izolație a cablajului trebuie să fie mai mare de 2 MΩ;– rezistența de izolație a circuitelor trebuie să fie mai mare de 2 MΩ față de masă; se măsoară cu deconectarea firelor, între fire si fată de masă. |
|
6 |
X |
| 16. |
Se verifică contactele și legăturile electrice de la manete, pârghii, buton de sonerie, buton șină izolată, releu șină izolată si buton indicator linie. |
– lamelele contactelor trebuie să fie curate;– să nu fie fisurate sau rupte;– să asigure o presiune corespunzătoare. |
|
6 |
X |
| 17. |
Se verifică bobinele indicatoarelor de linie și contactoarelor. |
– bobinele trebuie să fie izolate față de corpul aparatului, să aibă firele de legătură ale bobinelor izolate. |
|
6 |
X |
| 18. |
Se execută proba de talonare a pârghiilor de macazuri, pentru toate liniile, situație în care trebuie să nu fie posibilă asigurarea mecanică a parcursului prin acționarea pârghiei de parcurs. |
– numai la instalații cu talonare la pârghie● se măsoară deplasarea plăcii program în plan vertical, care trebuie să fie de minim 3,5 mm față de poziția normală;● suprapunerea elementului de înzăvorâre cu placa program să fie de minim 2,6 mm;● jocul maxim admisibil între elementele de "+" și și placa program trebuie să fie de 0,9 mm. |
|
6 |
X |
| 19. |
Se verifică axele, lagărele, elementele, liniarele, plăcile de program și piedicile. |
– să nu fie defecte sau să nu prezinte fisuri sau uzuri peste limitele admise;– în cazul în care se constată uzuri care pot conduce la neîndeplinirea condițiilor de siguranță prevăzute, piesele defecte se înlocuiesc;– șuruburile să fie complete și strânse;– elementele de pe axe să fie asigurate cu șplinturi;– elementele și piedicile să fie bine fixate și asigurate contra desfacerii.– se curăță și se ung cu ulei. |
|
6 |
X |
| 20. |
Se verifică arcurile liniarelor si axelor. |
– trebuie să nu fie slăbite sau rupte. |
|
6 |
X |
| 21. |
Se verifică zăvorârile din registrul mecanic care trebuie să nu permită executarea de comenzi false. |
– zăvorârile trebuie să fie sigure, conform tipului constructiv și programului de zăvorâre;– elementele de pe axe și de pe liniare să fie fixate, fără joc și asigurate cu șplinturi;– în cazul în care se constată uzuri care pot conduce la neîndeplinirea condițiilor de siguranță prevăzute, piesele defecte se înlocuiesc. |
|
6 |
X |
| 22. |
Se verifică dispozitivele de zăvorâre dintre câmpurile electrice de bloc și registrul mecanic. |
– să nu fie defecte sau să nu prezinte fisuri sau uzuri peste limitele admise;– să fie bine fixate, să nu prezinte jocuri;– în cazul în care se constată uzuri care pot conduce la neîndeplinirea condițiilor de siguranță prevăzute, piesele defecte se înlocuiesc;– arcurile să fie în stare bună;– se curăță și se ung cu ulei. |
|
6 |
X |
| 23. |
Se verifică cheile. |
– să aibă poansonat clar pe ureche denumirea elementului controlat și funcția îndeplinită, iar pe barbă, numărul corespunzător combinației treptelor;– înălțarea treptelor de pe barba cheii să difere uniform de la un număr la altul cu 1,5 mm, uzura maxima admisa este de 0,2 mm. |
|
6 |
X |
| 24. |
Se verifică broasca. |
– între știftul de pe zăvor și canalul verturilor să nu fie joc lateral mai mare de 0,75 mm;– știftul de pe zăvor să nu aibă muchiile tocite;– să aibă plăcuțe de distanțare între verturi;– muchiile și colțurile tăieturii verturilor să nu fie tocite;– știftul conducător al cheii să fie bine fixat, să nu prezinte uzuri, iar orificiul de introducere a cheii să nu permită jocul cheii pe știftul conducător. |
|
6 |
X |
| 25. |
Se verifică dacă broasca nu se poate descuia sau încuia decât cu o cheie anume destinată. |
– se execută cu toate cheile disponibile. |
|
12 |
X |
| 26. |
Se verifică câmpurile electrice de bloc, inductoarele de bloc și dispozitivele de șină izolată. |
– conform fișelor de întreținere tehnică specifice. |
|
|
|
Fișa nr. 34. Câmpuri electrice de bloc
| Nr. crt. |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
|
A. VERIFICĂRI DE ANSAMBLU |
|
|
|
|
| 1. |
Se verifică cursa tijei de apăsare. |
– cursa trebuie să fie 20÷21 mm. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică, după blocarea câmpului, dacă tija de blocare a rămas coborâtă față de poziția inițială. |
– distanța față de poziția inițială trebuie să fie 13÷14 mm. |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică funcționarea, starea câmpului și corectitudinea indicațiilor la ferestrele câmpului. |
– acționarea să nu se poată face decât cu respectarea succesiunii operațiilor și realizarea zăvorârilor stabilite pentru tipul respectiv de instalație. |
1 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică să nu permită o nouă acționare a tijei de apăsare după blocarea câmpului. |
|
1 |
6 |
X |
| 5. |
Se verifică starea și funcționarea contactelor, starea legăturilor electrice. |
– contactele inferioare să se stabilească numai după desfacerea contactelor superioare și invers;– se curăță contactele;– se reglează contactele, dacă este necesar;– legăturile electrice să fie în stare bună, izolația să nu fie degradată. |
1 |
6 |
X |
| 6. |
Se verifică, la apăsarea sectorului de jos în sus, acesta să nu scape în dreptul cuțitelor. |
|
1 |
6 |
X |
| 7. |
Se verifică, la lovirea repetată cu mâna a unuia dintre cuțitele ancorei, sectorul să nu se ridice. |
|
1 |
6 |
X |
| 8. |
Se verifică, la îndepărtarea paletei magnetice de sectorul dințat, dinții sectorului să nu scape din dreptul cuțitelor. |
|
1 |
6 |
X |
| 9. |
Se curăță și se ung tijele, se ung axele și lagărele. |
– ungerea se face cu ulei pentru mecanisme fine. |
1 |
6 |
X |
| 10. |
Se verifică rezistența de izolație a contacteor electrice și a bobinelor câmpului. |
– se măsoară față de corpul aparatului;– trebuie să fie mai mare de 2 MD. |
|
6 |
X |
| 11. |
Se verifică starea pieselor componente. |
– se înlocuiesc piesele uzate sau care prezintă fisuri;– se înlocuiesc arcurile slăbite;– se înlocuiesc sectoarele cu dinții uzați;– se înlocuiesc piesele polare cu magnetism remanent, iar paleta magnetică se înlocuiește dacă are magnetism slăbit. |
|
6 |
X |
|
B. CAMP DE CURENT ALTERNATIV |
|
|
|
|
| 12. |
Se măsoară rezistența electrică a bobinelor câmpului. |
– fiecare bobină trebuie să aibă o rezistență electrică de 25Ω. |
|
|
X |
| 13. |
Se verifică blocarea și deblocarea câmpului. |
– blocarea să se facă numai prin acționarea pârghiei de apăsare simultan cu acțiunea curentului alternativ produs de inductor;– blocarea câmpului să se producă după ce sectorul dințat a coborât cu trei dinți;– deblocarea câmpului să se poată face numai cu ajutorul acțiunii curentului alternativ produs de inductor;– deblocarea să se facă la ridicarea sectorului cu toți dinții, în afară de doi;– în cazul defectării părților electrice sau la acționarea incompletă trebuie să permită deblocarea manuală, numai după ruperea sigiliului de control;– se reglează dacă este necesar. |
1 |
6 |
X |
| 14. |
Se verifică contactul reglabil al câmpului. |
– stabilirea să se facă numai după trecerea lamelei de zăvorâre dincolo de axul jumătate tăiat al sectorului dințat;– se curăță și se reglează contactul;– se verifică legăturile la cleme;– se strâng șuruburile slăbite. |
1 |
6 |
X |
| 15. |
Se verifică dacă la acționarea incompletă a sectorului dințat, clanța de ajutor împiedică revenirea tijei de apăsare în poziția normală, iar contactele electrice ale tijei de apăsare rămân deschise. |
– se curăță și se reglează contactele electrice. |
1 |
6 |
X |
| 16. |
Se verifică existența și funcționarea clanței de anteblocare. |
– la acționarea incompletă a tijei de apăsare, clanța de anteblocare trebuie să împiedice revenirea acesteia în poziție normală, iar contactele electrice ale tijei de apăsare trebuie să rămână deschise. |
1 |
6 |
X |
| 17. |
Se verifică clanța de ajutor să nu împiedice coborârea discului în pozițiile finale ale sectorului. |
|
1 |
6 |
X |
| 18. |
Se verifică indicația la ferestrele câmpului să fie roșie în stare normală si albă în stare manevrată. |
|
1 |
6 |
X |
| 19. |
Se verifică umărul tijei de blocare, în poziția blocată a câmpului, să intre în pragul lamelei de zăvorâre cu minim 1 mm. |
|
|
6 |
X |
| 20. |
Se verifică întrefierul paletei magnetice în poziția atrasă. |
– întrefierul trebuie de 0,5÷1 mm. |
|
6 |
X |
| 21. |
Se verifică jocul longitudinal al axei sectorului dințat. |
– jocul maxim trebuie să fie de 0,5 mm. |
|
6 |
X |
| 22. |
Se verifică cuțitele ancorei. |
– să se așeze complet pe fețele dinților sectorului, în cursa de ridicare a lui;– în pozițiile extreme să angreneze în dinții sectorului minim 1 mm, iar în poziția medie minim 0,5 mm;în poziția medie a paletei magnetice să nu permită deblocarea câmpului;– se reglează pistoanele cu arcuri, piesele de distanțare ale paletei magnetice precum și cuțitele basculorului, dacă este necesar. |
|
6 |
X |
| 23. |
Se verifică jocul longitudinal al paletei magnetice (între chernere). |
– jocul maxim trebuie să fie de 0,2 mm |
|
6 |
X |
|
C. CÂMP DE CURENT CONTINUU |
|
|
|
|
| 24. |
Se verifică dacă blocarea se face prin acționarea manuală iar deblocarea câmpului se face numai cu ajutorul curentului continuu. |
– în cazul în care câmpul a rămas blocat după trecerea trenului, deblocarea să se poată face prin despiedicarea artificială de la biroul de mișcare;– în cazul în care nu s-a putut debloca prin despiedicarea artificială de la biroul de mișcare, trebuie să permită acționarea manuală numai după ruperea sigiliului de control de la piedica de deblocare. |
1 |
6 |
X |
| 25. |
Se verifică indicația la fereastra câmpului care trebuie să fie albă în stare normală si roșie în stare manevrată. |
|
1 |
6 |
X |
| 26. |
Se verifică, dacă la acționarea incompletă a tijei de apăsare, clanța de ajutor împiedică revenirea tijei de apăsare în poziție normală. |
|
1 |
6 |
X |
| 27. |
Se verifică, dacă în stare blocată a câmpului, lamela de zăvorâre se sprijină pe coada armăturii cu minim 2 mm. |
|
|
6 |
X |
| 28. |
Se verifică, dacă la blocarea câmpului, lamela de zăvorâre treace de umărul tijei de blocare superioară cu minim 0,8 mm. |
|
|
6 |
X |
| 29. |
Se măsoară curentul necesar deblocării câmpului. |
– trebuie să nu depășească 90 mA. |
|
6 |
X |
|
D. CAMP DE CURENT CONTINUU SI ALTERNATIV |
|
|
|
|
| 30. |
Se verifică blocarea și deblocarea câmpului. |
– blocarea câmpului trebuie să se facă prin acționarea pârghiei de apăsare simultan cu acțiunea curentului alternativ produs de inductor;– deblocarea se face numai cu ajutorul curentului continuu;– în cazul în care câmpul a rămas blocat după trecerea trenului, deblocarea să se poată face prin despiedicarea artificială de la biroul de mișcare;– în cazul în care nu s-a putut debloca prin despiedicarea artificială de la biroul de mișcare, trebuie să permită acționarea manuală numai după ruperea sigiliului de control de la fereastra câmpului. |
1 |
6 |
X |
| 31. |
Se verifică indicația la fereastra câmpului. |
– indicația la fereastra câmpului trebuie să fie albă în stare normală și roșie în stare manevrată, corespunzătoare poziției blocate, respectiv poziției deblocate a câmpului. |
1 |
6 |
X |
| 32. |
Se verifică cuțitele ancorei. |
– trebuie să se rotească ușor în jurul axelor iar la acționarea lor de jos în sus să permită trecerea liberă a sectorului dințat pentru a se debloca câmpul. |
1 |
6 |
X |
| 33. |
Se verifică câmpul în starea blocată. |
– cuțitele care trebuie să se sprijine pe știfturile lor;– umărul tijei de blocare, în poziția blocată a câmpului, să intre în pragul lamelei de zăvorâre cu minim 1 mm;– știftul de acționare, montat excentric pe flanșa de pe axul jumătate tăiat al sectorului dințat, să se găsească la o distanță de 1,5-2 mm deasupra brațului armăturii electromagnetului;– lamela de zăvorâre să se sprijine cu minim 2 mm pe partea rotundă a axului jumătate tăiat al sectorului dințat. |
|
6 |
X |
| 34. |
Se verifică cuțitele ancorei |
– în pozițiile extreme să angreneze în dinții sectorului minim 1 mm, iar în poziția medie minim 0,5 mm;– în poziția medie a paletei magnetice să nu permită deblocarea câmpului;– se reglează pistoanele cu arcuri, piesele de distanțare ale paletei magnetice precum și cuțitele basculorului, dacă este necesar. |
|
6 |
X |
| 35. |
Se măsoară curentul necesar deblocării câmpului. |
– trebuie să nu depășească 90 mA. |
|
6 |
X |
Fișa nr. 35. Inductoare de bloc
| Nr |
crt
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică acționarea inductorului |
– să se rotească ușor și numai într-un singur sens. |
1 |
6 |
X |
| 2. |
Se curăță periile și colectorul. |
– în cazul când periile sunt uzate, se înlocuiesc. |
1 |
6 |
X |
| 3. |
Se verifică strângerea șuruburilor |
– se strâng șuruburile slăbite. |
1 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică angrenajele cu roți dințate. |
– roțile trebuie să nu aibă niciun dinte rupt;– se ung angrenajele și lagărele axelor. |
1 |
6 |
X |
| 5. |
Se măsoară tensiunea în gol la manevrarea normală a inductorului (2÷3 învârtituri pe secundă). |
– tensiunea alternativă trebuie să fie:– minim 50 V la inductoarele cu un singur magnet;– minim 65 V la cele cu șase magneți;– minim 75 V la cele cu 9 magneți;– minim 220 V la cele care alimentează circuitele de cale la instalațiile CELS. |
|
6 |
X |
| 6. |
Se verifică funcționarea în sarcină a inductorului de bloc. |
– puterea debitată să fie suficientă ca să acționeze în mod normal două câmpuri legate în serie cu o rezistență neinductivă de 1000 Ω. |
|
6 |
X |
| 7. |
Se verifică rezistența de izolație a corpului inductorului. |
se măsoară față de masa aparatului;trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
6 |
X |
| 8. |
Se verifică prin demontare axele și angrenajele. |
– se curăță, se verifică și se ung iar cele uzate se înlocuiesc. |
|
6 |
X |
Fișa nr. 36. Electroblocaje ale pârghiei de apăsare
| Nr |
crt
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică acționarea electroblocajului |
– trebuie să nu se poată face decât cu respectarea succesiunii operațiilor și realizarea zăvorârilor stabilite pentru tipul respectiv de instalație. |
1 |
6 |
X |
| 2. |
Se verifică deblocarea electroblocajului |
– să se poată face numai prin acționarea pârghiei de apăsare a câmpului de bloc iar deblocarea manuală să nu se poată face decât prin ruperea sigiliului de control;– la lovituri sau șocuri exterioare o deblocare a electroblocajului să nu se producă. |
1 |
6 |
X |
| 3. |
Se verifică starea electroblocajului după blocare |
– trebuie să nu permită o nouă acționare. |
1 |
6 |
X |
| 4. |
Se verifică contactele electrice și bobinele electroblocajului |
– să fie izolate electric față de corpul aparatului. |
1 |
6 |
X |
| 5. |
Se verifică indicația de la fereastra electroblocajului |
– trebuie să fie albă când acesta nu este acționat (în stare normală) și roșie în stare manevrată. |
1 |
6 |
X |
| 6. |
Se verifică starea pieselor componente. |
– se curăță și se reglează;– se ung. |
1 |
6 |
X |
| 7. |
Se verifică jocurile electroblocajelor. |
– să nu permită blocarea/deblocarea decât în condiții normale. |
|
6 |
X |
| 8. |
Se înlocuiesc piesele uzate sau care prezintă fisuri. |
|
|
6 |
X |
| 9. |
Se înlocuiesc arcurile slăbite sau decălite. |
|
|
6 |
X |
Fișa nr. 37. Luminoscheme și pupitre de comandă la instalațiile de centralizare
electromecanică și de asigurare cu încuietori cu chei
| Nrcrt |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică să permită comanda și controlul după caz a elementelor instalației. |
– să corespundă proiectului tehnic. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică executarea comenzilor numai de la butoanele anume destinate. |
– să corespundă proiectului tehnic. |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică obținerea tuturor semnalizărilor pe luminoschemă. |
– să corespundă proiectului tehnic. |
|
|
X |
| 4. |
Se verifică concordanța dintre semnalizările de pe luminoschemă si situațiile din teren. |
– trebuie să corespundă situațiilor de pe teren;– verificarea se face la toate elementele instalației. |
|
12 |
X |
| 5. |
Se verifică elementele de comandă și semnalizare (butoane, indicatoare, repetitoare). |
– să fie inscripționate;– să aibă culoarea și forma prevăzute în proiectul tehnic;– se înlocuiesc lămpile electrice arse;– butoanele prevăzute în Anexa 5 trebuie să fie sigilate. |
|
12 |
X |
| 6. |
Se verifică semnalizarea arderii filamentului lămpii electrice a focului roșu la semnalele de circulație. |
– se face în cadrul IP la semnalele de circulație. |
|
12 |
X |
| 7. |
Se verifică semnalizarea stării de liber sau ocupat a secțiunilor izolate. |
– se face în cadrul IP la circuitele de cale. |
|
12 |
X |
| 8. |
Se verifică modul de realizare a cablajului. |
– conductorii să fie multifilari, cu secțiunea mai mare de 0,5 mmp. |
|
|
X |
| 9. |
Se verifică starea cablajului și a conectorilor. |
– cablajul să fie fixat corespunzător și să nu aibă izolația degradată;– conectorii să fie fixați corespunzător și să fie etichetați;– se înlocuiesc cablajele degradate și conectorii degradați. |
|
12 |
X |
| 10. |
Se verifică rezistența de izolație a cablajului, conectorilor și elementelor pupitrului. |
– rezistența de izolație, fără deconectare, trebuie să fie mai mare de 2 MΩ. |
|
12 |
X |
| 11. |
Se verifică tensiunile de alimentare ale pupitrului. |
– să fie conform proiectului. |
|
12 |
X |
| 12. |
Se verifică sistemul de închidere a capacelor și sigilarea acestora. |
– capacele să fie asigurate contra deschiderii și sigilate. |
|
12 |
X |
| 13. |
Se verifică și se reglează contactele butoanelor de comandă a instalației si a elementelor de instalație. |
– se înlocuiesc butoanele și elementele degradate. |
|
12 |
X |
| 14. |
Se curăță pupitrul, luminoschemă în interior și în exterior. |
|
|
12 |
X |
Fișa nr. 38. Indicatoare, repere, balize
| Nrcrt |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică amplasarea indicatoarelor, reperelor și balizelor. |
– amplasarea să fie în conformitate cu prevederile Regulamentului de semnalizare;– indicatorul permanent pentru acoperirea punctelor de secționare de pe secțiile cu conducere centralizată a circulației trenurilor trebuie să fie amplasat la o distanță de 400 m față de primul macaz de intrare, măsurată de la vârful macazului atacat pe la vârf sau de la marca de siguranță a macazului atacat pe la călcâi, în cazul în care panta medie ponderată spre stație, pe distanța drumului de frânare, este mai mică sau egală cu 6 la mie cu condiția ca indicatorul să fie vizibil din trenul care se apropie, de la minim 200 m. În cazul în care nu se asigură această distanță minimă de vizibilitate, indicatorul se mută spre linia curentă până ce se asigură această distanță minimă de vizibilitate, însă fără a se depăși distanța de 700 m față de macazul extrem;– în cazul în care panta medie ponderată spre stație, pe distanța drumului de frânare, este mai mare de 6 la mie, indicatorul se amplasează la o distanță de 700 m față de primul macaz de intrare, măsurată de la vârful macazului atacat pe la vârf sau de la marca de siguranță a macazului atacat pe la călcâi. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică forma, dimensiunile și aspectul indicatoarelor. |
– forma, dimensiunile și aspectul indicatoarelor să fie cele prevăzute în reglementările specifice. |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică forma, dimensiunile și aspectul reperelor. |
– forma, dimensiunile și aspectul reperelor să fie cele prevăzute în reglementările specifice. |
|
|
X |
| 4. |
Se verifică forma, dimensiunile și aspectul si balizelor. |
– forma, dimensiunile și aspectul balizelor să fie cele prevăzute în reglementările specifice. |
|
|
X |
| 5. |
Se verifică starea și fixarea indicatoarelor luminoase. |
– se înlocuiesc becurile arse;– să fie etanșe;– se curăță indicatorul. |
|
12 |
X |
| 6. |
Se verifică starea și fixarea indicatoarelor neluminoase, reperelor și balizelor. |
– suprafața reflectorizantă sau vopsită să fie în stare bună, să nu fie ruginite;– se curăță indicatoarele, reperele și balizele;– se vopsesc sau se înlocuiește folia reflectorizantă, dacă este cazul;– să fie corect fixate. |
|
12 |
X |
| 7. |
Se verifică gabaritul indicatoarelor, reperelor și balizelor. |
|
|
12 |
X |
Fișa nr. 39. Bloc de linie automat (BLA)
| Nr |
crt
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică, pe linie curentă cu cel puțin două sectoare de bloc, că este permisă ocuparea liniei curente de mai multe trenuri care circulă în același sens de circulație, pe distanta dintre două stații vecine. |
– se încearcă punerea pe liber a semnalelor de ieșire, în sensul de circulație al blocului, cu linia curentă ocupată și cu primul sector de bloc liber; semnalul trebuie să se pună pe liber. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică să nu existe tensiuni perturbatoare la releele care sunt în stare normală atrase și se dezexcită la efectuarea comenzilor. |
– se verifică pentru releele care au starea normală atrasă și se dezexcită la schimbarea stării elementelor pe care le controlează (repetitoare ale secțiunilor izolate, releu de zăvorâre de sens, relee directoare, relee de comanda prevestitoarelor și relee de comandă a barierelor). |
|
|
X |
| 3. |
Se verifică trecerea automată pe oprire a fiecărui semnal al blocului de linia automat la intrarea trenului pe sectorul pe care îl acoperă precum și în cazul întreruperii funcționării circuitului de cale ale acestui sector. |
|
|
|
X |
| 4. |
Se verifică dacă la arderea lămpii electrice de la o indicație permisivă, semnalul de bloc trece automat pe o indicație mai restrictivă. |
|
|
|
X |
| 5. |
Se verifică echiparea semnalelor blocului de linie automat cu instalații de control punctual al vitezei trenurilor și autostop. |
|
|
|
X |
| 6. |
Se verifică dependența între semnalele blocului de linie automat și indicațiile acestora. |
– semnalele luminoase ale blocului de linie automat trebuie să fie în dependență între ele, astfel încât să dea indicații conform regulamentului de semnalizare. |
|
|
X |
| 7. |
Se verifică dacă stațiile situare pe secții cu bloc de linie automat sunt prevăzute cu instalații care:a) să nu permită punerea pe “liber” a semnalului de intrare pentru un parcurs stabilit pe o linie ocupată;b) să asigure la aparatul de comandă controlul ocupării liniilor și macazurilor, precum și controlul executării parcursurilor. |
– se admite lipsa acestor instalații cu aprobarea autorității de stat în transporturile feroviare pentru fiecare caz în parte, numai în stațiile care nu sunt înzestrate cu instalații de centralizare electrodinamică. |
|
|
X |
| 8. |
În stațiile vecine cu stațiile centralizate electrodinamic și linia curentă dintre cele două stații echipată cu bloc de linie automat, se verifică dacă sunt prevăzute cu:– semnale de ieșire luminoase sau mecanice spre stația centralizată electrodinamic, care trebuie să treacă automat pe oprire la depășirea lor de tren;– semnale luminoase de înscriere pe bloc (în situația când stația este prevăzută cu semnale mecanice de ieșire); – trecerea pe oprire a semnalului luminos de înscriere pe bloc trebuie să conducă la căderea automată pe oprire a semnalului mecanic de ieșire;– semnale luminoase de intrare puse în dependență cu semnalele de ieșire din capătul opus al stației, care trebuie să treacă automat pe oprire la depășirea lor de tren. |
|
|
|
X |
| 9. |
Se verifică să nu fie permisă punerea pe liber a unui semnal de ieșire sau de ramificație înainte de eliberarea de tren a sectorului de bloc de linie automat, pe care le acoperă. |
– se încearcă punerea pe liber a semnalelor de ieșire sau de ramificație cu sectorul de bloc de linie pe care îl acoperă, ocupat; semnalele nu trebuie să se poată pune pe liber;– se efectuează la repunerea în funcție a instalației în urma lucrărilor la circuitele de dependență. |
|
12 |
X |
| 10. |
Se verifică, după punerea pe liber a semnalului de ieșire dintr-o stație pentru un sens de circulație, să fie exclusă punerea pe liber a semnalelor de ieșire din stația vecină cât și a semnalelor de trecere din linie curentă pentru sensul contrar de circulație, acolo unde există. |
– după punerea pe liber a unui semnal de ieșire dintr-o stație pentru un sens de circulație, se încearcă punerea pe liber a semnalelor de ieșire din stația vecină pentru sensul contrar de mers;– blocul de linie nu trebuie să-și schimbe sensul de circulație (nu se aplică la blocul de linie automat cu sens de circulație specializat);– semnalele de ieșire, semnalele de trecere din linie curentă pentru sensul contrar de circulație acolo unde există, nutrebuie să se poată pune pe liber;– verificarea se face pentru fiecare linie, pentru ambele sensuri de circulație si din ambele stații vecine. |
|
12 |
X |
| 11. |
Se verifică funcționarea inversării sensului de circulație al blocului în regim de funcționare normală. |
– se execută comenzi de ieșire, cu linia curentă liberă, alternativ, din cele două stații vecine, pentru ambele sensuri de circulație. |
|
12 |
X |
| 12. |
Se verifică dacă este permisă punerea pe liber a semnalului de ieșire din stație pe linie falsă. |
– numai pentru blocul de linie automat cu blocare pe falsă (specializat)– semnalele de ieșire nu trebuie să se poată pune pe liber;– verificarea se face cu și fără comandă de expediere din stația vecină pentru sensul specializat. |
|
12 |
X |
| 13. |
Se verifică dacă este permisă punerea pe liber a semnalului de ieșire din stație pe linie falsă în condiții speciale. |
– numai pentru blocul de linie automat cu blocare pe falsă (specializat)– semnalele de ieșire trebuie să se poată pune pe liber numai după apăsarea din stația vecină a butonului permitere intrări falsă (PIF). |
|
12 |
X |
| 14. |
Se verifică inversarea sensului de circulație al blocului în cazul ocupării accidentale al primului setor de bloc al stației primitoare |
– numai pentru BLA unificat– cu linia curentă liberă, fără comandă de expediere din stația expeditoare, la ocuparea primului sector de bloc al stației primitoare trebuie să se inverseze sensul de circulație al blocului;– cu linia curentă ocupată sau cu comandă de expediere din stația expeditoare, la ocuparea primului sector de bloc al stației primitoare nu trebuie să se inverseze sensul de circulație. |
|
12 |
X |
| 15. |
Se verifică funcționarea schemelor de inversare a sensului de mers al blocului în caz de defectare al circuitelor de cale. |
– numai pentru BLA unificat– se efectuează între cele stații adiacente prin acționarea simultană a butoanelor BP/BE respectiv BE/BP cu simularea ocupării unui circuit de cale din linia curentă. |
|
12 |
X |
| 16. |
Se verifică funcționarea schemelor pentru avarie respectiv blocarea comenzilor de ieșire către linia curentă. |
– se acționează butoanele BAV respectiv BILC și se verifică trecerea pe oprire a semnalelor de trecere și blocarea comenzilor de ieșire către linia curentă;– se readuce în poziția inițială butonul BAV respectiv se apasă butonul BDLC și se verifică afișarea indicației permisive la semnalele de trecere corespunzătoare sensului de circulație al blocului, respectiv posibilitatea efectuării comenzilor de ieșire către linia curentă. |
|
12 |
X |
| 17. |
Se măsoară tensiunile de alimentare ale circuitelor releelor directoare si de control a liniei curente. |
– se măsoară cu alimentarea CSF în curent alternativ și în curent continuu. |
|
12 |
X |
| 18. |
Se măsoară tensiunea și curentul în circuitul releelor directoare si de control al linei curente. |
– se reglează dacă este cazul. |
|
12 |
X |
| 19. |
Se verifică funcționarea semnalizărilor optice și acustice la aparatul de comandă. |
|
|
12 |
X |
Fișa nr. 40. Bloc de linie automat simplificat (BLAS)
| Nr |
crt
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică dacă stațiile situare pe secții cu bloc de linie automat sunt prevăzute cu instalații care:a) să nu permită punerea pe “liber” a semnalului de intrare pentru un parcurs stabilit pe o linie ocupată;b) să asigure la aparatul de comandă controlul ocupării liniilor și macazurilor, precum și controlul executării parcursurilor. |
|
|
|
X |
| 2. |
În stațiile vecine cu stațiile centralizate electrodinamic sau electronic și linia curentă dintre cele două stații echipată cu bloc de linie automat, se verifică dacă sunt prevăzute cu:– semnale de ieșire luminoase sau mecanice spre stația centralizată electrodinamic sau electronic, care trebuie să treacă automat pe oprire la depășirea lor de tren;– semnale luminoase de înscriere pe bloc (în situația când stația este prevăzută cu semnale mecanice de ieșire); trecerea pe oprire a semnalului luminos de înscriere pe bloc trebuie să conducă la căderea automată pe oprire a semnalului mecanic de ieșire;– semnale luminoase de intrare puse în dependență cu semnalele de ieșire din capătul opus al stației, care trebuie să treacă automat pe oprire la depășirea lor de tren. |
|
|
|
X |
| 3. |
Se verifică să nu existe tensiuni perturbatoare la releele care sunt în stare normală atrase și se dezexcită la efectuarea comenzilor. |
– se verifică pentru releele care au starea normală atrasă și se dezexcită la schimbarea stării elementelor pe care le controlează (repetitoare ale secțiunilor izolate, releu de zăvorâre de sens, relee directoare, relee de comanda prevestitoarelor și relee de comandă a barierelor). |
|
|
X |
| 4. |
Se verifică să nu fie permisă punerea pe liber a unui semnal de ieșire sau de ramificație înainte de eliberarea de tren a liniei curente. |
– se încearcă punerea pe liber a semnalelor de ieșire sau de ramificație cu simularea ocupării liniei curente;– se efectuează la repunerea în funcție a instalației în urma lucrărilor la circuitele de dependență. |
|
12 |
X |
| 5. |
Se verifică, după punerea pe liber a semnalului de ieșire dintr-o stație pentru un sens de mers, să fie exclusă punerea pe liber a semnalelor de ieșire din stația vecină pentru sensul contrar de mers. |
– după punerea pe liber a unui semnal de ieșire dintr-o stație pentru un sens de mers, se încearcă punerea pe liber a semnalelor de ieșire din stația vecină pentru sensul contrar de mers;– blocul de linie nu trebuie să-și schimbe sensul.– semnalele de ieșire nu trebuie să se poată pune pe liber.– verificarea se face pentru fiecare linie, pentru ambele sensuri de mers si din ambele stații vecine. |
|
12 |
X |
| 6. |
Se verifică funcționarea inversării sensului de mers al blocului în regim de funcționare normală. |
– se execută comenzi de ieșire, cu linia curentă liberă, alternativ, din cele două stații vecine, pentru ambele sensuri de mers. |
|
12 |
X |
| 7. |
Se verifică funcționarea schemelor de inversare a sensului de mers al blocului în caz de defectare al circuitelor de cale. |
– numai pentru BLA unificat – se efectuează între cele două stații adiacente prin acționarea simultană a butoanelor BP/BE respectiv BE/BP cu simularea ocupării unui circuit de cale din linia curentă. |
|
12 |
X |
| 8. |
Se verifică funcționarea schemelor pentru avarie respectiv blocarea comenzilor de ieșire către linia curentă. |
– se acționează butonul BILC și se verifică trecerea pe oprire a semnalelor de trecere și blocarea comenzilor de ieșire către linia curentă;– se apasă butonul BDLC și se verifică afișarea indicației permisive la semnalele de trecere corespunzătoare sensului de mers al blocului, respectiv posibilitatea efectuării comenzilor de ieșire către linia curentă. |
|
12 |
X |
| 9. |
Se măsoară tensiunile de alimentare ale circuitelor releelor directoare si de control a liniei curente. |
– se măsoară cu alimentarea CSF în curent alternativ și în curent continuu. |
|
12 |
X |
| 10. |
Se măsoară tensiunea și curentul în circuitul releelor directoare si de control al linei curente. |
– se reglează dacă este cazul. |
|
12 |
X |
| 11. |
Se verifică funcționarea semnalizărilor optice și acustice la aparatul de comandă. |
|
|
12 |
X |
Fișa nr. 41. Bloc de linie semiautomat cu relee (BLSAR)
| Nrcrt |
Operația |
Observații |
Periodicități (luni) |
PIF |
| IT |
IP |
| 0 |
1 |
2 |
3 |
4 |
6 |
| 1. |
Se verifică să nu fie permisă punerea pe liber a unui semnal de ieșire sau de ramificație înainte de eliberarea de tren a liniei curente. |
– se încearcă punerea pe liber a semnalelor de ieșire sau de ramificație cu linia curentă ocupată;– se efectuează la repunerea în funcție a instalației în urma lucrărilor la circuitele de dependență. |
|
|
X |
| 2. |
Se verifică, după punerea pe liber a semnalului de ieșire dintr-o stație pentru un sens de mers, să fie exclusă punerea pe liber a semnalelor de ieșire din stația vecină. |
– după punerea pe liber a unui semnal de ieșire dintr-o stație pentru un sens de mers, se încearcă punerea pe liber a semnalelor de ieșire din stația vecină pentru sensul contrar de mers;– blocul de linie nu trebuie să-și schimbe sensul de mers.– semnalele de ieșire nu trebuie să se poată pune pe liber.– verificarea se face pentru fiecare linie, pentru ambele sensuri de mers si din ambele stații vecine. |
|
12 |
X |
| 3. |
Se verifică în starea normală, atunci când pe distanța dintre două stații vecine nu se află nici un tren, dacă este permisă circulația trenurilor în orice sens, cu condiția primirii consimțământului prin bloc de la stația primitoare. |
|
|
12 |
X |
| 4. |
Se verifică dacă după primirea consimțământului pentru expediere dintr-o stație într-un sens de mers, este exclusă posibilitatea expedierilor din stația vecină în sens de mers contrar. |
– verificarea se face pentru fiecare linie, pentru ambele sensuri de mers și din ambele stații vecine. |
|
12 |
X |
| 5. |
Se verifică dacă după depășirea de tren a semnalului de ieșire, din stația care a expediat trenul nu se mai poate expedia un alt tren în același sens de mers înainte de primirea reavizului de sosire de la stația primitoare și înainte de primirea unui nou consimțământ de expediere. |
– verificarea se face pentru fiecare linie, pentru ambele sensuri de mers și din ambele stații vecine. |
|
12 |
X |
| 6. |
Se verifică dacă nu se poate schimba sensul de orientare al blocului în timpul ocupării distanței dintre stațiile vecine de un tren. |
– verificarea se face pentru fiecare linie, pentru ambele sensuri de mers și din ambele stații vecine. |
|
12 |
X |
| 7. |
Se verifică dacă stația primitoare poate da reavizul de sosire numai după punerea semnalului de intrare pe oprire și după ce trenul a depășit dispozitivele de control ale primirii trenului în stație. |
– verificarea se face pentru fiecare linie, pentru ambele sensuri de mers și din ambele stații vecine. |
|
12 |
X |
| 8. |
Se verifică trecerea automată pe oprire a semnalelor de ieșire, mecanice sau luminoase, de la liniile introduse în bloc la depășirea lor de tren. |
– verificarea se face pentru toate semnalele de ieșire de la liniile introduse în bloc. |
|
12 |
X |
| 9. |
Se verifică dacă poate fi anulat consimțământul de expediere de oricare din stațiile vecine, dacă trenul nu mai circulă. |
– verificarea se face pentru fiecare linie, pentru ambele sensuri de mers și din ambele stații vecine. |
|
12 |
X |
| 10. |
Se măsoară tensiunile de alimentare ale circuitelor de dependență. |
– se măsoară cu alimentarea CSF în curent alternativ și în curent continuu. |
|
12 |
X |
| 11. |
Se măsoară tensiunea și curentul în circuitul releelor de linie LX si LY. |
– se reglează dacă este cazul. |
|
12 |
X |
| 12. |
Se verifică funcționarea semnalizărilor optice și acustice la aparatul de comandă. |
|
|
12 |
X |
+
Anexa nr. 5
Echipamentele și aparatajul instalațiilor
CCS-T la care se aplică sigilii de control +
A5.1. Sigilii de control la instalațiile de centralizare electrodinamică, bloc de linie automat, bloc de linie automat simplificat, bloc de linie semiautomat cu relee, instalații cu relee pentru semnalizarea automată a trecerilor la nivel și instalații pentru controlul automat al vitezei trenurilor și autostop tip INDUȘIA.La exterior;a)la dulapurile exterioare; … b)la capacul coloanei de manevră; … c)la capacul pupitrului de comandă locală a instalației de semnalizare automată a trecerilor la nivel; … d)la butonul de deschidere a semibarierelor sau barierelor de pe pupitrul de comandă locală a instalației de semnalizare automată a trecerilor la nivel; … e)la butonul de anulare a semnalelor pentru circulația feroviară de pe pupitrul de comandă locală a instalației de semnalizare automată a trecerilor la nivel; … f)la butonul de anulare a funcționării de pe pupitrul de comandă locală a instalației de semnalizare automată a trecerilor la nivel; … g)la capacele coloanelor cu pupitru pentru comanda locală a instalației de semnalizare automată a trecerilor la nivel. … … B.La interior;a)la cheia de la ușa sălii cu relee; … b)la cheia de la ușa sălii de electroalimentare; … c)la ușa sălii de relee; … d)la ușa sălii de electroalimentare; … e)la butoanele semnalelor de chemare; … f)la capacele aparatului de comandă; … g)la manivela de manevrare manuală a electromecanismului de macaz și sabot; … h)la butoanele de despiedicare artificială a parcursurilor și a secțiunilor; … i)la butoanele de anulare a secțiunilor de macaz; … j)la butonul de anulare a soneriei de talonare a macazurilor; … k)la capacul pupitrului de comandă locală a instalației de semnalizare automată a trecerilor la nivel; … l)la butonul de deschidere a semibarierelor sau barierelor de pe pupitrul de comandă locală a instalației de semnalizare automată a trecerilor la nivel; … m)la butonul de anulare a semnalelor pentru circulația feroviară de pe pupitrul de comandă locală a instalației de semnalizare automată a trecerilor la nivel; … n)la butonul de anulare a funcționării instalației de semnalizare automată a trecerilor la nivel; … o)la manivela de manevrare manuală a semicumpenelor barierei automate; … p)la butonul de despiedicare artificială BLAS. și B.L.S.A.R; … q)la butonul de scoatere din funcție a dependenței instalației CED cu instalația BLAS.; … r)la butonul de scoatere din funcție a B.L.S.A.R.; … s)la butonul semnalului de avarie la tunel; … t)la capacul pupitrului din cabina păzitorului de la intrarea în tunel; … u)la butonul de anulare a coloanei de manevră; … v)la butonul de control talonare; … w)la butonul de fricțiune macaz … x)la butoanele: anulare verde BLA(AV), închidere a liniei curente (ILC) și deschidere a liniei curente (DLC); … y)la butoanele BE și BP aferente instalației BLA; … z)la capacele contoarelor de înregistrare a stării de funcționare în regim de avarie a instalațiilor; … aa)la butonul de anulare a soneriei de avarie a redresorilor; … bb)la butoanele de deszăvorâre artificială a parcursurilor și a secțiunilor; … cc)la butonul de deblocare locală a coloanei de manevră; … dd)la cleștii de asigurare a macazurilor; … ee)la manetele pentru întreruperea alimentării cu energie electrică de pe panoul disjunctor; … … +
A5.2. Sigilii de control la instalațiile electromecaniceA.La exterior;a)Încuietori de macazurii.între corpul încuietorii de macaz și unul din șuruburile de prindere; … ii.la capacul lateral al încuietorii. … … b)Sabotul de deraiere necentralizat:– la șuruburile de fixare a broaștelor. … … c)Tablouri mecanice cu chei:– la capacele tabloului mecanic cu chei. … … d)Pârghii pentru manevrarea semnalelor (bocuri exterioare):– la șuruburile de fixare a broaștelor … … … B.La interior;a)Sursa de alimentare:– la dulapul cu baterii sau la capacul panoului de alimentare … … b)Aparatul de comandăi.la ferestrele câmpurilor; … ii.la capacele aparatului; … iii.la butonul de despiedicare a câmpului de șină izolată; … iv.la butonul pentru scoaterea din funcție a B.L.S.A.R. … v.la butonul de despiedicare artificială a B.L.S.A.R. … vi.la butonul pentru anularea controlului electric al liniilor din stație (CELS) … … c)Aparatul de manevră:i.la ferestrele câmpurilor … ii.la capacele aparatelor … iii.la dispozitivele de talonare ale pârghiilor de macaz … iv.la cheia specială pentru detalonarea pârghiei de macaz … v.la cutia releului de șină izolată … vi.la fereastra releului de secțiune izolată … vii.la dispozitivul de deblocare manuală a câmpului de șină izolată … viii.la dispozitivul de nerepetare a comenzii de la pârghiile de semafoare … ix.la butonul de anulare a secțiunilor de șină izolată (panouri izolate sau circuite de cale); … x.la butonul de anulare a secțiunilor de marcă (CELS) … xi.la elementul de anulare a dependenței dintre dispozitivul de manevrare a barierei și registrul mecanic … xii.cheia electrocuplajului de paletă a semaforului de ieșire pentru cuplarea mecanică … xiii.cheia de reglare a barelor de conexiune de la fixătorul de vârf tip oală; … xiv.dulapuri cu aparataj … xv.cheia de la ușa subsolului cabinelor CEM … xvi.la ușa subsolului cabinelor CEM. … … … +
A5.3. Sigilii de control la instalații la tuneluria)la butonul semnalului de avarie la tunel; … b)la capacul luminoschemei. … +
Anexa nr. 6
Sigiliile de control care trebuie verificate
de personalul care deservește instalațiile CCS-T +
A6.1. La verificarea stării de funcționare a instalațiilor de semnalizare în conformitate cu prevederile din Regulamentul pentru circulația trenurilor și manevra vehiculelor feroviare, personalul care le deservește trebuie să verifice dacă toate sigiliile de control prevăzute în continuare sunt intacte. +
A6.2. Pentru integritatea sigiliilor de control prevăzute în continuare răspunde personalul de serviciu care deservește aceste instalații. +
A6.3. Instalații de asigurare cu încuietori și bloc, pentru controlul poziției macazurilor și semnalelorA.La exterior;a)sigiliul șurubului de prindere la talpa șinei a încuietorii pentru controlul poziției macazului. … b)sigiliile de la încuietorile pârghiilor de semnal. … … B.La interior;a)sigiliile de la ferestrele câmpurilor de bloc. … b)sigiliile de la capacele cutiilor aparatelor de comandă și de manevră. … c)sigiliile de la tabloul mecanic cu chei. … … +
A6.4. Instalații de centralizare mecanică sau electromecanică cu fixătoarele de vârf montate între acele macazurilorA.La exterior;– sigiliile de la cheia și ușa subsolului cabinelor CEM. … … B.La interior;a)sigiliile pentru controlul talonării pârghiilor de macaz. … b)sigiliile de la ferestrele câmpurilor de bloc precum și de la electroblocajul de câmp. … c)sigiliul de la cutia releului de șină izolată. … d)sigiliul dispozitivului de deblocare manuală a câmpului de șină izolată sau a electrozăvorului de câmp. … e)sigiliul de la butonul pentru anularea controlului ocupării secțiunii de marcă. … f)sigiliul cheii electrocuplajului de paletă al semaforului de ieșire pentru cuplarea mecanică. … g)sigiliile de la capacele cutiilor aparatelor de comandă și de manevră. … h)sigiliile de la butonul pentru anularea blocului de linie semiautomat; … … +
A6.5. Instalații de centralizare electrodinamică, bloc de linie automat, bloc de linie automat simplificat, bloc de linie semiautomat cu relee, instalații dispecer, instalații de semnalizare automată a trecerilor la nivel și instalații pentru controlul automat al vitezei trenurilor și autostopA.La exterior;a)la capacul coloanei de manevră; … b)la capacul pupitrului de comandă locală a instalației de semnalizare automată a trecerilor la nivel; … c)la butonul de deschidere a barierei și la butonul de anulare a semnalelor de pe pupitrul de comandă locală a instalației de semnalizare automată a trecerilor la nivel; … d)la capacele coloanelor cu pupitru pentru comanda locală a instalației de semnalizare automată a trecerilor la nivel. … … B.La interior;a)la cheia de la ușa sălii cu relee sau cu echipamente de tehnică de calcul și de transmisii de date; … b)la cheia de la ușa sălii de electroalimentare; … c)la ușa sălii de relee relee sau cu echipamente de tehnică de calcul și de transmisii de date; … d)la ușa sălii de electroalimentare; … e)la butoanele semnalelor de chemare; … f)la capacele aparatului de comandă; … g)la manivela de manevrare manuală a electromecanismului de macaz și sabot; … h)la butoanele de despiedicare artificială a parcursurilor și a secțiunilor; … i)la butoanele de anulare a secțiunilor izolate de macaz; … j)la butonul de anulare a soneriei de talonare a macazurilor; … k)la manivela de manevrare manuală a semicumpenelor barierei automate; … l)la butonul de despiedicare artificială BLAS.; … m)la butonul de scoatere din funcție a dependenței instalației CED cu instalația BLAS; … n)la butoanele BE și BP de pe pupitrul de comanda al instalației BLA; … … +
A6.6. Instalații la posturile de macazuriLa revizia posturilor de macazuri, impiegații de mișcare trebuie să verifice existența sigiliilor de control la aparatele instalațiilor CCS-T specifice postului. +
A6.7. Instalații la tuneluriLa intrarea în serviciu paznicii de la intrarea în tunel trebuie să verifice existenta următoarelor sigilii de control:a)sigiliul de la butonul semnalului de avarie la tunel; … b)sigiliul de la capacul luminoschemei. … +
Anexa nr. 7
Sigiliile de control care pot fi rupte de
personalul care deservește instalațiile CCS-T +
A7.1. La instalațiile de asigurare cu încuietori și bloc pentru controlul poziției macazurilor și semnalelor
| Nr. crt. |
Denumirea sigiliului |
Condițiile/scopul în care pot fi rupte |
| 1 |
La ferestrele câmpurilor de bloc de la aparatul de comandă și manevră |
Numai pentru deblocarea cheilor încuietorilor de macazuri și saboților de deraiere din broaștele aparatelor, pentru aducerea la normal a instalației |
+
A7.2. La instalația de centralizare electromecanică
| Nr. crt. |
Denumirea sigiliului |
Condițiile/scopul în care pot fi rupte |
| 1. |
La ferestrele câmpurilor de bloc de la aparatul de comandă |
numai în scopul deblocării pârghiilor de macaz, zăvor și sabot, pentru aducerea la normal a instalației |
| 2. |
La cheia de reglare a barelor de conexiune de la fixătorul de vârf tip oală |
1. se poate rupe de către agentul autorizat, pentru a fi utilizată la descentralizarea macazului și la montarea dispozitivului de manevrare cu contragreutate2. atât timp cât macazul este descentralizat, impiegatul de mișcare va proceda conform prevederilor Regulamentului pentru circulația trenurilor și manevra vehiculelor feroviare nr. 005 |
| 3. |
La dispozitivul pentru deblocarea manuală a câmpurilor de șină izolată de la cabină |
se rup numai dacă câmpul de șină izolată n-a putut fi deblocat electric de către impiegatul de mișcare de la butonul respectiv al aparatului de comandă |
| 4. |
La butoanele de la aparatul de comandă pentru deblocarea câmpurilor de șină izolată de la cabină |
1. Numai atunci când câmpul de șină izolată nu se deblochează normal la trecerea trenului.2. După primirea sau expedierea unui tren se aplică sigiliile stației.3. Dacă nefuncționarea șinei izolate persistă și la al doilea tren, butonul de șină izolată va rămâne nesigilat4. În tot timpul cât butonul de șină izolată este nesigilat, despiedicarea parcursului nu se va face decât după ce impiegatul de mișcare s-a convins personal sau prin acari că trenurile au depășit zona macazurilor. |
| 5. |
La butoanele pentru anularea controlului electric al liniilor din stație |
atunci când una sau mai multe secțiuni izolate din parcurs sunt defecte, în condițiile prevăzute în instrucțiunile de manipulare ale instalațiilor. |
| 6. |
La cheia specială pentru detalonarea pârghiilor de macaz |
de către acar în scopul eliberării cheii speciale pentru a fi utilizată la detalonarea pârghiilor de macaz în condițiile prevăzute în instrucțiunile de manipulare ale instalațiilor. |
| 7. |
La șuruburile de fixare a dispozitivului de dependență a barierei mecanice cu aparatul de manevră |
de către acar în cazul în care bariera este defectă, în condițiile prevăzute în instrucțiunile de manipulare ale instalațiilor |
| 8. |
La cheia electrocuplajului de paletă a semaforului de ieșire pentru cuplarea mecanică |
de către acar în cazul defectării sistemului de acționare electrică a electrocuplajului, pentru trecerea pe sistemul de cuplare mecanică, în condițiile prevăzute în instrucțiunile de manipulare ale instalațiilor. |
| 9. |
La butoanele pentru scoaterea din funcție a dispozitivului de control al liniei libere și al mărcilor de siguranță libere |
1. Atunci când acesta nu funcționează din cauza unui defect al instalației.2. Înainte de ruperea sigiliului și apăsarea butonului, impiegatul de mișcare trebuie să se convingă personal sau prin acari că parcursul de primire sau de expediere și mărcile de siguranță sunt libere.3. După primirea sau expedierea trenului, impiegatul de mișcare este obligat personal sau prin acari să controleze că trenul primit s-a garat sau trenul expediat a trecut peste macazul de ieșire și numai după aceea să anuleze comanda respectivă în bloc. |
+
A7.3. La instalația de centralizare electrodinamică – CED
| Nr.crt. |
Denumirea sigiliului |
Condițiile/scopul în care pot fi rupte |
| 1. |
La butoanele indicației de chemare ale semnalelor luminoase |
1. în caz de defectare a semnalului luminos corespunzător.2. Înainte de acționarea semnalului de chemare, impiegatul de mișcare este obligat să verifice prin indicațiile de pe luminoschemă:a) dacă macazurile din parcursul trenului și cele de acoperire sunt în poziția corespunzătoare, fiecare macaz având control.b) dacă secțiunile izolate din parcurs și cele fără gabarit, inclusiv linia de primire sunt libere.c) dacă nu este efectuat nici un parcurs incompatibil cu parcursul trenului care urmează a fi primit.d) dacă instalația SAT , BAT a fost comandată în regim manual și este declanșată, cu control al funcționării.Acționarea semnalului de chemare nu se va face decât după ce impiegatul de mișcare a întors toate manetele de manevrare sau a apăsat butoanele cu fixare a electromecanismelor de macaz și sabot care intră în parcursul respectiv, inclusiv cele de acoperire în poziția corespunzătoare poziției (+) sau (-) și după verificarea acestei poziții pe luminoschemă.După ce a verificat că toate aceste condiții sunt îndeplinite poate acționa semnalul de chemareÎn cazul că una sau mai multe secțiuni izolate pe luminoschemă prezintă ocupat deși pe teren sunt libere, se poate rupe sigiliul de la butonul indicației de chemare a semnalului și se poate acționa, numai după ce impiegatul a verificat pe teren, personal sau prin agent, starea de "liber" a secțiunilor izolate care prezintă "ocupat" pe luminoschemă.În cazul în care unul sau mai multe macazuri din parcurs nu se pot manevra de la aparatul de comandă sau nu au control, impiegatul de mișcare, personal sau prin agent, va face revizuirea macazurilor, conform prevederilor din reglementările specifice.În mod corespunzător se va proceda și când semnalul a fost scos din funcție de către personalul de mentenanță prin înscrierea făcută în RRLISC.La semnalul de ieșire pe secții cu cale dublă, înzestrate cu bloc de linie automat specializat, se poate utiliza indicația de chemare în aceleași condiții ca la A 6.3.1 și cu verificarea stării de liber a primului sector de bloc a liniei pe care urmează să fie expediat trenul.Verificarea stării de liber a primului sector de bloc în sensul de mers al trenului care urmează a fi expediat se face cu ajutorul indicației de pe luminoschemă.În cazul în care primul sector de bloc prezintă ocupat pe luminoschemă se va proceda conform reglementărilor specifice. |
| 2. |
La butoanele pentru deszăvorârea artificială a parcursurilor și secțiunilor izolate. |
1. Se poate rupe în următoarele cazuri:a) dacă una sau mai multe secțiuni din parcursul comandat și zăvorât total nu au fost deszăvorâte automat la trecerea trenului.b) dacă un parcurs executat și zăvorât total se anulează de către impiegatul de mișcare.c) dacă se expediază un tren, iar linia de pe care s-a expediat rămâne ocupată cu vagoane și instalația nu permite deszăvorârea automată cu lăsare de vagoane.3. Înainte de acționarea butoanelor de deszăvorâre artificială, impiegatul de mișcare este obligat să verifice prin indicațiile luminoschemei sau pe teren, personal, sau prin agent că secțiunile respective sunt libere și nu există pericolul ca un tren sau un convoi în mișcare să ocupe secțiunea. |
| 3. |
La butoanele pentru deblocarea macazurilor |
1. în situația în care o secțiune izolată de macaz prezintă pe luminoschemă "ocupat", iar pe teren este liberă2. înainte de manevrare, impiegatul de mișcare este obligat să verifice pe teren, personal sau prin agent, că secțiunea izolată a macazului este liberă și nu există pericolul ca un convoi în mișcare să ocupe macazul în timpul manevrării. |
| 4. |
La butoanele pentru deblocare locală a coloanei de manevră |
atunci când este necesară trecerea de la comanda locală la comanda centralizată a macazurilor în condițiile în care una sau mai multe secțiuni izolate s-au defectat sau au rămas ocupate. |
| 5. |
La butonul pentru resetarea numărătorului de osii |
în caz de deranjament la instalația cu numărător de osii în conformitate cu prevederile instrucției de manipulare. |
| 6. |
La manivela pentru manevrarea manuală a electromecanismului de macaz |
1. Electromecanismul nu mai poate fi manevrat electric de la aparatul de comandă și este necesară manevrarea manuală a electromecanismului de macaz pe teren.2. În cazul în care electromecanismul de macaz este prevăzut cu o cheie specială pentru deconectare, sigiliul acesteia se poate rupe în aceleași condiții prevăzute pentru manivela de manevrare manuală a electromecanismului.3. Pentru manevrarea macazului în cazul în care acesta nu are control pe luminoschemă în conformitate cu prevederile instrucției de manipulare. |
| 7. |
La butonul pentru anularea soneriei de talonare a macazurilor |
1. Când un electromecanism de macaz nu are control2.3. Când se efectuează lucrări de întreținere tehnică și de reparare la electromecanismele de macaz. |
| 8. |
La ușa sălii de relee |
în cazuri excepționale (incendii, forță majoră), de către șeful stației sau impiegatul de mișcare dispozitor. |
| 9. |
La ușa sălii cu instalații de alimentare cu energie electrică |
în cazuri excepționale (incendii, forță majoră), de către șeful stației sau impiegatul de mișcare |
| 10. |
la butonul de fricțiune macaz |
de către impiegatul de mișcare pentru întreruperea tensiunii de acționare a electromecanismelor de macaz în cazul în care unul sau mai multe electromecanisme de macaz funcționează pe fricțiune pe ambele poziții. |
| 11. |
La butonul de talonare de la electromecanismele de macaz |
1. se poate rupe în următoarele cazuri:a) când macazul a fost atacat în fals;b) când electromecanismul de macaz nu are control simultan cu ocuparea secțiunii izolate a macazului2. Înainte de ruperea sigiliului și acționarea butonului, impiegatul de mișcare dispozitor trebuie să verifice dacă:a) macazul a fost atacat în fals pe teren sau există alte situații de deranjament care au condus la semnalizarea de talonare;b) macazul atacat în fals a fost verificat de personalul de mentenanță a liniilor și respectiv a instalațiilor CCS-T și readus în stare normală de funcționare;c) secțiunea izolată a macazului este liberă pe luminoschemă;d) macazul are control pe luminoschemă. |
| 12. |
La butonul de anulare a soneriei de avarie a redresorilor |
se poate rupe de către impiegatul de mișcare pentru întreruperea funcționării soneriei de avarie a redresorilor. |
| 13. |
La manetele pentru întreruperea alimentării cu energie electrică de pe panoul disjunctor |
în cazuri excepționale (incendii, forță majoră), de către șeful stației sau impiegatul de mișcare, pentru întreruperea surselor principale de alimentare cu energie electrică a instalației CED. |
+
A7.4. La instalațiile de semnalizare automată la trecerile la nivel cu sau fără semibariere – BAT/SAT
| Nr. crt. |
Denumirea sigiliului |
Scopul/condițiile în care pot fi rupte |
| 1. |
La butonul de deschidere a semibarierelor sau barierelor |
de către impiegatul de mișcare sau de către păzitorul de barieră, după cum butonul se găsește pe aparatul de comandă din biroul de mișcare sau pe pupitrul păzitorului de barieră |
| 2. |
La butonul de anulare a semnalelor pentru circulația feroviară de pe pupitrul de comandă locală |
– în caz de pericol evident pentru circulația feroviară sau rutieră– butonul se sigilează cu sârmă moale sau sfoară subțire, astfel încât să permită apăsarea lui fără întârziere– în caz de pericol păzitorul de barieră trebuie să apese imediat pe butonul de anulare a semnalelor, chiar și fără consimțământul impiegatului de mișcare, iar după înlăturarea pericolului înregistrează ruperea sigiliului în condica de la postul de barieră. |
| 3. |
La butonul de anulare a funcționării |
1. poate fi rupt de către impiegatul de mișcare sau de către păzitorul de barieră, după cum butonul se găsește pe aparatul de comandă din biroul de mișcare sau pe pupitrul de comandă locală2. Acest sigiliu poate fi rupt de către impiegatul de mișcare, respectiv de către păzitorul de bariera, cu consimțământul impiegatului de mișcare dat prin dispoziție cu număr și oră în cazul când datorită unor defecțiuni de lungă durată (ca de exemplu ruperea barierei) se trece la manipularea locală sau manuală a barierei3. Pe tot timpul cât butonul este apăsat, este anulată dependența între instalația CED și BAT iar închiderea și deschiderea barierei se va face ca și în cazul barierelor neautomate |
| 4. |
La butonul de deschidere de la stație a barierei din linie curentă |
se poate rupe de către impiegatul de mișcare sau de către păzitorul de barieră, după cum butonul se găsește pe aparatul de comandă din biroul de mișcare sau pe pupitrul de comandă locală, atunci când una sau mai multe secțiuni izolate de pe distanța de avertizare sunt defecte sau ocupate de către utilaje care execută lucrări și în cazul unor deranjamente la instalația BAT |
| 5. |
La butonul de deschidere artificială a instalației BAT |
1. pentru BAT amplasat pe prima secțiune de apropiere-depărtare a stației – se poate rupe de către impiegatul de mișcare atunci când în urma unui parcurs de expediere, după eliberarea secțiunii izolate din spatele semnalului de intrare, aceasta a rămas zăvorâtă2. pentru BAT amplasat în stație – se poate rupe de către impiegatul de mișcare atunci când în urma unui parcurs, după eliberarea secțiunii izolate prevăzute în proiectul tehnic al instalației, acestea au rămas zăvorâte |
| 6. |
La butonul de întrerupere a soneriei |
poate fi rupt de către impiegatul de mișcare sau de către păzitorul de barieră, după cum butonul se găsește pe aparatul de comandă din biroul de mișcare sau pe pupitrul de comandă locală, pentru întreruperea funcționării soneriei de semnalizare în caz de deranjament la instalația BAT sau SAT |
| 7. |
La butonul de anulare a semnalizării rutiere a instalației SAT |
se poate rupe de către impiegatul de mișcare pentru anularea semnalizării rutiere atunci când una sau mai multe secțiuni izolate de pe distanța de avertizare sunt defecte sau ocupate de utilaje care execută lucrări și în cazul unor deranjamente la instalația SAT |
| 8. |
La butonul de conectare a pupitrului de comandă locală a instalației BAT |
se poate rupe de către impiegatul de mișcare pentru a permite comanda barierei de la pupitrul local |
| 9. |
La manivela de manevrare manuală a semicumpenelor barierei automate |
se poate rupe de către impiegatul de mișcare pentru a manevrarea semicumpenelor barierei automate defecte pe poziția ’’închis” |
+
A7.5. La instalațiile de bloc de linie semiautomat – BLSA, bloc de linie semiautomat cu relee – BLSAR, bloc de linie automat – BLA și bloc de linie automat simplificat – BLAS
| Nr.crt. |
Denumirea sigiliului |
Condițiile/scopul în care pot fi rupte |
| 1. |
La butoanele de anulare a funcționării blocului de linie semiautomat (BLSA) și de la câmpul de expediere se rup în scopul anulării funcționării blocului de linie semiautomat. |
Când blocul de linie semiautomat nu funcționează normal, se va proceda la anularea funcționării lui astfel:a) Impiegatul de mișcare consemnează aceasta în RRLISC, apoi încunoștiințează stația vecină respectivă și regulatorul de circulație asupra anulării funcționării blocului de linie semiautomat.b) După aceasta rupe sigiliul câmpului de expediere și al butonului de anulare a funcționării blocului de linie semiautomat.c) Deblochează manual câmpul de expediere.d) Apasă butonul de anulare a funcționării blocului de linie semiautomat.e) Înainte de expedierea primului tren, impiegatul se va convinge în prealabil ca pe linia curentă nu este nici un tren și ultimul tren expediat a sosit complet, circulația făcându-se potrivit dispozițiilor din Regulamentul pentru circulația trenurilor și manevra vehiculelor feroviare nr. 005.f) Avizează personalul de mentenanță a instalațiilor CCS-T.g) La restabilirea funcționării blocului de linie semiautomat câmpurile, manetele și butoanele respective trebuie să fie readuse la starea normală.h) La întreruperea funcționării blocului de linie semiautomat, circulația trenurilor se va face numai pe baza înțelegerii telefonice (cale liberă), conform Regulamentului pentru circulația trenurilor și manevra vehiculelor feroviare nr. 005. |
| 2. |
La dispozitivul pentru deblocarea manuală a electrozăvoarelor de câmp sau a câmpurilor de șină izolată |
se rup în următoarele cazuri:1. Când electrozăvorul sau câmpul de șină izolată nu se deblochează normal la trecerea unui tren;2. Dacă ne funcționarea electrozăvorului sau a câmpului de șină izolată persistă și la al doilea tren, se va proceda conform A 6.33. Când o comandă executată trebuie anulată, deoarece trenul pentru care sa executat comanda nu mai pleacă. |
| 3. |
La butonul de despiedicare artificială a instalației BLSA, BLSAR sau BLAS |
poate fi rupt în următoarele cazuri:1. la defectarea instalației;2. s-a anulat o comandă de ieșire, deoarece trenul nu a mai fost expediat;3. trenul a fost primit în stație cu semnalul de intrare pe oprire;4. dacă după ruperea sigiliului și apăsarea butonului, instalația nu revine în situația normală, se procedează la anularea funcționării instalației BLAS, BLSA sau BLSAR. |
| 4. |
La butonul de anulare a consimțământului la instalația BLSAR |
se poate rupe de către impiegatul de mișcare în cazul în care stația a primit sau a dat consimțământ de expediere spre, respectiv din stația vecină, dar din anumite motive trenul nu mai poate circula. |
| 5. |
La butonul de scoatere din funcție a dependenței între instalația CED și instalațiile BLAS, BLSA sau BLSAR (anulare a funcționării instalației BLAS, BLSA sau BLSAR) |
se poate rupe în cazul unor defecțiuni de lungă durată sau la scoaterea din funcție a instalației BLAS, BLSA sau BLSAR. |
| 6. |
La butonul de despiedicare artificială (deblocare) a câmpului de șină izolată |
se poate rupe de către impiegatul de mișcare în cazul în care, după consumarea parcursului de tren, câmpul de șină izolată nu se deblocă automat sau când o comandă executată trebuie anulată, deoarece trenul pentru care s-a executat comanda nu mai pleacă. |
| 7. |
La butonul de avarie (AV) a instalației BLA |
se poate rupe de către impiegatul de mișcare în situații de pericol pentru circulația trenurilor, pentru anularea indicației permisive ale semnalelor de trecere ale instalației BLA și blocarea posibilității efectuării de parcursuri de expediere din stațiile limitrofe pe intervalul respectiv. |
| 8. |
La butonul de închidere a liniei curente (ILC) a instalației BLA |
se poate rupe de către impiegatul de mișcare la închiderea liniei curente pentru blocarea posibilității efectuării de parcursuri de expediere din stațiile limitrofe pe intervalul respectiv. |
| 9. |
La butonul de deschidere a liniei curente (DLC) a instalației BLA |
se poate rupe de către impiegatul de mișcare la deschiderea liniei curente pentru aducerea instalației BLA în stare normală de funcționare după ce a fost acționat butonul de închidere a liniei curente. |
| 10. |
La butonul BE al instalației BLA |
se poate rupe de către impiegatul de mișcare din stația primitoare, pentru inversarea sensului de orientare a instalației BLA în cazul când linia curentă rămâne ocupată deși nu sunt trenuri în circulație pe distanța respectivă sau nu s-a executat un parcurs de expediere din stația vecină, în condițiile prevăzute în instrucția de manipulare. |
| 11. |
La butonul BP al instalației BLA |
se poate rupe de către impiegatul de mișcare din stația expeditoare, pentru inversarea sensului de orientare a instalației BLA în cazul când linia curentă rămâne ocupată deși nu sunt trenuri în circulație pe distanța respectivă sau nu s-a executat un parcurs de expediere din stația vecină, în condițiile prevăzute în instrucția de manipulare. |
| 12. |
La butonul semnalelor de avarie la tunel |
se poate rupe în caz de pericol evident pentru circulația feroviară. In caz de pericol, paznicul de la intrarea în tunel trebuie să apese întâi pe butonul semnalelor de avarie, iar după înlăturarea pericolului înregistrează ruperea sigiliului în condica de la postul de pază. |
+
A7.6. La instalațiile mixteSigiliile prevăzute la A7.1, A7.2, A7.3, A7.4 sau A7.5., după caz. +
Anexa nr. 8Model Notă de avizare a defectării instalației autostop tip INDUȘI – echipamentul din cale
Notă de avizare a defectării instalației
autostop tip INDUȘI – echipamentul din caleCătre I.D.M. din stația ………………………..La trenul nr. ……….. din data de …………… la ora ……… la inductorul de ………. Hz al semnalului …………. având indicația …………… al stației/BLA ……………………..:– s-a produs frânarea de urgență … – s-a constatat lipsa influenței (inductor PASIV) … Locomotiva/automotorul din depoul ………………..Mecanic ………….. din depoul ………………..Pentru continuarea mersului:– instalația s-a izolat; … – instalația nu s-a izolat. … Frânarea de urgență/lipsa influenței s-a produs datorită:– instalației din cale și cer a se verifica … – instalației de pe locomotivă și cer a se verifica … – manipulării necorespunzătoare a instalației … – alte cauze ……………………………….. … ……………………………………………
| Semnătura mecanicului |
Semnătura I.D.M. |
| ………………….. |
………………….. |
Notă:1)Se completează locurile libere și se șterg cuvintele care nu corespund. … 2)Se completează în 2 exemplare din care:– originalul se predă I.D.M. din prima stație cu oprire; … – copia se predă la depoul unde intră locomotiva/automotorul sau mecanicul de schimb … …
