INSTRUCȚIUNI din 21 decembrie 2021

Redacția Lex24
Publicat in Repertoriu legislativ, 15/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Emitent: OFICIUL NATIONAL PENTRU JOCURI DE NOROC
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 21 din 7 ianuarie 2022
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LAORDIN 370 21/12/2021
ART. 1PENTRU APLICAREALEGE 129 11/07/2019 ART. 59
ART. 1REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
ART. 3REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
ART. 3REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 2
ART. 3REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 7
ART. 3REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 13
ART. 3REFERIRE LAHG 111 24/02/2016
ART. 3REFERIRE LANORMĂ 24/02/2016
ART. 3REFERIRE LAHG 298 29/05/2013
ART. 3REFERIRE LALEGE 246 14/12/2010
ART. 3REFERIRE LAHG 870 29/07/2009
ART. 3REFERIRE LAOUG 77 24/06/2009
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 31 16/11/1990
ART. 4PENTRU APLICAREALEGE 129 11/07/2019 ART. 25
ART. 4REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
ART. 4REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 24
ART. 4REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 25
ART. 5PENTRU APLICAREALEGE 129 11/07/2019 ART. 24
ART. 5REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
ART. 5REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 24
ART. 6PENTRU APLICAREALEGE 129 11/07/2019 ART. 24
ART. 6REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 24
ART. 7PENTRU APLICAREALEGE 129 11/07/2019 ART. 24
ART. 8PENTRU APLICAREALEGE 129 11/07/2019 ART. 23
ART. 8REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
ART. 9REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
ART. 10REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
ART. 16REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 11
ART. 19PENTRU APLICAREALEGE 129 11/07/2019 ART. 11
ART. 19REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
ART. 19REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 13
ART. 20PENTRU APLICAREALEGE 129 11/07/2019 ART. 17
ART. 20REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
ART. 20REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 11
ART. 20REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 17
ART. 23REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
ART. 23REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 6
ART. 23REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 8
ART. 25REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 21
ART. 26REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
ART. 27PENTRU APLICAREALEGE 129 11/07/2019 ART. 31
ART. 27REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
ART. 27REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 17
ART. 27REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 26
ART. 29REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
ART. 29REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 5
ART. 29REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 26
ART. 29REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 43
ART. 29REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019 ART. 44
ART. 30REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
ART. 31REFERIRE LAORDIN 37 02/03/2021
ART. 31REFERIRE LANORMA 02/03/2021
ART. 31REFERIRE LALEGE 129 11/07/2019
Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACTREFERIT DEACT NORMATIV
ActulAPROBAT DEORDIN 370 21/12/2021
ActulCONTINUT DEORDIN 370 21/12/2021
ActulREFERIT DEORDIN 370 21/12/2021





Notă
Aprobate prin ORDINUL nr. 370 din 21 decembrie 2021, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 21 din 7 ianuarie 2022.
 + 
Capitolul IDispoziții generale + 
Articolul 1Aspecte introductivePrezentele instrucțiuni sunt emise în aplicarea art. 59 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, cu modificările și completările ulterioare (denumită Legea nr. 129/2019), și stabilesc măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului prin intermediul activităților desfășurate de către furnizorii de servicii de jocuri de noroc, persoane juridice române și persoane juridice constituite legal într-un stat membru al Uniunii Europene, într-un stat semnatar al Acordului privind Spațiul Economic European ori în Confederația Elvețiană, licențiați, supravegheați și controlați de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc (ONJN).
 + 
Articolul 2Aplicabilitate(1)Prevederile instrucțiunilor se aplică furnizorilor de servicii de jocuri de noroc:a)persoane juridice române, pentru activitatea de servicii de jocuri de noroc desfășurată pe teritoriul României în temeiul unei licențe de organizare emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc;b)sucursale din România ale persoanelor juridice străine, pentru activitatea de servicii de jocuri de noroc desfășurată pe teritoriul României în temeiul unei licențe de organizare emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc;c)persoane juridice străine, pentru activitatea de servicii de jocuri de noroc desfășurată pe teritoriul României în temeiul unei licențe de organizare emise de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc.(2)În cazul în care entitățile prevăzute la alin. (1) lit. a) furnizează servicii de jocuri de noroc în state terțe se asigură că respectă prevederile legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului cel puțin la nivelul de exigență prevăzut în prezentele instrucțiuni pentru activitățile prestate în mod direct în state terțe, în măsura în care dreptul țării terțe permite acest lucru.
 + 
Articolul 3Termeni și expresii(1)Dacă nu sunt definiți în mod expres în cuprinsul prezentelor instrucțiuni, termenii și expresiile sunt cele utilizate în Legea nr. 129/2019, în Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 246/2010, cu modificările și completările ulterioare (OUG nr. 77/2009) și în Hotărârea Guvernului nr. 111/2016 pentru aprobarea Normelor metodologice de punere în aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc și pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 298/2013 privind organizarea și funcționarea Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc, pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2009 și pentru abrogarea Hotărârii Guvernului nr. 870/2009 privind organizarea și exploatarea jocurilor de noroc, cu modificările ulterioare (HG nr. 111/2016).(2)În înțelesul prezentelor instrucțiuni, termenii și expresiile de mai jos au următoarele semnificații:a)participant la jocurile de noroc – clientul persoană fizică care participă la jocurile de noroc în condițiile stabilite de OUG nr. 77/2009;b)partener – clientul entitate juridică ce furnizează servicii sau produse către furnizorul de servicii de jocuri de noroc;c)factori de risc – împrejurări sau situații variabile care, fie individual, fie în combinație, pot spori sau diminua riscul de spălare a banilor și finanțare a terorismului pe care îl prezintă fiecare client și tip de activitate de jocuri de noroc sau domeniul jocurilor de noroc în ansamblu;d)furnizor de servicii de jocuri de noroc – persoana juridică licențiată să organizeze și să exploateze jocuri de noroc în condițiile OUG nr. 77/2009 și ale reglementărilor specifice. Dobândește această calitate persoana juridică de drept român constituită în condițiile legii sau persoana juridică constituită legal într-un stat membru al Uniunii Europene sau în state semnatare ale Acordului privind Spațiul Economic European sau din Confederația Elvețiană;e)organ de conducere – organul sau organele de administrare și de conducere ale societății, stabilite potrivit actelor constitutive, în conformitate cu prevederile Legii societăților nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care sunt împuternicite să stabilească strategia, obiectivele și orientarea generală a entității, care supraveghează și monitorizează procesul decizional de conducere și care includ persoanele care conduc în mod efectiv activitatea furnizorului de servicii de jocuri de noroc;f)risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului – impactul și probabilitatea implicării furnizorului de servicii de jocuri de noroc în spălarea banilor și finanțarea terorismului;g)relație de afaceri în sistemul jocurilor de noroc – relația profesională definită de art. 2 lit. i) din Legea nr. 129/2019 între:1.furnizorii de servicii de jocuri de noroc și participanții la jocurile de noroc la distanță, în scopul desfășurării activității de jocuri de noroc, despre care, la momentul inițierii, se consideră în mod rezonabil că este de o anumită durată;2.furnizorii de servicii de jocuri de noroc și participanții la jocurile de noroc tradiționale care fac parte dintr-un program de loializare;3.furnizorii de servicii de jocuri de noroc și parteneri;h)tranzacție ocazională în sistemul jocurilor de noroc – tranzacția între furnizorii de servicii de jocuri de noroc și participanții la jocurile de noroc tradiționale în afara unei relații de afaceri;i)tranzacție suspectă – orice tranzacție a cărei valoare depășește așteptările furnizorului de servicii de jocuri de noroc raportate la informațiile pe care le cunoaște despre client, la profilul de risc identificat de furnizorii de servicii de jocuri de noroc sau raportate la relația de afaceri derulată până la momentul tranzacției, care urmează un șablon sau care are caracteristici neobișnuite identificate prin raportare la analiza de risc sectorială, precum și orice tranzacție despre care există motive rezonabile să se suspecteze că se realizează cu bunuri care provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului;j)operațiunile de jocuri de noroc care au legătură între ele – operațiuni derulate în intervalul unei zile calendaristice a căror valoare este fragmentată în tranșe mai mici decât echivalentul în lei al sumei prevăzute la art. 7 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, care au ca elemente comune părțile tranzacțiilor identificate în condițiile unei relații de afaceri sau ale art. 13 alin. (2) din Legea nr. 129/2019, inclusiv beneficiarii reali.
 + 
Capitolul IIObligațiile furnizorilor de servicii de jocuri de noroc + 
Secţiunea 1Cerințe generale + 
Articolul 4Evaluarea de risc(1)În aplicarea art. 25 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, furnizorii de servicii de jocuri de noroc realizează evaluări proprii de risc, conform politicilor și normelor interne stabilite, prin care identifică, evaluează și gestionează riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, în ceea ce privește clientela, tipul activităților de jocuri de noroc, canalele prin care acestea sunt oferite, tipul de tranzacții (inclusiv cumpărarea/schimbarea de jetoane) și conexiunile cu zonele geografice, astfel încât să poată demonstra în mod rezonabil ONJN și altor autorități abilitate că înțeleg și administrează adecvat riscul de spălare a banilor și finanțare a terorismului la care sunt sau ar putea fi expuse.(2)La stabilirea politicilor și normelor interne, furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să asigure identificarea, evaluarea, monitorizarea, diminuarea și raportarea riscurilor, adaptate fiecărui joc de noroc în parte ori categoriei de jocuri de noroc similare, ca mod de organizare și exploatare, a naturii și caracteristicilor acestora, luând în considerare cel puțin următorii indicatori de risc:A.pariuri:1.complicitatea angajaților;2.creditarea jucătorilor;3.prezența tranzacțiilor cu numerar;4.anonimatul clienților, ce pot astfel plasa sume importante provenind din activități infracționale, în special în cazul terminalelor de pariere autonome;5.acordarea unor câștiguri fictive unor anumiți jucători sau anularea fictivă a unor bilete de pariere, după ce acestea au fost validate real ca necâștigătoare în sistemul de pariere;6.absența unor politici corespunzătoare de cunoaștere a clientelei;7.participarea la joc prin interpuși [de exemplu, prin intermediul unui sistem informal de transfer de valori (IVTS) – rețea de persoane care primește bani în scopul realizării fondurilor sau a unei valori echivalente plătite unui terț într-o altă locație geografică, indiferent dacă sunt sau nu în aceeași formă] Transferurile informale de valoare au loc, în general, în afara sistemului bancar convențional prin intermediul instituției financiare nebancare sau al altor entități comerciale a căror activitate principală de afaceri nu este reprezentată de transmiterea de bani (hawala, fei ch’ien, black market peso exchange);8.politica de anulare a biletelor de pariere;B.cazinouri; cluburi de poker; festival de poker:1.complicitatea angajaților;2.tranzacțiile cu numerar;3.creditarea jucătorilor;4.desfășurarea în incinta organizării jocurilor de noroc a unor activități de cămătărie;5.disimularea identității beneficiarilor reali;6.jucătorii/clienți ocazionali;7.prezența unor clienți din zone economico-geografice cu risc ridicat de producere a activităților de spălare a banilor;8.clienți ce sunt incluși pe lista persoanelor supuse regimurilor sancționatorii adoptate atât la nivelul ONU, cât și al UE;9.prezența clienților „High roller“ ce fragmentează sumele puse în joc în mize mici pentru a nu deveni suspecți;10.pierderea unor sume considerabile la masa de joc, în favoarea anumitor jucători sau unei anumite persoane, atunci când jocurile oferite nu sunt organizate „contra casei“;11.achiziția de jetoane disimulată (numerar sau prin mijloace electronice de plată) – persoana poate încerca să ascundă veniturile ilicite, disimulându-le în câștiguri provenite de la cazinou (de exemplu, cumpărând jetoane, dar fără a le folosi pentru jocuri de noroc, inclusiv de la alți jucători, pentru ca fondurile să reprezinte câștiguri);12.regulile de joc pot potența riscul apariției spălării banilor [de exemplu, dacă un joc permite clienților plasarea de pariuri pentru fiecare parte a evenimentului de pariere (baccarat, craps sau ruletă), jucătorii afiliați ar putea paria pe ambele părți, în scopul de a spăla fonduri prin joc];13.în cazul pokerulului, joc la care nu se joacă „contra casei“, la mesele de joc pot exista tranzacții suspecte între clienți;14.participarea la joc prin interpuși;15.lipsa politicilor „due diligence“ privind clienții, având ca rezultat vulnerabilitatea ridicată în fața fenomenului infracțional;16.oferirea clienților de servicii de schimb valutar, depozite ale jucătorilor și alte servicii financiare;17.jucătorii care au reședința în străinătate, în special jucătorii din țări care nu sunt parte UE/SEE sau sunt incluși pe lista jurisdicțiilor cu risc ridicat sau în jurisdicții aflate sub monitorizare sporită ale Grupului de Acțiune Financiară Internațională (GAFI/FATF);18.minimalizarea acțiunilor persoanei cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019;19.jucătorii reticenți în a furniza informații;20.jucători ocazionali, inclusiv turiști;21.elaborarea unui raport de activitate – dacă se referă la cel puțin una dintre următoarele posibilități:a)atrage un număr mare de jucători care joacă pentru sume relativ mici;b)atrage un număr mai mic de jucători care joacă pentru sume relativ mari;c)nivelul de experiență al angajaților;C.slot-machine:1.complicitatea angajaților;2.tranzacțiile cu numerar;3.creditarea jucătorilor;4.disimularea identității beneficiarilor reali/participare la joc prin interpuși;5.prezența unor clienți din zone economico-geografice cu risc ridicat de producere a activităților de spălare a banilor și finanțare a terorismului;6.utilizarea mijloacelor de joc de tip self service betting terminals/ticket in ticket out;7.atomicitatea prezenței mijloacelor de joc tip slot-machine presupunând tot atâtea oportunități de plasare și retragere a unor fonduri de origine suspectă;8.premiile de tip jack-pot/bonusuri, în numerar, acordate fictiv;9.programele de fidelizare ce presupun recompense în numerar;10.jucătorii reticenți în a furniza informații;11.jucători ocazionali, inclusiv turiști;D.jocuri de noroc la distanță (cazino, pariuri, slot-machine, poker, bingo)1.activitatea de organizare și exploatare a jocurilor de noroc la distanță realizată de grupări infracționale;2.disimularea identității beneficiarilor reali;3.lipsa prezenței fizice a jucătorilor – impediment în cunoașterea participantului la jocurile de noroc;4.utilizarea de către jucători a unor documente de identitate false ori furate;5.lipsa politicilor „due diligence“ privind clienții;6.accesarea mai multor platforme de joc sau colecții de jocuri din cadrul aceleiași platforme;7.complicitatea la acordarea de bonusuri ori alte beneficii oferite în numerar, particularitatea relației furnizor-participant la jocurile de noroc;8.B2C; vulnerabilitatea este asociată cu capacitatea clienților de a se asocia în joc și transfera în mod deliberat fonduri („dumping cip“);9.E-Wallet – modalitate de plată ce face dificilă pentru operator identificarea sursei fondurilor;10.jocuri de noroc la distanță utilizate ca paravan pentru depozitele de numerar, transferate apoi în conturi bancare, având ca proveniență aparentele câștiguri la joc.(3)În aplicarea alin. (1), furnizorii de servicii de jocuri de noroc au în vedere și următorii indicatori relevanți, care reprezintă vulnerabilități ale sistemului de jocuri de noroc:a)jucătorii ocazionali, inclusiv turiștii, pot prezenta un risc crescut de spălare a banilor și finanțare a terorismului, având în vedere devierea acestora de la un comportament normal;b)jucătorii care cheltuiesc sume mari (jucători mari) reprezintă un factor de risc, dată fiind dificultatea aprecierii originii licite a fondurilor. Încadrarea jucătorilor în categoria jucătorilor mari se realizează pe baza unei evaluări individuale, precum și a consumului total de jocuri de noroc al acestuia, întro anumită perioadă de timp.(4)Evaluările de risc se actualizează periodic, precum și ori de câte ori intervin modificări ale evaluărilor naționale și sectoriale, ale factorilor de risc prevăzuți de legislația națională și internațională în domeniul spălării banilor și finanțării terorismului, precum și de recomandările organismelor internaționale.(5)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc întocmesc metodologia de management al riscului, în baza căreia se realizează identificarea, evaluarea, monitorizarea și gestionarea riscului, care cuprinde cel puțin următoarele:a)precizarea categoriilor și surselor de informații utilizate în realizarea evaluării;b)lista factorilor de risc furnizată, după caz, de ONJN sau de alte autorități abilitate care au incidență cu profilul de activitate al furnizorului de servicii de jocuri de noroc;c)atribuțiile personalului implicat în evaluarea riscului;d)modul de determinare a ponderilor asociate factorilor de risc identificați în funcție de importanța acestora, factori ce pot fi încadrați într-un grad de risc „redus“, „standard“, „sporit“;e)procedura de luare în considerare a factorilor de risc identificați la determinarea gradului de risc asociat clienților, produselor și serviciilor, canalelor de distribuție a produselor și serviciilor și, după caz, activității externalizate și activității derulate prin sucursalele și filialele situate în state terțe;f)procedura de stabilire și reevaluare a claselor de risc aferente clienților, produselor și serviciilor, în funcție de gradul de risc asociat;g)procedura pentru stabilirea gradului de risc la nivelul întregii activități;h)procedura de monitorizare a evoluției factorilor de risc de spălare a banilor și de finanțare a terorismului și pentru a identifica necesitatea actualizării listei factorilor de risc furnizate, după caz, de ONJN sau de alte autorități abilitate.(6)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc monitorizează permanent evoluțiile indicatorilor de risc și revizuiesc evaluarea riscurilor periodic. Metodologia de evaluare a riscurilor și procedurile de administrare se revizuiesc ori de câte ori este necesar, în baza rezultatelor evaluărilor proprii de risc, în conformitate cu prevederile art. 24 alin. (1),(3) și (7) și art. 25 alin. (3) din Legea nr. 129/2019.(7)Evaluarea și gestionarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului de către entitățile reglementate cuprind cel puțin următoarele componente:a)identificarea și evaluarea globală a tuturor factorilor de risc: identificarea riscului asociat clienților, activității de jocuri de noroc oferite, tipului de tranzacții (inclusiv, cumpărarea/schimbarea de jetoane) efectuate în urma câștigurilor, canalelor de distribuție utilizate și conexiunilor cu zonele geografice;b)adoptarea unei metodologii de evaluare a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, realizată în baza factorilor/indicatorilor de risc specifici și a controalelor interne aplicabile pentru gestionarea riscurilor;c)implementarea unei proceduri de gestionare a riscurilor, pentru obținerea unei perspective generale asupra riscului asociat unui client, unei anumite relații de afaceri sau unei tranzacții ocazionale, prin strângerea tuturor informațiilor necesare în vederea identificării tuturor factorilor de risc relevanți și evaluarea acestora;d)stabilirea unui flux de monitorizare a tranzacțiilor și serviciilor oferite, corelate cu profilul de risc și cu activitatea clientului, respectiv actualizarea și revizuirea în permanență a evaluării riscurilor.(8)În politica de administrare și diminuare a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, furnizorii de servicii de jocuri de noroc stabilesc următoarele:a)strategia de acceptare a clienților, prin care să se stabilească cel puțin categoriile de clienți pe care societatea își propune să le atragă;b)tipurile de activități de jocuri de noroc pe care furnizorul de servicii de jocuri de noroc le oferă/își propune să le ofere;c)limita maximă a nivelului de risc considerată acceptabilă la nivel de clienți, activitate și la nivelul entității;d)direcțiile și măsurile pentru diminuarea riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;e)măsurile menite să asigure respectarea politicilor și procedurilor la nivel de grup, în conformitate cu art. 24 alin. (7) coroborat cu art. 25 alin. (4) din Legea nr. 129/2019.(9)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc aprobă, la nivelul organelor de conducere, politicile și normele interne de evaluare a riscurilor și metodologia de management al riscului și instituie sisteme de control pentru a verifica eficiența acestora.(10)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc înregistrează intern evaluările riscurilor efectuate ca parte a acțiunilor de monitorizare și revizuire, pe care le furnizează la solicitarea ONJN și a altor autorități cu atribuții de control, pentru a demonstra că aceste evaluări și măsurile de gestionare a riscurilor sunt adecvate. + 
Articolul 5Politici și norme interne(1)În aplicarea art. 24 alin. (1) din Legea nr. 129/2019 și a art. 4 din prezentele instrucțiuni, furnizorii de servicii de jocuri de noroc stabilesc politici și norme interne, mecanisme de control intern și proceduri de administrare a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului, corespunzător naturii și volumului activității desfășurate, care includ cel puțin următoarele elemente:a)măsuri aplicabile în materie de cunoaștere a clientelei, prin care sunt stabilite măsurile standard, simplificate și suplimentare, în raport cu anumite categorii de clienți și încadrarea acestora în categoria corespunzătoare gradului de risc identificat, care prevede monitorizarea acestui risc, cu posibilitatea trecerii dintr-o categorie de clientelă în alta, prevăzută la art. 4 alin. (5) lit. d) din prezentele instrucțiuni;b)mecanismele de evaluare pe bază de risc față de clienți și de operațiunile derulate de aceștia, în scopul detectării tranzacțiilor suspecte, precum și pentru a detecta modificările survenite în informațiile deținute și utilizate pentru stabilirea profilului de risc al clientului;c)modalități de abordare a tranzacțiilor și a clienților în și/sau din jurisdicțiile care nu impun aplicarea de proceduri de cunoaștere a clientelei și de păstrare a evidențelor referitoare la aceasta, echivalente cu cele prevăzute în Legea nr. 129/2019, în cazul în care aplicarea acestora nu este supravegheată de o manieră echivalentă celei stabilite prin legislația națională;d)măsuri aplicabile în materie de raportare și de furnizare promptă a datelor la solicitarea autorităților competente, în formatul și metodologia stabilite de acestea;e)măsuri aplicabile în materie de control intern, evaluare și gestionare a riscurilor, managementul de conformitate și comunicare;f)măsuri aplicabile în materie de protecție a personalului propriu implicat în procesul de aplicare a acestor politici împotriva oricăror amenințări ori acțiuni ostile sau discriminatorii;g)standardele pentru angajare și verificările efectuate în acest sens, precum și programele de pregătire a personalului cu atribuții în domeniul combaterii spălării banilor și a finanțării terorismului și de instruire și evaluare periodică a angajaților;h)modalități de întocmire și păstrare a evidențelor și a tuturor documentelor privind tranzacțiile efectuate și cele privind aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei, precum și stabilirea accesului la acestea al personalului care deține atribuții și responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019 la nivelul entității reglementate;i)procesele interne de verificare a modului în care sunt implementate politicile și procedurile elaborate în aplicarea Legii nr. 129/2019, precum și de evaluare a eficienței acestora;j)procedurile de raportare internă și de raportare către autoritățile competente;k)evaluarea riscului în raport cu tipurile de activități pe care furnizorul de servicii de jocuri de noroc intenționează să le ofere, toleranța la risc, precum și limita maximă a nivelului de risc considerată acceptabilă de la nivel de clienți, servicii, precum și la nivelul întregii activități;l)direcțiile și măsurile generale considerate adecvate pentru diminuarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului stabilit prin evaluarea de risc, pe componente și la nivelul întregii activități desfășurate, inclusiv, dacă este cazul, pentru activitatea derulată prin sucursalele și filialele situate în state terțe;m)măsurile menite să asigure respectarea politicilor și procedurilor.(2)Politicile și procedurile interne de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului se întocmesc având în vedere cel puțin factorii de risc menționați în cuprinsul prezentelor instrucțiuni și se aprobă la nivelul conducerii de rang superior.(3)În cuprinsul normelor de cunoaștere a clientelei adoptate de furnizorii de servicii de jocuri de noroc se includ cel puțin următoarele informații:a)procesul de luare a deciziilor, cu evidențierea pozițiilor ierarhice, a sarcinilor și a nivelului de responsabilitate alocat pe structuri și persoane implicate în aplicarea măsurilor prevăzute în norma de cunoaștere a clientelei;b)nivelul ierarhic de aprobare a acceptării clienților;c)tipurile de servicii care pot fi furnizate fiecărei categorii de clientelă și, după caz, în fiecare jurisdicție relevantă;d)procedurile de încadrare a clienților într-o anumită categorie de risc și de trecere dintr-o categorie de clientelă în alta;e)frecvența actualizării periodice, pe bază de risc, a informațiilor și a documentației despre clienți, precum și situațiile în care se impune actualizarea, suplimentar față de cea periodică;f)conținutul măsurilor de cunoaștere a clientelei pentru fiecare clasă de risc, cu identificarea explicită a documentelor și informațiilor utilizate;g)procedurile de monitorizare a operațiunilor derulate de clienți, indiferent de clasa de risc în care acestea sunt încadrate, în scopul detectării tranzacțiilor neobișnuite și tranzacțiilor suspecte;h)regulile de încetare a relației de afaceri, prin care să se stabilească cel puțin situațiile în care este obligatorie încetarea relației, precum și nivelul ierarhic de aprobare a deciziei;i)modalitățile de întocmire și păstrare a evidențelor, precum și stabilirea accesului la acestea;j)obligațiile și procedurile de raportare internă și către autoritățile competente, inclusiv canalele, documentele aferente și termenele;k)nivelul ierarhic, sarcinile și responsabilitățile persoanei cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019.(4)Normele interne de cunoaștere a clientelei se aprobă de organul de conducere de rang superior al furnizorului de servicii de jocuri de noroc, fiind aduse la cunoștința tuturor persoanelor cu atribuții în aplicarea normele de cunoaștere a clientelei și aplicate corespunzător, inclusiv la nivel de grup.(5)Normele de cunoaștere a clientelei se evaluează și se revizuiesc periodic, cel puțin anual și ori de câte ori este necesar, în scopul corectării deficiențelor identificate în urma verificărilor interne sau în urma acțiunilor de supraveghere și control desfășurate de Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc și alte autorități prevăzute de Legea nr. 129/2019. În cazul în care în urma evaluării anuale se constată că nu este necesară revizuirea acestora, întrucât nu au fost identificate deficiențe în aplicare și nu au apărut modificări la nivelul riscurilor la care este expusă societatea, furnizorii de servicii de jocuri de noroc păstrează documentele care atestă analiza efectuată.
 + 
Articolul 6Politici și proceduri la nivel de grupÎn aplicarea art. 24 alin. (7)din Legea nr. 129/2019 , furnizorii de servicii de jocuri de noroc care fac parte dintr-un grup aplică politici și proceduri interne, inclusiv în ceea ce privește schimbul de informații și protecția datelor, în scopul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului la nivelul grupului.
 + 
Articolul 7Audit independent(1)În aplicarea art. 24 alin. (2) din Legea nr. 129/2019, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligația de a asigura o funcție de audit independent, în scopul testării cel puțin la intervale de 2 ani a eficienței și modalităților concrete de aplicare a politicilor, normelor interne, mecanismelor, sistemelor informatice și procedurilor de administrare a riscului de spălare a banilor și de finanțare a terorismului, inclusiv evaluările de risc și metodologia de realizare și actualizare a acestora. În acest sens se asigură că rezultatele verificărilor realizate și deficiențele identificate, recomandările pentru diminuarea acestora și termenele în care ar trebui implementate sunt comunicate și analizate la nivelul structurii de conducere și puse de îndată în executare.(2)Obligația prevăzută la alin. (1) are loc atunci când în ultimul exercițiu financiar încheiat sunt depășite cel puțin două dintre următoarele criterii:a)total active: 16.000.000 lei;b)total cifra de afaceri netă: 32.000.000 lei;c)număr mediu de salariați: 50.
 + 
Secţiunea a 2-aPersoanele desemnate + 
Articolul 8Desemnarea persoanelor responsabile(1)În aplicarea art. 23 alin. (1) din Legea nr. 129/2019, furnizorii de servicii de jocuri de noroc desemnează una sau mai multe persoane responsabile pentru implementarea politicilor și procedurilor interne ale entității reglementate în materia prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului.(2)Hotărârea organului de conducere al furnizorului de servicii de jocuri de noroc pentru desemnarea persoanelor responsabile cuprinde mențiuni privind natura și limitele responsabilităților încredințate.(3)Persoanele cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019 au acces direct și în timp util la datele și informațiile relevante deținute de furnizorul de servicii de jocuri de noroc, fiind necesare în scopul îndeplinirii obligațiilor prevăzute în lege și în prezentele instrucțiuni.(4)În procesul de selecție și de evaluare ulterioară a persoanelor desemnate se au în vedere cel puțin următoarele criterii:a)experiența necesară și cunoștințele în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului;b)cunoștințele în procesele specifice jocurilor de noroc desfășurate;c)reputația profesională.(5)Documentele întocmite în procedura de selecție și de evaluare/instruire periodică, cel puțin anuală, a persoanelor desemnate se păstrează 5 ani de la data încetării relației contractuale, în format letric sau electronic, și se prezintă Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc și altor autorități cu atribuții de control, la cererea acestora. + 
Articolul 9Recrutarea și instruirea angajaților(1)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc comunică angajaților politicile, mecanismele și procedurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului, în măsura în care cunoașterea acestora este necesară pentru îndeplinirea responsabilităților în aplicarea Legii nr. 129/2019, la angajare și ori de câte ori apar modificări sau reorganizări ale posturilor ocupate de angajați în cadrul entității. Furnizorii de servicii de jocuri de noroc aplică proceduri de verificare privind însușirea politicilor, mecanismelor și procedurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului de către angajați, periodic, cel puțin anual.(2)Rolurile și responsabilitățile angajaților implicați în aplicarea normelor de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului se includ în fișele de post sau în regulamentul de ordine interioară.(3)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc asigură atât instruirea corespunzătoare inițială, la angajare, cât și cea periodică, precum și testarea cunoștințelor angajaților cu privire la:a)prevederile Legii nr. 129/2019 și ale reglementărilor subsecvente;b)evaluările de risc, normele interne, informări cu privire la instruirile și recomandările realizate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor (ONPCSB) sau ONJN, precum și aspecte practice relevante ce au rezultat din activitatea proprie și, după caz, de la nivelul grupului, dacă este cazul, inclusiv tipologii și studii de caz.(4)Programele de instruire și testare trebuie să asigure că angajații furnizorilor de servicii de jocuri de noroc:a)cunosc obligațiile ce le revin în conformitate cu legile, regulamentele, politicile și procedurile privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului;b)au cunoștințele necesare pentru realizarea procesului de cunoaștere a clientelei;c)au cunoștințele necesare pentru a analiza tranzacțiile solicitate sau efectuate în scopul identificării riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului;d)pot detecta operațiunile care pot avea legătură cu prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului și cunosc cum să procedeze în astfel de cazuri;e)cunosc cerințele de raportare.(5)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc testează periodic, cel puțin o dată pe an, cunoștințele tuturor persoanelor cu roluri și responsabilități în aplicarea măsurilor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.(6)Documentele întocmite în scopul aplicării alin. (1)-(5) se păstrează 5 ani de la data întocmirii și se pun la dispoziția ONJN și a altor autorități cu atribuții de control, la cererea acestora.
 + 
Articolul 10Mecanisme de protecție(1)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc stabilesc mecanisme interne de protejare a persoanelor desemnate să aplice măsurile de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și a angajaților care raportează încălcări ale legislației privind prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului.(2)Mecanismele interne prevăzute la alin. (1) conțin următoarele prevederi:a)proceduri specifice pentru primirea rapoartelor privind încălcările de orice natură ale Legii nr. 129/2019 și luarea de măsuri ulterioare;b)norme care să asigure protecția din punct de vedere juridic a angajaților sau a persoanelor aflate într-o relație contractuală similară, care raportează încălcări de orice natură ale Legii nr. 129/2019 și ale prezentelor instrucțiuni;c)norme care să asigure protecția persoanelor prevăzute la alin. (1) față de expunerea la amenințări, la represiuni sau la acțiuni ostile, cum ar fi, dar nelimitat la, acțiuni nefavorabile sau discriminatorii la locul de muncă;d)norme care să asigure protecția datelor cu caracter personal ale persoanei care raportează încălcarea de orice natură a Legii nr. 129/2019 și a prezentelor instrucțiuni, precum și ale persoanei fizice suspectate că este responsabilă de încălcare;e)acordarea dreptului persoanei cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019 de a se adresa în nume propriu pentru a semnala autorităților statului încălcări de orice natură ale Legii nr. 129/2019 în cadrul entității raportoare, caz în care identitatea acestei persoane va fi protejată corespunzător.(3)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc implementează sisteme interne (canale) de avertizare, independente și anonime, care sunt puse la dispoziția angajaților pentru raportarea unor nereguli, încălcări privind aplicarea legislației de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului.
 + 
Capitolul IIICerințe privind măsurile de cunoaștere a clientelei + 
Articolul 11Factorii de risc privind clienții(1)În scopul evaluării riscului asociat clientului sau beneficiarului real, pe baza informațiilor obținute în mod rezonabil și legal, furnizorii de servicii de jocuri de noroc evaluează:(i)riscul asociat afacerilor sau activităților profesionale ale clientului sau beneficiarului real;(ii)riscul asociat reputației clientului sau beneficiarului real;(iii)riscul asociat comportamentului clientului sau beneficiarului real.(2)Factorii de risc asociați afacerilor sau activităților profesionale ale clientului sau beneficiarului real pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să le aibă în vedere vizează cel puțin următoarele situații:(i)clientul sau beneficiarul real desfășoară activități în domenii cu un risc crescut de corupție, cum ar fi, dar nelimitat la, domeniul construcțiilor, comerț cu arme și muniții, extracția de minerale, domeniul farmaceutic;(ii)clientul sau beneficiarul real desfășoară activități în domenii cu un risc crescut de spălare a banilor și finanțare a terorismului, cum ar fi, dar nelimitat la, transferul de bani, agenții imobiliare, comerț cu metale prețioase;(iii)clientul sau beneficiarul real desfășoară activități în domenii care implică utilizarea de valori importante, care se transferă în numerar;(iv)clientul sau beneficiarul real este persoană expusă public sau membru de familie al persoanelor expuse public.(3)Factorii de risc privind reputația clientului sau beneficiarului real vor fi analizați, având în vedere cel puțin:(i)informațiile obținute din surse publice independente, potrivit cărora clientul sau beneficiarul real este cercetat/condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de spălare a banilor sau finanțare a terorismului;(ii)identificarea clientului sau a beneficiarului real în rapoartele privind tranzacțiile suspecte transmise de furnizorul de servicii de jocuri de noroc către ONPCSB;(iii)orice alte informații obținute în mod rezonabil și prin mijloace permise legal privind reputația sau integritatea clientului sau beneficiarului real, colectate de furnizorul de servicii de jocuri de noroc pe durata relației de afaceri.(4)Factorii de risc privind comportamentul clientului sau beneficiarului real pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi aibă în vedere în evaluarea de risc sunt cel puțin:(i)refuzul de a furniza documentele de identitate sub diferite pretexte;(ii)ezitările sau refuzul de a furniza informațiile solicitate pentru îndeplinirea procedurii de cunoaștere a clientelei sau furnizarea unor informații insuficiente sau neclare cu privire la sursa fondurilor, dacă există indicii rezonabile că astfel se încearcă ascunderea sau denaturarea sursei fondurilor;(iii)indiciile rezonabile pentru a aprecia că actele de identitate furnizate nu sunt autentice sau nu aparțin clientului sau beneficiarului real; în cazul identificării unor situații în care clientul sau beneficiarul real a furnizat documente de identitate neautentice, entitățile raportoare completează și păstrează Registrul de evidență, având conținutul descris în anexa nr. 1.
 + 
Articolul 12Factorii de risc privind produsele, serviciile,  tranzacțiile sau canalele de distribuție(1)În scopul determinării riscului privind produsele, serviciile, tranzacțiile sau canalele de distribuție, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au în vedere cel puțin următorii factori de risc:(i)nivelul de transparență cu privire la identitatea clientului sau beneficiarului real pe care îl implică produsul, serviciul, tranzacția sau canalul de distribuție;(ii)complexitatea produsului, serviciului sau tranzacției;(iii)valoarea sau volumul tranzacțiilor.(2)Factorii de risc pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat privind produsele, serviciile, tranzacțiile sau canalele de distribuție pe baza nivelului de transparență sunt cel puțin cei care, prin natura lor, implică acțiuni ale mai multor clienți, care interacționează între ei.(3)Factorii de risc pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat produselor, serviciului sau tranzacției pe baza complexității acestora sunt următorii:(i)intervale foarte scurte de timp între momentul inițierii și finalizării tranzacției;(ii)interacțiunea între clienți din jurisdicții diferite;(iii)utilizarea unor produse inovative, în special tehnologii sau metode de plată, al căror mod de funcționare nu este transparent sau este insuficient descris.(4)Factorii de risc pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat produselor, serviciului sau tranzacției pe baza valorii sau volumului tranzacțiilor sunt următorii:(i)tranzacții care se desfășoară preponderent în numerar;(ii)produse sau servicii care încurajează, prin natura lor, tranzacții de valori mari;(iii)inexistența unor limite maxime aplicabile tranzacțiilor, care ar împiedica utilizarea produsului sau serviciului în scopul spălării banilor sau finanțării terorismului.(5)Factorii de risc pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să îi analizeze pentru a determina riscul asociat produselor, serviciului sau tranzacției pe baza canalelor de distribuție sunt următorii:(i)prezența fizică a clientului în vederea identificării;(ii)utilizarea unor mijloace suplimentare care să asigure identificarea clienților a căror prezență fizică nu este posibilă;(iii)aplicarea măsurilor de prevenire a utilizării unor identități furate.
 + 
Articolul 13Factorii de risc geografic(1)În scopul determinării riscului asociat țărilor sau zonelor geografice, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au în vedere riscul asociat țărilor sau zonelor geografice unde clientul sau beneficiarul real:(i)are domiciliul/rezidența;(ii)desfășoară activitățile care reprezintă sursa fondurilor.(2)Factorii de risc geografic pe care furnizorii de servicii de jocuri de noroc îi au în vedere pentru a determina riscul asociat țărilor sau zonelor geografice sunt cel puțin:(i)apartenența la Uniunea Europeană;(ii)existența în țările terțe a unor sisteme eficiente de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului, conform informațiilor obținute din surse independente și credibile;(iii)țări terțe identificate pe baza informațiilor din surse credibile ca având un nivel scăzut al infracționalității, în general, și al corupției, în mod special;(iv)țări terțe care, pe baza unor surse credibile, cum ar fi evaluări reciproce, rapoarte detaliate de evaluare sau rapoarte de monitorizare publicate, au prevăzut cerințe de combatere a spălării banilor și a finanțării terorismului în conformitate cu recomandările Grupului de Acțiune Financiară Internațională revizuite și pun în aplicare în mod eficace cerințele respective. + 
Articolul 14Aplicarea măsurilor standard de cunoaștere a clientelei(1)Înainte de inițierea unei relații de afaceri, furnizorii de servicii de jocuri de noroc aplică măsuri standard de cunoaștere a clientelei, asigurând colectarea cel puțin a următoarelor informații despre client:a)numele, prenumele și pseudonimul, dacă este cazul;b)data și locul nașterii;c)codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;d)seria și numărul actului de identitate, inclusiv o copie (letrică sau electronică) a acestui document;e)cetățenia;f)adresa de domiciliu sau reședință;g)încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deținerea calității de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.(2)La efectuarea unei tranzacții ocazionale, furnizorii de servicii de jocuri de noroc tradiționale (cazino, slot-machines, pariuri etc.) aplică măsurile standard de cunoaștere a clientelei în momentul colectării câștigurilor, la cumpărarea sau schimbarea de jetoane, atunci când se efectuează tranzacții a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 2.000 euro, printr-o singură operațiune. Furnizorii de servicii de jocuri de noroc tradiționale asigură colectarea cel puțin a următoarelor informații despre client:a)numele, prenumele și pseudonimul, dacă este cazul;b)data și locul nașterii;c)codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;d)seria și numărul actului de identitate, inclusiv o copie (letrică sau electronică) a acestui document;e)cetățenia;f)adresa de domiciliu sau reședință;g)încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deținerea calității de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.(3)Dacă se stabilește în mod rezonabil, prin mijloace legale, că beneficiarul real este diferit de client, furnizorul de servicii de jocuri de noroc va solicita cel puțin următoarele informații referitoare la beneficiarul real identificat:a)natura relației care a generat calificarea în această calitate;b)numele și prenumele;c)data și locul nașterii;d)codul numeric personal sau, dacă este cazul, un alt element unic de identificare similar;e)statul de domiciliu sau reședință;f)cetățenia;g)natura activității pe care o desfășoară;h)informații privind încadrarea în categoria persoanelor expuse public sau deținerea calității de membru al familiei unei persoane expuse public ori de persoană cunoscută ca asociat apropiat al unei persoane expuse public.
 + 
Articolul 15Verificarea documentelorÎnaintea stabilirii relației de afaceri sau efectuării tranzacției ocazionale, furnizorii de servicii de jocuri de noroc verifică informațiile referitoare la clienți pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obținut pe cale ilicită, cum sunt documentele de identitate: buletin, carte de identitate, pașaport, permis de ședere, permis de conducere.
 + 
Articolul 16Verificarea informațiilorVerificarea informațiilor care nu se pot proba pe baza documentelor și a veridicității documentelor se va realiza din orice alte surse credibile și independente, cum ar fi, dar fără a se limita la bazele de date publice/private care conțin informații de la autorități publice, care pot fi consultate prin mijloace rezonabile și legale, conform prevederilor art. 11 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 129/2019.
 + 
Articolul 17Revizuirea periodică a profilului clientului(1)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc implementează mecanisme pentru verificarea periodică a informațiilor colectate anterior, prin aplicarea măsurilor standard de cunoaștere a clientelei, despre client, pentru a se asigura corectitudinea, completitudinea și actualitatea profilului clientului și eficacitatea procesului de monitorizare.(2)Revizuirea periodică a profilului clientului va permite furnizorilor de servicii de jocuri de noroc să reevalueze în mod regulat gradul de cunoaștere a clientului pentru a se asigura că informațiile sunt la zi și pentru a putea evalua gradul de risc al clienților pe parcursul relației de afaceri cu aceștia sau al tranzacțiilor ocazionale efectuate.(3)Revizuirea va lua în considerare cel puțin:a)termenul de valabilitate a documentelor de identitate;b)completarea și/sau actualizarea informațiilor despre client (se completează tipurile de informații colectate despre client, de exemplu: comportamentul tranzacțional al clientului, comportamente sociale identificate – schimbări de cetățenie/ rezidență/domiciliu etc.);c)adecvarea nivelului de risc al clientului, prin identificarea categoriei/situației de risc în care se încadrează clientul.(4)În situația ridicării sau scăderii nivelului de risc, entitățile asigură că au aplicat măsurile de cunoaștere a clientelei corespunzătoare categoriei în care au fost incluși.
 + 
Articolul 18Condiții de aplicare a măsurilor de cunoaștere a clientelei(1)Atunci când nu este în măsură să aplice măsurile de cunoaștere a clientelei, furnizorul de servicii de jocuri de noroc nu va accepta colectarea de câștiguri, plasarea de pariuri, retragerea de sume de bani sau inițierea, respectiv continuarea relației de afaceri, sens în care întocmește un raport de tranzacție suspectă în legătură cu clientul respectiv, ori de câte de ori există motive de suspiciune, document care se transmite la ONPCSB.(2)Formularul de cunoaștere a clientelei utilizat de furnizorii de servicii de jocuri de noroc tradiționale va avea cel puțin conținutul menționat în anexa nr. 3.(3)În vederea aplicării obligației prevăzute la alin. (1), furnizorii de servicii de jocuri de noroc online se asigură că, înainte ca verificarea identității clientului să fie finalizată, platforma de joc nu permite efectuarea depunerilor în contul de joc cu valori mai mari de 200 euro sau echivalentul în lei și nu permite efectuarea retragerilor.(4)Dacă în termen de 30 de zile de la data primei depuneri în contul de joc verificarea identității clientului nu se finalizează cu succes, furnizorii de servicii de jocuri de noroc online sunt obligați să nu accepte încheierea relației de afaceri cu acel client. + 
Articolul 19Măsuri standard de cunoaștere a clientelei(1)În aplicarea art. 11 alin. (1),(3) și (4) și art. 15 alin. (1) lit. b) și c) din Legea nr. 129/2019, la stabilirea unei relații de afaceri cu furnizorii de bunuri și servicii definiți ca parteneri persoane juridice ai furnizorilor de servicii de jocuri de noroc, furnizorii de servicii de jocuri de noroc trebuie să obțină, pentru a determina profilul de risc al partenerului, cel puțin următoarele informații:a)denumirea;b)forma juridică;c)codul de identificare fiscală și/sau numărul de înregistrare de la registrul comerțului sau informația echivalentă pentru persoanele juridice străine;d)sediul social și, dacă este cazul, sediul real;e)numărul de telefon, fax, adresa de poștă electronică, după caz;f)tipul și natura activității desfășurate;g)informațiile prevăzute la art. 12 din instrucțiuni pentru persoanele care reprezintă clientul în relație cu societatea și puterile acestora de angajare a răspunderii entității;h)scopul și natura relației de afaceri;i)informațiile referitoare la beneficiarul real.(2)La efectuarea tranzacțiilor ocazionale prevăzute la art. 13 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 129/2019, furnizorii de servicii de jocuri de noroc obțin informațiile prevăzute la alin. (1) lit. a)-d), g) și i).(3)În cazul partenerilor entități fără personalitate juridică, dispozițiile alin. (1) și (2) se aplică în mod corespunzător. + 
Articolul 20Măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei(1)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc aplică măsuri suplimentare de cunoaștere a clientelei, în conformitate cu prevederile art. 17 din Legea nr. 129/2019, în toate situațiile care, prin natura lor, pot prezenta un risc sporit de spălare de bani/finanțare a terorismului.(2)În cazul tranzacțiilor sau al relațiilor de afaceri cu persoanele expuse public sau cu clienți ai căror beneficiari reali sunt persoane expuse public, furnizorul de servicii de jocuri de noroc trebuie să adopte următoarele măsuri:a)să obțină aprobarea conducerii de rang superior cu privire la stabilirea sau continuarea relației de afaceri. Reprezentantul conducerii de rang superior care aprobă stabilirea sau continuarea relației de afaceri cu persoana expusă public trebuie să aibă suficientă experiență și o imagine de ansamblu pentru a lua decizii în cunoștință de cauză cu privire la problemele care au impact direct asupra profilului de risc al societății;b)să obțină, prin mijloace rezonabile și permise legal, informații despre sursa fondurilor și averii clientului și beneficiarului real al clientului și sursa fondurilor utilizate în relația de afaceri sau în tranzacții cu astfel de persoane;c)să efectueze permanent o monitorizare sporită a relației de afaceri cu aceste persoane. În cadrul acțiunilor sporite de monitorizare permanentă a riscului asociat relației de afaceri, furnizorii de servicii de jocuri de noroc identifică tranzacțiile neobișnuite și analizează în mod regulat informațiile pe care le dețin pentru a se asigura de identificarea promptă a oricăror informații noi sau emergente care pot afecta evaluarea riscurilor; frecvența acțiunii de monitorizare permanentă este stabilită în funcție de nivelul de risc ridicat asociat relației.(3)Prevederile art. 11 alin. (3) din Legea nr. 129/2019 și ale alin. (2) al prezentului articol se aplică și membrilor familiilor persoanelor expuse public, precum și persoanelor cunoscute ca fiind asociați apropiați ai acestora.(4)În aplicarea prevederilor art. 17 alin. (2) și (3) din Legea nr. 129/2019, entitățile reglementate instituie sisteme adecvate pentru a detecta tranzacțiile complexe și pe cele neobișnuite, inclusiv din perspectiva valorii acestora, aplicabile pentru a detecta toți clienții și toate tranzacțiile care nu se circumscriu unei tipologii obișnuite. Fără ca enumerarea să fie limitativă, tranzacțiile pot fi considerate neobișnuite în cel puțin următoarele situații:a)sunt mai mari decât ar preconiza în mod normal societatea pe baza cunoștințelor sale despre client, relația de afaceri sau categoria în care este încadrat clientul;b)prezintă un tipar neobișnuit sau complex comparativ cu profilul de risc al clientului sau cu tiparul tranzacțiilor asociate clientului, produselor sau serviciilor similare;c)sunt complexe comparativ cu alte tranzacții similare asociate unor tipuri de clienți, produse sau servicii similare și furnizorul de servicii de jocuri de noroc nu cunoaște justificarea economică sau scopul legal al acestora ori are îndoieli cu privire la veridicitatea informațiilor care i s-au pus la dispoziție;d)nu se poate identifica un scop economic, comercial sau legal evident asociat tranzacțiilor.(5)În cazul tranzacțiilor complexe și neobișnuit de mari sau al tiparelor neobișnuite de tranzacții care nu au un scop economic sau legal evident, entitățile reglementate aplică următoarele măsuri:a)instituie sisteme de detectare a tranzacțiilor din perspectiva valorii, sursei fondurilor și a profilului tranzacțional al acestora ori a celor care nu au motivație economică sau aparență legală evidentă;b)examinează, cât mai curând posibil, contextul și scopul tuturor tranzacțiilor complexe și care au valori neobișnuit de mari sau al tuturor tipurilor de tranzacții neobișnuite care nu au un scop economic, comercial sau legal evident;c)solicită clientului documente suplimentare pentru a dovedi legalitatea sursei fondurilor folosite la plasarea mizei;d)măresc gradul și natura monitorizării relației de afaceri în scopul stabilirii dacă respectivele tranzacții sau activități par suspecte;e)consemnează în format letric sau electronic verificările efectuate și constatările desprinse și le pun la dispoziția ONJN, ori de câte ori aceasta solicită.(6)Prin măsurile suplimentare de cunoaștere a clientelei, furnizorii de servicii de jocuri de noroc stabilesc dacă tranzacțiile neobișnuite identificate dau naștere unor suspiciuni și dispun:a)măsuri rezonabile, permise legal și adecvate pentru a înțelege contextul și scopul acestor tranzacții, de exemplu, prin stabilirea sursei și a destinației fondurilor sau aflarea mai multor informații despre activitatea clientului pentru a confirma probabilitatea desfășurării unor astfel de tranzacții de către client;b)intensificarea monitorizării relației de afaceri și a tranzacțiilor subsecvente.(7)Atunci când clientul are domiciliul sau reședința într-un stat terț identificat de către Comisia Europeană drept țară terță cu grad ridicat de risc și în orice alte situații care prezintă un risc ridicat, furnizorii de servicii de jocuri de noroc iau decizii în cunoștință de cauză în legătură cu măsurile suplimentare de precauție privind clientela, care sunt adecvate pentru fiecare situație cu risc ridicat și pe care le pot demonstra la solicitarea ONJN sau a altor autorități cu atribuții de control.(8)În cazul relațiilor de afaceri cu clienți din țări care nu fac parte din Uniunea Europeană și care nu aplică sau aplică insuficient standardele internaționale în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului sau care sunt cunoscute la nivel internațional ca fiind țări necooperante, furnizorii de servicii de jocuri de noroc aplică următoarele măsuri:a)obțin informații despre reputația clientului înainte de stabilirea relației de afaceri;b)obțin informații despre sursa fondurilor și/sau sursa averii clientului și a beneficiarului real al clientului;c)obțin aprobarea conducerii de rang superior cu privire la stabilirea sau continuarea relației de afaceri.(9)Furnizorul de servicii de jocuri de noroc decide tipul adecvat de măsuri suplimentare privind cunoașterea clientelei, inclusiv cantitatea de informații suplimentare solicitate, precum și întinderea acțiunii de monitorizare crescută, în funcție de motivul pentru care o tranzacție ocazională sau o relație de afaceri a fost clasificată ca prezentând un risc ridicat.(10)Măsurile suplimentare privind cunoașterea clientelei pe care furnizorul de servicii de jocuri de noroc le aplică în anumite situații cu risc ridicat pot include, fără a se limita la următoarele:a)solicitarea mai multor informații despre identitatea clientului sau a beneficiarului real, în scopul determinării riscului asociat relației, obținerea și evaluarea informațiilor despre reputația clientului și/sau a beneficiarului real, cum ar fi:1.informații despre membrii familiei;2.informații despre veniturile/activitățile economice din trecut și din prezent ale clientului și/sau ale beneficiarului real;3.informații cu impact asupra reputației, onestității și integrității, disponibile din surse libere;b)creșterea calității informațiilor obținute prin aplicarea măsurilor privind cunoașterea clientelei pentru a confirma identitatea clientului sau a beneficiarului real, inclusiv prin solicitarea de documente care să ateste că fondurile clientului utilizate în relația de afaceri au o proveniență legitimă și că sursa averii și a fondurilor este în concordanță cu ceea ce cunoaște furnizorul de servicii de jocuri de noroc despre client și cu natura relației de afaceri. + 
Articolul 21Monitorizarea participanților la jocurile de noroc(1)Furnizorul de servicii de jocuri de noroc monitorizează permanent activitatea clienților pe platformele de jocuri sau în locațiile de jocuri de noroc, prin intermediul sistemelor de supraveghere interne și al personalului dedicat, în scopul detectării unor potențiale anomalii în comportamentele de joc ale clienților.(2)Furnizorul de servicii de jocuri de noroc monitorizează câștigurile, cumpărarea/schimbarea de jetoane în valoare de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, plătite clientului/încasate de către client, ca urmare a activității de jocuri de noroc, individual, printr-o singură operațiune, precum și cumulativ per lună, în scopul detectării unor tranzacții neobișnuite și tranzacții suspecte.(3)Evidența individuală a câștigurilor, a cumpărării/schimbării de jetoane în valoare de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, se ține pentru jocurile de noroc tradiționale pe baza fișelor de evidență, având cel puțin conținutul descris în anexa nr. 2.(4)Evidența individuală a câștigurilor în valoare de minimum 2.000 euro, echivalentul în lei, se ține, pentru jocurile de noroc la distanță în sistem informatic, prin intermediul platformei autorizate.(5)Activitatea de monitorizare cuprinde, cel puțin, analiza următoarelor date și informații:a)valoarea tranzacțiilor de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, derulate de client;b)volumul tranzacțiilor;c)frecvența tranzacțiilor de minimum 2.000 euro, echivalent în lei, derulate de client;d)complexitatea tranzacțiilor;e)tranzacțiile care nu se încadrează în scopul economic, comercial și legal, din perspectiva activității derulate de client în sala de joc, a ocupației sale și a sursei declarate a fondurilor;f)tiparul obișnuit tranzacțional al clientului;g)elemente de analiză tranzacțională care ies din tiparul obișnuit tranzacțional al clientului;h)elemente de comportament social al clientului în sala de joc cu potențial de suspiciune;i)informații privind profilul clientului (cetățenie, rezidență, locul nașterii, domiciliul/reședința/alte adrese unde locuiește clientul, ocupația, sursa fondurilor/activelor clientului, date despre beneficiarul real al fondurilor și/sau al câștigurilor clientului, nivelul de risc alocat clientului);j)informații primite de către furnizorul de servicii de jocuri de noroc din partea autorităților cu privire la client;k)informații suplimentare obținute din surse externe independente și deschise;l)indicatori sau tipologii de tranzacții suspecte prezentate public de oficiu.(6)Furnizorul de servicii de jocuri de noroc corelează atât rezultatele monitorizării comportamentului clientului în sala de joc, cât și indicatorii rezultați în urma monitorizării operațiunilor clientului cu informațiile privind profilul clientului și nivelul de risc alocat acestuia. Realizarea monitorizării continue a activității clientului permite entității raportoare să se asigure că operațiunile realizate sunt conforme cu informațiile deținute despre client, la profilul activității și profilul riscului, inclusiv, după caz, la sursa fondurilor, precum și că documentele, datele sau informațiile deținute sunt actualizate și relevante.(7)În funcție de rezultatele monitorizării, furnizorul de servicii de jocuri de noroc poate decide scăderea sau creșterea nivelului de risc al clientului, aplicarea unor măsuri de cunoaștere a clientelei proporționale cu nivelul de risc, precum și reducerea intensității extinderii și gradului de monitorizare și verificare a tranzacțiilor.(8)Furnizorul de servicii de jocuri de noroc implementează la nivel intern sisteme de detectare a tranzacțiilor complexe și a celor neobișnuite, inclusiv din perspectiva valorii și a modului de realizare a tranzacțiilor raportat la profilul de risc al clientului. Sistemele de detectare cuprind parametri și tipare ce delimitează tranzacțiile obișnuite derulate, cum ar fi:a)praguri valorice per tip de client și niveluri de risc;b)limitări de valori de mize/cote și câștig per tip joc, produse și servicii;c)ocupația clientului;d)sursa declarată a fondurilor/activelor clientului. + 
Articolul 22Indicatori pentru detectarea tranzacțiilor suspecte  sau neobișnuiteÎn cadrul activității de monitorizare, pentru detectarea tranzacțiilor neobișnuite și a tranzacțiilor suspecte, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au în vedere următorii indicatori, prezentați cu titlu exemplificativ:a)clienți care fac eforturi neobișnuite pentru a se împrieteni cu angajații furnizorului de servicii de jocuri de noroc tradiționale;b)clienți care furnizează documente suspecte a fi false (inclusiv documentele de identitate) sau informații neadevărate;c)dificultatea aplicării măsurilor de cunoaștere a clientelei, cum ar fi următoarele situații:– clienți circumspecți în a furniza documentele de identitate;– clienți care insistă să fie identificați cu nume care nu apare în documentele de identitate sau după poreclă;d)clienți care insistă ca transferul câștigurilor să se realizeze în contul sau în numele altei persoane;e)clienți care solicită personalului ca tranzacția efectuată să nu fie înregistrată în evidențele societății;f)clienți care joacă permanent unul împotriva celuilalt (cum ar fi, spre exemplu, cazul jocurilor de ruletă);g)clienți care fac depuneri succesive în contul de joc sau achiziții de jetoane fără a participa la joc;h)clienți care, în mod repetat, achiziționează jetoane, tichete de participare sau altele asemenea și solicită preschimbarea acestora după o participare limitată la jocul de noroc sau anularea tranzacțiilor (în cazul tranzacțiilor cărora le lipsește una sau mai multe dintre părțile lor componente) sau schimbări semnificative în maniera de joc a clientului, cum ar fi, dar nelimitat la:– clienți care efectuează tranzacții semnificativ mai mari decât cele uzuale;– clienți care efectuează tranzacții care par a fi disproporționate raportat la situația financiară sau veniturile dovedite conform documentelor care atestă sursa fondurilor.
 + 
Articolul 23Obligația de raportare(1)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligația de a transmite de îndată ONPCSB un raport de tranzacții suspecte, conform prevederilor art. 6 și în condițiile art. 8 și 9 din Legea nr. 129/2019, atunci când, după aplicarea tuturor măsurilor de cunoaștere a clientelei, de evaluare a riscurilor și de monitorizare a activității clientului și tranzacțiilor, au identificat suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului.(2)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc transmit raportul de tranzacții suspecte exclusiv ONPCSB, dacă aceștia cunosc, suspectează sau au motive rezonabile să suspecteze că:a)fondurile utilizate pentru activitatea din sălile de joc provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului; saub)clientul nu este beneficiarul real al tranzacției, iar acesta nu poate fi identificat sau nu este cine pretinde clientul că ar fi sau acesta nu are nicio legătură cu clientul; sauc)informațiile pe care furnizorul le deține despre client sunt relevante în aplicarea Legii nr. 129/2019 și a reglementărilor sectoriale.(3)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc transmit un raport pentru tranzacții suspecte ONPCSB și atunci când circumstanțele faptice obiective aferente unei relații de afaceri sau tranzacții ocazionale corespund în tot sau în parte indicatorilor sau tipologiilor de tranzacții suspecte prezentate public de ONPCSB.(4)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc consideră ca fiind suspectă orice relație de afaceri sau tranzacție ocazională cu o persoană ale cărei date de identificare i-au fost comunicate punctual de către ONPCSB. În acest caz, furnizorul transmite un raport pentru tranzacții suspecte ONPCSB imediat ce clientul urmează să încaseze un câștig, iar tranzacția va fi suspendată.(5)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc analizează potențialul de suspendare a efectuării unei plăți pentru un câștig și în situațiile când sunt identificate elemente de suspiciune prin procesul de monitorizare a tranzacțiilor sau când există informații că acel client a făcut anterior obiectul unor rapoarte de tranzacții suspecte. Numărul rapoartelor de tranzacții suspecte care conduc la ridicarea nivelului de risc la nivel inacceptabil pentru un client se stabilește de către fiecare furnizor în funcție de nivelul de toleranță la riscul de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.(6)Pentru situațiile de suspendare a tranzacțiilor suspecte, furnizorii respectă procedura menționată la art. 8 alin. (1)-(10) din Legea nr. 129/2019.
 + 
Articolul 24Transmiterea raportului privind tranzacțiile în numerar(1)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligația de a transmite ONPCSB un raport privind tranzacțiile în numerar atunci când se efectuează tranzacții a căror valoare minimă reprezintă echivalentul în lei a minimum 10.000 euro, printr-o singură operațiune sau prin operațiuni fragmentate realizate în decursul aceleiași zile.(2)Raportul menționat la alin. (1) se transmite în maximum 3 zile lucrătoare de la momentul efectuării tranzacțiilor, în cazul unei tranzacții singulare, iar în cazul efectuării mai multor operațiuni, raportul menționat la alin. (1) se transmite în maximum 3 zile lucrătoare de la momentul la care prin efectuarea operațiunilor se atinge valoarea de 10.000 euro în cursul aceleiași zile.(3)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc transmit ONPCSB un raport privind operațiunile cu numerar menționate la alin. (1) și (2) efectuate conform activității desfășurate prin casieria proprie, indiferent de justificările economice.
 + 
Articolul 25Evidența proprie a documentelor și înregistrărilor(1)Furnizorul de servicii de jocuri de noroc reține în evidența proprie toate documentele și înregistrările legate de client și tranzacții pentru o perioadă de 5 ani de la data ultimei operațiuni efectuate de client în relația cu acesta. Furnizorul stabilește, prin politica sa internă, mecanisme adecvate privind păstrarea documentelor, cu respectarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 129/2019, și accesul la acestea.(2)După expirarea perioadei de păstrare, furnizorii de servicii de jocuri de noroc arhivează toate documentele și înregistrările operative. Documentele și înregistrările operative se pot păstra în continuare pentru o perioadă suplimentară de maximum 5 ani, numai după ce s-a efectuat o evaluare completă a necesității și proporționalității unei astfel de păstrări ulterioare și dacă se consideră că este necesar.(3)Atunci când se impune extinderea perioadei de păstrare a documentelor în scopul de a preveni, depista sau investiga activitățile de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului, furnizorii sunt obligați să prelungească perioada cu cea indicată de autoritățile competente, fără ca această prelungire să poată depăși 5 ani. Păstrarea documentelor și a înregistrărilor se realizează, cu respectarea prevederilor art. 21 din Legea nr. 129/2019, într-o formă admisă în procedurile judiciare, urmând ca acestea să fie furnizate autorităților competente, la cerere.(4)Documentele și înregistrările care sunt păstrate de către furnizorul de servicii de jocuri de noroc se referă la:a)toate înregistrările obținute prin aplicarea măsurilor de cunoaștere a clientelei, cum ar fi copii ale documentelor de identificare (cărți de identitate, pașapoarte, permise de ședere), ale monitorizărilor și verificărilor efectuate și ale rezultatelor analizelor efectuate în legătură cu clientul (inclusiv raportări interne și externe, rezultatele screeningului, decizii/hotărâri adoptate de către conducerea superioară în legătură cu clientul etc.), ale dosarelor de client și ale corespondenței, inclusiv ale informațiilor obținute prin mijloacele de identificare electronică necesare pentru respectarea cerințelor de cunoaștere privind clientela;b)toate documentele necesare pentru reconstituirea tranzacțiilor.(5)La expirarea perioadei de păstrare, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligația de a șterge datele cu caracter personal, cu excepția situațiilor în care alte dispoziții legale impun păstrarea în continuare a datelor. O astfel de situație este cea în care furnizorul de servicii de jocuri de noroc se află, la împlinirea acestui termen, într-o procedură de evaluare, supraveghere sau control realizată de către autoritățile competente, conform competențelor legale. În această situație, datele pot fi șterse numai după finalizarea și implementarea măsurilor dispuse prin actele individuale emise de autoritățile competente.
 + 
Articolul 26Datele cu caracter personal(1)Datele cu caracter personal sunt prelucrate de furnizorul de servicii de jocuri de noroc în limitele stabilite prin Legea nr. 129/2019 și cu respectarea legislației în vigoare privind prelucrarea datelor cu caracter personal, doar în scopul prevenirii spălării banilor și a finanțării terorismului, și nu sunt prelucrate ulterior într-un mod incompatibil cu acest scop. Este interzisă prelucrarea datelor cu caracter personal în alte scopuri.(2)Pentru a asigura confidențialitatea clienților săi și pentru a proteja furnizorii de servicii de jocuri de noroc împotriva potențialelor încălcări ale confidențialității, angajaților nu li se permite să dezvăluie informații despre clienți, activitatea clienților sau despre tranzacții altor persoane din afara companiei, inclusiv clienți sau alți terți interesați.(3)Obligația de a păstra confidențialitatea informațiilor dobândite de către angajat pe perioada desfășurării activității în cadrul furnizorului de servicii de jocuri de noroc se menține o perioadă de timp și după încetarea relației contractuale cu furnizorul. Perioada de timp se stabilește la nivelul companiei și se include drept clauză contractuală.(4)Atunci când nu sunt interzise de legile aplicabile privind confidențialitatea și protecția datelor, furnizorii pot împărtăși informații despre clienți și activitatea clienților cu autoritățile competente, la cererea acestora, atunci când sunt solicitate în legătură cu o analiză sau o investigație referitoare la spălarea banilor, finanțarea terorismului, încălcarea regimului sancțiunilor internaționale și a altor activități infracționale. Informațiile care sunt partajate trebuie gestionate în conformitate cu principiul „necesitatea de a cunoaște“ (need to know).(5)Orice solicitare legată de un client sau o tranzacție primită din partea autorităților competente trebuie să fie raportată direct persoanei cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019, care informează conducerea superioară a companiei. Furnizorul răspunde oficial la solicitările autorităților în legătură cu aspectele privind spălarea banilor și finanțarea terorismului, după consultarea persoanei cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019. Răspunsul, incluzând documentația solicitată, se furnizează într-un format letric sau electronic adecvat, cu respectarea termenelor indicate în solicitarea autorității.(6)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc sunt obligați să comunice direct ONPCSB datele și informațiile solicitate, în formatul indicat de ONPCSB, în termen de maximum 15 zile de la data primirii cererii, iar pentru cererile care prezintă un caracter de urgență, marcate în acest sens, în termenul indicat de ONPCSB.
 + 
Capitolul IVActivitatea de supraveghere și control a Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc + 
Articolul 27Activitatea de control desfășurată de ONJN(1)ONJN desfășoară activități de control periodic, cu notificarea prealabilă a furnizorului de servicii de jocuri de noroc, sau control inopinat, fără notificarea prealabilă a furnizorului, în conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019, în vederea verificării modului de aplicare a prevederilor legale în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului, conform art. 5 alin. (1) lit. d) din lege. ONJN asigură supravegherea și controlul respectării de către entitățile supravegheate și controlate pe teritoriul României de alte entități dintr-un stat membru a dispozițiilor Legii nr. 129/2019.(2)Activitatea de control se realizează la nivel național, în mod operativ, de către personalul din cadrul Direcției generale de supraveghere și control din cadrul ONJN, la sediul furnizorului de servicii de jocuri de noroc controlat, la sediul ONJN sau la un sediu ales de comun acord de către personalul instituției cu reprezentanții furnizorului controlat.(3)În cadrul activității de control, personalul ONJN, pentru exercitarea atribuțiilor specifice, realizează cel puțin următoarele:a)prezintă reprezentanților furnizorilor controlați legitimația și ordinul de serviciu în care sunt menționate temeiul legal al efectuării controlului, perioada în care se desfășoară controlul, datele de identificare ale furnizorului controlat și ale agentului/agenților constatator/constatatori;b)solicită documente, date și informații pentru realizarea atribuțiilor specifice și poate reține copii ale documentelor verificate;c)solicită, atunci când este cazul, reprezentanților legali și/sau angajaților furnizorului controlat note explicative pentru certificarea anumitor situații sau împrejurări întâlnite în cursul activității de control;d)încheie procese-verbale, constată contravenții și aplică sancțiuni conform Legii nr. 129/2019, întocmind, după caz, procese-verbale de constatare și sancționare a contravențiilor.(4)Procesul-verbal și, după caz, procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se semnează de către personalul ONJN și de către reprezentanții legali ai furnizorului de servicii de jocuri de noroc controlat.(5)În cazul în care contravenientul nu este prezent sau, deși prezent, refuză să semneze procesul-verbal, comunicarea procesului-verbal și, după caz, a procesului-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor se face prin poștă, cu aviz de primire, sau prin afișare la domiciliul sau la sediul contravenientului. Operațiunea de afișare se consemnează întrun proces-verbal, semnat de cel puțin un martor, conform prevederilor legale în vigoare.(6)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc furnizează personalului ONJN, la cerere:a)metodologia de realizare și actualizare a evaluării de risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului aferente activității desfășurate;b)evaluarea de risc de spălare a banilor și finanțare a terorismului aferentă activității desfășurate;c)politica pentru administrarea și diminuarea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului;d)normele interne de cunoaștere a clientelei;e)informații cu privire la clienți și operațiunile efectuate pentru aceștia;f)analizele interne realizate de către entități pentru detectarea tranzacțiilor prevăzute la art. 17 alin. (2) din Legea nr. 129/2019;g)documentele și corespondența cuprinzând fundamentarea deciziei de lansare a unor produse sau servicii noi, de furnizare a unor produse sau servicii sau acordarea unor exceptări anumitor clienți, în pofida unei opinii contrare exprimate de persoanele sau structura cu responsabilități în aplicarea măsurilor în domeniul prevenirii spălării banilor și finanțării terorismului;h)rapoartele privind modul în care furnizorul aplică politicile și procedurile de prevenire a spălării banilor și finanțare a terorismului în state terțe, la nivelul sucursalelor și al filialelor deținute în proporție majoritară, acolo unde este cazul;i)rapoarte privind modul în care furnizorul aplică politicile și procedurile de prevenire a spălării banilor și finanțării terorismului în relație cu activitățile externalizate, dacă este cazul;j)rezultatele testărilor realizate prin procesul independent de auditare;k)fundamentarea standardelor de desemnare a persoanei cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019;l)orice alte informații și documente necesare ONJN pentru realizarea supravegherii în domeniu, în forma și termenele precizate în solicitare.(7)În aplicarea art. 31 alin. (2) din Legea nr. 129/2019, pentru a verifica dacă persoanele care sunt beneficiarii reali ai acestor furnizori sunt persoane potrivite și competente, care pot proteja furnizorii respectivi împotriva utilizării lor abuzive în scopuri infracționale, ONJN va putea solicita prezentarea cazierului judiciar și fiscal și a avizului organelor de poliție pentru persoanele fizice care sunt beneficiari reali ai furnizorului respectiv ori dețin funcția de administratori, director general, director, manager societate.(8)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc pun la dispoziția personalului ONJN delegat toate datele și informațiile solicitate pentru realizarea atribuțiilor specifice, în termenele și forma indicate. Personalul ONJN delegat, în exercitarea atribuțiilor de supraveghere și control, poate reține copii ale documentelor verificate, consemnând în procesele-verbale întocmite documentele reținute. + 
Articolul 28Comunicarea informațiilor de către ONJN(1)ONJN publică pe site-ul propriu, în atenția furnizorului de servicii de jocuri de noroc, informațiile comunicate de ONPCSB sau preluate de pe site-ul ONPCSB, cu privire la:a)elementele relevante din evaluarea riscurilor la nivel sectorial și național;b)vulnerabilitățile sistemelor de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului din alte state;c)lista țărilor care prezintă vulnerabilități în sistemele de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului și care nu aplică sau aplică insuficient standardele internaționale în domeniu, în conformitate cu comunicările publice ale organismelor internaționale în domeniu.(2)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc actualizează propriile evaluări ale riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului în baza informațiilor comunicate de ONJN.
 + 
Articolul 29Activitatea de supraveghere a ONJN(1)În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 129/2019, ONJN supraveghează și controlează modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 și ale prezentelor instrucțiuni, de către furnizorii de servicii de jocuri de noroc, astfel cum sunt prevăzuți la art. 5 alin. (1) lit. d) din lege.(2)În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 129/2019, ONPCSB supraveghează și controlează modul de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 de către entitățile raportoare prevăzute la art. 5 alin. (1) lit. d) din lege și poate efectua controale la acești furnizori, atunci când din datele pe care le deține există suspiciuni de spălare a banilor sau de finanțare a terorismului cu privire la tranzacțiile efectuate de aceștia.(3)Încălcarea prevederilor legale se sancționează conform dispozițiilor capitolului X „Răspunderi și sancțiuni“ din Legea nr. 129/2019.(4)În conformitate cu prevederile art. 43 alin. (3) și ale art. 44 alin. (3) și (4) din Legea nr. 129/2019, ONJN și alte autorități cu atribuții de control pot aplica sancțiuni și/sau măsuri de remediere în cazurile în care constată că un furnizor prevăzut la art. 5 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 129/2019 și/sau oricare dintre membrii structurii de conducere, persoanele cu responsabilități în aplicarea Legii nr. 129/2019, alte persoane fizice din cadrul furnizorului, care exercită de jure sau de facto funcții sau activități în legătură cu obligațiile legale instituite pe linia prevenirii și combaterii spălării banilor și finanțării terorismului sau persoanele din conducerea sucursalelor/agențiilor/punctelor de lucru care au astfel de responsabilități nu respectă prevederile legale în materie.(5)Pentru faptele prevăzute la art. 43 alin. (1) lit. a)-g) din Legea nr. 129/2019, ONJN poate aplica suplimentar și măsuri sancționatorii specifice, potrivit competenței. Măsurile de remediere se pot aplica independent sau concomitent cu aplicarea altor sancțiuni.(6)Furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligația de a duce la îndeplinire măsurile dispuse de ONJN și/sau ONPCSB, după caz, în termenul indicat, conform actului de control sau altor documente emise în acest sens.
 + 
Capitolul VMăsuri generale de contracarare și de diminuare a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului + 
Articolul 30Măsuri specifice jocurilor de norocÎn funcție de specificul activității de jocuri de noroc, furnizorii de servicii de jocuri de noroc au obligația să respecte următoarele măsuri generale de contracarare și de diminuare a riscurilor de spălare a banilor și finanțare a terorismului:(i)verificarea bunurilor, dacă se cunosc, dacă se suspectează sau există motive întemeiate să se suspecteze că acestea provin din săvârșirea de infracțiuni sau au legătură cu finanțarea terorismului;(ii)la data înregistrării operațiunilor de producție, import, export, achiziție intracomunitară, livrare intracomunitară sau alte activități cu mijloace de jocuri de noroc, în scopul comercializării sau utilizării sub orice formă, pe teritoriul României, furnizorul de servicii de jocuri de noroc aplică măsuri de cunoaștere a partenerului sau a împuternicitului/ reprezentantului/mandatarului partenerului;(iii)orice alte situații sau elemente care contribuie la identificarea de suspiciuni de spălare a banilor și finanțare a terorismului în ceea ce privește caracterul, scopul economic sau motivația tranzacției;(iv)comunicarea de îndată către ONPCSB a raportului de tranzacții suspecte, când tranzacția a fost efectuată și există indicii suficiente pentru a include tranzacția în categoria de spălare a banilor și finanțare a terorismului;(v)intensificarea aplicării măsurilor standard de cunoaștere a clientelei;(vi)verificarea periodică a mențiunilor cu privire la beneficiarul real, mai cu seamă a identității acestuia, iar în cazul persoanelor juridice, a formei de proprietate și a statutului acesteia;(vii)întocmirea documentelor adecvate cu privire la rezultatele obținute, ca urmare a evaluării relației de afaceri, dacă este necesar;(viii)monitorizarea continuă a relației de afaceri, prin asigurarea că documentele, datele și informațiile sunt actuale, la data încheierii relației de afaceri;(ix)menționarea expresă în normele interne ale furnizorilor de servicii de jocuri de noroc a condițiilor și criteriilor de aplicare a măsurilor simplificate de cunoaștere a clientelei;(x)verificarea autorizației persoanei care susține că acționează în numele clientului, în vederea identificării identității acesteia;(xi)precizarea în scris, în concret, a motivului deciziei de a aplica o măsură mai strictă de cunoaștere a clientelei, pe baza evaluării proprii a riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului;(xii)furnizorii de servicii de jocuri de noroc se asigură de aplicarea corespunzătoare a măsurilor de cunoaștere a clientelei, demonstrând persoanelor cu atribuții de supraveghere și control din cadrul ONJN că au fost diminuate riscurile de spălare a banilor și de finanțare a terorismului;(xiii)sunt luate măsuri suplimentare de aplicare a măsurilor de cunoaștere a clientelei vechi și noi, atunci când furnizorul de servicii de jocuri de noroc constată că nivelul de risc al clientului s-a modificat din „scăzut“ sau „normal“ în „sporit“;(xiv)înainte de a aplica măsurile simplificate de cunoaștere a clientelei, furnizorii de servicii de jocuri de noroc se asigură prin toate mijloacele și procedeele admise de Legea nr. 129/2019 că relația de afaceri sau tranzacția ocazională prezintă un grad de risc scăzut de spălare a banilor și finanțare a terorismului;(xv)de asemenea, în ceea ce privește măsurile suplimentare de cunoaștere a clientelei, furnizorii de servicii de jocuri de noroc se asigură că măsurile sunt oportune și se impun, având în vedere dispozițiile legale de prevenire și combatere a spălării banilor și finanțării terorismului;(xvi)respectarea obligației de instruire periodică și corespunzătoare a angajaților, prin participarea la programe speciale de formare permanentă (cu scopul de a recunoaște operațiunile care pot avea legătură cu spălarea banilor și finanțarea terorismului), realizarea procesului de verificare a angajaților, precum și cu privire la cerințele relevante privind protecția datelor cu caracter personal;(xvii)furnizorii de servicii de jocuri de noroc asigură întocmirea și păstrarea, în format letric sau electronic, a documentelor prevăzute în anexele nr. 1-3 la prezentele instrucțiuni și prezentarea lor, la cererea ONJN.
 + 
Capitolul VIDispoziții finale + 
Articolul 31Aplicarea prezentelor instrucțiuni în contextul legislativ(1)Anexele nr. 1-3 fac parte integrantă din prezentele instrucțiuni.(2)Aplicarea de către furnizorii de servicii de jocuri de noroc prevăzuți la art. 2 alin. (1) a dispozițiilor prezentelor instrucțiuni nu exclude respectarea de către aceștia a prevederilor Ordinului președintelui ONPCSB nr. 37/2021 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Legii nr. 129/2019 pentru prevenirea și combaterea spălării banilor și finanțării terorismului, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative, pentru entitățile raportoare supravegheate și controlate de Oficiul Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 240 din 9 martie 2021.
 + 
Anexa nr. 1la instrucțiuniFurnizor de servicii de jocuri de noroc …………………………………….Sediul/Sucursala/Filiala/Punctul de lucru …………………………………CUI ……………………
REGISTRU DE EVIDENȚĂ
a evenimentelor privind însușirea de identități false ori furate
1.Modul de identificare al evenimentului (autosesizare/reclamație)

2.Persoane implicate

3.Conturi de joc implicate

4.Descrierea evenimentului

5.Modul de soluționare a evenimentului


Data ……………………….
Persoana desemnată ………………………………….
Semnătura …………………………………..
 + 
Anexa nr. 2la instrucțiuniFurnizor de servicii de jocuri de noroc …………………………………….Sediul/Sucursala/Filiala/Punctul de lucru …………………………………CUI ……………………
FIȘĂ DE EVIDENȚĂ
a premiilor acordate participantului la jocul de noroc
1.Informații generale:2.Informații client:Date de identificare:Domiciliul:3.Valoare premiu acordat (pentru premiile/câștigurile acordate de minimum 2.000 euro)
 + 
Anexa nr. 3la instrucțiuniFurnizor de servicii de jocuri de noroc ……………………………Sediul/Sucursala/Filiala/Punctul de lucru …………………………………CUI ……………………
FORMULAR
privind cunoașterea clientelei
1.Informații generale:2.Informații client:Date de identificare:Domiciliul:3.Informații privind beneficiarul real al premiilor/veniturilor obținute din participarea la jocul de noroc (Se completează numai în situația în care persoana declarantă nu este beneficiarul real.)Date de identificare:Domiciliul:

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x