INSTRUCȚIUNI din 2 noiembrie 2022

Notă …

Aprobate prin ORDINUL nr. 2.847 din 2 noiembrie 2022, publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 1094 din 14 noiembrie 2022. + 
Capitolul IDispoziții Generale + 
Articolul 1Prezentele Instrucțiuni pentru evaluarea efectivelor unor specii de faună de interes cinegetic admise la vânătoare, denumite în continuare Instrucțiuni, stabilesc cadrul tehnic și juridic pentru organizarea și desfășurarea acțiunilor de monitorizare și evaluare anuală a populațiilor speciilor de faună cinegetică din speciile capră neagră, cerb comun, cerb lopătar, căprior, muflon, mistreț, iepure de câmp, vulpe, marmotă, viezure, jder de copac, jder de piatră, dihor, iepure de vizuină, șacal, bizam, nevăstuica, hermelină, câine enot, cocoș de munte, ieruncă, fazan, potârniche, guguștiuc, cormoran mare, cioară de semănătură, cioară grivă, coțofană, gaiță și stăncuța existente pe fondurile cinegetice. + 
Articolul 2(1)Acțiunile de evaluare a efectivelor de faună de interes cinegetic se organizează în baza prevederilor prezentelor instrucțiuni și se realizează de către gestionarii faunei de interes cinegetic din cuprinsul fondurilor cinegetice, sub coordonarea autorității publice centrale care răspunde de vânătoare.(2)La acțiunile de evaluare a efectivelor de faună de interes cinegetic menționate la art. 1 participa și administratorii ariilor naturale protejate care se suprapun pe suprafața fondurilor cinegetice respective. Administratorii ariilor naturale protejate care se suprapun pe suprafețele fondurilor cinegetice vor fi anunțați, în scris, de către gestionari, cu minim 10 zile anterior desfășurării acțiunilor de evaluare(3)La acțiunile de evaluare a efectivelor de faună de interes cinegetic menționate la art. 1 pot participa reprezentanții organizațiilor neguvernamentale care au ca scop protecția mediului sau a animalelor sălbatice. Organizațiile neguvernamentale de protecția mediului adresează, în scris, cererile de participare la acțiunile de evaluare către gestionarii fondurilor cinegetice, urmând ca acestea să fi anunțate de gestionar, în scris, despre locul, data și ora desfășurării acțiunilor de evaluare ulterioare depunerii cererii, cu minim 10 zile înainte de data desfășurării.(4)Persoanele membre ale organizațiilor neguvernamentale care au ca obiect de activitate protecția faunei, fapt dovedit cu legitimația de membru și Statutul organizației, pot participa la acțiunile de evaluare, în calitate de observatori. + 
Articolul 3Organizarea și desfășurarea propriu-zisă a acțiunilor de evaluare a efectivelor de faună de interes cinegetic se face anual, conform metodelor stabilite pentru speciile prevăzute la art. 1. + 
Articolul 4Evaluarea efectivelor de faună de interes cinegetic are ca scop:a)stabilirea cât mai reală a efectivelor speciilor de faună de interes cinegetic prevăzute la art. 1; … b)aprecierea vigurozității faunei de interes cinegetic, a calității trofeelor, precum și a structurii pe clase de vârstă și sexe în cazul speciilor cu dimorfism sexual evident; … c)stabilirea cotelor de recoltă. …  + 
Articolul 5(1)Lucrările de evaluare a efectivelor faunei de interes cinegetic se realizează:a)prin observații directe și/sau înregistrări foto/video, rezultând informații cu privire la numărul exemplarelor și structura populațiilor pe sexe și/sau clase de vârstă a acestora; … b)prin observații indirecte bazate pe anumitor indicii precum urme lăsate pe substrat, excremente, vizuini, cuiburi folosite, sunete emise în cursul anumitor activități biologice specifice anumitor specii; … c)piețe și/sau benzi de probă. … (2)La baza lucrărilor de evaluare stau fișele de observații întocmite în teren, diferențiate pe specii și metode de evaluare, fișele centralizatoare pe specii și metode și fișa anuală centralizatoare pe fond cinegetic, prezentate în anexele nr. 1 – 32 la prezentele instrucțiuni.(3)Pentru realizarea observațiilor asupra efectivelor de faună se pot folosi echipamente foto, video, dispozitive cu termoviziune și binocluri. + 
Capitolul IIEvaluarea efectivelor speciilor de faună de interes cinegetic. + 
Secţiunea IMamifere de interes cinegetic la care vânarea este permisă + 
Capra neagră (Rupicapra rupicapra carpatica Couturier). + 
Articolul 6Evaluarea efectivelor de capră neagră se realizează prin observații directe, de către gestionari împreună cu reprezentanții structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare. + 
Articolul 7Acțiunea de evaluare se desfășoară pe fonduri cinegetice, concomitent pe fiecare traseu (vale, culme, căldare), observatorii parcurgând firul văii și culmile care închid respectiva vale sau căldare. Echipa este formată din doi observatori din partea gestionarului și administratorului. În mod identic se va proceda și în cazul parcurgerii unor trasee de creastă, cât și pe limitele fondului cinegetic. + 
Articolul 8Evaluarea efectivelor de capră neagră din fondurile cinegetice cu gol alpin se face toamna. + 
Articolul 9(1)Perioada în care se desfășoară acțiunea de evaluare se stabilește de către structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare și se comunică gestionarilor fondurilor cinegetice cu cel puțin cinci zile calendaristice anterior desfășurării acestora.(2)Gestionarii fondurilor cinegetice, prin personal de specialitate anume desemnat, stabilesc, într-o ședință pregătitoare a acțiunii de evaluare, zonele, sectoarele și traseele de parcurs și echipele de observatori pe care îi instruiesc cu privire la modul de parcurgere a terenului și de înregistrare a exemplarelor observate. + 
Articolul 10(1)Acțiunea de evaluare are loc toamna în cursul lunilor octombrie – noiembrie și se desfășoară concomitent pe toate fondurile cinegetice din același masiv muntos cu efective de capră neagră, pentru a evita astfel o dublă înregistrare a exemplarelor observate.(2)Acțiunea are loc, pentru o mai bună reușită, atunci când vremea asigură o bună vizibilitate, existând și certitudinea prezenței majorității caprelor negre în golul de munte.(3)Fondul cinegetic este împărțit, în funcție de condițiile de teren, de obicei pe văi sau căldări, în zone, sectoare și trasee, care cuprind în mod obligatoriu și zona de pădure limitrofă golului alpin.(4)Traseele stabilite se parcurg de către observatori începând cu primele ore ale dimineții, atunci când caprele negre sunt mai active. Observatorii trebuie să fie dotați cu binocluri care să le asigure o imagine edificatoare a exemplarelor de capră neagră observate pe traseele de parcurs stabilite. Zonele, sectoarele și traseele sunt astfel alese încât să se asigure o acoperire optimă a terenului.(5)Datele culese se înscriu, în teren, în fișele de observații tip 1.0 al căror model este prevăzut în anexa nr. 1, consemnându-se, pe sexe (femele, masculi) și clase de vârstă (iezi, juvenili, mature), exemplarele observate de către participanți, dar și celelalte date solicitate prin rubricile prevăzute de formular.(6)După terminarea acțiunii, la locul de adunare al observatorilor și al personalului responsabil al gestionarului fondului cinegetic, datele din fișele de observații se analizează și se completează centralizatorul tip 1.1 al cărui model este prevăzut în anexa nr. 2. + 
Articolul 11Efectivele de capră neagră dintr-un fond cinegetic se stabilesc conform datelor înregistrate în centralizatoarele tip 1.1. + 
Cerbul comun (Cervus elaphus L.) + 
Articolul 12Evaluarea efectivelor de cerb comun se face prin observații directe și indirecte, în două etape care, coroborate, vor putea oferi o imagine cât mai apropiată de realitatea din teren, atât în ceea ce privește mărimea efectivului cât și structura sa pe clase de vârstă, sexe și stare de sănătate. + 
Articolul 13(1)Evaluarea directă, vizuală și prin ascultare, în perioada de boncănit (împerechere), organizată în cursul lunilor septembrie – octombrie, după anunțarea în prealabil a structurilor teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare.(2)Perioada în care se desfășoară acțiunile de evaluare se stabilește împreună cu structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare și se comunică gestionarilor fondurilor cinegetice alăturate, cu cel puțin cinci zile calendaristice anterior desfășurării acestora.(3)Gestionarii fondurilor cinegetice, prin personal de specialitate anume desemnat, stabilesc, într-o ședință pregătitoare a acțiunii de evaluare, bazinetele și punctele de boncănit în care se fac observații și observatorii sau echipele de observatori pe care îi instruiesc cu privire la modul de identificare a exemplarelor de cerb comun și de înregistrare a acestora. + 
Articolul 14(1)Fiecare fond cinegetic se împarte în bazinete, iar în bazinete se vor instala, după caz, unul sau mai multe puncte de observație de unde se pot observa și auzi bine cerbii din zona respectivă.(2)Observațiile se fac asupra masculilor (taurilor) precum și asupra ciutelor, juvenilelor și vițeilor. Cu această ocazie se poate stabili mărimea efectivului și structura sa pe clase de vârstă, sex și starea de sănătate. + 
Articolul 15(1)Observațiile se vor organiza 2 – 3 zile consecutiv, în toate punctele de boncănit, concomitent, dimineața devreme (participanții la acțiune trebuie să fie la locul stabilit înainte de a se lumina) și după amiaza, de la orele 16,00, până se întunecă.(2)Acțiunea se organizează în aceleași zile pe toate fondurile învecinate și populate cu cerb comun, pentru a evita dubla înscriere a unor exemplare.(3)Pentru fiecare punct de observație, se va completa fișa de observație tip 2.0 al cărei model este prevăzut în anexa nr. 3. + 
Articolul 16(1)După terminarea acțiunii, la locul de adunare al observatorilor și al personalului responsabil al gestionarului fondului cinegetic, datele din fișele de observații se analizează și se completează centralizatorul tip 2.1 al cărui model este prevăzut în anexa nr. 4.(2)În centralizatorul 2.1 se vor înscrie efectivele cele mai mari observate într-o zi din perioada boncănitului din cele înscrise în fișele de observații tip 2.0, pe fiecare punct de observare. + 
Articolul 17(1)Evaluarea vizuală a cârdurilor de cerbi în perioada de iarnă (ianuarie-februarie) se bazează pe observațiile care se fac asupra cârdurilor în zonele de iernat, în locurile care permit o astfel de evaluare. Observatorii trebuie să fie dotați cu binocluri care să le asigure o imagine cât mai edificatoare a exemplarelor observate. Observațiile vizuale directe se impun a fi completate prin observații indirecte, asupra urmelor lăsate de cerb în terenurile acoperite cu vegetație forestieră sau cu vizibilitate redusă.(2)Întreaga suprafață care trebuie observată se împarte pe zone și trasee, care se vor stabili îndeosebi de-a lungul locurilor de hrănire în zonele liniștite și pe versanții însoriți, unde se concentrează vânatul iarna.(3)Traseele se parcurg de către echipe de observatori, concomitent, în aceeași zi, înregistrându- se exemplarele văzute pe sexe și categorii de vârstă, precum și urmele proaspete lăsate de cerbi. Se vor efectua minim două acțiuni, rezultatele acestora consemnându-se în fișele de observație tip 2.2 al cărei model este prevăzut în anexa nr. 5.(4)Datele obținute în urma acțiunilor de evaluare vizuală directă și indirectă în această perioadă se consemnează în Centralizatorul tip 2.3 al cărui model este prevăzut în anexa nr. 6. + 
Articolul 18În centralizatorul tip 2.3 se vor consemna efectivele cele mai mari înscrise în fișele de observații tip 2.2. observate într-o zi din perioada de evaluare vizuală. + 
Articolul 19Efectivele de cerb comun dintr-un fond cinegetic sunt reprezentate de numărul cel mai mare înscris în Centralizatorul 2.1 sau Centralizatorul 2.3, fiind obligatorie realizarea ambelor acțiuni. + 
Cerbul lopătar (Dama dama L.) + 
Articolul 20(1)Metodele de evaluare ale efectivelor de cerb lopătar sunt aceleași ca și în cazul cerbului comun.(2)Evaluarea directă vizuală și prin ascultare în perioada de boncănit (împerechere) se realizează în cursul lunilor octombrie-noiembrie.(3)Datele din teren obținute în urma acțiunilor de evaluare vizuală din perioada boncănitului se înscriu în fișele de observație tip 2.0. și se consemnează în Centralizatorul tip 2.1.(4)Datele din teren obținute în urma acțiunilor de evaluare vizuală din perioada de iarnă se înscriu în fișele de observație tip 2.2. și se consemnează în Centralizatorul tip 2.3. + 
Articolul 21Efectivele de cerb lopătar dintr-un fond cinegetic sunt reprezentate de numărul cel mai mare înscris în Centralizatorul 2.1 sau Centralizatorul 2.3, fiind obligatorie realizarea ambelor acțiuni. + 
Căpriorul (Capreolus capreolus L.) + 
Articolul 22Evaluarea efectivelor de căprior se face prin observații directe, în două etape care, coroborate, vor putea oferi o imagine cât mai apropiată de realitatea din teren, atât în ceea ce privește mărimea efectivului cât și structura sa pe clase de vârstă, sexe și stare de sănătate. + 
Articolul 23(1)Evaluarea directă, vizuală, în perioada de împerechere (alergat), se organizează în lunile iulie și august (prima decadă). În această perioadă se fac observații foarte facile, care furnizează date esențiale despre efectivele de căprior. Se pot observa cu ușurință categoriile de vârstă la masculi, se poate face o evaluare asupra sporului anual la tineretul cu vârste de sub un an, respectiv se poate stabili cu ușurință raportul sex: rațio al populației de căprior.(2)În fiecare fond cinegetic se identifică locurile propice alergatului unde se vor instala, după caz, unul sau mai multe puncte de observație de unde se poate observa și auzi bine căpriorii din zona respectivă. + 
Articolul 24(1)Observațiile se vor organiza 2 – 3 zile consecutiv, în toate punctele stabilite, concomitent, dimineața devreme (participanții la acțiune trebuie să fie la locul stabilit înainte de a se lumina) și după amiaza, până se întunecă.(3)Pentru fiecare punct de observație, se va completa fișa de observație tip 3.0 al cărei model este prevăzut în anexa nr. 7. + 
Articolul 25(1)După terminarea acțiunii, datele din fișele de observații se analizează și se completează centralizatorul tip 3.1 al cărui model este prevăzut în anexa nr. 8.(2)În centralizatorul 3.1 se vor înscrie efectivele cele mai mari observate într-o zi din perioada alergatului din cele înscrise în fișele de observații tip 3.0, pe fiecare punct de observare. + 
Articolul 26Cea de-a doua etapă de evaluare a efectivelor de căprior se bazează pe observațiile vizuale care se fac asupra cârdurilor în perioada de iarnă (ianuarie-februarie). + 
Articolul 27Procedurile de organizare și de desfășurare a acțiunilor privind observațiile directe, cele de înscriere și centralizare a datelor sunt identice cu cele stabilite pentru cerbul comun. + 
Articolul 28Datele din teren obținute în urma acțiunilor de evaluare vizuală din perioada de iarnă se înscriu în fișele de observație tip 3.2 ale căror model este prevăzut în anexa nr. 9 și se consemnează în Centralizatorul tip 3.3 al cărui model este prevăzut în anexa nr. 10. + 
Articolul 29Efectivele de căprior dintr-un fond cinegetic sunt reprezentate de numărul cel mai mare înscris în Centralizatorul 3.1 sau Centralizatorul 3.3, fiind obligatorie realizarea ambelor acțiuni. + 
Muflonul (Ovis aries musimon) + 
Articolul 30(1)Evaluarea efectivelor de muflon se face prin observații directe, vizual în perioada de împerechere, organizată în cursul lunilor octombrie-noiembrie.(2)Perioada în care se desfășoară acțiunile de evaluare se stabilește împreună cu structurile teritoriale de specialitate ale autorității publice centrale care răspunde de vânătoare și se comunică gestionarilor fondurilor cinegetice alăturate, cu cel puțin cinci zile calendaristice anterior desfășurării acestora.(3)Gestionarii fondurilor cinegetice, prin personal de specialitate anume desemnat, stabilesc, într-o ședință pregătitoare a acțiunii de evaluare, bazinetele sau trupurile de pădure în care se fac observații și observatorii sau echipele de observatori pe care îi instruiesc cu privire la modul de identificare a exemplarelor de muflon și de înregistrare a acestora. + 
Articolul 31(1)Fiecare fond cinegetic se împarte în bazinete sau trupuri de pădure iar în acestea se vor instala, după caz, unul sau mai multe puncte de observație de unde se pot observa bine muflonii din zona respectivă.(2)Observațiile se fac asupra masculilor (berbecilor) cât și a femelelor (oilor) și exemplarelor juvenile. Cu această ocazie se poate stabili mărimea efectivului și structura sa pe clase de vârstă, sex și starea de sănătate. + 
Articolul 32(1)Observațiile se vor organiza 2 – 3 zile consecutiv, în toate punctele de împerechere, concomitent, dimineața devreme (participanții la acțiune trebuie să fie la locul stabilit înainte de a se lumina) și după amiaza, de la orele 16.00, până se întunecă.(2)Acțiunea se organizează în aceleași zile pe toate fondurile învecinate și populate cu muflon, pentru a evita dubla înscriere a unor exemplare.(3)Pentru fiecare punct de observație, se va completa fișa de observație tip 4.0 al cărei model este prevăzut în anexa nr. 11. + 
Articolul 33(1)După terminarea acțiunii, la locul de adunare al observatorilor și al personalului responsabil al gestionarului fondului cinegetic, datele din fișele de observații se analizează și se completează centralizatorul tip 4.1 al cărui model este prevăzut în anexa nr. 12.(2)În centralizatorul 4.1 se vor înscrie efectivele cele mai mari observate într-o zi din perioada de împerechere din cele înscrise în fișele de observații tip 4.0, pe fiecare punct de observare. + 
Articolul 34Efectivele de muflon dintr-un fond cinegetic sunt reprezentate de numărul cel mai mare înscris în Centralizatorul 4.1. + 
Mistrețul (Sus scrofa L.) + 
Articolul 35(1)Evaluarea efectivelor de mistreț se realizează în lunile ianuarie – februarie prin observații vizuale la punctele de hrănire și prin citirea urmelor lăsate pe substrat (pământ, zăpada).(2)Procedura de evaluare vizuală constă în observații directe și/sau amplasarea, în fiecare fond cinegetic cu exemplare de mistreț, de dispozitive electronice pentru înregistrarea foto/video a exemplarelor de mistreț care frecventează punctele de hrănire.(3)Observațiile se vor face concomitent, în aceeași zi, la toate punctele de hrănire din cadrul fiecărui fond cinegetic și se vor efectua de minim 2 ori pe parcursul lunii februarie.(4)Exemplarele de mistreț văzute de observatori sau surprinse la punctele de hrănire de către dispozitivul electronic imortalizate pe fotografii produse de acesta, se vor prelucra de către gestionarul fondului cinegetic, iar numărul lor se va înscrie în fișa de observație tip 5.0, întocmită pentru fiecare punct de hrănire și zi de observație, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 13.(5)Fotografiile realizate de dispozitivul electronic vor fi stocate electronic pe un suport de tip CD sau stick și se vor anexa la fișele de observații cu ocazia întocmirii studiilor de evaluare.(6)Procedura de evaluare a efectivelor de mistreți după urmele lăsate pe substrat este cea clasică, care constă în împărțirea fondului cinegetic în porțiuni/bazinete parcurse pe contur de echipe de observatori care înregistrează urmele proaspete. + 
Articolul 36Pe baza datelor din fișele de observație se completează centralizatorul tip 5.1, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 14, în care se vor înscrie efectivele cele mai mari consemnate în fișele de observații tip 5.0 înregistrate într-o zi din perioada de evaluare. + 
Iepurele de câmp – (Lepus europaeus (Pallas) + 
Articolul 37(1)Evaluarea mărimii efectivelor la iepurele de câmp se realizează pe baza observațiilor vizuale directe pe suprafețe de probă sau benzi de probă.(2)Observațiile se vor face la sfârșitul iernii – începutul primăverii (februarie – martie), recomandat în luna ianuarie când exemplarele sunt relativ grupate pentru împerechere, de preferință în zile însorite, fără vânt, în orele de seară și de dimineață, atunci când iepurii sunt mai activi.(3)Evaluarea efectivelor în condițiile alin. (1) și (2) se realizează atât în teren agricol cultivat, cât și în pădurile din zona de câmpie. + 
Articolul 38(1)Observații directe pe suprafețe de probă se realizează pe fondurile cinegetice cu bonitatea I și II.(2)Suprafața fondului cinegetic se împarte în 3-5 sectoare, unui sector corespunzându-i condiții medii din fiecare categorie de biotop (culturi agricole, pășuni, tufărișuri etc), în care se vor amplasa suprafețe de probă.(3)Suprafețele de probă amplasate în terenul agricol trebuie să reprezinte minim 2 – 5% din suprafața productivă a fondului cinegetic, iar cele amplasate în pădure, 5 – 10%.(4)În funcție de structura pădurii, se va avea grijă să se aleagă proporțional, din toate categoriile de pădure, ținându-se seama de vârstă, consistență și compoziție. + 
Articolul 39(1)Suprafețele de probă trebuie să fie, dacă permite configurația terenului, sub formă dreptunghiulară, cu lățimea de 500 m și lungimea de 2000 m, astfel încât suprafața să fie de 100 ha.(2)Pentru amplasarea suprafețelor de probă se vor folosi limite naturale sau artificiale stabile în timp, ușor identificabile pe hartă și în teren.(3)Colțurile suprafețelor de probă se marchează pe teren, iar schițele fiecărei suprafețe de probă, cu dimensiunile lor, vor fi reprezentate grafic pe o copie a schiței fondului cinegetic.(4)Amplasamentul fiecărei suprafețe de probă se va menține, dacă nu se modifică semnificativ condițiile în care a fost stabilit, pe toată perioada de valabilitate a contractului de gestionare.(5)Concomitent cu observațiile care se fac asupra iepurelui de câmp se pot face estimări asupra efectivului fazanului și potârnichii, rezultatele consemnându-se în fișa individuală tip 6.0, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 15. + 
Articolul 40(1)Pentru realizarea observațiilor vizuale directe pe suprafețe de probă se amplasează gonaci dispuși pe una din laturile mici ale suprafeței de probă, la o distanță de 20-30 metri unul față de celălalt, care parcurg întreaga suprafață de probă, și observatori dispuși pe celelalte laturi ale suprafeței de probă, la o distanță de 100-150 metri unul de celălalt în funcție de vizibilitatea din teren.(2)Fiecare observator sau gonac va număra iepurii care ies din suprafața de probă prin partea stângă a sa. + 
Articolul 41(1)Observații directe pe benzi de probă se realizează pe fondurile cinegetice cu bonitatea III și IV.(2)La amplasarea benzilor de probă se vor avea în vedere aceleași principii ca și la suprafețele de probă, cu deosebirea că lățimea va fi de 100 metri, iar lungimea poate fi între 1000 și 2000 metri.(3)Suprafața cumulată a benzilor de probă dintr-un fond cinegetic trebuie să reprezinte minim 2% din suprafața acestuia. + 
Articolul 42Observațiile vizuale directe pe benzi de probă se realizează de către 3 – 5 observatori cu câini scotocitori care vor parcurge întreaga bandă, numărând iepurii care ies în afara suprafeței parcurse. + 
Articolul 43(1)Datele referitoare la numărul iepurilor observați în condițiile art. 29 și 31 se vor totaliza pe fiecare suprafață sau bandă de probă și se vor înscrie în Fișe de observație tip 6.1, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 16.(2)Datele din fișele de observație tip 6.1 pentru un fond cinegetic se înscriu în Centralizatorul tip 6.2 al cărui model este prevăzut în anexa nr. 17.(3)Pentru fiecare acțiune de evaluare a efectivelor de iepure dintr-un fond cinegetic se încheie un Proces verbal tip 6.3. al cărui model este prevăzut în anexa nr. 18. + 
Articolul 44Calcularea efectivelor pe categorii de terenuri se va face cu ajutorul formulei:Ef.c. = (S.c. : S.p.) x n, în care:Ef.c = efectivul calculat pe o anumită categorie de teren, în exemplare;S.c. = suprafața totală a categoriei de teren din fondul cinegetic, în ha;S.p. = aria suprafeței de probă parcursă din aceeași categorie de teren, în ha;n = numărul de exemplare găsite pe suprafața de probă parcursă, din aceeași categorie de teren.(4)La centralizarea datelor, rezultatele obținute pe categorii de teren se totalizează, excluzându-se din calcul suprafețele neproductive pentru iepure ale fondului cinegetic, stabilindu-se în final efectivul total de pe întreaga suprafață productivă a acestuia. + 
Articolul 45Pentru fondurile cinegetice încadrate în zona de munte, evaluarea se face prin observații directe, cu ocazia observațiilor din perioada ianuarie – martie. + 
Vulpea – (Vulpes vulpes L.) + 
Articolul 46(1)Evaluarea efectivelor de vulpe se realizează prin observații la vizuină în lunile martie – mai.(2)Metoda presupune existența unei evidențe a vizuinilor de vulpe și viezure.(3)În perioada creșterii puilor, în lunile martie – mai, vizuinile de vulpe vor fi controlate de mai multe ori, pentru înregistrarea vizuinilor locuite de o pereche de vulpi reproductive. + 
Articolul 47(1)Pentru evaluarea exemplarelor de vulpe care ocupă o vizuină se completează Fișa de observații tip 7.0, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 19, în care se înregistrează numărul adulților și al puilor, ultimii observați direct la gura vizuinilor, seara și dimineața, la sfârșit de aprilie – început de mai.(2)Prin însumarea numărului total de exemplare înscrise în fișele de observații, completate pentru fiecare vizuină, se obține numărul total de exemplare observate direct într-un fond cinegetic, iar ulterior se completează Centralizatorul tip nr. 7.1, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 20. + 
Articolul 48(1)Numărul total de exemplare evaluate pentru un fond cinegetic se obține prin majorarea cu un coeficient mediu de corecție în valoare de 1,5 a numărului total prevăzut în centralizatorul tip nr. 7.1, deoarece se consideră că mai există un număr de vizuini neidentificate + 
Marmota (Marmota marmota L.) + 
Articolul 49(1)Evaluarea efectivelor de marmotă se realizează prin observații directe, în două etape.(2)În prima etapă observațiile se vor face după ieșirea puilor din vizuini (luna iunie), ele efectuându-se separat pentru fiecare colonie, repetându-se de 2-3 ori, întocmindu-se Fișa de observații tip 8.0, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 21. Tot cu această ocazie se va consemna în Fișa de observație tip 8.0 și numărul de pui observați.(3)Într-o a doua etapă, (în septembrie) înainte de intrarea în hibernare, se numără pe lângă exemplarele de adulți și exemplarele juvenile. Acțiunea propriu zisă constă în identificarea cu ajutorul unui binoclu performant de către un observator bine camuflat a indivizilor dintr-o colonie sau a exemplarelor solitare. Observațiile se repetă după o zi sau două, înregistrându-se astfel toate exemplarele din toate coloniile identificate din fondul cinegetic. Datele înregistrate în fișele de observații se trec în Centralizatorul tip 8.1 al cărui model este prevăzut în anexa nr. 22. + 
Viezurele – (Meles meles L) + 
Articolul 50(1)Evaluarea efectivelor de viezure se face primăvara, în mod similar evaluării efectivelor de vulpe, pe baza vizuinilor locuite de o familie, compusă dintr-o pereche reproductivă.(2)Vizuinile locuite pot fi confirmate ușor prin pământul scos pentru curățarea vizuinii, cărările de venire și plecare, precum și prin "latrinele" din apropiere. De asemenea, pot fi identificate toamna, prin prezența urmelor lăsate cu ocazia transportului de frunze și iarbă cu care își căptușește vizuina pentru iarnă, iar primăvara, prin scoaterea lor în vederea curățirii vizuinii.(3)O creștere a activității la vizuină se observă în lunile aprilie-mai, când puii părăsesc pentru prima oară vizuina. Verificarea (controlul) vizuinilor în această perioadă, constituie cea mai bună metodă pentru a face o evaluare a mărimii efectivelor (adulți și pui), întocmindu-se fișele de observații tip 9.0 al cărui model este prevăzut în anexa nr. 23.(4)De remarcat că vizuinile de iernare locuite toamna pot fi părăsite primăvara și vara, pentru apropiere de locurile de hrănire și igienă specifică. + 
Articolul 51Acțiunea de evaluare constă în înregistrarea în lunile aprilie-mai a vizuinilor locuite cu această ocazie întocmindu-se și Centralizatorul tip 9.1 al cărui model este prevăzut în anexa nr. 24. + 
Alte specii de mamifere interes vânătoresc + 
Articolul 52Familia mustelidelor cuprinde jderul de copac, jderul de piatră, dihorul, hermelina și nevăstuica. + 
Articolul 53Evaluarea efectivelor are loc de obicei odată cu acțiuni similare organizate pentru alte specii de vânat, după urmele care le trădează existența în teren. + 
Articolul 54Evaluarea efectivelor se face prin identificarea urmelor lăsate pe zăpadă, în special după o ninsoare proaspătă. Fiind animale cu precădere nocturne, după căderea unei ninsori proaspete, după prima noapte de la căderea zăpezii, pot fi ușor evidențiate. Observațiile se fac cel mai bine pe sectoare, ținând cont de natura habitatului, de specia urmărită. + 
Articolul 55Pentru cele cinci specii precizate, exemplarele se înregistrează la rubrica " alte specii", sau "observații" din cadrul fișelor de observații completate cu ocazia evaluării realizate la alte specii. + 
Jderul de copac – (Martes martes L.) + 
Articolul 56(1)Prezența sa este legată de mari complexe păduroase, teritoriul ocupat de către un exemplar fiind de circa 100 ha. Într-o noapte poate străbate mai mulți km, deplasându-se atât pe sol, cât și prin copaci, fiind astfel dificil de urmărit.(2)Mai trebuie făcută precizarea că urma tipar a jderului de copac, datorită faptului că pernițele sunt înconjurate de păr, apare mai puțin clar imprimată decât cea a jderului de piatră. + 
Jderul de piatră – (Martes foina Erxleben) + 
Articolul 57(1)Jderul de piatră s-a adaptat mai bine la impactul activităților și civilizației umane. Trăiește adesea în apropierea sau chiar în cadrul așezărilor umane. Locurile sale preferate de trai sunt grajdurile, magaziile, podurile caselor, apare frecvent în grădini, parcuri, pe terenuri acoperite cu vegetație arbustivă, etc.(2)Identificarea și evaluarea efectivelor se va face tot pe baza urmelor lăsate pe zăpadă; existând un mare număr de indivizi care scapă acțiunii. + 
Articolul 58Acțiunea de evaluare are un grad de precizie redus, aceasta făcându-se de obicei cu ocazia vânătorilor organizate și lucrărilor de evaluare la celelalte specii de vânat. + 
Dihorul – (Mustela putorius L), Hermelină – (Mustela erminea L.) și Nevăstuica – (Mustela nivalis) + 
Articolul 59Evaluarea se face tot pe baza urmelor lăsate pe zăpadă, doar că ambele specii preferă spațiile largi, deschise cu vegetație variată, dihorul apărând și în apropierea și interiorul așezărilor umane. Diferențierea urmelor acestor două specii este dificilă, evidențierea prezenței lor în terenurile cu vânat mic și mai ales în apropierea fazaneriilor fiind foarte importantă. + 
Iepurele de vizuina (lapinul) – Oryctolagus cuniculus L + 
Articolul 60Evaluarea efectivelor se va putea face fie prin observarea și numărarea indivizilor în preajma vizuinilor, alegându-se, pentru observații, locurile de hrănire frecventate cu precădere. Se vor întocmi fișele de observații și centralizatorul prevăzut la iepurele de câmp. + 
Articolul 61O altă modalitate de evaluare a mărimii coloniei, constă în numărarea vizuinilor umblate. De regulă într-o vizuină se pot găsi între 3-5 indivizi, iar în cazul unor densități ridicate se poate vorbi chiar de 10 – 15 exemplare. Cel mai bine se pot evidenția vizuinile când solul este acoperit cu zăpadă, iar vremea însorită și liniștită determină o activitate sporită a lapinilor, multitudinea de urme făcând ușoară descoperirea vizuinilor. Utilizarea unei schițe a respectivei arii, pe care este trecută localizarea vizuinilor cunoscute, poate ușura mult munca. + 
Șacalul – (Canis aureus L.) + 
Articolul 62(1)Acțiunea constă în înregistrarea exemplarelor văzute și a urmelor lăsate de acesta pe zăpadă, cu ocazia vânătorilor organizate și a lucrărilor de evaluare a efectivelor celorlalte specii de vânat.(2)Evaluarea efectivelor de șacal se poate face relativ ușor și după urletele-lătrături scoase seara, pentru adunarea haitei sau ca urmare a provocării prin imitarea glasului acestora. + 
Bizamul – (Ondatra zibethica) + 
Articolul 63(1)Fiind un animal semiacvatic estimarea efectivului se face mai ales primăvara devreme, luându-se în considerare numărul de cuiburi observate perimetral bălților și lacurilor, precum și al galeriilor în cazul canalelor.(2)Pentru evaluarea exemplarelor se completează Fișa de observații tip 10.0, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 25, în care se înregistrează numărul adulților și al puilor, luându-se în considerare că într-un cuib viețuiesc în medie 5-7 pui și 2 adulți.(3)Prin însumarea numărului exemplarelor înscrise în fișele de observații completate pentru fiecare loc unde se constată prezența bizamului, se obține numărul total de exemplare observate direct într-un fond cinegetic. Ulterior se completează Centralizatorul tip nr. 10.1, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 26. + 
Câinele enot – (Nyctereutes procyonoides) + 
Articolul 64Evaluarea efectivelor se realizează, ca și în cazul vulpii, prin observații la vizuinile din apropierea apelor și stufărișurilor, în lunile mai – iunie. + 
Articolul 65(1)Pentru evaluarea exemplarelor care ocupă o vizuină se completează Fișa de observații tip 7.0, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 19, în care se înregistrează numărul adulților și al puilor, ultimii observați direct la gura vizuinilor, seara și dimineața, la sfârșit de iunie – început de iulie.(2)Prin însumarea numărului de exemplare înscrise în fișele de observații completate pentru fiecare vizuină se obține numărul total de exemplare observate direct într-un fond cinegetic. Ulterior se completează Centralizatorului tip nr. 7.1, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 20. + 
Articolul 66Numărul total de exemplare evaluate pentru un fond cinegetic se obține prin majorarea cu un coeficient mediu de corecție în valoare de 1,5 a numărului total prevăzut în Centralizatorul tip nr. 7.1, deoarece s-a constatat că mai există un număr de vizuini neidentificate. + 
Secţiunea a-II-aPăsări sedentare de interes cinegetic la care vânarea este permisă + 
Cocoșul de munte – (Tetrao urogallus L.) + 
Articolul 67Acțiunea de evaluare are loc primăvara în perioada de rotit (aprilie-mai), începând cu luna aprilie, în funcție și de starea vremii, cocoșii de munte încep să-și caute locurile tradiționale de rotit. Acestea sunt situate de obicei în arborete bătrâne, rărite, la liziere de pădure bătrână, la marginea pășunilor împădurite cu arbori bătrâni, rariști, situate de obicei pe versanți diferiți ca expoziție, însă predominant însoriți și, de obicei, în treimea superioară a lor, sau pe culmi. + 
Articolul 68Evaluarea propriu-zisă se face pentru fiecare loc de rotit cunoscut în parte, prin observații și completarea unei fișe de observații tip 11.0 al cărui model este prevăzut în anexa nr. 27. Pentru ca acțiunea să fie cât mai eficientă, este de dorit ca acțiunea să se desfășoare dimineața, mai ales în zilele liniștite și fără vânt. + 
Articolul 69(1)În funcție de mărimea locului de rotit, observatorii, în număr de 1-3, trebuie astfel plasați încât să fie evitată dubla numărare a exemplarelor.(2)Cu această ocazie se înregistrează cocoșii și, în măsura posibilității, și găinile.(3)Cocoșii observați direct sunt evidențiați separat de cei înregistrați pe baza cântecului. Observatorul/observatorii își aleg astfel locurile de observație încât să existe posibilitatea efectuării acestor observații pe întreaga suprafață a locului de rotit, sau în cazul celor mari, pe sectorul ce revine fiecărui observator în parte.(4)Se evită deplasările în timpul rotitului, existând riscul deranjării locului de rotit și a compromiterii în acea dimineață a întregii acțiuni. Mai trebuie precizat faptul că este de dorit ca, în ziua precedentă acțiunii, să se facă pe lumină o recunoaștere prealabilă a terenului, cu atât mai necesară în cazul în care observațiile se fac de mai mulți observatori, cu această ocazie delimitându-se și sectoarele ce revin fiecărui observator.(5)Operațiunea se repetă cel puțin o dată în cursul perioadei de rotit.(6)După completarea fișelor de observații, acestea se centralizează pe fondul cinegetic întocmindu-se Centralizatorul tip 11.1, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 28, prin punerea în prealabil de acord a datelor înregistrate de fiecare participant la acțiune. + 
Fazanul (Phasianus colchicus L.) + 
Articolul 70(1)Evaluarea efectivelor de fazan se realizează în aceeași perioadă și prin aceleași metode ca și la iepure de câmp.(2)La stabilirea și amplasarea suprafețelor sau a benzilor de probă se va ține seama de zonele de teren în care fazanii se concentrează (parcele de lăstăriș, tufărișuri, stuf etc) comparativ cu restul terenului unde sunt în număr mai mic sau lipsesc.(3)În pădurile cu densitate mai mare de fazani, la aplicarea metodei de evaluare pe suprafețe de probă se va avea grijă ca acestea să fie mai mici (25 ha) și alese proporțional din diferite categorii de arborete.(4)Gonacii trebuie să fie așezați la cel mult 10 metri unul de celălalt, însoțiți de câini de aret sau scotocitori.(5)Înregistrarea exemplarelor de fazan se va face pe sexe, în fișele de observație tip 6.0.(6)În terenurile cu densități foarte mici de fazani, prezența acestora se poate constata după urmele tipar lăsate pe substrat.(7)Totalizarea datelor din fișele de observații se va face ca în cazul iepurelui de câmp. + 
Potârnichea – (Perdix perdix L.) + 
Articolul 71Evaluarea efectivelor se realizează prin observații directe (vizuale) asupra exemplarelor în timpul iernii, cu ocazia vânătorilor organizate la iepuri și cu ocazia evaluării iepurilor și fazanilor și după sunetele scoase de cocoși, întocmindu-se documente similare. + 
Ierunca (Bonasa bonasia L.) + 
Articolul 72Ierunca este o specie tipică pentru păduri tinere cu amestec și de rășinoase, îndeosebi de molid, preferând terenurile cu mult alun și subarboret producător de fructe de pădure. Aceasta este observată de obicei la liziera pădurii, în arboretele rare, pe marginea drumurilor forestiere și pe fânețe cu tufe diseminate. + 
Articolul 73(1)Acțiunea de evaluare a efectivului pentru această specie se desfășoară primăvara în martie când este perioada de împerechere. Cu această ocazie se înregistrează atât cocoșii cât și găinile la un loc, având în vedere că deosebirea între sexe se face destul de greu.(3)Observațiile se desfășoară în zilele liniștite, fără vânt, folosind chemătoarea pentru imitarea glasului.(4)Se analizează schița fondului cinegetic și se împarte suprafața împădurită în bazinete sau zone. Pentru fiecare zonă se determină și se reprezintă pe schiță traseele ce trebuie parcurse. + 
Articolul 74(1)Evaluarea propriu-zisă a exemplarelor observate se face pe fiecare traseu, prin completarea datelor în Fișele de observații tip 12.0, al cărei model este prevăzut în anexa nr. 29.(2)În fișe se consemnează exemplarele observate vizual cât și cele identificate pe baza cântecului. Observatorul își alege traseul astfel încât să existe posibilitatea observării exemplarelor pe întreg traseul ce îi revine.(3)La finalizarea acțiunii se completează pe fiecare fond cinegetic Centralizatorul tip 12.1, al cărui model este prevăzut în anexa nr. 30, prin punerea în prealabil de acord a datelor înregistrate de fiecare participant la acțiune. + 
Articolul 75(1)Fișele de observații și centralizatoarele completate pentru fiecare fond cinegetic și specie de vânat, se depun, după fiecare etapă, în termen de 5 zile de la încheierea acțiunii, la gestionarul fondului cinegetic pentru înregistrare și arhivare.(2)Câte o copie a centralizatoarelor tip se va transmite la structura teritoriala de specialitate a autorității publice centrale care răspunde de vânătoare, în termen de 5 zile de la înregistrarea acestora la gestionarul fondului cinegetic. + 
Gugustiuc, gaiță, cioara de semănătură, cioara grivă, stăncuța, coțofana și cormoranul mare + 
Articolul 76(1)Metoda se bazează pe observații din puncte fixe, ce vor fi păstrate an de an dacă nu se schimbă tipul de habitat. Punctele se vor selecta astfel încât să se țină cont de următoarele reguli:a)distanța minimă dintre puncte să fie de 500 m … b)să fie cât mai uniform răspândite pe suprafața fondului cinegetic, inclusiv în zonele unde vânătoarea este interzisă, și să acopere uniform tipurile majore de habitat specific și proporțional, raportat la suprafața totală a fondului cinegetic, astfel:– pentru cioara de semănătură, cioara grivă și stăncuța – terenuri agricole, arbori, izolați sau grupați, liziere și păduri, parcuri în intravilan; … – pentru coțofană – terenuri deschise cu arbuști sau arbori, izolați sau grupați, în special la marginea localităților, stânelor, fermelor de animale, parcuri în intravilan etc.; … – pentru cormoranul mare – dea lungul malurilor râurilor și lacurilor, arbori izolați sau grupați, în special la marginea habitatelor acvatice; … – pentru gaiță – liziere, păduri … – pentru guguștiuc – culturile de porumb și floarea soarelui limitrofe localităților. În interiorul localităților se vor vizualiza efectivele prezente dea lungul căilor de comunicații (arbori lângă drumuri, rețele electrice, etc.). …  … (2)Pentru punerea în aplicare a prevederilor alin. (1), se va alege un punct la cca.100 ha. În zonele de aglomerare a păsărilor, numărul de puncte se stabilește în funcție de frecvența habitatelor specifice.(3)Nu este obligatorie o grupare a punctelor, ele pot fi amplasate și de-a lungul drumurilor, drumuri de exploatare agricolă sau forestiere, linii parcelare etc. pentru a ușura deplasarea și accesul la acestea. Punctele se vor marca pe schița fondului cinegetic + 
Articolul 77(1)Observatorii vor sta 15 minute în fiecare punct stabilit observând în toate direcțiile cardinale păsările ce fac obiectul observațiilor și vor nota în fișa de teren toate exemplarele din speciile respective, indiferent dacă staționează sau zboară.(2)În cazul aglomerărilor mari de păsări, acestea se fotografiază, numărându-se apoi exemplarele astfel înregistrate.(3)Distanța maximă până la care observatorul este capabil să identifice speciile vizate cu ajutorul binoclului și să le numere / estimeze, este de 200 m în câmp deschis și de 50 m în interiorul pădurii.(4)La aceste raze de cerc se raportează numărul de exemplare și apoi se va extrapola la întreaga suprafață a habitatelor respective din fondul cinegetic, pentru a se calcula efectivele totale estimate/ specii. + 
Articolul 78(1)Observațiile se vor efectua în intervalul 06.00 am – 11.00 am, doar pe timp favorabil, fără vânt puternic, ploaie sau ninsoare, completându-se Fișa de observații nr. 13.0 prevăzută în anexa nr. 31.(2)Observațiile la guguștiuc în afara localităților se vor efectua în special în intervalele orare 10.00 -12.00 și 15.00 – 18.30, completându-se Fișa de observații nr. 13.0. + 
Articolul 79Observațiile se realizează astfel:a)pentru guguștiuc în perioada 15 iulie – 31 august; … b)pentru cioara de semănătură, cioara grivă, gaiță, stăncuța, coțofană și cormoranul mare în perioada septembrie – octombrie. …  + 
Articolul 80(1)Pentru terenuri deschise, pentru punctele din cercuri cu raza R = 200 m, se va calcula inițial numărul de exemplare ale speciei Z pentru toate punctele, raportat la suprafața observată, apoi acest număr se va extrapola la toată suprafața habitatului deschis din fondul cinegetic. (Suprafața de observație a unui punct este de fapt aria cercului cu raza de 200 m (12,5 ha). Practic, numărul total de exemplare observate este suma exemplarelor din specia Z observate în fiecare punct.)(2)Pentru suprafețele de pădure și localități, se va proceda în același mod ca la alin. (1), calculul realizându-se pentru cercuri cu raza R = 50 m(3)În cazul în care sunt două perioade de observații / an, efectivele anuale vor rezulta ca medie aritmetică între cele 2 valori obținute. + 
Articolul 81La finalul lucrărilor de evaluare a efectivelor speciilor de faună de interes cinegetic, pentru fiecare fond cinegetic, gestionarii întocmesc Centralizatorul efectivelor de faună cinegetică al cărui model este prevăzut în anexa nr. 32. + 
Secţiunea a-III-aStabilirea cotelor de recoltă la speciile de mamifere și păsări sedentare de interes cinegetic la care vânarea este permisă + 
Articolul 82La stabilirea propunerilor de cote de recoltă pe fonduri cinegetice pentru perioada de vânătoare viitoare se vor lua în considerare efectivele optime pentru principalele specii sedentare de faună sălbatică de interes vânătoresc determinate potrivit Ordinului ministrului agriculturii, alimentației și pădurilor nr. 393/2002 privind aprobarea cheilor de bonitare și a densităților optime pentru speciile cerb comun, cerb lopătar, căprior, capra neagră, mistreț, urs, iepure, fazan, potârniche, cocoș de munte, râs, lup și pisică sălbatică și pentru determinarea efectivelor optime, pe fonduri de vânătoare, pentru aceste specii de fauna sălbatică de interes cinegetic și aprobate prin Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor și dezvoltării rurale nr. 512/2004 privind aprobarea efectivelor optime pentru principalele specii de vânat din România (cerb comun, cerb lopătar, căprior, capră neagră, mistreț, iepure, fazan, potârniche, cocoș de munte și râs), publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 731 din 13 august 2004. + 
Articolul 83Propunerile de cote de recoltă pentru speciile de faună care au stabilite efective optime se calculează astfel:a)când efectivul real este egal cu efectivul optim cota de recoltă este egală cu sporul anual. … b)când efectivul real este mai mic decât efectivul optim cota de recolta = 25% din sporul anual, când I (indicele de efectiv = efectivul real/efectivul optim) este cuprins între 0,75 și 1,00, iar când I este mai mic de 0,75 cota de recoltă este 0. … c)când efectivul real este mai mare decât efectivul optim cota de recoltă este = sporul anual + 0,25 x (efectivul real – efectivul optim). … d)Pentru speciile de cervide, în situația în care între evaluarea din timpul împerecherii și cea din ianuarie-februarie există diferențe care depășesc valoarea sporului anual pe zone altitudinale, cotele de recoltă se calculează prin raportare la efectivul obținut prin realizarea mediei aritmetice dintre cele două evaluări. … e)La specia cocoș de munte cota de recoltă se referă doar la masculi și se calculează prin aplicarea unui procent de 2% la efectivul evaluat pe fiecare fond cinegetic dar fără a se depăși un număr de 3 exemplare pe un fond cinegetic. …  + 
Articolul 84Pentru stabilirea cotelor de recoltă conform metodelor anterior menționate se au în vedere următoarele sporuri naturale, ale principalelor specii de faună cinegetică, calculate la totalul exemplarelor evaluate (masculi și femele):

 + 
Articolul 85(1)Pentru speciile de faună sedentară pentru care nu sunt determinate efective optime, stabilirea propunerilor de cote de recoltă se face folosind următoarea formulă:C_p = C_r x E_1/E_2, în care:C_p = cota de recoltă propusă spre avizare pentru sezonul de vânătoare viitor;C_r = exemplare recoltate în cadrul sezonului de vânătoare anterior;E_1 = efective evaluate în primăvara anului curent;E_2 = efective evaluate în primăvara anului anterior.(la 06-03-2023,
Alineatul (1) din Articolul 85 , Sectiunea a-III-a , Capitolul II a fost modificat de Articolul I din ORDINUL nr. 578 din 27 februarie 2023, publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 187 din 06 martie 2023
)
(2)Propuneri de cote de recoltă diferite de cele obținute prin aplicarea modelelor de calcul prezentate la art. 83 și la alin. (1) se pot face și în situația în care cotele de recoltă aprobate nu au fost realizate din motive justificate.(3)Se poate face excepție de la aplicarea modelelor de calcul prevăzute la alin. (1) în cazul speciilor viezure, vulpe, șacal, jder de copac, jder de piatră, dihor comun, nevăstuica și bizam la care se impune aprobarea unor cote de recoltă mai mari, datorită necesității menținerii echilibrului agro-silvo-cinegetic precum și pentru prevenirea și combaterea epizootiilor. + 
Articolul 86Propunerile de cote de recoltă pentru speciile guguștiuc, gaiță, cioara de semănătură, cioara grivă, stăncuța, coțofană, cormoranul mare și ieruncă se stabilesc în funcție de sporul natural. Sporul natural pentru păsări, în general, este reprezentat de numărul puilor zburători dintr-un cuib într-un an. + 
Articolul 87Pentru speciile prevăzute la art. 86, stabilirea propunerilor de cote de recoltă se face diferențiat folosind următoarele formule:a)pentru cioara de semănătură, cioara grivă, stăncuța și coțofană:C(p) = (E :2 x K) x 0,75, în care:C(p) = Cota de recoltă propusă spre avizare pentru sezonul de vânătoare viitor;E = Efective evaluate în primăvara anului curent;K = media sporului natural … b)pentru guguștiuc, gaiță, cormoranul mare și ieruncă:C(p) = (E :2 x K) x 0,5, în care:C(p) = Cota de recoltă propusă spre avizare pentru sezonul de vânătoare viitor;E = Efective evaluate în primăvara anului curent;K = media sporului natural …  + 
Articolul 88Pentru stabilirea cotelor de recoltă conform metodei anterior menționate se au în vedere următoarele medii ale sporurilor naturale:

 + 
Articolul 89Se poate face excepție de la aplicarea modelelor de calcul prevăzute la art. 87 motivat de necesitatea menținerii echilibrului agro-silvo-cinegetic, precum și pentru prevenirea și combaterea epizootiilor. + 
Capitolul IIIDispoziții finale + 
Articolul 90Imaginile sau filmările cu exemplarele de faună surprinse la punctele de hrănire de către dispozitive electronice, cele realizate în perioada evaluării de către observatori, se vor prelucra de către gestionarul fondului cinegetic, vor fi stocate electronic pe un suport de tip CD sau stick și se vor anexa la fișele de observații cu ocazia întocmirii studiilor de evaluare. + 
Articolul 91Anexele nr. 1-32 fac parte integrantă din prezentele Instrucțiuni. + 
Anexa nr. 1la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumit ………, gestionat de ………Suprafața ….. ha, din care gol alpin …… ha și pădure ….. ha.
FIȘA DE OBSERVAȚIE TIP 1.0
CAPRĂ NEAGRĂ
NR. …..
(nr. echipei de observatori)1.Data observației: ziua ……, luna ……., anul …….. … 2.Denumirea și lungimea traseului parcurs (coordonate gps) ………………. … 3.Denumirea golului alpin sau a bazinului forestier: ……………………. … 4.Starea timpului: …………. … 5.Tip de habitat: ………. … 6.Rezultatul acțiunii: capre negre observate: …………

 … 7.Alte observații (alt vânat observat ș.a.) …………….………………………………. … 8.Observațiile s-au realizat de către:

 … 

 + 
Anexa nr. 2la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumit ………, gestionat de ………Suprafața ….. ha, din care gol alpin …… ha și pădure ….. ha.
AVIZAT
……………..
(conducător executiv al gestionarului)
CENTRALIZATORUL TIP 1.1
CAPRĂ NEAGRĂ

Întocmit (reprezentanții gestionarului):Reprezentant structura teritorialăa administratoruluiResponsabil acțiune…………..Paznic de vânătoare……….. + 
Anexa nr. 3la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumit ………, gestionat de ………Suprafața ….. ha, din care pădure ….. ha.
FIȘA DE OBSERVAȚIE TIP 2.0
SPECIA*) …………
NR. ……..
(nr. echipei de observatori)
ACȚIUNEA DE TOAMNĂ – LA BONCĂNIT1.Data observației: anul ….., luna ….., ziua ….. . … 2.Intensitatea boncănitului (puternică, mijlocie, slabă) ………. … 3.Denumirea și descrierea locului de boncănit, coordonate gps, unde se efectuează observația:…………………altitudine: medie ….. m; maximă ….. m; minimă ….. mexpoziția: ………………………. … 4.Denumirea bazinetului forestier (la munte) sau a trupului de pădure (la deal și câmpie)………………… … 5.Suprafața (în ha.) a bazinetului sau a trupului de pădure ………… … 6.Starea timpului (în perioada efectuării observațiilor)………………………… … 7.Efective observate

 … 8.Observațiile s-au realizat de către:

 … NOTĂ: *) Fișa va fi întocmită separat pentru fiecare specie în parte (cerb comun sau cerb lopătar).

 + 
Anexa nr. 4la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumit ………, gestionat de ………Suprafața ….. ha, din care pădure ….. ha.
AVIZAT
…………………
(conducător executiv al gestionarului)
CENTRALIZATORUL TIP 2.1
SPECIA*) ………..
ACȚIUNEA DE TOAMNĂ – LA BONCĂNIT

NOTĂ: *) Centralizatorul va fi întocmit separat pentru fiecare specie în parte (cerb comun sau cerb lopătar).
Întocmit (reprezentanții gestionarului):
Responsabil acțiune
………………
Paznic de vânătoare
……………. + 
Anexa nr. 5la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumit ………, gestionat de ………Suprafața ….. ha, din care pădure ….. ha.
FIȘA DE OBSERVAȚIE TIP 2.2
SPECIA*) ………..
NR. ………
(nr. echipei de observatori)
ACȚIUNEA DE IARNĂ – LA CÂRD1.Data observației: anul ….., luna ….., ziua ….. . … 2.Denumirea și descrierea traseului parcurs-coordonate GPS:…………………………. … 3.Suprafața observată: ….. ha, traseul parcurs ….. km. … 4.Altitudinea: …… m. … 5.Denumirea bazinetului forestier în care s-au efectuat observațiile:……………………………….. … 6.Nr. și denumirea U.P.-ului din care face parte: ……………… … 7.Starea timpului: ………….. … 8.Grosimea stratului de zăpadă: …….. cm. … 9.Efective observate:

 … 10.Alte specii de vânat: ……………… … 

11.Observațiile s-au realizat de către:…………………………

 … NOTĂ: *) Fișa va fi întocmită separat pentru fiecare specie (cerb comun și cerb lopătar) + 
Anexa nr. 6la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumit ………, gestionat de ………Suprafața ….. ha, din care pădure ….. ha.
AVIZAT
…………..
(conducător executiv al gestionarului)
CENTRALIZATORUL TIP 2.3
SPECIA*) ………..
ACȚIUNEA DE IARNĂ – LA CÂRD

NOTĂ: *) Fișa va fi întocmită separat pentru fiecare specie (cerb comun și cerb lopătar)
Întocmit (reprezentanții gestionarului):
Responsabil acțiune
…………….
Paznic de vânătoare
………….. + 
Anexa nr. 7la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumit ………, gestionat de ………Suprafața ….. ha, din care pădure ….. ha.
FIȘA DE OBSERVAȚIE TIP 3.0
SPECIA CĂPRIOR
NR. …….
(nr. echipei de observatori)
ACȚIUNEA DE VARĂ LA ALERGAT1.Data observației: anul ……, luna ….., ziua ….. . … 2.Intensitatea alergatului (puternică, mijlocie, slabă) ……… … 3.Denumirea și descrierea locului de alergat, coordonate gps, unde se efectuează observația:…………………….altitudine: medie ….. m; maximă …… m; minimă …… mexpoziția: ……………. … 4.Suprafața (în ha.) a locului de alergat ………….. … 5.Starea timpului (în perioada efectuării observațiilor) ……….……………. … 6.Efective observate

 … 8.Observațiile s-au realizat de către:

 … 

 + 
Anexa nr. 8la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumit ………, gestionat de ………Suprafața ….. ha, din care pădure ….. ha.
AVIZAT
……………
(conducător executiv al gestionarului)
CENTRALIZATORUL TIP 3.1
SPECIA CĂPRIOR
ACȚIUNEA DE VARĂ

Întocmit (reprezentanții gestionarului):
Responsabil acțiune
…………….
Paznic de vânătoare
…………….

 + 
Anexa nr. 9la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumit ………, gestionat de ………Suprafața ….. ha, din care pădure ….. ha.
FIȘA DE OBSERVAȚIE TIP 3.2
SPECIA CĂPRIOR
NR. …..
ACȚIUNEA DE IARNĂ1.Data observației: anul ……, luna ……, ziua …… . … 2.Denumirea și descrierea punctului de observație,……………………………………….. … 3.Suprafața observată: ….. ha … 4.Altitudinea: ……. m. … 5.Denumirea bazinetului forestier în care s-au efectuat observațiile:………………………………………. … 6.Nr. și denumirea U.P.-ului din care face parte: …………… … 7.Starea timpului: ……….. … 8.Efective observate:

 … 9.Alte specii de vânat observate:……………………. … 10.Observațiile s-au realizat de către:

 … 

 + 
Anexa nr. 10la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumit ………, gestionat de ………Suprafața ….. ha, din care pădure ….. ha.
AVIZAT
………….
(conducător executiv al gestionarului)
CENTRALIZATORUL TIP 3.3
SPECIA CĂPRIOR
ACȚIUNEA DE IARNĂ

Întocmit (reprezentanții gestionarului):
Responsabil acțiune
……………
Paznic de vânătoare
………….. + 
Anexa nr. 11la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumit ………, gestionat de ………Suprafața ….. ha, din care pădure ….. ha.
FIȘA DE OBSERVAȚIE TIP 4.0
NR. …..
(nr. echipei de observatori)
ACȚIUNEA DIN PERIOADA ÎMPERECHERII LA SPECIA MUFLON1.Data observației: anul ……, luna ……, ziua …… . … 2.Denumirea și descrierea locului de împerechiere, coordonate gps, unde se efectuează observația:…………………………..altitudine: medie ….. m; maximă ….. m; minimă ….. mexpoziția: …………… … 3.Denumirea bazinetului forestier (la munte) sau a trupului de pădure (la deal și câmpie)……………… … 4.Suprafața (în ha.) a bazinetului sau a trupului de pădure ……….. … 5.Starea timpului (în perioada efectuării observațiilor) …………..…………………….. … 6.Efective observate

 … 8.Observațiile s-au realizat de către:

 … 

 + 
Anexa nr. 12la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumit ………, gestionat de ………Suprafața ….. ha, din care pădure ….. ha.
AVIZAT
………….
(conducător executiv al gestionarului)
CENTRALIZATORUL TIP 4.1
SPECIA MUFLON

Întocmit (reprezentanții gestionarului):
Responsabil acțiune
……………..
Paznic de vânătoare
…………

 + 
Anexa nr. 13la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumit ………, gestionat de ………Suprafața ….. ha, din care pădure ….. ha.
FIȘA DE OBSERVAȚII TIP 5.0
NR. ……..
pentru mistreț la locurile de hrănire sau pe traseele parcurse

ObservatorNotă:Observațiile se vor face la locurile de hrănire și/sau pe traseele parcurse la diferite date. + 
Anexa nr. 14la Instrucțiuni
CENTRALIZATORUL TIP 5.1
al fișelor de observație la mistreț la locurile de hrănire sau
pe traseele parcurse pe F.C. ……….

Responsabil acțiune
……………
Paznic de vânătoare
…………….

 + 
Anexa nr. 15la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumirea ………Gestionat de ………Data ………. suprafața/bandă de probă nr. …….
FIȘE INDIVIDUALĂ TIP 6.0
de înregistrare nr. ….. a faunei cinegetice

SemnăturaNotă:Fiecare exemplar observat se punctează la respectiva categorie: exemplu = 5 ex. + 
Anexa nr. 16la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumirea ………Gestionat de ………Starea vremii ………. suprafața de probă nr. …….
FIȘE DE OBSERVAȚIE TIP 6.1
centralizatoare pentru acțiunile de estimare a vânatului mic
pe suprafața de probă

GestionarNotă:Exemplarele preluate din fișele individuale se trec sub formă punctată, totalul se redă în cifre. + 
Anexa nr. 17la Instrucțiuni
CENTRALIZATORUL TIP 6.2
al fișelor de observație pe suprafețe/benzi de probă pentru
vânatul mic pe F.C. ………..S total …… ha, din care …… ha pădure, …… ha arabil, …… ha neproductiv

GestionarNotă:Suprafețele de probă se vor trece în ordine numerică (alfabetică); la "Total I" se va înregistra totalul suprafețelor pe un anumit tip de vegetație, de exemplu câmp (arabil) cultivat agricol, iar la "Total II" suprafețele cu pădure, iar la "Total III" cele mixte.Cu datele din acest centralizator se vor calcula efectivele pe categorii de terenuri, cu formula Ef.c = (Sc : Sp) x n, în care:Ef.c = efectivul calculat pe o anumită categorie de teren, în bucăți.Sc = suprafața totală a categoriei respective pe fondul de vânătoare, în ha.Sp = suprafața de probă din aceeași categorie, în ha.n = numărul de exemplare găsite pe suprafețele de probă, luate din aceeași categorie. Formula se aplică pentru fiecare specie. + 
Anexa nr. 18la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumirea ………Gestionat de ………
PROCES – VERBAL 6.3
de estimare a vânatului pe suprafețe de probă1.Data evaluării (ziua, luna, anul) …………… … 2.Ora începerii ……; ora terminării ……… … 3.Starea timpului (temperatură, nebulozitate etc.) ………. … 4.Starea terenului (înghețat, uscat, desfundat) ……….. … 5.Suprafața fondului cinegetic, pe natura de folosință (în ha.) – total ….., din care: pădure …… ha., …… arabil, …… fâneață, vie etc. …… ha. și neproductivă (așezări omenești, bălți, lacuri) …… ha. … 6.Participanți: delegat din partea gestionarului …..……………………….. … 7.S-au stabilit, măsurat pe teren și pichetat un număr de ….. suprafețe de probă, reprezentând ….. % din suprafața fondului (…. % din suprafața pădurii și …. % din teren arabil). … 8.Rezultatul estimării vânatului pe suprafețe de probă:

 … S-au mai găsit resturi de vânat mort ……………Responsabil evaluarePaznic de vânătoare

 + 
Anexa nr. 19la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumirea ………Gestionat de ………
FIȘA DE OBSERVAȚII TIP 7.0. Nr. …….
la vizuină/punct de observație pentru vulpe/câine enot

Numărul de pui observați x 2,5 = numărul de exemplare adulteObservatorNotă:Observațiile se vor repeta de 2-3 ori pentru fiecare locație, făcându-se o medie a numărului de pui observați, fiecare locație având propria sa fișă de observație. + 
Anexa nr. 20la Instrucțiuni
CENTRALIZATORUL TIP 7.1
al fișelor de observație la vulpe/câine enot pe F.C.

Responsabil acțiunePaznic de vânătoare

 + 
Anexa nr. 21la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumirea ………Gestionat de ………
FIȘA DE OBSERVAȚII TIP 8.0. Nr. …….
la marmotă

ObservatorNotă:Observațiile se vor face la toate coloniile sau asupra exemplarelor izolate, consemnând acest lucru la rubrica "Observații".Observațiile se vor repeta de 2-3 ori, în final făcându-se o medie a exemplarelor observate la diferite date pentru fiecare locație.Prin însumarea acestor valori medii, pe fișa centralizatoare se va obține efectivul pe întreg F.C. + 
Anexa nr. 22la Instrucțiuni
CENTRALIZATORUL TIP 8.1. al
fișelor de observație la marmotă pe F.C. …….

Responsabil acțiunePaznic de vânătoare + 
Anexa nr. 23la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumirea ………Gestionat de ………
FIȘA DE OBSERVAȚII TIP 9.0 Nr. ……
la vizuină pentru viezure

ObservatorNotă:Pe harta fondului cinegetic (la scara 1 : 20.000, sau mai bine 1 : 10.000) se consemnează toate vizuinele găsite și locuite. Prin observații repetate la fiecare vizuină se poate stabili cu destulă precizie numărul de exemplare din acele vizuini.Prin însumarea exemplarelor observate se va obține numărul total de exemplare la nivel de fond cinegetic.Deoarece se consideră că mai există un număr de vizuini neidentificate, numărul total de exemplare va fi majorat cu un coeficient mediu de corecție în valoare de 1,5. + 
Anexa nr. 24la Instrucțiuni
9.1. Centralizatorul
fișelor de observație la viezure pe F.C. ……….

Responsabil acțiunePaznic de vânătoare + 
Anexa nr. 25la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumirea ………Gestionat de ………
FIȘA DE OBSERVAȚII TIP 10.0. Nr. …..
pentru bizam

ObservatorNotă:Observațiile se vor repeta de 2-3 ori pentru fiecare locație, făcându-se o medie a numărului de pui observați, fiecare locație având propria sa fișă de observație. + 
Anexa nr. 26la Instrucțiuni
CENTRALIZATORUL TIP 10.1
al fișelor de observație la bizam pe F.C. …….

Responsabil acțiunePaznic de vânătoare

 + 
Anexa nr. 27la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. ……, denumirea ……… gestionat de ………Suprafața ….. ha., din care ….. ha. pădure
FIȘA DE OBSERVAȚIE TIP 11.0 NR. ……
la cocoș de munte / cocoș de mesteacăn1.Data observației: anul ……, luna ……, ziua ……, orele …… … 2.Intensitatea rotitului: puternică, mijlocie, slabă … 3.Denumirea și descrierea locului de rotit, unde se efectuează observația, coordonate GPS …………… … 4.Altitudinea ………. m.; expoziția ………… … 5.Denumirea bazinetului forestier ………… … 6.Nr. și denumirea U.P. din care face parte ………….. … 7.Suprafața (în ha.) a bazinetului sau a trupului de pădure ……… … 8.Starea timpului (în perioada efectuării observațiilor) ……….. … 9.Efectivele observate:…….. cocoși…….. găini … 10.Alte observații (alt vânat observat etc.)……………………………. … 11.Observațiile s-au efectuat de: …………. locul de muncă: …………. funcția: ………… … Observator + 
Anexa nr. 28la Instrucțiuni
CENTRALIZATORUL TIP 11.1
cu privire la efectivele totale de cocoș de munte/cocos de mesteacăn
estimate prin observații în perioada rotitului, în anul …….

Responsabil acțiunePaznic de vânătoare + 
Anexa nr. 29la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumirea ………Gestionat de ………
FIȘA DE OBSERVAȚII TIP 12.0 nr. ……
la ieruncă în perioada de împerechere / la puncte de hrănire

Observator + 
Anexa nr. 30la Instrucțiuni
Centralizatorul tip 12.1
al fișelor de observație la ieruncă în perioada de împerechere sau
la punctele de hrănire pe F.C. ……….

Responsabil acțiunePaznic de vânătoareNotă: Cele două metode se completează reciproc. Este de preferat a da o mai mare pondere rezultatelor obținute prin observații la punctele de hrănire, unde se va putea vedea și raportul între sexe, starea de sănătate etc.

 + 
Anexa nr. 31la InstrucțiuniJudețul ……….Fondul cinegetic nr. …….., denumirea ………Gestionat de ………
FIȘA DE OBSERVAȚII TIP 13.0 nr. ……
la guguștiuc, gaiță, cioara de semănătură, cioara grivă, stăncuța,
coțofana și cormoranul mare

Responsabil acțiune

 + 
Anexa nr. 32la InstrucțiuniGestionar …………
Centralizatorul efectivelor de faună cinegetică pe fondul cinegetic
nr. …… din județul …………1.Specii de faună la care evaluarea se face pe sexe