INSTRUCŢIUNI din 16 august 2002

privind metodologia de calcul al impozitului pe profit



Legea nr. 414/2002 privind impozitul pe profit, denumita în continuare lege: + 
LegeArt. 1. – (1) Sunt obligate la plata impozitului pe profit, în condiţiile prezentei legi, şi denumite în continuare contribuabili:a) persoanele juridice române, pentru profitul impozabil obţinut din orice sursa, atât din România, cat şi din străinătate; …  + 
Instrucţiuni:1.1. Fac parte din această categorie companiile naţionale, societăţile naţionale, regiile autonome, indiferent de subordonare, societăţile comerciale, indiferent de forma juridică de organizare şi de forma de proprietate, inclusiv cele cu participare cu capital străin sau cu capital integral străin, societăţile agricole şi alte forme de asociere agricolă cu personalitate juridică, organizaţiile cooperatiste, instituţiile financiare şi instituţiile de credit, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile, precum şi orice alta entitate care are statutul legal de persoana juridică constituită sub legislaţia română.Din categoria persoanelor juridice plătitoare de impozit pe profit nu fac parte contribuabilii care sunt obligaţi la plata impozitului pe venit, potrivit legii. + 
Lege:b) persoanele juridice străine care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent în România, pentru profitul impozabil aferent acelui sediu permanent; …  + 
Instrucţiuni:1.2. Persoanele juridice străine, cum sunt: companiile, fundaţiile, asociaţiile, organizaţiile şi orice entităţi similare, înfiinţate şi organizate în conformitate cu legislaţia unei alte tari, devin subiect al impunerii atunci când îşi desfăşoară activitatea, integral sau parţial, prin intermediul unui sediu permanent în România, astfel cum este definit la art. 17 din lege, de la începutul activităţii acestuia. + 
Lege:c) persoanele juridice sau fizice nerezidente care desfăşoară activităţi în România ca beneficiari ori parteneri împreună cu o persoană juridică română într-o asociere sau o alta entitate ce nu da naştere unei persoane juridice, pentru profitul realizat în România; … d) persoanele juridice române şi persoanele fizice rezidente, pentru veniturile realizate atât în România, cat şi în străinătate din asocieri care nu dau naştere unei persoane juridice. În acest caz impozitul datorat de persoana fizica se calculează, se retine şi se vărsa de către persoana juridică; …  + 
Instrucţiuni:1.3. Veniturile şi cheltuielile rezultate din asocierile prevăzute la art. 1 alin. (1) lit. c) şi d) din lege, potrivit dispoziţiilor legale, se contabilizeaza distinct de persoana juridică română stabilită prin contractul de asociere, cu respectarea reglementărilor contabile în vigoare. Persoana juridică română are şi obligaţia de a calcula, de a retine şi de a vărsa impozitul pentru profitul determinat, precum şi de a depune declaraţia de impozit pe profit pentru persoanele fizice şi juridice nerezidente, cat şi pentru persoanele fizice rezidente care fac parte din asociere, în termenele prevăzute la art. 20 şi 21 din lege.Partea din venituri şi cheltuieli care se cuvine persoanelor juridice rezidente dintr-o astfel de asociere se înregistrează în contabilitatea proprie şi se include în baza impozabilă a acestora.1.4. În cazul asocierilor dintre persoanele juridice române, veniturile şi cheltuielile determinate de operaţiunile asocierii se contabilizeaza distinct de către unul dintre asociaţi, stabilit conform contractului, urmând ca lunar să se transmită pe bază de decont partea ce revine fiecărui asociat, în vederea înregistrării în contabilitatea proprie. În cazul în care din asociere fac parte mai multe persoane juridice române, persoana juridică care tine evidenţa contabilă potrivit contractului de asociere trebuie să îndeplinească obligaţiile prevăzute la pct. 1.3. + 
Lege:e) persoanele juridice străine care obţin veniturile prevăzute la art. 16, pentru profitul impozabil aferent acestor venituri. …  + 
Instrucţiuni:1.5. Pentru determinarea impozitului pe profit se iau în calcul veniturile şi cheltuielile aferente acestora. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi veniturile care sunt subiect al impozitului cu reţinere la sursa. + 
Lege:(2) Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit: … a) trezoreria statului; … b) instituţiile publice, pentru fondurile publice constituite, inclusiv pentru veniturile extrabugetare şi disponibilităţile realizate şi utilizate, potrivit Legii nr. 72/1996 privind finanţele publice, cu modificările ulterioare, şi Legii nr. 189/1998 privind finanţele publice locale, cu modificările şi completările ulterioare, dacă legea nu prevede altfel; … c) organizaţiile de nevăzători, de invalizi şi ale persoanelor cu handicap, pentru profiturile realizate de unităţile economice fără personalitate juridică ale acestora, protejate potrivit legii speciale de organizare şi funcţionare privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap; …  + 
Instrucţiuni:1.6. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit unităţile economice fără personalitate juridică ale organizaţiilor de nevăzători, de invalizi şi ale persoanelor cu handicap, înfiinţate conform prevederilor Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 102/1999 privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap, cu modificările şi completările ulterioare. + 
Lege:d) fundaţiile române constituite ca urmare a unor legate; …  + 
Instrucţiuni:1.7. Fundaţia constituită ca urmare a unor legate, în conformitate cu Ordonanţa Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane, care, pe baza unui act juridic pentru cauza de moarte, constituie un patrimoniu afectat în mod permanent şi irevocabil realizării unui scop de interes general sau, după caz, comunitar. + 
Lege:e) cooperativele care funcţionează ca unităţi protejate ale persoanelor cu handicap, special organizate, potrivit legii de organizare şi funcţionare privind protecţia specială şi încadrarea în munca a persoanelor cu handicap; …  + 
Instrucţiuni:1.8. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit cooperativele care funcţionează ca unităţi protejate ale persoanelor cu handicap, dacă sunt organizate potrivit prevederilor Decretului-lege nr. 66/1990 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei meşteşugăreşti, cu modificările ulterioare. + 
Lege:f) cultele religioase, pentru veniturile obţinute din producerea şi valorificarea obiectelor şi produselor necesare activităţii de cult, potrivit Legii nr. 103/1992 privind dreptul exclusiv al cultelor religioase pentru producerea obiectelor de cult, şi pentru veniturile obţinute din chirii, cu condiţia utilizării sumelor respective pentru întreţinerea şi funcţionarea unităţilor de cult, pentru lucrările de construire, de reparatie şi de consolidare a lacasurilor de cult şi a clădirilor ecleziastice, pentru învăţământ şi pentru acţiuni specifice cultelor religioase, inclusiv veniturile din despăgubiri sub forma bănească, obţinute ca urmare a măsurilor reparatorii prevăzute de legile privind reconstituirea dreptului de proprietate; …  + 
Instrucţiuni:1.9. Nu intra sub incidenţa acestor prevederi persoanele juridice şi orice alte entităţi care realizează produse pe bază de autorizaţie acordată de fiecare cult religios, pentru veniturile realizate din activităţile menţionate. + 
Lege:g) instituţiile de învăţământ particular acreditate, precum şi cele autorizate, pentru veniturile utilizate, potrivit Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 174/2001 privind unele măsuri pentru îmbunătăţirea finanţării învăţământului superior; …  + 
Instrucţiuni:1.10. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit instituţiile de învăţământ pentru veniturile obţinute din activităţi economice, care sunt utilizate potrivit prevederilor Legii învăţământului nr. 84/1995, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.1.11. Veniturile obţinute de instituţiile de învăţământ din activităţi economice, care nu sunt folosite în scopurile expres menţionate la pct. 1.10 sau care sunt destinate altor scopuri, se impun cu o cota de 25%, plata impozitului făcându-se la termenele stabilite la art. 20 din lege. + 
Lege:h) asociaţiile de proprietari constituite ca persoane juridice şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, potrivit Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţile economice care sunt sau vor fi utilizate pentru îmbunătăţirea confortului şi a eficientei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune. …  + 
Instrucţiuni:1.12. Sunt exceptate de la plata impozitului pe profit asociaţiile de proprietari şi asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari, constituite ca persoane juridice potrivit prevederilor Legii locuinţei nr. 114/1996, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, pentru veniturile obţinute din activităţi economice cum ar fi închirierea spaţiilor comune, care sunt utilizate pentru îmbunătăţirea confortului şi eficientei clădirii, pentru întreţinerea şi repararea proprietăţii comune.1.13. Veniturile obţinute de asociaţiile de proprietari şi de asociaţiile de locatari recunoscute ca asociaţii de proprietari din activităţi economice, care nu sunt folosite în scopurile expres prevăzute la pct. 1.12 sau care sunt destinate altor scopuri, se impun cu o cota de 25%, plata impozitului făcându-se la termenele prevăzute la art. 20 din lege. + 
Lege:(3) Persoanele juridice române fără scop patrimonial sunt exceptate de la plata impozitului pe profit pentru următoarele categorii de venituri: … a) cotizaţiile membrilor; … b) contribuţiile băneşti sau în natura ale membrilor şi simpatizantilor; … c) taxele de înregistrare stabilite potrivit legislaţiei în vigoare; … d) donaţiile şi sumele sau bunurile primite prin sponsorizare; … e) dobânzile şi dividendele obţinute din plasarea disponibilităţilor rezultate din asemenea venituri; … f) veniturile pentru care se datorează impozit pe spectacole; … g) resurse obţinute de la bugetul de stat şi/sau de la bugetele locale; … h) venituri din acţiuni intamplatoare realizate de organizaţii sindicale/patronale, utilizate în scop social sau profesional, potrivit statutului de organizare şi funcţionare; … i) veniturile excepţionale rezultate din cedarea activelor corporale aflate în proprietatea persoanelor juridice fără scop patrimonial, altele decât cele care sunt sau au fost folosite în activitatea economică. …  + 
Instrucţiuni:1.14. Persoanele juridice române fără scop patrimonial sunt: organizaţiile sindicale şi organizaţiile patronale înfiinţate în baza unor legi speciale, asociaţiile şi fundaţiile înfiinţate în baza Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, precum şi alte asemenea organizaţii înfiinţate în baza unor legi speciale.1.15. În scopul aplicării acestor prevederi veniturile şi cheltuielile aferente activităţilor desfăşurate în scopul obţinerii de profit se evidenţiază din punct de vedere contabil conform reglementărilor contabile, iar calculul impozitului pe profitul rezultat se efectuează conform metodologiei prevăzute la cap. II din lege. + 
Lege:(4) Persoanele juridice fără scop patrimonial, pentru veniturile realizate din activităţi economice până la nivelul echivalentului în lei de 10.000 euro, realizate într-un an fiscal, dar nu mai mult de 10% din veniturile totale neimpozabile prevăzute la alin. (3), sunt exceptate de la plata impozitului pe profit. … (5) Persoanele juridice române fără scop patrimonial care nu se încadrează în condiţiile referitoare la nivelul veniturilor prevăzute la alin. (4), pentru profitul obţinut din activităţi economice, plătesc impozit pe profit, calculat potrivit art. 2 alin. (1). …  + 
Instrucţiuni:1.16. Persoanele juridice române fără scop patrimonial care obţin venituri din activităţi economice plătesc impozit pe profit pentru profitul corespunzător veniturilor ce depăşesc limitele stabilite la art. 1 alin. (4) din lege. În scopul determinării impozitului pe profit datorat pentru activitatea economică impozabilă se face ponderea veniturilor neimpozabile în total venituri din activităţi economice. Ponderea rezultată este aplicată la valoarea impozitului pe profit calculat la nivelul întregii activităţi economice, în vederea stabilirii impozitului datorat pentru activitatea economică impozabilă.Cursul de schimb valutar euro/ROL este cel de la data înregistrării veniturilor în contabilitate.1.17. La stabilirea profitului impozabil pentru activitatea economică desfăşurată de persoanele juridice fără scop patrimonial se aplică regulile stabilite la cap. II din lege. Cheltuielile cu indemnizaţia de deplasare, acordată salariaţilor pentru deplasări în ţara şi în străinătate, sunt deductibile până la nivelul stabilit la art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, numai în măsura în care aceste deplasări sunt justificate ca fiind efectuate strict în scopul desfăşurării activităţii economice. + 
Lege:Art. 2. – (1) Cota de impozit pe profit este de 25%, cu excepţiile prevăzute de prezenta lege.(2) În cazul Băncii Naţionale a României cota de impozit pe profit este de 80% şi se aplică asupra veniturilor rămase după scăderea cheltuielilor deductibile şi a fondului de rezerva, potrivit legii. … (3) Contribuabilii care obţin venituri din activităţile desfăşurate pe bază de licenţă în zona libera plătesc o cota de impozit pe profit de 5% pentru profitul impozabil care corespunde acestor venituri, până la data de 31 decembrie 2004. …  + 
Instrucţiuni:2.1. Pentru contribuabilii care desfăşoară activităţi în zonele libere pe bază de licenţe eliberate potrivit Legii nr. 84/1992 privind regimul zonelor libere, profitul obţinut din aceste activităţi este impozitat cu cota de 5% până la data de 31 decembrie 2004, cu excepţia cazului prevăzut la art. 3 alin. (2) şi la art. 35 alin. (5) din lege.2.2. În cazul în care contribuabilul îşi desfăşoară activitatea în zona libera prin unităţi fără personalitate juridică, acesta este obligat sa ţină evidenţa contabilă distinctă pentru veniturile şi cheltuielile aferente acestei activităţi, până la nivel de balanţa de verificare. La determinarea profitului aferent activităţii se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare, precum şi alte asemenea cheltuieli, proporţional cu veniturile obţinute în zona libera faţă de veniturile totale realizate de persoana juridică.2.3. Pierderea rezultată din operaţiunile realizate în zona libera nu se recuperează din profitul impozabil realizat în afară zonei, aceasta urmând să fie recuperată din profiturile obţinute din aceeaşi zona. + 
Lege:(4) Contribuabilii care au încasat printr-un cont bancar din România venituri în valută din exportul bunurilor şi/sau al prestărilor de servicii, realizate din activitatea proprie, direct sau prin contract de comision, plătesc o cota de impozit pe profit de 6% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor. Suma aferentă reducerii cotei de impozit pe profit de la 25% se repartizează la sfârşitul anului ca sursa proprie de finanţare, în limita profitului rămas după înregistrarea cheltuielii cu impozitul pe profit. Prestările de servicii pentru care se aplică cota de impozit redusă sunt cele pentru care beneficiarul prestării este în străinătate. …  + 
Instrucţiuni:2.4. Pentru a calcula impozitul pe profit cu cota redusă exportatorii de bunuri trebuie să facă dovada prin înregistrările din contabilitatea de gestiune, în funcţie de specificul activităţii, ca aceste bunuri sunt realizate din activitatea proprie prin procesarea materiei prime, prelucrarea sau transformarea acesteia.2.5. Serviciile realizate din activitatea proprie includ orice servicii executate pentru care beneficiarul prestării este în străinătate.2.6. Beneficiază de aceasta facilitate şi comisionarii care au încheiat contracte de comision cu o entitate străină, pentru veniturile încasate ca urmare a prestării serviciilor prevăzute în aceste contracte. În aceasta situaţie producătorii beneficiază de cota redusă corespunzătoare valutei încasate într-un cont bancar din România, pentru partea ce reprezintă contravaloarea aportului propriu la realizarea exportului.2.7. În vederea aplicării acestei facilităţi se întocmeşte o situaţie a veniturilor încasate din export la cursul de schimb în vigoare la data încasării, nediminuate cu costurile privind transferul bancar. Ponderea veniturilor încasate din export în volumul total al veniturilor înregistrate conform reglementărilor contabile se face cumulat de la începutul anului. Cota redusă se aplică asupra profitului impozabil aferent acestei ponderi, calculat şi evidenţiat, cumulat de la începutul anului fiscal.2.8. Justificarea efectuării operaţiunilor de export, inclusiv a operaţiunilor de lohn, se face pe baza contractelor încheiate cu beneficiarii externi, însoţite de facturi, DVE şi/sau DIV, extrase de cont bancar.2.9. Contribuabilii care prestează servicii turistice către beneficiari străini, persoane fizice şi juridice nerezidente, beneficiază de cota redusă în baza contractelor externe, a facturilor emise şi încasate într-un cont bancar din România prin transfer bancar sau prin cărţi de credit.2.10. În grupa veniturilor totale care se iau în calcul la determinarea ponderii veniturilor realizate din export se includ toate veniturile înregistrate conform reglementărilor contabile, cu excepţiile prevăzute la pct. 7.2.2.11. În categoria veniturilor încasate printr-un cont bancar din România intra şi veniturile încasate prin intermediul cecurilor, în condiţiile în care aceste instrumente de plată presupun derularea de transferuri bancare.2.12. Nu intra sub incidenţa art. 2 alin. (4) din lege veniturile încasate în numerar din exportul de bunuri şi servicii, precum şi operaţiunile de comerţ internaţional prin care nu se încasează valuta în conturile bancare din România, cum sunt, de exemplu: clearing, barter, alte forme de reexport, precum şi cele încasate în conturi bancare în străinătate, chiar şi în situaţia în care sunt îndeplinite condiţiile de autorizare ale Băncii Naţionale a României. Tranzacţiile efectuate numai scriptic, în scopul principal de a beneficia de cota redusă de impozit, nu se încadrează în prevederile art. 2 alin. (4) din lege. În cazul serviciilor financiare sunt luate în considerare numai cele pentru care sunt identificate anumite comisioane, suma luată în calcul la determinarea veniturilor realizate din export fiind limitată numai la valoarea acestor comisioane. Nu beneficiază de cota redusă de export dobânzile încasate pentru creditele externe acordate.2.13. În cazul exporturilor complexe cota redusă de impozit pe profit se acordă atât contractantului general, cat şi subcontractanţilor definiţi potrivit legii, proporţional cu contribuţia la realizarea exportului.2.14. Pentru determinarea impozitului datorat se iau în calcul şi încasările din anul curent, aferente veniturilor din export realizate în anul fiscal încheiat, până la termenul prevăzut la art. 21 sau 22 din lege pentru depunerea declaraţiei definitive privind impozitul pe profit pentru anul fiscal expirat. Contribuabilii care au definitivat până la data de 25 ianuarie închiderea exerciţiului financiar anterior depun declaraţia definitivă de impunere până la această dată inclusiv. Contribuabilii care depun declaraţia definitivă de impunere până la data depunerii situaţiilor financiare anuale conform legii iau în calcul şi încasările înregistrate până la această dată, aferente exporturilor facturate până la data de 31 decembrie a exerciţiului financiar încheiat. + 
Lege:(5) Începând cu data de 1 ianuarie 2003 cota de impozit pe profit este de 12,5% pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii veniturilor încasate din export în volumul total al veniturilor. Începând cu data de 1 ianuarie 2004 cota de impozit pe profit este de 25%. … (6) Stimularea exporturilor se va face printr-un sistem de sprijin cu finanţare prin bugetele anuale, iar mecanismul de acordare va fi aprobat prin hotărâre a Guvernului. … Art. 3. – (1) Contribuabililor care beneficiază de facilităţile prevăzute la art. 2 alin. (3)-(5) nu li se aplică dispoziţiile art. 11 alin. (5). Contribuabilii îşi exprima opţiunea pentru una dintre cele doua facilităţi la începutul anului fiscal. + 
Instrucţiuni:3.1. Contribuabilul trebuie să îşi exprime opţiunea pentru una dintre cele doua facilităţi. Opţiunea va fi înscrisă pe prima declaraţie privind obligaţiile la bugetul de stat, urmând să fie depusa până la termenul stabilit de lege. În cazul în care opţiunea nu este exercitată, contribuabilul se considera ca a optat pentru facilităţile prevăzute la art. 2 alin. (3)-(5) din lege. + 
Lege:(2) În cazul contribuabililor care îşi desfăşoară activitatea în zonele libere, pentru veniturile realizate din export se aplică cota cea mai favorabilă prevăzută la art. 2 alin. (3) şi (4). … (3) Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute la art. 2 alin. (3)-(5) şi la art. 11 alin. (5) nu mai beneficiază de facilităţile de natura impozitului pe profit, prevăzute în alte acte normative. … (4) Contribuabilii prevăzuţi la art. 35 alin. (3)-(5) nu intra sub incidenţa alin. (3). … Art. 4. – (1) Anul fiscal al fiecărui contribuabil este anul calendaristic.(2) Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează sa existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul fiscal pentru care contribuabilul a existat. …  + 
Instrucţiuni:4.1. În cazul infiintarii unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilă începe:a) de la data înregistrării acestuia la registrul comerţului, dacă are aceasta obligaţie; … b) de la data înregistrării în registrul condus special de judecătorii, dacă are aceasta obligaţie; … c) de la data intrării în vigoare a contractelor de asociere, în cazul asocierilor care nu dau naştere unei noi persoane juridice. … 4.2. Perioada impozabilă se încheie în cazul divizarilor sau fuziunilor care au ca efect juridic încetarea existenţei persoanelor juridice supuse acestor operaţiuni, la următoarele date:a) în cazul constituirii uneia sau mai multor societăţi noi, la data înmatriculării în registrul comerţului a noii societăţi sau a ultimei dintre ele; … b) în celelalte cazuri, la data înscrierii în registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social al societăţii absorbante. … 4.3. În cazul lichidării unui contribuabil într-un an fiscal perioada impozabilă încetează o dată cu data radierii din registrul unde a fost înregistrată înfiinţarea acestuia. + 
Lege:Art. 5. -(1) Cu excepţia dispoziţiilor alin. (2), în cazul asocierii sau al altor forme de organizare fără personalitate juridică, fiecare partener, asociat sau beneficiar se impozitează în limita care i se cuvine din profit. + 
Instrucţiuni:5.1. Sub incidenţa prevederilor art. 5 alin. (1) din lege intra orice formă de asociere, inclusiv asocierile dintre persoane juridice străine care desfăşoară activităţi economice pe teritoriul României în vederea obţinerii de venituri.5.2. În cazul asocierilor dintre persoane nerezidente care desfăşoară activităţi economice pe teritoriul României, veniturile şi cheltuielile determinate de operaţiunile asocierii se contabilizeaza de către unul dintre asociaţi, stabilit în mod obligatoriu în contractul de asociere. Persoana nerezidenta obligată prin contract sa ţină contabilitatea are şi obligaţia de a calcula, de a retine şi de a vărsa impozitul aferent profitului determinat pentru persoanele nerezidente care fac parte din asociere, precum şi de a depune declaraţia de impozit pe profit la termenele prevăzute la art. 20 şi 21 din lege. + 
Lege:(2) În cazul asociaţiunilor în participaţiune sau al asocierilor similare, veniturile şi cheltuielile sunt alocate acestora în limita cotelor de participaţiune deţinute de fiecare asociat. Orice plati suplimentare prevăzute în contractul de asociere, inclusiv contribuţiile suplimentare, nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil. …  + 
Instrucţiuni:5.3. În cazul asocierilor în participaţiune partea rezultată din veniturile şi din cheltuielile asocierii se distribuie fiecărui asociat pentru determinarea profitului impozabil, proporţional cu cotele menţionate în contractul de asociere. În acest scop orice plati suplimentare prevăzute în contractul de asociere nu sunt cheltuieli deductibile. + 
Lege:Art. 6. – În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi de natura barurilor de noapte, a cluburilor de noapte, a discotecilor şi a cazinourilor, impozitul pe profit datorat potrivit prezentei legi, aferent acestor activităţi, nu poate fi mai mic de 5% din veniturile realizate din aceste activităţi. În situaţia în care impozitul pe profit este mai mic de 5% din veniturile acestor activităţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% aplicat asupra acestor venituri realizate. + 
Instrucţiuni:6.1. Contribuabilii care desfăşoară activităţile prevăzute la art. 6 din lege ţin evidenţa contabilă distinctă pentru veniturile şi cheltuielile aferente acestor activităţi, până la nivel de balanţa. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte asemenea cheltuieli ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din aceste activităţi. În cazul în care impozitul pe profitul datorat pentru activităţile prevăzute la art. 6 din lege este mai mic de 5% din veniturile din aceste activităţi, contribuabilul este obligat la plata unui impozit de 5% din aceste venituri, indiferent de suma impozitului pe profit rezultată din desfăşurarea celorlalte activităţi. + 
Lege: + 
Capitolul IIDeterminarea profitului impozabilArt. 7. – (1) Profitul impozabil se calculează ca diferenţa între veniturile realizate din orice sursa şi cheltuielile efectuate pentru realizarea acestora, dintr-un an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile nedeductibile.(2) În cazul bunurilor mobile şi imobile produse de către contribuabili şi valorificate în baza unui contract de vânzare cu plata în rate, contribuabilii pot opta pentru înregistrarea valorii ratelor la venituri impozabile, la termenele scadente prevăzute în contract. Cheltuielile corespunzătoare sunt deductibile la aceleaşi termene scadente prevăzute în contractele încheiate între părţi, proporţional cu valoarea ratei înregistrate în valoarea totală a contractului. Opţiunea se exercită în momentul livrării bunurilor şi nu se poate reveni asupra ei. …  + 
Instrucţiuni:7.1. La stabilirea profitului impozabil se iau în calcul veniturile şi cheltuielile, precum şi orice alte elemente similare veniturilor şi cheltuielilor, din care se scad veniturile neimpozabile şi se adauga cheltuielile nedeductibile conform cap. II din lege. Nu se iau în calcul efectele schimbării politicilor contabile în cazul în care nu sunt cerute de lege şi nici diferenţele rezultate ca urmare a utilizării unor politici contabile diferite de regulile fiscale aplicabile elementelor de natura veniturilor şi cheltuielilor.7.2. În scopul aplicării prevederilor legii sau ale prezentelor instrucţiuni, care se referă la calculul ponderii veniturilor contribuabilului, nu sunt luate în calcul: veniturile înregistrate în conturile 711 "Venituri din producţia stocata", 721 "Venituri din producţia de imobilizari necorporale" şi 722 "Venituri din producţia de imobilizari corporale", precum şi veniturile care sunt rezultate din evaluarea activelor în valută şi, după caz, eventualele venituri din evaluarea datoriilor în valută, conform reglementărilor contabile.7.3. La calculul impozitului pe profit datorat de contribuabilii care îşi încetează existenta în urma operaţiunilor de divizare, dizolvare sau lichidare nu sunt impozitate rezervele constituite din profitul net, inclusiv sumele aferente unor reduceri ale cotei de impozit, repartizate ca surse proprii de finanţare pe parcursul perioadei de funcţionare, potrivit legii, acestea fiind tratate în conformitate cu prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/1995 privind impozitul pe dividende, aprobată şi modificată prin Legea nr. 101/1995, cu modificările ulterioare. Acelaşi tratament se aplică şi rezervelor constituite din diferenţe de curs favorabile aferente capitalului social în devize.7.4. Veniturile ori cheltuielile înregistrate eronat sau omise se corecteaza prin ajustarea profitului impozabil al perioadei fiscale căreia îi aparţine. În cazul în care contribuabilul sau organele fiscale constata ca după depunerea declaraţiei anuale un element de venit sau de cheltuiala a fost omis sau a fost înregistrat eronat, contribuabilul este obligat să depună declaraţia rectificativa pentru anul fiscal respectiv. Dacă în urma efectuării acestei corectii rezultă o sumă suplimentară de plată a impozitului pe profit, atunci pentru această sumă se datorează majorări şi penalităţi conform legislaţiei în vigoare.7.5. La calculul profitului impozabil limitele cheltuielilor deductibile prevăzute de legislaţia în vigoare se aplică trimestrial sau lunar, după caz, astfel încât la finele anului acestea să se încadreze în prevederile legii.7.6. Pentru determinarea profitului impozabil contribuabilii sunt obligaţi sa întocmească un registru de evidenta fiscală, într-un singur exemplar, compus din 100 de file, care trebuie numerotat, snuruit, parafat şi înregistrat la organul fiscal teritorial. Completarea se face în ordine cronologică, fără ştersături, iar informaţiile înregistrate trebuie să corespundă cu operaţiunile fiscale şi cu datele prezentate în declaraţiile de impunere. Registrul de evidenta fiscală se completează în toate situaţiile în care informaţiile cuprinse în declaraţia fiscală sunt obţinute în urma unor prelucrari ale informaţiilor furnizate de contabilitate.Modul de completare a registrului de evidenta fiscală este la latitudinea fiecărui contribuabil, în funcţie de specificul activităţii şi de necesităţile proprii ale acestuia. Exemplificam în acest sens: calculul dobânzilor şi al diferenţelor de curs deductibile fiscal, amortizarea fiscală, reduceri şi scutiri de impozit pe profit, evidenta fiscală a vânzărilor cu plata în rate şi alte asemenea operaţiuni, potrivit legii. + 
Lege:Art. 8. – În înţelesul prezentei legi, sunt considerate neimpozabile următoarele venituri:a) dividendele primite de către o persoană juridică română de la o altă persoană juridică română; … b) diferenţele favorabile de valoare ale titlurilor de participare înregistrate ca urmare a incorporarii rezervelor, a beneficiilor sau a primelor de emisiune ori prin compensarea unor creanţe la societatea la care se deţin participatiile; … c) venituri rezultate din anularea datoriilor care au fost considerate cheltuieli nedeductibile, precum şi din anularea provizioanelor pentru care nu s-a acordat deducere sau a veniturilor realizate din recuperarea unor cheltuieli nedeductibile; …  + 
Instrucţiuni:8.1. Veniturile obţinute ca urmare a aplicării prevederilor art. 8 lit. b) din lege sunt impozabile la data transmiterii cu titlu gratuit, cesionarii sau retragerii titlurilor de participare (acţiuni, părţi sociale).8.2. În sensul prevederilor art. 8 lit. c) din lege, sunt considerate venituri neimpozabile veniturile care vin sa acopere cheltuielile pentru care nu s-a acordat deducere la momentul efectuării lor, cum sunt: rambursarile de impozit pe profit plătit în perioadele anterioare, restituirea unor majorări de întârziere, venituri din anularea unor provizioane care au fost considerate cheltuieli nedeductibile la data constituirii şi altele asemenea. + 
Lege:d) alte venituri neimpozabile, prevăzute expres în acte normative speciale. …  + 
Instrucţiuni:8.3. Contribuabilii pentru care prin legi speciale s-a prevăzut faptul ca profitul aferent anumitor activităţi nu este impozabil sunt obligaţi la ţinerea unei evidente contabile distincte pe elemente de venituri şi cheltuieli, prin care să se asigure determinarea veniturilor, cheltuielilor şi profitului aferent. La determinarea profitului aferent acestor activităţi se iau în calcul şi cheltuielile de conducere şi administrare şi alte asemenea cheltuieli ale contribuabilului, proporţional cu veniturile obţinute din acele activităţi. + 
Lege:Art. 9. – (1) La calculul profitului impozabil cheltuielile sunt deductibile numai dacă sunt aferente veniturilor impozabile. + 
Instrucţiuni:9.1. Cheltuielile efectuate de un contribuabil sunt considerate ca fiind aferente veniturilor impozabile numai dacă sunt efectuate în scopul realizării veniturilor.9.2. Nu sunt deductibile cheltuielile cu amortizarea caselor de odihnă proprii sau a imobilizarilor, care nu sunt utilizate pentru realizarea veniturilor, de tipul navelor, aeronavelor, vaselor de croaziera şi altele asemenea, precum şi toate celelalte cheltuieli aferente acestora. Nu se deduc din baza de impunere a profitului sumele care reprezintă cheltuielile efectuate cu asigurarea serviciilor de cazare, masa şi transport pentru persoanele care nu sunt salariate ale contribuabilului. De asemenea, nu se deduc cheltuielile de transport, cu cazarea şi masa, efectuate pentru salariaţii proprii în afară perioadei de pregătire, în cadrul centrelor de pregătire proprii. + 
Lege:(2) Metodele contabile stabilite prin reglementări legale în vigoare, inclusiv metoda LIFO, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil. Metoda de evaluare aplicată trebuie să fie aceeaşi pe tot parcursul exerciţiului financiar. …  + 
Instrucţiuni:9.3. Metodele contabile de înregistrare pe cheltuieli a iesirii din gestiune a stocurilor, potrivit art. 9 alin. (2) din lege, sunt recunoscute la calculul profitului impozabil dacă sunt respectate reglementările contabile în vigoare. În cazul utilizării preţului prestabilit contribuabilul va trebui sa ţină evidenta stocurilor pe grupe similare. + 
Lege:(3) La calculul profitului impozabil sunt deductibile numai următoarele sume utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor şi a provizioanelor: … a) rezerva, în limita a 5% din profitul contabil, până ce acesta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris şi vărsat, conform prevederilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; … b) în cazul băncilor şi cooperativelor de credit autorizate, provizioanele obligatorii constituite potrivit normelor Băncii Naţionale a României. Acelaşi regim se aplică şi fondurilor de garantare; … c) rezervele tehnice calculate de către societăţile de asigurare şi reasigurare, constituite potrivit prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supravegherea asigurărilor, cu modificările ulterioare. Pentru contractele de asigurare cedate în reasigurare, rezervele tehnice se diminuează prin înregistrarea la venituri, astfel încât nivelul acestora sa acopere partea de risc care rămâne în sarcina asiguratorului, după deducerea reasigurării. Sunt nedeductibile sumele utilizate pentru constituirea sau majorarea rezervelor pentru contractele cedate în reasigurare. …  + 
Instrucţiuni:9.4. La determinarea profitului impozabil se iau în calcul creşterile sau scaderile rezervelor constituite conform legii. În vederea calculării rezervei prevăzute la art. 9 alin. (3) lit. a) din lege se ia în calcul profitul contabil lunar sau trimestrial, după caz, cumulat de la începutul anului, înainte de determinarea impozitului pe profit din care se scad veniturile neimpozabile, şi se adauga cheltuielile aferente acestor venituri neimpozabile. + 
Lege:(4) Orice alte rezerve constituite în baza unor acte normative speciale nu sunt cheltuieli deductibile. Excepţie fac rezervele legale constituite de Banca Naţionala a României, băncile, fondurile de garantare şi cooperativele de credit. … (5) Schimbarea destinaţiei rezervelor şi a fondurilor care au fost deductibile din profitul impozabil, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea către acţionari, sub orice formă, cu ocazia lichidării, divizării, fuziunii, dizolvării societăţii sau retragerii unui acţionar/asociat, va atrage impunerea sumelor respective cu impozit pe profit şi impozit pe dividende, conform prevederilor legale în vigoare. Fac excepţie sumele transferate în cazul dizolvării fără lichidare, dacă succesorul de drept al contribuabilului menţine sistemul de impunere conform prezentei legi. …  + 
Instrucţiuni:9.5. Rezervele deductibile din punct de vedere fiscal în cazul băncilor, precum şi în cazul sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, sunt cele reglementate de Legea bancară nr. 58/1998, cu modificările şi completările ulterioare.Rezervele legale se constituie lunar din profitul băncii, în cotele şi în limitele stabilite, şi din alte surse, conform legii. Rezervele astfel constituite se completează în condiţiile prevăzute de lege, în cazul micsorarii lor.Rezerva generală pentru riscul de credit se constituie din profitul băncii, în cotele şi în limitele stabilite de lege, în funcţie de soldul creditelor acordate, existent la sfârşitul perioadei.În cazul societăţilor din domeniul asigurărilor şi reasigurarilor sunt deductibile rezervele tehnice calculate conform prevederilor Legii nr. 32/2000 privind societăţile de asigurare şi supraveghere a asigurărilor, cu modificările ulterioare.Conform dispoziţiilor acestei legi rezervele de prime şi de daune se constituie din cote-părţi corespunzătoare sumelor aferente riscurilor neexpirate în anul în care s-au încasat primele.În cazul contractelor pentru care riscul a expirat, rezervele aferente se anulează sau se diminuează în mod corespunzător prin înregistrarea sumelor respective la venituri.Rezervele constituite lunar sau trimestrial, după caz, potrivit art. 9 alin. (3) din lege sunt deductibile la calculul profitului impozabil. În luna sau în trimestrul, după caz, în care profitul brut se diminuează sau se înregistrează pierdere, sumele repartizate în cursul anului fiscal curent pentru constituirea fondului de rezerva şi a rezervei generale pentru riscul de credit, deductibile la calculul profitului impozabil, se diminuează sau se anulează în mod corespunzător în declaraţia privind impozitul pe profit.Schimbarea destinaţiei rezervelor şi a fondurilor constituite din profitul brut, potrivit prevederilor legale, prin distribuirea lor acţionarilor sub forma dividendelor sau cu ocazia lichidării societăţii, atrage impunerea sumelor respective cu impozit pe profit şi impozit pe dividende. + 
Lege:(6) Sunt deductibile la calculul profitului impozabil: … a) cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat, efectuate potrivit legii, în limita de 5% aplicată asupra diferenţei dintre totalul veniturilor şi totalul cheltuielilor, inclusiv accizele, mai puţin cheltuiala cu impozitul pe profit şi cheltuielile cu sponsorizarea şi/sau mecenatul; … b) perisabilitatile, în limitele prevăzute în normele aprobate prin hotărâre a Guvernului, care se vor elabora în termen de 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi. …  + 
Instrucţiuni:9.6. Nu sunt considerate perisabilitati şi sunt deductibile la calculul profitului impozabil pierderile prevăzute în normele de consum tehnologic. + 
Lege:(7) Potrivit prezentei legi, cheltuielile nedeductibile sunt: … a) cheltuielile proprii ale contribuabilului cu impozitul pe profit datorat, inclusiv cele reprezentând diferenţe din anii precedenti sau din anul curent, precum şi impozitele pe profit sau venit plătite în străinătate; … b) amenzile, confiscarile, majorările de întârziere şi penalităţile de întârziere datorate către autorităţile române, potrivit prevederilor legale, altele decât cele prevăzute în contractele comerciale. Amenzile, penalităţile sau majorările datorate către autorităţi străine ori în cadrul contractelor economice încheiate cu persoane nerezidente în România şi/sau autorităţi străine sunt cheltuieli nedeductibile, cu excepţia majorărilor, al căror regim este reglementat prin convenţiile de evitare a dublei impuneri; … c) suma cheltuielilor cu indemnizaţia de deplasare acordată salariaţilor, pentru deplasări în ţara şi în străinătate, care depăşeşte de 2,5 ori nivelul legal stabilit pentru instituţiile publice; …  + 
Instrucţiuni:9.7. Cheltuielile de transport şi de cazare, ocazionate de deplasarea în ţara şi în străinătate a salariaţilor în interes de serviciu, nu intra sub incidenţa art. 9 alin. (7) lit. c) din lege, ele fiind deductibile pe bază de documente justificative. + 
Lege:d) sumele utilizate pentru constituirea provizioanelor peste limitele stabilite prin hotărâre a Guvernului; … e) suma cheltuielilor sociale care depăşesc limitele considerate deductibile, conform legii anuale a bugetului de stat; … f) cheltuielile privind bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lipsa din gestiune ori degradate, neimputabile, pentru care nu au fost încheiate contracte de asigurare, precum şi taxa pe valoarea adăugată aferentă acestor cheltuieli; …  + 
Instrucţiuni:9.8. Cheltuielile cu bunurile de natura stocurilor constatate lipsa din gestiune sau degradate şi neimputabile, pentru care s-au încheiat contracte de asigurare, nu intra sub incidenţa prevederilor art. 9 alin. (7) lit. f) din lege, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă.Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, pentru care nu s-au încheiat contracte de asigurare, nu este deductibilă fiscal, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă.Cheltuiala cu valoarea neamortizata a activelor corporale lipsa din gestiune sau distruse, care excede valoarea recuperată în baza contractelor de asigurare încheiate, inclusiv taxa pe valoarea adăugată aferentă, nu este deductibilă fiscal. + 
Lege:g) cheltuielile cu taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor acordate salariaţilor sub forma unor avantaje în natura, dacă valoarea acestora nu a fost impozitată prin reţinere la sursa; … h) orice cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, altele decât cele generate de plati pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului la valoarea de piaţa; …  + 
Instrucţiuni:9.9. Sunt considerate cheltuieli făcute în favoarea acţionarilor sau asociaţilor, potrivit art. 9 alin. (7) lit. h) din lege, următoarele:a) cheltuielile cu amortizarea, întreţinerea şi repararea mijloacelor de transport utilizate de către asociat sau acţionar; … b) cheltuielile cu transportul, cazarea şi diurna, efectuate de către acţionarul sau asociatul care nu are calitatea de salariat. Fac excepţie de la aceste prevederi asociaţii care sunt şi administratori ai societăţii cu răspundere limitată sau ai unei societăţi în nume colectiv la care deţin părţile sociale, pentru cheltuielile privind transportul şi cazarea acestora, ocazionate de delegarea, deplasarea în ţara sau în străinătate, în interesul activităţii pentru care contribuabilul este autorizat, constatate pe bază de documente justificative; … c) bunurile, mărfurile şi serviciile acordate asociaţilor sau acţionarilor, precum şi lucrările executate în favoarea acestora; … d) cheltuielile cu chiria şi întreţinerea spaţiilor puse la dispoziţie acestora; … e) alte cheltuieli. …  + 
Lege:i) cheltuielile de cercetare-dezvoltare, de conducere şi de administrare înregistrate de un sediu permanent care aparţine unei persoane fizice sau juridice străine, care nu s-au efectuat în România, care depăşesc 10% din salariile impozabile ale salariaţilor sediului permanent din România; …  + 
Instrucţiuni:9.10. Nu intra sub incidenţa prevederilor art. 9 alin. (7) lit. i) din lege cheltuielile efectuate în România pentru realizarea veniturilor aferente sediului permanent. Prin salarii impozabile, în sensul lit. i), se înţelege toate veniturile brute din salarii realizate de salariaţii sediului permanent din România, care se iau în calcul la aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 7/2001 privind impozitul pe venit, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 493/2002. + 
Lege:j) cheltuielile înregistrate în contabilitate care nu au la baza un document justificativ, potrivit Legii contabilităţii nr. 82/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, prin care să se facă dovada efectuării operaţiunii; …  + 
Instrucţiuni:9.11. Înregistrările în evidenţa contabilă se fac cronologic şi sistematic, pe baza înscrisurilor ce dobândesc calitatea de document justificativ care angajează răspunderea persoanelor care l-au întocmit, conform reglementărilor contabile în vigoare.Sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil reducerile de natura comercială şi/sau financiară, acordate clienţilor, care nu sunt evidentiate distinct în documentele justificative de vânzare, potrivit prevederilor legale în vigoare.Orice reduceri de natura comercială şi/sau financiară pentru a fi deductibile la calculul profitului impozabil trebuie:a) să fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului; … b) sa nu constituie în fapt remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestaţie oarecare; … c) să fie acordate în baza unei hotărâri a adunării acţionarilor sau asociaţilor, după caz. …  + 
Lege:k) cheltuielile înregistrate de societăţile agricole constituite în baza Legii nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultura, pentru dreptul de folosinţă al terenului agricol adus de membrii asociaţi peste cota de distribuţie din producţia realizată din folosinţă acestuia, prevăzută în contractul de societate sau asociere; … l) cheltuielile înregistrate în contabilitate, determinate de diferenţele nefavorabile de valoare ale titlurilor de participare, ale titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu, cu excepţia celor determinate de vânzarea acestora; …  + 
Instrucţiuni:9.12. Cheltuielile reprezentând pierderi de valoare a titlurilor de participare şi a altor titluri imobilizate, ca urmare a reducerii valorii capitalului social la societatea comercială la care se deţin participatiile sau ca urmare a modificării cotatiei pe piaţa bursiera, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul profitului impozabil.Nu intra sub incidenţa acestor prevederi cheltuielile reprezentând valoarea titlurilor de participare sau ale activităţii de portofoliu, vândute ori cedate.În cazul vânzării titlurilor de participare sau a titlurilor imobilizate ale activităţii de portofoliu profitul impozabil se determina ca diferenţa între valoarea obţinută în urma vânzării şi costul de achiziţie al titlurilor respective. + 
Lege:m) cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile; … n) cheltuielile reprezentând tichetele de masa acordate de angajatori, dacă nu sunt acordate în limita dispoziţiilor legii anuale a bugetului de stat; … o) cheltuielile privind contribuţiile plătite la fondurile speciale peste limitele stabilite sau care nu sunt reglementate de actele normative, inclusiv contribuţiile la fonduri de pensii, altele decât cele obligatorii; … p) cheltuielile cu primele de asigurare plătite de angajator în numele angajatului. Sunt exceptate cheltuielile cu primele de asigurare pentru accidente de muncă, boli profesionale şi risc profesional; … q) cheltuielile de protocol care depăşesc limita de 2% aplicată asupra diferenţei rezultate dintre totalul veniturilor şi al cheltuielilor, inclusiv accizele, mai puţin cheltuielile cu impozitul pe profit şi cheltuielile de protocol înregistrate în cursul anului; …  + 
Instrucţiuni:9.13. Cheltuielile de protocol prevăzute la art. 9 alin. (7) lit. q) din lege reprezintă cheltuielile ocazionate de acordarea de cadouri, tratatii şi mese partenerilor de afaceri, efectuate în scopul afacerii.Baza de calcul la care se aplică cota de 2% o reprezintă diferenţa dintre totalul veniturilor şi cheltuielile înregistrate conform reglementărilor contabile, la care se adauga cheltuielile cu impozitul pe profit, cheltuielile de protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile şi se scad veniturile neimpozabile. + 
Lege:r) alte cheltuieli salariale şi/sau asimilate acestora, care nu sunt impozitate la persoana fizica, dacă legea nu prevede altfel; … s) cheltuielile cu serviciile de management, consultanţa, prestări de servicii sau asistenţa, în situaţia în care nu sunt încheiate contracte în forma scrisă şi pentru care beneficiarii nu pot justifica prestarea acestora pentru activitatea autorizata; …  + 
Instrucţiuni:9.14. Nu intra sub incidenţa art. 9 alin. (7) lit. s) din lege serviciile cu caracter ocazional prestate de persoane fizice şi juridice, care se referă la întreţinerea şi repararea activelor, servicii poştale, de comunicaţii şi de multiplicare. În baza acestor prevederi este necesar ca serviciile să fie efectiv prestate, să fie executate în baza unui contract scris care să cuprindă date referitoare la prestatori, termene de execuţie, precizarea serviciilor prestate, precum şi a tarifelor percepute, respectiv valoarea totală a contractului, iar defalcarea cheltuielilor de aceasta natura să se facă pe întreaga durata de desfăşurare a contractului sau pe durata realizării obiectului contractului.Verificarea prestaţiei se realizează prin analiza documentelor justificative care atesta efectuarea serviciilor situaţii de lucrări, procese-verbale de recepţie, rapoarte de lucru, studii de fezabilitate, de piaţa sau orice alte materiale corespunzătoare. + 
Lege:t) cheltuielile cu primele de asigurare care nu privesc activele corporale şi necorporale ale contribuabilului, precum şi cele care nu sunt aferente obiectului de activitate pentru care este autorizat, cu excepţia celor care privesc bunurile reprezentând garanţie bancară pentru creditele utilizate în desfăşurarea activităţii pentru care contribuabilul este autorizat. … Art. 10. – (1) Cheltuielile cu dobânzile sunt integral deductibile în cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este mai mic decât unu.(2) În cazul în care gradul de îndatorare a capitalului este peste unu, inclusiv, cheltuielile cu dobânzile sunt deductibile până la nivelul sumei veniturilor din dobânzi plus 10% din celelalte venituri ale contribuabilului. Cheltuielile cu dobânzile rămase nedeductibile se reportează în perioada următoare, în aceleaşi condiţii, până la deductibilitatea integrală a acestora. … (3) În cazul în care cheltuielile din diferenţele de curs valutar ale contribuabilului depăşesc veniturile din diferenţele de curs valutar, diferenţa va fi tratata ca o cheltuiala cu dobânda, în sensul alin. (1) şi (2), deductibilitatea acestei diferenţe fiind supusă limitarilor prevăzute în aceste alineate. … (4) Dobânzile şi pierderile din diferenţe de curs valutar în legătură cu împrumuturile obţinute direct sau indirect de la bănci internaţionale de dezvoltare şi organizaţii similare, menţionate în instrucţiunile prevăzute la art. 34, şi cele care sunt garantate de stat nu intra sub incidenţa prevederilor prezentului articol. … (5) În cazul împrumuturilor obţinute de la alte entităţi decât instituţiile de credit autorizate, dobânda deductibilă este limitată la: … a) nivelul ratei dobânzii de referinţa a Băncii Naţionale a României, pentru împrumuturile în lei; … b) nivelul ratei dobânzii EURIBOR plus doua puncte procentuale, pentru împrumuturile în euro; … c) nivelul ratei dobânzii LIBOR plus doua puncte procentuale, pentru împrumuturile în alte devize. … (6) Limita prevăzută la alin. (5) se aplică pentru fiecare împrumut, înainte de aplicarea prevederilor alin. (1) şi (2). … (7) Prevederile alin. (1)-(3) nu se aplică băncilor, persoane juridice române, şi sucursalelor băncilor străine care îşi desfăşoară activitatea în România, precum şi instituţiilor de credit. …  + 
Instrucţiuni:10.1. Sub incidenţa art. 10 din lege intra numai împrumuturile angajate după data intrării în vigoare a Legii nr. 414/2002, cu excepţia art. 10 alin. (5) din lege care se aplică şi pentru dobânzile aferente împrumuturilor angajate înaintea datei intrării în vigoare a legii de la alte entităţi decât instituţiile de credit autorizate.10.2. În vederea determinării valorii deductibile a cheltuielilor cu dobânzile se efectuează mai întâi ajustarile conform art. 10 alin. (5) din lege. Valoarea cheltuielilor cu dobânzile care excede nivelul de deductibilitate permis conform art. 10 alin. (5) este considerată nedeductibila, fără a mai fi luată în calcul în perioadele următoare. În cazul în care capitalul propriu are o valoare negativa sau gradul de îndatorare este mai mare sau egal cu 1, contribuabilul aplica limitarea prevăzută la art. 10 alin. (2) din lege.Prin instituţii de credit autorizate se înţelege acele entităţi care sunt autorizate legal sa funcţioneze.10.3. Gradul de îndatorare al capitalului se determina ca raport între capitalul împrumutat şi capitalul propriu. Prin capital împrumutat se înţelege totalul creditelor şi împrumuturilor cu termen de rambursare peste un an, respectiv credite bancare, împrumuturi de la instituţii financiare, împrumuturi de la acţionari, asociaţi sau alte persoane, credite furnizori. Capitalul propriu cuprinde capitalul social, rezervele legale, alte rezerve, profitul nedistribuit, profitul exerciţiului şi alte elemente de capital propriu constituite potrivit reglementărilor legale.                         Capital împrumutat Gradul de îndatorare = ────────────────────                         Capital propriu10.4. În vederea determinării impozitului pe profit, gradul de îndatorare se calculează ca raport între media capitalului împrumutat şi media capitalului propriu. Pentru calculul acestor medii se folosesc valorile existente la începutul anului şi la sfârşitul perioadei pentru care se determina impozitul pe profit, după cum urmează:           Capital Capital           împrumutat(începutul anului fiscal) + împrumutat(sfârşitul perioadei)           ──────────────────────────────────────────────────────────────────                                           2Gradul de îndatorare = ──────────────────────────────────────────────────────────────────             Capital + Capital              propriu(începutul anului fiscal) propriu(sfârşitul perioadei)              ──────────────────────────────────────────────────────────────────                                           2    astfel:          Capital Capital          împrumutat(începutul anului fiscal + împrumutat(sfârşitul perioadei)Gradul = ────────────────────────────────────────────────────────────────────de Capital Capitalîndatorare propriu(începutul anului fiscal)+ propriu(sfârşitul perioadei)10.5. În cazul în care gradul de îndatorare astfel determinat este mai mic decât 1, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea neta de curs valutar sunt deductibile integral după ce s-au efectuat ajustarile prevăzute la pct. 10.1.10.6. Dacă gradul de îndatorare astfel determinat este 1 sau mai mare decât 1, suma cheltuielilor cu dobânzile şi cu pierderea neta din diferenţe de curs valutar este deductibilă numai în limita următoarei sume: venitul din dobânzi al contribuabilului plus 10% din celelalte venituri impozabile ale acestuia. Celelalte venituri nu includ: veniturile din dobânzi, veniturile din diferenţe de curs valutar, veniturile înregistrate în conturile 711, 721 şi 722, precum şi eventualele venituri rezultate din operaţiuni care au ca scop majorarea limitei prevăzute în art. 10 alin. (2) din lege.10.7. Cheltuielile rămase nedeductibile după aplicarea prevederilor pct. 10.6 sunt reportate în perioada următoare şi sunt tratate din punct de vedere fiscal ca fiind cheltuieli ale perioadei respective, urmând sa devină subiect al limitării aplicabile în acea perioada.10.8. Exemplu:Un contribuabil are următoarea situaţie:

Pentru a determina nivelul deductibilitatii cheltuielilor cu dobânzile şi al pierderii nete din diferenţe de curs valutar la nivelul trimestrului şi apoi al semestrului, contribuabilul calculează gradul de îndatorare a capitalului aferent perioadelor menţionate anterior.                Capital împrumutat(1 ianuarie) + Capital împrumutat(31 martie)Gradul = ─────────────────────────────────────────────────────────────de îndatorare Capital propriu(1 ianuarie) + Capital propriu(31 martie)(trim. I)                                  120.000 + 90.000 Gradul de îndatorare(trim I) = ────────────────────── = 0,95                                 100.000 + 120.000Având în vedere faptul ca acest grad de îndatorare este mai mic decât 1, se deduc integral, pentru primul trimestru, cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea neta de curs valutar.                Capital împrumutat(1 ianuarie) + Capital împrumutat(30 iunie)Gradul de = ──────────────────────────────────────────────────────────────îndatorare Capital propriu(1 ianuarie) + Capital propriu(30 iunie)(semestrul I)                                       120.000 + 130.000 Gradul de îndatorare(semestrul I) = ──────────────────── = 1,13                                      100.000 + 120.000Deoarece gradul de îndatorare aferent primului semestru este mai mare decât 1, se deduc cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea neta de curs valutar numai în limita prevăzută la art. 10 alin. (2) din lege.    Se prezintă următoarea situaţie:

10.9. În sensul prevederilor art. 10 alin. (4) din lege, prin bănci internaţionale de dezvoltare se înţelege:– Banca Internationala pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), Corporatia Financiară Internationala (CFI) şi Asociaţia pentru Dezvoltare Internationala (ADI);– Banca Europeană de Investiţii (BEI);– Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD);– bănci şi organizaţii de cooperare şi dezvoltare regionala similare.Prin împrumut garantat de stat se înţelege împrumutul garantat de stat potrivit Legii datoriei publice nr. 81/1999. + 
Lege:Art. 11. – (1) Cheltuielile privind amortizarea activelor corporale şi necorporale sunt deductibile în limita prevederilor Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Pentru echipamentele tehnologice, respectiv maşini, utilaje şi instalaţii de lucru, computere şi echipamente periferice ale acestora, puse în funcţiune după data intrării în vigoare a prezentei legi, se poate utiliza regimul de amortizare accelerata fără aprobarea organului fiscal teritorial. Acelaşi regim de amortizare se poate utiliza şi pentru brevetele de invenţie, de la data aplicării acestora de către contribuabil.(2) Cheltuielile cu exploatarea zăcămintelor naturale, de natura decopertarilor, explorarilor, forarilor, dezvoltarilor, care nu se finalizează în obiective economice ce pot fi exploatate, se recuperează în următorii 5 ani, în rate egale, din veniturile realizate din exploatare. … (3) Contribuabilii autorizaţi sa desfăşoare activitate în domeniul exploatării zăcămintelor naturale sunt obligaţi sa înregistreze în evidenţa contabilă şi sa deducă la calculul profitului impozabil provizioane pentru refacerea terenurilor afectate şi pentru redarea acestora în circuitul economic, silvic sau agricol, în limita unei cote de până la 1% din diferenţa anuală dintre veniturile şi cheltuielile din exploatare, înregistrate potrivit reglementărilor contabile, pe toată durata de funcţionare a exploatării zăcămintelor naturale. …  + 
Instrucţiuni:11.1. Provizioanele prevăzute la art. 11 alin. (3) din lege sunt obligatorii pentru contribuabilii care au ca domeniu de activitate exploatarea de resurse minerale şi care au obligaţia de a prezenta un plan de refacere a mediului, în sensul asigurării reconstructiei ecologice a perimetrelor afectate de exploatările miniere, în conformitate cu prevederile Legii minelor nr. 61/1998, cu modificările ulterioare. Sub incidenţa acestor prevederi intra şi titularii acordurilor petroliere, care au obligaţia de a lua măsurile de refacere a suprafeţelor petroliere afectate, potrivit dispoziţiilor Legii petrolului nr. 134/1995, cu modificările ulterioare. + 
Lege:(4) Pentru titularii de acorduri petroliere care desfăşoară operaţiuni petroliere în perimetre marine ce includ zone cu adancime de apa mai mare de 100 m, cota provizionului constituit pentru dezafectarea sondelor, demobilizarea instalaţiilor, a dependintelor şi a anexelor, precum şi pentru reabilitarea mediului este de 10% din profitul anual de exploatare, pe toată durata de funcţionare a exploatării petroliere. … (5) Contribuabilii care investesc în mijloace fixe şi/sau în brevete de invenţie amortizabile, potrivit legii, destinate activităţilor pentru care aceştia sunt autorizaţi, şi care nu au optat pentru regimul de amortizare accelerata pot deduce cheltuieli suplimentare de amortizare reprezentând 20% din valoarea de intrare a acestora. Valoarea rămasă de recuperat pe durata de viaţa utila se determina după scăderea din valoarea de intrare a sumei egale cu deducerea de 20%. …  + 
Instrucţiuni:11.2. Pentru aplicarea art. 11 alin. (5) din lege contribuabilul este obligat sa ţină o evidenta extracontabila de calcul a amortizarii deductibile fiscal. Cheltuielile cu amortizarea mijloacelor fixe, înregistrate în contabilitate, pentru care contribuabilul a optat să aplice facilitatea prevăzută la art. 11 alin. (5), nu vor fi luate în calcul la determinarea profitului impozabil.11.3. Exemplu: un contribuabil care îşi desfăşoară activitatea în domeniul prelucrării metalelor achiziţionează la data de 15 septembrie 2002 un strung pe care îl pune în funcţiune pe data de 20 a aceleiaşi luni. Valoarea de intrare a strungului este de 30.000.000 lei. Durata normală de funcţionare a strungului, conform Catalogului privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe, este de 10 ani. Contribuabilul, din punct de vedere contabil, foloseşte amortizarea liniara. Din punct de vedere fiscal contribuabilul optează pentru aplicarea facilitatii prevăzute la art. 11 alin. (5) din lege.Ca urmare a aplicării prevederilor art. 11 alin. (5) din lege contribuabilul va inregistra următoarea situaţie:● cheltuieli suplimentare deductibile de amortizare în luna septembrie: 20% x 30.000.000 lei = 6.000.000 lei;● cheltuieli deductibile de amortizare de repartizat pe 120 de luni, începând cu luna următoare deducerii de 20%: (30.000.000 lei – 6.000.000 lei)/120 de luni.

11.4. În cazul investiţiilor care se realizează pe parcursul mai multor luni sau în ani fiscali consecutivi, inclusiv pentru cele realizate în regie proprie, facilităţile prevăzute la art. 11 alin. (1) şi (5) din lege se acordă la valoarea lucrărilor realizate efectiv, în baza unor situaţii parţiale de lucrări încheiate potrivit Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, cu modificările ulterioare. Investiţiilor puse în funcţiune parţial şi care au beneficiat de alte facilităţi fiscale de natura impozitului pe profit nu li se aplică facilităţile menţionate la art. 11 alin. (1) şi (5) din lege, pentru partea care a beneficiat de alte facilităţi fiscale. + 
Lege:(6) Deducerea suplimentară de amortizare se acordă la data punerii în funcţiune a mijlocului fix, conform prevederilor Legii nr. 15/1994. Sunt exceptate de la aceasta prevedere achiziţiile de animale şi plantaţii, pentru care deducerea se acordă astfel: … a) pentru animale, la data achiziţiei; … b) pentru plantaţii, la data recepţiei finale de înfiinţare a plantaţiei. … (7) Intra sub incidenţa alin. (1) sau (5), după caz, şi mijloacele fixe achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar cu clauza definitivă de transfer al dreptului de proprietate asupra bunului la expirarea contractului de leasing financiar. … (8) Contribuabilii care beneficiază de facilităţile prevăzute la alin. (1) şi (5) au obligaţia sa păstreze în patrimoniu aceste mijloace fixe cel puţin o perioadă egala cu jumătate din durata lor normală de funcţionare. … (9) Persoanele juridice care au beneficiat până la data intrării în vigoare a prezentei legi de facilitatea fiscală prevăzută la art. 21^2 din Ordonanţa de urgenta a Guvernului nr. 297/2000 pentru completarea Legii nr. 133/1999 privind stimularea întreprinzătorilor privati pentru înfiinţarea şi dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii, aprobată şi modificată prin Legea nr. 415/2001, sunt obligaţi sa păstreze în patrimoniu investiţiile realizate cel puţin o perioadă egala cu jumătate din durata normală de funcţionare a acestora. … (10) În cazul în care nu sunt respectate prevederile alin. (8) şi (9), impozitul pe profit se recalculează, inclusiv pentru perioada în care s-a aplicat deducerea, şi se vor calcula majorări şi penalităţi de întârziere, conform reglementărilor legale în vigoare. …  + 
Instrucţiuni:11.5. La aplicarea prevederilor art. 11 alin. (1) sau (5) din lege se ia în calcul valoarea de achiziţie a mijloacelor fixe înregistrată în evidenţa contabilă.11.6. În cazul în care nu sunt respectate prevederile art. 11 alin. (8) şi (9) din lege, impozitul trebuie recalculat pentru anii precedenti fără a se tine seama de termenul de prescripţie al creanţei bugetare. Recalcularea trebuie facuta pentru perioada în care au fost aplicate prevederile art. 11 alin. (1) şi (5) din lege. Penalităţile şi majorările de întârziere sunt calculate de la data la care trebuia plătit impozitul aferent anilor fiscali pentru care se face recalcularea. + 
Lege:Art. 12. – În cazul leasingului financiar utilizatorul este tratat din punct de vedere fiscal ca proprietar, în timp ce în cazul leasingului operational locatorul/finantatorul are aceasta calitate. Amortizarea bunului care face obiectul unui contract de leasing se face de către utilizator, în cazul leasingului financiar, şi de către locator, în cazul leasingului operational, cheltuielile fiind deductibile. În cazul leasingului financiar utilizatorul deduce dobânda, iar în cazul leasingului operational utilizatorul deduce chiria. + 
Instrucţiuni:12.1. Încadrarea operaţiunilor de leasing se realizează avându-se în vedere prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 51/1997 privind operaţiunile de leasing şi societăţile de leasing, republicată, şi prevederile contractului de leasing.Operaţiunile de leasing imobiliar, efectuate conform contractelor cu clauza irevocabilă de vânzare, care au ca obiect utilizarea activelor ce aparţin societăţilor comerciale la care statul sau o autoritate a administraţiei publice locale este acţionar majoritar, se supun regimului fiscal valabil pentru contractele de leasing financiar. + 
Lege:Art. 13. – (1) Pierderea anuală, stabilită prin declaraţia de impozit pe profit, se recuperează din profiturile impozabile obţinute în următorii 5 ani consecutivi. Recuperarea pierderilor se va efectua în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.(2) Nu se recuperează pierderea fiscală înregistrată de persoana juridică ce îşi încetează existenta, în cazul în care are loc divizarea, dizolvarea, lichidarea sau fuziunea. … (3) În cazul persoanelor juridice străine prevederile alin. (1) se aplică luându-se în considerare numai activităţile economice, cotele de participare, profiturile şi pierderile atribuite sediului permanent din România. … (4) Contribuabilii care au fost obligaţi la plata unui impozit pe venit şi care anterior au realizat pierdere fiscală intra sub incidenţa prevederilor alin. (1) de la data la care au revenit la sistemul de impozitare reglementat de prezenta lege. Aceasta pierdere se recuperează de la data înregistrării. …  + 
Instrucţiuni:13.1. Recuperarea pierderilor anuale se face în ordinea înregistrării acestora, la fiecare termen de plată a impozitului pe profit, potrivit prevederilor legale în vigoare din anul înregistrării acestora.Pierderea fiscală reprezintă suma înregistrată în declaraţia de impunere a anului precedent.13.2. În cazul în care recuperarea pierderii fiscale se face din rezervele legale, constituite din profit înainte de impozitare, reconstituirea ulterioară a rezervei legale nu va mai fi o sumă deductibilă la calculul profitului impozabil.13.3. Nu recuperează pierderea fiscală societăţile comerciale care îşi încetează existenta în urma unor operaţiuni de divizare sau fuziune, precum şi cele care se înfiinţează în urma efectuării acestor operaţiuni, conform dispoziţiilor Legii nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.13.4. Societatea comercială din al carei patrimoniu se desprinde o parte în urma unei operaţiuni de divizare şi care îşi continua existenta ca persoana juridică recuperează partea din pierderea fiscală înregistrată înainte de momentul în care operaţiunea de divizare produce efecte, proporţional cu drepturile şi obligaţiile menţinute de societatea comercială respectiva.13.5. În cazul fuziunii prin absorbţie pierderea fiscală rezultată din declaraţia de impunere a persoanei juridice absorbante, declarata până la data înscrierii la registrul comerţului a menţiunii privind majorarea capitalului social, se recuperează potrivit prevederilor din lege. + 
Lege:Art. 14. – (1) În situaţia lichidării/dizolvării unui contribuabil, pentru determinarea profitului impozabil se ia în calcul şi profitul rezultat din lichidarea patrimoniului acestuia.(2) În cazul fuziunii sau al divizării unui contribuabil care îşi încetează existenta sumele rezultate din evaluarile generate de aceste operaţiuni se vor reflecta în conturile de rezerve ale entitatilor rezultate, fără a fi utilizate la majorarea capitalului social. În caz contrar aceste sume se supun impozitării cu cota prevăzută la art. 2 alin. (1). …  + 
Capitolul IIIImpozitarea persoanelor juridice străine şi a veniturilor din surse externeArt. 15. – Contribuabilii definiţi la art. 1 alin. (1) lit. b) şi c) datorează impozit pe profitul atribuibil sediului permanent din România. Cota de impozitare este cea stabilită la art. 2 alin. (1), (3) sau (4), după caz.Art. 16. – (1) Persoanele juridice străine care realizează următoarele venituri se impozitează pentru profitul corespunzător acestora, potrivit prevederilor prezentei legi, cu cota prevăzută la art. 2 alin. (1):a) veniturile obţinute din sau în legătură cu proprietăţi imobiliare situate în România, inclusiv închirierea în scopul utilizării unei asemenea proprietăţi, şi câştigul obţinut prin înstrăinarea unui drept asupra unei astfel de proprietăţi, inclusiv orice alte drepturi de proprietate atribuibile indirect, inclusiv prin înstrăinarea acţiunilor şi a altor drepturi similare într-o societate ale carei active corporale sunt formate în principal – direct sau indirect – din proprietăţi imobiliare situate în România; … b) veniturile obţinute ca urmare a exploatării resurselor naturale localizate în România, inclusiv câştigul obţinut din vânzarea unui drept aferent unor asemenea resurse naturale; … c) veniturile obţinute din înstrăinarea unui drept de proprietate deţinut la o persoană juridică română. … (2) Orice alt venit care nu este menţionat la alin. (1) este venit realizat pe teritoriul României dacă este plătit de un rezident român sau este plătit de ori prin intermediul unui sediu permanent în România. …  + 
Instrucţiuni:16.1. În cazul persoanelor juridice nerezidente care obţin veniturile prevăzute la art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) şi la alin. (2) din lege, obligaţia completării şi depunerii declaraţiei de impunere potrivit art. 21 din lege, precum şi a calculării, reţinerii de la beneficiarul de venit şi plăţii impozitului revine persoanei rezidente, o dată cu primul termen stabilit la art. 20 din lege.În cazul persoanelor juridice nerezidente care obţin veniturile prevăzute la art. 16 alin. (1) din lege din vânzarea sau cesionarea drepturilor de proprietate asupra unei persoane juridice rezidente, obligaţia completării şi depunerii declaraţiei potrivit art. 21 din lege, precum şi a plăţii impozitului pe profit o dată cu primul termen stabilit la art. 20 din lege îi revine persoanei juridice rezidente ale carei valori se tranzactioneaza, în cazul în care nu sunt societăţi deţinute public în sensul Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 28/2002 privind valorile mobiliare, serviciile de investiţii financiare şi pieţele reglementate.În cazul persoanelor juridice nerezidente care obţin veniturile prevăzute la art. 16 alin. (1) din lege şi care tranzactioneaza drepturile de proprietate deţinute asupra persoanelor juridice române prin intermediul societăţilor de servicii de investiţii financiare, obligaţia completării şi depunerii declaraţiei potrivit art. 21 din lege, precum şi a calculării, reţinerii şi plăţii impozitului pe profit revine acestor societăţi de intermediere, o dată cu primul termen stabilit la art. 20 din lege.Reglementările convenţiilor de evitare a dublei impuneri prevalează faţă de prevederile art. 16 din lege.16.2. Veniturile obţinute din înstrăinarea unui drept de proprietate deţinut la o persoană juridică română sunt altele decât cele menţionate la art. 16 alin. (1) lit. a) şi b) din lege.16.3. Veniturile obţinute din sau în legătură cu proprietăţi imobiliare amplasate în România includ profiturile sau câştigurile din transferul de părţi sociale în cadrul unei societăţi sau din transferul unor titluri de participare în orice tip de entitate, dacă 50% sau mai mult din valoarea activelor respectivei societăţi, asocieri sau entităţi reprezintă, direct sau indirect, proprietăţi imobiliare amplasate în România. În acest sens activele unei societăţi, asocieri sau entităţi sunt în mod indirect proprietăţi imobiliare amplasate în România atunci când respectiva societate, asociere sau entitate deţine părţi sociale sau alte titluri de participare într-o alta societate, asociere sau entitate care satisface condiţia de 50% menţionată la alineatul anterior.16.4. Profiturile sau câştigurile corespunzătoare veniturilor prevăzute la art. 16 din lege, care se impozitează, se determina ca diferenţa între veniturile realizate şi cheltuielile aferente. În cazul câştigurilor de capital profitul se determina ca diferenţa între valoarea realizată la vânzare şi valoarea de achiziţie majorată cu cheltuielile privind comisioanele, tarifele şi taxele aferente tranzacţiilor, rezultate din documente.16.5. În cazul în care persoana juridică nerezidenta efectuează operaţiuni pe piaţa de capital prin intermediul unei societăţi de servicii de investiţii financiare, în urma cărora se obţin pierderi, acestea se pot compensa cu profiturile obţinute pe piaţa de capital prin intermediul aceleiaşi societăţi de servicii de investiţii financiare şi numai pentru aceeaşi societate ale carei valori mobiliare sunt tranzacţionate. + 
Lege:Art. 17. – (1) În sensul prezentei legi, sediu permanent înseamnă locul prin intermediul căruia orice activitate a unei persoane fizice sau juridice străine este, în întregime sau în parte, condusă direct ori prin intermediul unui agent dependent. În cazul în care o asociere sau o alta entitate care nu are personalitate juridică desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent în România, părţile sau beneficiarii se considera că desfăşoară activitate în România printr-un sediu permanent.(2) Sediul permanent include: un loc de conducere, o sucursala, un birou, un sediu secundar, o fabrica, un magazin, un atelier, o mina, un put petrolier sau de gaze, o cariera sau orice alt loc de extracţie a resurselor naturale. … (3) Un şantier de construcţii sau un loc unde au fost aduse echipamente pentru construcţii, un proiect de montaj sau de instalare, activităţile de supraveghere, consultanţa şi furnizarea de servicii pentru acelaşi proiect sau proiecte conexe devine sediu permanent dacă are o durată mai mare de 6 luni. …  + 
Instrucţiuni:17.1. Persoanele juridice străine care desfăşoară activităţi în România de natura celor menţionate la art. 17 alin. (3) din lege datorează impozit pe profit de la începutul activităţii, imediat ce se poate determina ca a fost sau va fi depăşită durata legală, respectiv de 6 luni sau conform perioadelor din convenţia de evitare a dublei impuneri, după caz, pentru îndeplinirea condiţiilor de sediu permanent. În cazul în care nu se cunoaşte înainte de sfârşitul anului dacă prezenta în România va fi de o durată suficienta pentru a deveni un sediu permanent, veniturile acelui an fiscal vor fi luate în considerare în următorul an fiscal, în situaţia în care durata specificată este depăşită.17.2. Reglementările din convenţiile de evitare a dublei impuneri privind definirea sediului permanent prevalează faţă de prevederile legii numai în cazul în care contribuabilul prezintă certificatul de rezidenţă fiscală. De exemplu, în cazul în care contribuabilul este rezident într-o ţara cu care România are un tratat potrivit căruia un loc de construcţie devine sediu permanent dacă are o durată mai mare de 12 luni, aceasta regula se aplică pentru acest contribuabil, şi nu regula de 6 luni prevăzută la art. 17 alin. (3) din lege, cu condiţia prezentării certificatului de rezidenţă fiscală. + 
Lege:(4) Un sediu permanent nu include: folosirea de instalaţii în scopul depozitarii, al expunerii de produse sau de mărfuri; menţinerea unui stoc de produse sau de mărfuri în scopul depozitarii sau al expunerii; menţinerea unui stoc de produse sau de mărfuri numai în scopul prelucrării de către o altă persoană juridică; menţinerea unui stoc de produse sau de mărfuri pentru expunerea în cadrul unui târg comercial sau al unei expoziţii şi care pot fi şi vândute la încheierea targului sau a expoziţiei. … (5) Sediul permanent nu include nici un loc fix de afaceri destinat cumpărării de produse, de mărfuri sau colectării de informaţii, menţinerea unui loc fix de afaceri în scopul desfăşurării de activităţi cu caracter pregatitor sau auxiliar, pentru orice combinare a activităţilor menţionate, cu condiţia ca întreaga activitate a locului fix de afaceri ce rezultă din aceasta combinare să aibă un caracter pregatitor sau auxiliar. … (6) Când o persoană fizica sau juridică, alta decât un agent cu statut independent, acţionează în numele unei întreprinderi şi are şi exercită împuternicirea de a încheia contracte în numele întreprinderii, aceasta întreprindere se considera ca are un sediu permanent în privinta oricăror activităţi pe care persoana le exercita pentru întreprindere, în afară de cazul în care activităţile acestei persoane sunt limitate la cele menţionate la alin. (5). … (7) O întreprindere nu se considera ca are un sediu permanent numai prin faptul ca aceasta îşi exercită activitatea de afaceri printr-un broker, agent comisionar general sau orice alt agent cu statut independent, cu condiţia ca aceasta persoana sa acţioneze în cadrul activităţii ei obişnuite, înscrisă în documentele de constituire. … (8) Prin agent dependent se înţelege o persoană fizica, juridică sau alta entitate care îşi desfăşoară activitatea în România, în numele, pe contul şi sub controlul unei persoane fizice sau juridice străine, în baza unui înscris între aceştia, şi încheie contracte în numele acesteia, cu excepţia reprezentantelor autorizate sa funcţioneze pe teritoriul României. … (9) Reprezentantul legal al sediului permanent este obligat ca înainte de începerea activităţii sa îl înregistreze la organul fiscal teritorial în a cărui raza urmează sa activeze. … (10) Pentru reflectarea reală a profitului impozabil al sediului permanent se scad numai cheltuielile aferente realizării veniturilor acestuia, avându-se în vedere prevederile cap. II. La determinarea profitului impozabil al sediilor permanente vor fi avute în vedere următoarele reguli: … a) relaţia dintre o societate comercială străină şi sediul permanent al acesteia nu poate fi stabilită juridic prin convenţii/contracte; în consecinţa, operaţiunile la care acestea participa nu generează profit, iar ca urmare a derulării acestor operaţiuni sediul permanent nu înregistrează pierdere; … b) tot ceea ce nu reprezintă cheltuieli sau venituri la societatea comercială străină nu poate fi cheltuiala sau venit al sediului permanent; … c) circulaţia bunurilor şi a finantarilor între acestea, precum şi cedarea bunurilor mobile şi imobile nu duc la realizarea de profituri sau pierderi. … Art. 18. – (1) Persoana juridică română are dreptul de a i se deduce din impozitul pe profit datorat în România o sumă echivalenta cu impozitul pe venitul din sursa externa, plătit direct sau prin reţinere la sursa în străinătate, pe bază de documente confirmate de autorităţile străine, care atesta plata, la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Naţionala a României, aferent datei plăţii. În acest caz valoarea ce va fi luată în considerare pentru determinarea profitului impozabil este cea bruta, inclusiv impozitul plătit în afară.(2) Suma deducerii este la nivelul prevăzut la art. 2 alin. (1), dar nu mai mult decât impozitul pe profit calculat prin aplicarea cotei impozitului pe profit, prevăzută în prezenta lege, asupra veniturilor pe fiecare sursa de venit externa, după ce s-au scăzut cheltuielile deductibile aferente acestora. …  + 
Instrucţiuni:18.1. Aceasta prevedere are drept scop evitarea dublei impuneri a profitului, în sensul că impozitul pe profitul realizat în străinătate sau impozitele reţinute în străinătate prin reţinere la sursa, confirmate de autorităţile fiscale din ţările unde au fost realizate veniturile şi au fost reţinute impozitele aferente, se deduc din impozitul pe profitul datorat în România.18.2. În conformitate cu reglementările contabile în vigoare, operaţiunile efectuate de subunitatile din străinătate ale persoanelor juridice române pot fi înregistrate în cursul perioadei de gestiune numai în devize, urmând ca la sfârşitul exerciţiului financiar rulajele şi soldurile exprimate în valută, din balantele de verificare a conturilor sintetice transmise de acestea, să fie evaluate la cursul valutar din data de 31 decembrie şi să fie centralizate în balanţa de verificare a societăţii din România, căreia îi aparţin.O persoana juridică română care desfăşoară activităţi printr-un sediu permanent într-un alt stat calculează profitul impozabil la nivelul întregii societăţi, potrivit dispoziţiilor cap. II din lege. În scopul acordării creditului fiscal aferent unui sediu permanent contribuabilul calculează profitul impozabil şi impozitul pe profit aferente acelui sediu permanent, potrivit reglementărilor fiscale din România.Documentul pe baza căruia se calculează deducerea din impozitul pe profit datorat în România, potrivit dispoziţiilor acestui articol, este cel care atesta plata, confirmat de autoritatea fiscală străină.18.3. Limitarea prevăzută în alin. (2) din lege va fi calculată separat pentru fiecare sursa de venit. În scopul aplicării acestei reguli toate veniturile a căror sursa se afla în aceeaşi ţara străină vor fi considerate ca având aceeaşi sursa.18.4. Exemplu: un contribuabil desfăşoară activităţi atât în România, cat şi în ţara X printr-un sediu permanent.Pentru activitatea desfăşurată în ţara X situaţia este următoarea:● Pentru sediul permanent:– profitul impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din ţara X, 100 milioane lei (exprimat la cursul de schimb valutar de la sfârşitul anului 2003);– impozitul pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din ţara X (cota de 30%), 30 milioane lei (exprimat la cursul de schimb valutar de la sfârşitul anului 2003);– profitul impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din legea română, 80 milioane lei (legislaţia română privind impozitul pe profit permite deducerea unor cheltuieli care nu sunt deductibile în ţara X);– impozitul pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din legea română (cota de 25%), 20 milioane lei.● Pentru alte venituri din ţara X:– venituri din dobânzi: 100 milioane lei;– impozit cu reţinere la sursa pentru veniturile din dobânzi: 10 milioane lei (valoare calculată la cursul de schimb valutar din data plăţii).Pentru activitatea desfăşurată atât în România, cat şi în ţara X situaţia este următoarea:– profit impozabil aferent anului 2003, conform regulilor din legea română, 1.000 milioane lei;– impozit pe profit pentru anul 2003, conform regulilor din legea română (cota de 25%), 250 milioane lei.Potrivit situaţiei prezentate mai sus, suma maxima reprezentând creditul fiscal extern ce i se poate acorda contribuabilului este de 30 milioane lei, respectiv 20 milioane lei impozit pe profit plus 10 milioane lei impozit cu reţinere la sursa (dobânzi).Impozitul plătit în ţara X trebuie evaluat la cursul de schimb valutar de la data plăţii. Impozitul pe profitul aferent anului 2003 din ţara X este plătit în mai multe transe, iar valoarea cumulată a acestora, la cursul de schimb valutar de la data fiecărei plati, este echivalentul a 21 milioane lei (exista o depreciere a leului comparativ cu valută tarii X în timpul anului). În aceasta situaţie suma recunoscută de organele fiscale române ca fiind plătită în ţara X este de 31 milioane lei:– 21 milioane lei impozit pe profit plătit;– 10 milioane lei impozit cu reţinere la sursa (venit din dobânzi).Deoarece această sumă este mai mare decât limita maxima de 30 milioane lei care poate fi acordată sub forma creditului fiscal extern, contribuabilul va putea scădea din impozitul pe profitul întregii activităţi (250 milioane lei) doar suma de 30 milioane lei. + 
Lege:Art. 19. – Pierderile legate de veniturile din surse externe se deduc numai din aceste venituri, separat pe fiecare sursa de venit. Pierderile neacoperite se reportează şi se recuperează în anii următori, potrivit art. 13. + 
Instrucţiuni:19.1. Potrivit acestor dispoziţii pierderile realizate din activitatea desfăşurată în străinătate se recuperează numai din veniturile impozabile realizate în străinătate pe fiecare sursa de venit. În scopul aplicării acestei reguli, prin sursa de venit se înţelege ţara din care s-au realizat veniturile. Recuperarea pierderii se va realiza conform instrucţiunilor prevăzute pentru aplicarea art. 13 din lege. + 
Lege: + 
Capitolul IVPlata şi controlul impozitului pe profitArt. 20. – (1) Plata impozitului pe profit se efectuează trimestrial, până la data de 25 inclusiv a primei luni din trimestrul următor, cu excepţia Băncii Naţionale a României, a băncilor române şi a sucursalelor din România ale băncilor, persoane juridice străine, care efectuează plati lunar, până la data de 25 inclusiv a lunii următoare celei pentru care se calculează impozit. În acest scop profitul şi impozitul pe profit se calculează şi se evidenţiază trimestrial, cumulat de la începutul anului sau lunar, în cazul băncilor.(2) Banca Naţionala a României, băncile şi sucursalele din România ale băncilor, persoane juridice străine, au obligaţia sa plătească în contul impozitului pe profit, pentru luna decembrie a fiecărui an fiscal, o sumă egala cu impozitul datorat pe luna noiembrie a aceluiaşi an, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, urmând ca regularizarea pe baza datelor din bilanţul contabil să se efectueze până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare. … (3) Contribuabilii, alţii decât cei prevăzuţi la alin. (2), au obligaţia sa plătească în contul impozitului pe profit pentru trimestrul IV, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, o sumă egala cu impozitul calculat şi evidenţiat pe trimestrul III, urmând ca regularizarea pe baza datelor din bilanţul contabil să se efectueze până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare. … (4) Persoanele juridice care încetează sa existe au obligaţia de a depune declaraţia de impunere şi de a plati impozitul pe profit cu 10 zile înainte de data înregistrării încetării existenţei persoanei juridice la registrul comerţului. … (5) Persoanele juridice fără scop patrimonial calculează şi plătesc impozitul pe profit anual, până la data de 25 ianuarie a anului următor. … (6) Contribuabilii care obţin venituri din cultura cerealelor şi a plantelor tehnice, pomicultura şi viticultura plătesc impozit pe profit anual, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor, pentru partea din profitul impozabil care corespunde ponderii acestor venituri în volumul total al veniturilor. … Art. 21. – (1) În cursul anului fiscal contribuabilii au obligaţia de a depune declaraţia de impunere până la termenul de plată a impozitului inclusiv, urmând ca, după definitivarea impozitului pe profit pe baza datelor din bilanţul contabil anual, să depună declaraţia de impunere pentru anul fiscal expirat, până la termenul prevăzut pentru depunerea situaţiilor financiare.(2) Contribuabilii sunt obligaţi să depună o dată cu declaraţia de impunere anuală şi o declaraţie privind plăţile sau angajamentele de plată către persoanele fizice şi/sau juridice străine, care să cuprindă sumele, scopul plăţii şi beneficiarul. Nu se cuprind în aceasta declaraţie sumele angajate sau plătite pentru operaţiunile în exclusivitate de import de bunuri şi transport internaţional. … (3) Contribuabilii sunt răspunzători pentru calculul impozitelor declarate şi pentru depunerea în termen a declaraţiei de impunere. … (4) Declaraţia de impunere se semnează de către administrator sau de orice altă persoană autorizata, potrivit legii, sa îl reprezinte pe contribuabil. …  + 
Instrucţiuni:21.1. Completarea şi depunerea de către contribuabili a declaraţiei de impunere au rolul de a stabili impozitul pe profit datorat sau de recuperat, constituind totodată şi cerere de plată a impozitului.Plătitorii care se găsesc în situaţia de fuziune prin absortie, divizare sau lichidare, conform legii, şi care îşi încheie perioada impozabilă au obligaţia să depună, în termen de 15 zile de la data apariţiei acestei situaţii, declaraţia privind impozitul pe profit. Declaraţia privind impozitul pe profit întocmită de plătitor reprezintă titlu de creanta prin care se constata şi se individualizează obligaţia de plată privind impozitul pe profit.În situaţia contribuabilului care încetează sa existe ca persoana juridică în urma efectuării unei operaţiuni de fuziune prin absorbţie, divizare sau lichidare, termenul de depunere a declaraţiei privind impozitul pe profit reprezintă şi termen de plată a obligaţiei faţă de bugetul de stat, potrivit prevederilor legale în vigoare. + 
Lege:Art. 22. – Fac excepţie de la prevederile art. 20 alin. (3) contribuabilii care au definitivat până la data de 25 ianuarie închiderea exerciţiului financiar anterior. Aceştia depun declaraţia de impunere definitivă şi plătesc impozitul pe profit aferent anului fiscal încheiat, până la data de 25 ianuarie inclusiv a anului următor.Art. 23. – Plata impozitelor reglementate de prezenta lege se face în lei.Art. 24. – Pentru neplata la termen a impozitului pe profit se datorează majorări şi penalităţi de întârziere, potrivit reglementărilor legale în vigoare.Art. 25. – Constatarea, controlul, urmărirea, încasarea şi executarea silită a impozitelor reglementate de prezenta lege, precum şi a penalitatilor, a majorărilor de întârziere şi a penalitatilor de întârziere se efectuează, conform reglementărilor legale în vigoare, de către organele fiscale ale Ministerului Finanţelor Publice.Art. 26. – Un inspector fiscal sau un alt angajat al unei unităţi fiscale, autorizat în acest sens, are dreptul de a intră în orice incinta de afaceri a contribuabilului sau în alte incinte deschise publicului, conform Ordonanţei Guvernului nr. 70/1997 privind controlul fiscal, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 64/1999, cu modificările ulterioare, în scopul determinării obligaţiilor fiscale ale acestuia. Accesul este permis în cursul orelor normale de serviciu, iar în afară acestora, numai cu autorizarea scrisă a conducerii unităţii fiscale, justificată de necesitatea controlului.Art. 27. – (1) În vederea determinării obligaţiilor fiscale, potrivit prevederilor prezentei legi, organele fiscale au dreptul de a controla şi de a recalcula adecvat profitul impozabil şi impozitul de plată pentru:a) operaţiunile care au ca scop evitarea sau diminuarea plăţii impozitelor; … b) operaţiunile efectuate în numele contribuabilului, dar în favoarea asociaţilor, acţionarilor sau persoanelor ce acţionează în numele acestora; … c) datoriile asumate de contribuabili în contul unor împrumuturi făcute sau garantate de acţionari, asociaţi ori de persoanele care acţionează în numele acestora, în vederea reflectării reale a operaţiunii; … d) distribuirea, împărţirea, alocarea veniturilor, deducerile, creditele sau reducerile între 2 sau mai mulţi contribuabili ori acele operaţiuni controlate, direct sau indirect, de persoane care au interese comune, în scopul prevenirii evaziunii fiscale şi pentru reflectarea reală a operaţiunilor. …  + 
Instrucţiuni:27.1. Doua întreprinderi sunt considerate asociate (societăţi-mama şi filiale sau societăţi controlate în comun) dacă o întreprindere este rezidenţă a statului român, iar cealaltă este rezidenţă a altui stat şi:a) întreprinderea din celălalt stat participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul ori la capitalul întreprinderii rezidente; sau … b) aceleaşi persoane participa, direct sau indirect, la conducerea, controlul ori la capitalul ambelor întreprinderi; sau … c) întreprinderile sunt considerate a fi persoane asociate conform art. 27 alin. (3) din lege. … Întreprinderile asociate sunt legate în relaţiile lor comerciale sau financiare prin condiţii acceptate ori impuse, care diferă de cele care ar fi fost stabilite între întreprinderi independente.Autorităţile fiscale din România pot, în scopul calculării obligaţiilor fiscale ale întreprinderilor asociate, sa reconsidere evidentele întreprinderii din România, în scopul examinării fiscale, dacă în urma relaţiilor speciale dintre întreprinderea asociata română şi cea străină aceste evidente nu reflecta profiturile reale impozabile ce provin din România. Reconsiderarea evidentelor întreprinderilor asociate nu se efectuează atunci când tranzacţiile dintre asemenea întreprinderi au loc în termenii comerciali de piaţa libera, respectiv ca tranzacţii între întreprinderi independente.În cazul în care România a încheiat convenţie de evitare a dublei impuneri cu statul al cărui rezident este întreprinderea asociata străină, aceasta reconsiderare a evidentelor în scopul examinării fiscale se efectuează de către autorităţile române prin coroborare cu "Procedura amiabila" prevăzută în respectiva convenţie.În acest sens, atunci când România include în profiturile unei întreprinderi înregistrate în România şi impune în consecinţa profiturile asupra cărora o întreprindere rezidenţă în alt stat a fost supusă impunerii în statul sau de rezidenţă, iar profiturile astfel incluse sunt profituri care ar fi revenit întreprinderii din România dacă condiţiile stabilite între cele doua întreprinderi ar fi fost cele convenite între întreprinderi independente, statul de rezidenţă al întreprinderii asociate străine poate proceda la modificarea corespunzătoare a sumei impozitului stabilit asupra acelor profituri.Reconsiderarea evidentelor care privesc profiturile incluse ca urmare a aplicării principiilor pieţei libere între întreprinderi asociate presupune ca aceasta să se facă şi în statul în care aceste profituri au fost impuse iniţial, evitandu-se în acest fel o dubla impunere.Ajustarea profiturilor trebuie facuta astfel încât să poată fi agreată şi de statul care a făcut impunerea iniţială în funcţie de situaţia existenta la momentul stabilirii impunerii. În asemenea situaţii autoritatea competentă din România se poate consulta şi cu autoritatea competentă a celuilalt stat, în scopul stabilirii unei metodologii de ajustare a profiturilor, agreată de ambele state.În condiţiile în care sunt încheiate convenţii de evitare a dublei impuneri între România şi alte state, aplicarea acestor prevederi se face pe baza prezentării certificatului de rezidenţă fiscală de către întreprinderea asociata, nerezidenta în România.La ajustarea profiturilor între întreprinderile asociate se are în vedere perioada de prescripţie prevăzută de legislaţia interna a statelor în care întreprinderile asociate în cauza sunt rezidente, în cazul în care prin convenţia de evitare a dublei impuneri nu s-a prevăzut o alta perioada de prescripţie.Ajustarea profiturilor întreprinderilor asociate nu conduce la modificarea situaţiilor financiare ale întreprinderilor asociate. + 
Lege:(2) În cazul tranzacţiilor dintre persoane asociate valoarea recunoscută de autoritatea fiscală este valoarea de piaţa a tranzacţiilor. … (3) În mod particular, sunt persoane asociate: … a) persoanele fizice, ascendenţii, descendenţii, colateralii, soţul sau sotia acestora şi afinii până la gradul al III-lea inclusiv; … b) o entitate şi orice altă persoană care deţine inclusiv proprietăţi ale asociaţilor acelei persoane, în mod direct sau indirect, 20% sau mai mult din valoarea ori din numărul acţiunilor sau al drepturilor de vot din acea entitate sau controlează în mod efectiv acea entitate; … c) doua entităţi, dacă o terta persoana deţine inclusiv proprietăţi ale asociaţilor acelei persoane, direct sau indirect, 20% sau mai mult din valoarea sau din numărul acţiunilor ori al drepturilor de vot din fiecare entitate sau controlează în mod efectiv acele entităţi. … (4) La estimarea valorii de piaţa a tranzacţiilor vor fi utilizate următoarele metode: …  + 
Instrucţiuni:27.2. În termeni generali valoarea de piaţa este determinata prin raportarea la tranzacţii comparabile necontrolate. O tranzacţie este necontrolata dacă se desfăşoară între întreprinderi independente. O tranzacţie necontrolata este comparabila cu o tranzacţie controlată dacă:a) nici una dintre diferenţele dintre tranzacţiile care sunt comparate sau dintre întreprinderi care desfăşoară aceste tranzacţii nu poate afecta semnificativ condiţiile care sunt comparate (de exemplu preţul sau marja de profit); sau dacă … b) pot fi făcute ajustari suficient de precise pentru eliminarea efectelor oricărei diferenţe menţionate la lit. a). …  + 
Lege:a) metoda comparării preţurilor, în care preţul de vânzare al contribuabilului se compara cu preţurile practicate de alte entităţi independente de acesta, atunci când sunt vândute produse sau servicii comparabile; …  + 
Instrucţiuni:27.3. Pentru transferul de bunuri, produse, mărfuri sau servicii între entităţi aparţinând aceluiaşi grup valoarea de piaţa este acel preţ pe care l-ar fi convenit entitatile care nu aparţin aceluiaşi grup, în condiţiile existente pe pieţe comparabile din punct de vedere comercial pentru transferul de bunuri sau de mărfuri identice ori similare, în cantităţi comparabile, în acelaşi punct din lantul de producţie şi de distribuţie şi în condiţii comparabile de livrare şi de plată. În acest sens, pentru stabilirea valorii de piaţa se poate recurge la compararea preţului dintr-o tranzacţie controlată cu:a) preţul extern pentru mărfurile şi serviciile identice sau similare livrate în străinătate (compararea cu preţurile curente pe piaţa care pot fi stabilite prin cotaţii de piaţa, prin preţurile aplicate într-un anumit sector sau prin preţurile convenite între terţe părţi independente, după caz); … b) preţul intern pentru mărfurile şi serviciile identice sau similare livrate în ţara (compararea cu preţurile existente pe piaţa, pe care contribuabilul sau o persoană aparţinând aceluiaşi grup le-a convenit cu entităţi care nu aparţin aceluiaşi grup). … Pentru aplicarea metodei comparării preţurilor valoarea de piaţa a tranzacţiei va fi determinata prin compararea preţului de vânzare al mărfurilor şi serviciilor identice sau similare, vândute în cantităţi apropiate, cu preţul de vânzare al mărfurilor şi al serviciilor de evaluat. În cazul în care cantităţile nu sunt comparabile se utilizează preţul de vânzare pentru mărfurile şi serviciile identice sau similare, vândute în cantităţi diferite. Pentru aceasta preţul de vânzare se va corecta cu diferenţele în plus sau în minus care ar putea fi determinate de diferenţa de cantitate, cu condiţia ca aceste diferenţe să se bazeze pe elemente de proba care să stabilească faptul ca acestea sunt rezonabile sau exacte.În scopul metodei comparării preţurilor o tranzacţie necontrolata este comparabila cu o tranzacţie controlată dacă:a) nici una dintre diferenţele dintre tranzacţiile care sunt comparate sau dintre întreprinderile care desfăşoară aceste tranzacţii nu poate afecta substanţial preţul într-o piaţa libera; sau dacă … b) pot fi făcute ajustari suficient de precise pentru eliminarea efectelor oricărei diferenţe dintre cele menţionate la lit. a). …  + 
Lege:b) metoda cost-plus, în care preţul obişnuit al pieţei trebuie determinat ca valoare a costurilor principale mărite cu o rata de profit similară domeniului de activitate al contribuabilului; …  + 
Instrucţiuni:27.4. Punctul de plecare pentru aceasta metoda, în cazul transferului de mărfuri sau de servicii între persoane aparţinând aceluiaşi grup, este reprezentat de costurile producătorului sau ale furnizorului de servicii. Aceste costuri sunt stabilite folosindu-se aceeaşi metoda de calcul pe care persoana care face transferul îşi bazează şi politica de stabilire a preţurilor faţă de entităţi care nu aparţin aceluiaşi grup. Suma care se adauga la costul astfel stabilit va avea în vedere o rata de profit care este normală pentru domeniul de activitate al contribuabilului. Rezultatul adaugarii profitului la costurile de mai sus poate fi considerat preţul de piaţa al tranzacţiei controlate.Acolo unde mărfurile sau serviciile sunt transferate printr-un număr de entităţi aparţinând aceluiaşi grup, aceasta metoda urmează să fie aplicată separat pentru fiecare stadiu, luându-se în considerare rolul şi activităţile concrete ale fiecărei entităţi aparţinând aceluiaşi grup.Costul plus profitul furnizorului într-o tranzacţie controlată va fi rezonabil stabilit prin referinţa la costul plus profitul aceluiaşi furnizor în comparatie cu tranzacţiile necontrolate. În completare, metoda care poate fi folosită este costul plus profitul care a fost câştigat în tranzacţii comparabile de către o întreprindere independenta. + 
Lege:c) metoda preţului de revânzare, în care preţul pieţei este determinat pe baza preţului de revânzare a produselor şi serviciilor către entităţi independente, diminuat cu cheltuielile de comercializare şi o rata de profit. …  + 
Instrucţiuni:27.5. Aceasta metoda se aplică pornindu-se de la preţul la care un produs cumpărat de la o persoană aparţinând aceluiaşi grup este revandut unei entităţi care nu aparţine grupului. Acest preţ (preţul de revânzare) este apoi redus cu o marja bruta corespunzătoare (marja preţului de revânzare), reprezentând valoarea din care ultimul vânzător din cadrul grupului va incerca să îşi acopere cheltuielile de vânzare şi alte cheltuieli de operare în funcţie de operaţiunile efectuate (luând în considerare activele utilizate şi riscul asumat) şi să poată realiza un profit corespunzător. Ceea ce rămâne după scăderea marjei brute poate fi considerat ca fiind preţul de piaţa pentru transferul bunului între entităţi asociate, după ajustarea cu alte costuri asociate cu achiziţionarea produsului. Marja preţului de revânzare a ultimului vânzător într-o tranzacţie controlată poate fi determinata prin referinţa la marja profitului din revânzare pe care acelaşi ultim vânzător o câştiga pentru articolul procurat şi vândut în cadrul tranzacţiilor necontrolate comparabile. De asemenea, se poate utiliza şi marja profitului ultimei vânzări realizate de o entitate independenta în cadrul unor tranzacţii necontrolate comparabile.În cazul în care mărfurile sunt transferate printr-un număr de entităţi aparţinând aceluiaşi grup, atunci în anumite împrejurări poate fi făcut un calcul, începându-se cu preţul (obţinut pe piaţa) pentru transferul final către o persoană care nu aparţine aceluiaşi grup şi mergandu-se înapoi, de-a lungul întregului şir de entităţi, până la punctul sau de plecare.O tranzacţie necontrolata este comparabila cu o tranzacţie controlată, în sensul metodei preţului de revânzare, dacă:a) nici una dintre diferenţele dintre tranzacţiile care sunt comparate sau dintre întreprinderile care desfăşoară aceste tranzacţii nu poate afecta semnificativ marja preţului de revânzare pe piaţa libera; sau dacă … b) pot fi făcute ajustari suficient de precise pentru eliminarea efectelor oricăreia dintre diferenţele menţionate la lit. a). … În cele mai multe cazuri metoda preţului de revânzare va fi utilizabila acolo unde cel care revânzare nu majorează substanţial valoarea produsului. Cu toate acestea ea poate fi utilizata atunci când, înainte de revânzare, bunurile mai sunt prelucrate şi, în aceste circumstanţe, se poate stabili marja adecvată. + 
Lege:(5) Dintre metodele prevăzute la alin. (4) se va utiliza cea mai adecvată metoda, de la caz la caz. …  + 
Instrucţiuni:27.6. În aplicarea metodelor prevăzute la alin. (4) al art. 27 din lege nu exista o succesiune unica de metode standard pentru examinarea valorii de piaţa, care să se aplice tuturor cazurilor. Examinarea se bazează pe preţurile stabilite de contribuabil. La verificarea oportunităţii aplicării unei metode punctul de plecare este luarea în considerare:a) a metodei care se apropie cel mai mult de împrejurările în care sunt stabilite preţurile supuse liberei concurente pe pieţe comparabile din punct de vedere comercial; … b) a alegerii metodei pentru care sunt disponibile datele cele mai demne de încredere asupra preţurilor, rezultate din funcţionarea efectivă a entitatilor aparţinând aceluiaşi grup, implicate în tranzacţii supuse liberei concurente; … c) a gradului de precizie cu care se pot face ajustari în vederea obţinerii comparabilitatii; … d) a circumstanţelor cazului individual. … Condiţiile pieţei impun adesea folosirea unei combinatii de mai multe metode pentru stabilirea valorii de piaţa. Metodele standard sunt ajustate în funcţie de circumstanţele cazului particular, combinate sau completate cu alte proceduri, pentru a se tine seama de condiţiile specifice pieţei. La stabilirea valorii de piaţa pot fi utilizate mai multe metode standard.La baza aplicării acestor metode se vor avea în vedere următoarele:a) activităţile desfăşurate efectiv de diferitele entităţi aparţinând aceluiaşi grup; … b) metoda folosită trebuie să corespundă împrejurărilor date ale pieţei şi ale activităţii contribuabilului; … c) la aplicarea unei anumite metode se va avea în vedere documentaţia care poate fi pusă la dispoziţie de către contribuabil; … d) metoda de determinare a valorii de piaţa este specifică fiecărui caz particular. … Circumstanţele cazului individual care urmează să fie luat în considerare în examinarea valorii de piaţa sunt:a) tipul, starea, calitatea, precum şi gradul de noutate al bunurilor, mărfurilor şi serviciilor transferate; … b) condiţiile pieţei pe care bunurile, mărfurile sau serviciile sunt folosite, consumate, tratate, prelucrate sau vândute unor entităţi care nu aparţin aceluiaşi grup; … c) activităţile desfăşurate şi stadiile din lantul producţiei şi distribuţiei asumate în fapt de entitatile implicate; … d) clauzele cuprinse în contractele de transfer, privind: obligaţiile, perioadele de plată, rabaturile, reducerile, garanţiile acordate, asumarea riscului; … e) în cazul unor relaţii de transfer pe termen lung, avantajele şi riscurile legate de acestea; … f) condiţiile speciale de concurenta. … Factorii determinanţi în aplicarea metodelor standard sunt împrejurările previzibile în momentul în care a fost încheiat contractul.În cazul contractelor pe termen lung este necesar să se aibă în vedere dacă terţe părţi independente ţin seama de riscurile asociate, încheind contractele corespunzătoare (de exemplu, clauze de actualizare a preţului).În situaţia în care în legătură cu transferul bunurilor şi al serviciilor sunt convenite aranjamente financiare speciale (condiţii de plată sau facilităţi de credit pentru client, diferite de practica comercială obişnuită), în cazul furnizarii parţiale de materiale de către client sau servicii auxiliare, la determinarea valorii de piaţa trebuie să se ia în considerare şi aceşti factori.La aplicarea metodelor standard este necesar sa nu se ţină seama de datele şi de preţurile care au fost influentate de situaţii competitive speciale, cum ar fi:a) preţuri practicate pe pieţe speciale închise, unde aceste preţuri sunt stabilite diferit de condiţiile de pe piaţa din care se face transferul; … b) preţuri care sunt supuse reducerilor speciale legate de introducerea de produse noi pe piaţa; … c) preţuri care sunt influentate de reglementările autorităţilor publice. … În cazul furnizorilor de servicii, datorită diversitatii acestora este necesar să se ia în considerare tarifele obişnuite pentru fiecare tip de activitate sau tarifele standard existente în anumite domenii (transport, asigurare). Dacă nu exista tarife comparabile, urmează să fie folosită metoda "cost-plus".Dacă sunt prestate servicii legate de transferul de bunuri care necesita perioade de garanţie, cheltuielile aferente se deduc ca un cost separat, cu condiţia ca în tranzacţiile dintre terţe părţi serviciile care necesita perioade de garanţie să fie incluse în preţul bunurilor (de exemplu, garanţia sau serviciile de întreţinere ori servicii oferite pentru menţinerea loialitatii clienţilor).În cazul costurilor de publicitate, acestea se deduc de către acele entităţi aparţinând aceluiaşi grup care urmează sa beneficieze de pe urma publicităţii făcute sau, dacă este necesar, sunt alocate proporţional cu beneficiul.În situaţia în care costurile de publicitate sunt asumate de societatea-mama în numele grupului ca un tot unitar, acestea sunt nedeductibile la entitatea controlată.Dacă un contribuabil face publicitate în numele altei entităţi aparţinând aceluiaşi grup, cheltuielile de aceasta natura sunt deductibile la calculul profitului impozabil, în condiţiile în care serviciile prestate pot fi încadrate ca servicii comerciale de aceeaşi natura şi cu acelaşi efect ca şi serviciile prestate de întreprinderi de publicitate independente.În măsura în care publicitatea facuta este legată de activităţile (rolul) exercitate de ambele entităţi, este necesar să se analizeze dacă cheltuielile de publicitate au fost repartizate în mod corespunzător între părţile implicate şi dacă sunt aferente veniturilor.Principiul de mai sus se aplică, de asemenea, contribuabililor aparţinând aceluiaşi grup de producţie şi de vânzări.În cazul costurilor ocazionate de pătrunderea pe piaţa a produselor noi societăţile comerciale de producţie şi filialele lor de vânzări suporta adesea costuri sporite şi/sau reduceri ale încasărilor în perioada de promovare a produselor noi. Într-o situaţie de libera concurenta pe piaţa aceste costuri sunt deductibile la societatea de distribuţie, cu condiţia ca deficitul să fie recuperat din profitul realizat prin preţul de livrare practicat ulterior perioadei de promovare. În cazul în care nu sunt întrunite aceste condiţii, costurile majorate în scopul câştigării segmentului de piaţa sunt nedeductibile la calculul profitului impozabil.În cazul serviciilor de finanţare între entităţi aparţinând aceluiaşi grup, pentru alocarea veniturilor se va analiza:a) dacă împrumutul dat este în interesul desfăşurării activităţii beneficiarului; … b) dacă a existat o schema de distribuţie a profitului sau dacă împrumutul poate fi considerat contribuţie la capitalul social. … Încadrarea împrumutului în schema de distribuţie a profitului sau în contribuţia la capitalul social va fi presupusa dacă de la bun început nu se asteapta în mod cert la o rambursare a împrumutului sau dacă aceasta forma de finanţare proprie este justificată prin motive juridice ori comerciale ca fiind singura posibila sau contractul conţine clauze defavorabile pentru plătitor.Cheltuielile cu dobânda pot fi deduse numai dacă împrumutul a fost dat în interesul desfăşurării activităţii întreprinderii şi a fost utilizat în acest scop.Atunci când se examinează dobânda trebuie luate în considerare: suma şi durata împrumutului, natura şi scopul împrumutului, garanţia implicata, valuta implicata, riscurile de schimb şi costurile măsurilor de asigurare a ratei de schimb, alte circumstanţe de acordare a împrumutului şi în special situaţia de pe pieţele de capital.Raportarea condiţiilor de împrumut va avea în vedere ratele dobânzii aplicate în împrejurări comparabile şi în aceeaşi zona valutară de o entitate care nu aparţine grupului. De asemenea, trebuie să se ţină seama de măsurile pe care entitatile care nu aparţin aceluiaşi grup le-ar fi luat pentru a împărţi riscul de schimb (de exemplu: clauze care menţin valoarea împrumutului în termeni reali, încheierea unui contract de devize pentru plata la termen pe cheltuiala împrumutătorului). Totodată vor fi luate în considerare unele prevederi legale obligatorii în ţara de reşedinţa a entitatii aparţinând aceluiaşi grup sau motive similare distincte de aranjamentul de împrumut în sine, dacă împrumuturile sunt luate fără dobânda sau la rate ale dobânzii mai favorabile, în cazul în care investiţia de capital propriu ar fi fost necesară.27.7. În cazul dobânzilor aferente furnizarilor de bunuri şi de servicii este necesar să se examineze dacă costul dobânzii reprezintă o practica comercială obişnuită sau dacă părţile care fac tranzacţia cer dobânda acolo unde, în tranzacţii comparabile, bunurile şi serviciile sunt transferate reciproc. Elementele de analiza menţionate mai sus vor fi avute în vedere şi la alte forme de venituri sau costuri asimilate dobânzilor.27.8 În cazul transferului de drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt: drepturile de folosire a brevetelor, licenţelor, know-how şi altele de aceasta natura, costurile folosirii proprietăţii nu sunt deduse separat dacă drepturile sunt transferate în legătură cu furnizarea de bunuri sau de servicii şi dacă sunt incluse în preţul acestora.În situaţia în care dreptul de folosire se factureaza separat, preţul acestuia urmează să fie analizat ţinându-se seama de următoarele:a) dacă elementele proprietăţii intangibile, folosite de un deţinător de brevet, pot fi luate în considerare împreună din punct de vedere tehnic şi comercial şi dacă formează o singura unitate; … b) dacă redeventa este stabilită conform unei metode corespunzătoare naturii veniturilor realizate prin utilizarea brevetului; … c) dacă plata dreptului de autor lasă utilizatorului un profit acceptabil de pe urma produsului brevetat; ca un caz individual, se poate lua în considerare şi adăugarea unei cote marginale fixe la preţul de cost. … 27.9. În cazul serviciilor de administrare şi conducere din interiorul grupului se vor avea în vedere următoarele:a) între entitatile aparţinând aceluiaşi grup sarcinile de administrare, management, control, consultanţa sau funcţii similare sunt deduse la nivel central sau regional prin intermediul societăţii-mama, în numele grupului ca un tot unitar. Nu poate fi cerută o remuneraţie pentru aceste activităţi, în măsura în care baza lor legală este relaţia juridică care guvernează forma de organizare a afacerilor sau orice alte norme care stabilesc legăturile dintre entităţi. Cheltuielile de aceasta natura pot fi deduse numai dacă astfel de entităţi furnizează în plus servicii întreprinderilor aparţinând aceluiaşi grup sau dacă în preţul bunurilor şi în valoarea tarifelor serviciilor furnizate se iau în considerare şi serviciile sau costurile administrative. Costurile pentru astfel de servicii pot fi plătite numai între entitatile care nu aparţin aceluiaşi grup, dacă serviciile pot fi distinse şi cuantificate în mod clar şi dacă sunt prestate în propriul interes al beneficiarului (dacă oferă un profit asteptat şi reduc costul pentru beneficiar). Nu pot fi deduse costuri de asemenea natura de către o filiala care foloseşte aceste servicii luând în considerare relaţia juridică dintre ele, numai pentru propriile condiţii, ţinând seama că nu ar fi folosit aceste servicii dacă ar fi fost o entitate independenta; … b) serviciile trebuie să fie prestate în fapt. Simpla existenta a serviciilor în cadrul unui grup nu este suficienta deoarece, ca regula generală, entitatile care nu aparţin aceluiaşi grup plătesc doar serviciile care au fost prestate în fapt. … Exemple de servicii pe care filialele sau sediile permanente nu le pot deduce:a) costurile de sprijin al grupului, inclusiv dreptul de a folosi numele grupului şi beneficiile derivate din simplul fapt al integrării juridice, financiare şi organizatorice în acel grup; … b) activităţile consiliului de administraţie al companiei căreia îi aparţine sediul permanent şi ale consiliului de supraveghere şi cheltuielile aferente şedinţelor acţionarilor săi; … c) organizarea juridică a grupului ca un tot unitar, precum şi producţia şi planificarea investiţiilor pentru întregul grup; … d) activităţile care reflecta poziţia sa în calitate de acţionar, inclusiv organizarea generală, precum şi controlul şi auditul grupului, în sprijinul sediului grupului; … e) protecţia şi administrarea investiţiilor; … f) managementul grupului (pregătirea, îndeplinirea şi controlul propriilor măsuri de management). … La stabilirea valorii de piaţa a serviciilor administrative se va analiza dacă serviciile dintre entităţi care nu aparţin aceluiaşi grup sunt comparabile, prin natura şi posibilităţile lor, cu serviciile administrative din interiorul grupului respectiv. În măsura în care preţurile comparabile ale pieţei nu sunt disponibile, valoarea de piaţa se stabileşte folosind metoda "cost-plus". + 
Lege:(6) Procedurile de aplicare a acestor metode se vor prezenta în instrucţiunile aprobate prin hotărâre a Guvernului, conform prevederilor art. 34. … Art. 28. – (1) Funcţionarii publici din cadrul unităţilor fiscale, inclusiv persoanele care nu mai deţin aceasta calitate, sunt obligaţi sa păstreze secretul asupra informaţiilor pe care le deţin prin exercitarea atribuţiilor de serviciu, referitoare la un contribuabil.(2) Informaţiile referitoare la un contribuabil pot fi transmise numai: … a) autorităţilor cu atribuţii fiscale, în scopul realizării unor obligaţii ce decurg din aplicarea unei legi fiscale; … b) autorităţii din domeniul muncii şi protecţiei sociale care face plati de asigurări sociale sau alte plati similare; … c) autorităţilor fiscale ale altei tari, în baza unei convenţii internaţionale ratificate sau aprobate de Parlament; … d) autorităţilor judiciare competente, potrivit legii. … (3) Persoana care primeşte informaţii fiscale, potrivit prevederilor alin. (2), este obligată sa păstreze secretul fiscal asupra informaţiilor primite. … (4) Informaţia referitoare la un contribuabil poate fi transmisă şi unei alte persoane, cu consimţământul scris al contribuabilului. … (5) Nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului fiscal se pedepseşte potrivit legii penale. … Art. 29. – Contestaţiile formulate la actele de control sau de impunere ale organelor fiscale se soluţionează conform prevederilor legale în materie.Art. 30. – (1) Cesionarea sau înstrăinarea sub orice alta forma a acţiunilor ori a părţilor sociale ale societăţilor comerciale, precum şi transferul patrimoniului unei entităţi aparţinând unei persoane nerezidente se pot face numai după achitarea la bugetul de stat a obligaţiilor fiscale de natura impozitului pe profit şi a impozitului pe dividende. Fac excepţie situaţiile în care urmează să se preia obligaţiile fiscale restante ale contribuabilului, pe baza unui protocol încheiat cu organele administraţiei de stat, document din care să rezulte obligativitatea achitării acestor datorii, precum şi tranzacţiile efectuate pe piaţa de capital.(2) Oficiul registrului comerţului este obligat ca la operarea oricărei modificări de natura celei prevăzute la alin. (1) să solicite dovada eliberata de organele fiscale teritoriale, din care să rezulte plata obligaţiilor fiscale, sau protocolul încheiat cu organele administraţiei de stat, în cazul în care se preiau aceste obligaţii fiscale. … (3) Nerespectarea prevederilor alin. (1) şi (2) constituie infracţiune pentru administratorul societăţii sau reprezentantul legal, după caz, precum şi pentru emitentul certificatului de menţiuni şi se pedepseşte potrivit legii penale. …  + 
Instrucţiuni:30.1. Prevederile art. 30 din lege se aplică actelor şi faptelor supuse obligaţiei de înregistrare la registrul comerţului pentru societăţile comerciale române şi pentru entitatile aparţinând persoanelor nerezidente, potrivit Legii nr. 26/1990 privind registrul comerţului, republicată, cu modificările ulterioare.30.2. Obligaţiile fiscale de natura impozitului pe profit şi impozitului pe dividende, prevăzute la art. 30 din lege, revin persoanelor juridice ale căror acţiuni sau părţi sociale fac obiectul tranzacţiei, precum şi sucursalei sau sediului permanent al cărui patrimoniu este transferat altei entităţi. + 
Lege: + 
Capitolul VDispoziţii tranzitorii şi finaleArt. 31. – Metodologia de calcul şi de reflectare în profit a operaţiunilor legate de distribuirea activelor, în cazul lichidărilor parţiale sau totale ale contribuabililor, precum şi al reorganizării acestora, va fi prezentată în instrucţiunile prevăzute la art. 34. + 
Instrucţiuni:31.1. Aportul asociaţilor sau acţionarilor la capitalul social al unei persoane juridice, precum şi majorarea capitalului social pe seama aportului asociaţilor sau acţionarilor nu sunt supuse impunerii.Pierderea sau câştigul rezultat din distribuirea activelor, inclusiv din distribuirile făcute în cazul unei lichidari parţiale sau totale de la o persoană juridică către acţionari sau asociaţi, calculat ca diferenţa între valoarea de piaţa a activelor şi valoarea acestora din situaţiile financiare anuale, sunt luate în calcul la determinarea profitului impozabil de către persoana juridică deţinătoare.Operaţiunile care se efectuează în situaţia lichidării societăţilor comerciale sunt cele prevăzute de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările ulterioare.Potrivit reglementărilor legale în vigoare, după valorificarea elementelor patrimoniale de activ şi achitarea datoriilor se stabileşte rezultatul lichidării (profit sau pierdere), se calculează şi se vărsa impozitul pe profit. + 
Lege:Art. 32. – Pierderea neta înregistrată în perioada de scutire poate fi recuperată din profiturile impozabile viitoare, conform prevederilor prezentei legi. Pierderea neta se calculează ca diferenţa între pierderile şi profiturile impozabile înregistrate în perioada de scutire.Art. 33. – (1) Obligaţiile fiscale reglementate prin prezenta lege sunt venituri ale bugetului de stat.(2) Ca excepţie de la prevederile alin. (1), impozitul pe profit, majorările şi amenzile datorate de regiile autonome din subordinea consiliilor locale şi a consiliilor judeţene sunt venituri ale bugetelor locale respective. … Art. 34. – (1) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Finanţelor Publice, instrucţiunile privind metodologia de calcul şi formularistica corespunzătoare referitoare la impozitul pe profit.(2) În termen de 30 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi Guvernul va aproba regimul deductibilitatii fiscale a provizioanelor agenţilor economici şi ale băncilor, cooperativelor de credit şi fondurilor de garantare. … (3) Pentru aplicarea unitară a prevederilor prezentei legi se constituie Comisia centrala fiscală a impozitelor directe, coordonata de secretarul de stat care răspunde de activitatea veniturilor statului. Componenta comisiei şi regulamentul de funcţionare se aproba prin ordin al ministrului finanţelor publice. … (4) Ordinele, modelele de formulare şi normele de completare a acestora, referitoare la impozitul pe profit, precum şi deciziile comisiei prevăzute la alin. (3) se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. … Art. 35. – (1) Prezenta lege intră în vigoare la data de 1 iulie 2002.(2) Anul calendaristic 2002 va fi considerat compus din două exercitii fiscale. Primul exerciţiu fiscal cuprinde perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002, în care se vor aplica prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi celelalte acte normative în vigoare, incidente. Al doilea exerciţiu fiscal cuprinde perioada 1 iulie-31 decembrie 2002, în care se vor aplica prevederile prezentei legi. …  + 
Instrucţiuni:35.1. Potrivit art. 35 alin. (2) din lege, anul calendaristic 2002 va fi considerat compus din două exercitii fiscale.Pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002 se au în vedere următoarele:a) contribuabilii obligaţi la plata impozitului pe profit calculează şi vărsa impozitul potrivit reglementărilor Ordonanţei Guvernului nr. 70/1994 privind impozitul pe profit, republicată, cu modificările şi completările ulterioare; … b) pentru determinarea profitului impozabil se folosesc datele din balanţa de verificare de la data de 30 iunie 2002; … c) la calculul impozitului pe profit se au în vedere scutirile sau reducerile de impozit pe profit în conformitate cu actele normative în vigoare la data de 30 iunie 2002; … d) deductibilitatea provizioanelor conform Hotărârii Guvernului nr. 335/1995 privind regimul constituirii, utilizării şi deductibilitatii fiscale a provizioanelor agenţilor economici şi societăţilor bancare, republicată, cu modificările ulterioare. Contribuabilii care aplica Reglementările contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunităţilor Economice Europene şi cu Standardele Internaţionale de Contabilitate, aprobate prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 94/2001, determina extracontabil pierderea neta din diferenţa de curs valutar aferentă creanţelor şi obligaţiilor în valută pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002 şi o înregistrează în Declaraţia privind impozitul pe profit la rândul 15 „Alte sume deductibile în limitele prevăzute de legislaţia în vigoare”; … e) evaluarea disponibilităţilor în devize, potrivit prevederilor actelor normative în vigoare, nu se efectuează la data de 30 iunie 2002; … f) facilităţile fiscale prevăzute prin legi speciale. … Declaraţia privind impozitul pe profit, cod 14.13.01.04, pentru această perioadă trebuie completată şi depusa până la data limita de depunere a raportarilor contabile pentru perioada 1 ianuarie-30 iunie 2002.Pentru perioada 1 iulie-31 decembrie 2002 contribuabilii obligaţi la plata impozitului pe profit potrivit Legii nr. 414/2002 vor avea în vedere următoarele:1. Pentru aplicarea prevederilor art. 10 din lege:a) pentru calculul gradului de îndatorare se face media între sfârşitul perioadei de calcul şi data de 1 iulie 2002; … b) veniturile asupra cărora se aplică prevederile art. 10 alin. (2) din lege sunt cele înregistrate în contabilitate începând cu data de 1 iulie 2002; … c) cheltuielile cu dobânzile şi cu pierderea neta din diferenţe de curs valutar sunt cele înregistrate în contabilitate începând cu data de 1 iulie 2002; … d) prevederile art. 10 alin. (5) din lege se aplică pentru cheltuielile cu dobânzile înregistrate după data de 1 iulie 2002. … 2. Facilităţile fiscale prevăzute la art. 9 alin. (1) şi (5) din lege se aplică pentru achiziţiile înregistrate în evidenţa contabilă după data de 1 iulie 2002.3. Veniturile aferente ratelor scadente, care nu au fost luate în calcul la determinarea profitului impozabil pentru contractele de vânzare cu plata în rate, precum şi pentru contractele de leasing financiar încheiate înainte de data de 30 iunie 2002, altele decât cele prevăzute la art. 7 alin. (2) din lege, sunt venituri impozabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 414/2002.4. Închiderea anului fiscal 2002 se face cumulat de la începutul anului, incluzând şi facilităţile fiscale calculate potrivit legilor speciale existente până la data de 30 iunie, respectiv:– scutiri şi reduceri de impozit pe profit;– alte facilităţi de natura impozitului pe profit.Sumele reprezentând facilităţi fiscale de natura scutirilor şi reducerilor de impozit pe profit, diferenţele dintre cota de impozit de 6% pentru export şi cea de 25% se repartizează la data de 31 decembrie a anului respectiv, până la concurenta profitului net ca sursa proprie de finanţare.35.2. Diferenţele favorabile de curs valutar, respectiv nefavorabile, rezultate în urma evaluării creanţelor şi datoriilor în valută, înregistrate în contabilitate la data schimbării sistemului contabil în contul "Rezultatul reportat", ca urmare a retratarii sau transpunerii, sunt venituri impozabile, respectiv cheltuieli deductibile la data încasării/plăţii acestora, pentru perioada retratata sau transpusa. Nu sunt deductibile diferenţele nefavorabile de curs valutar pentru care au fost constituite provizioane deductibile fiscal potrivit legii.35.3. Contribuabilii care desfăşoară activităţi în zona libera începând cu data de 1 iulie 2002 determina profitul impozabil conform prevederilor cap. II din lege pentru veniturile şi cheltuielile înregistrate în contabilitate de la data intrării în vigoare a legii. + 
Lege:(3) În cazul persoanelor juridice care au obţinut înainte de data intrării în vigoare a prezentei legi certificatul permanent de investitor în zona defavorizată, se va aplica în continuare scutirea de la plata impozitului pe profit pe toată durata de existenta a zonei defavorizate. …  + 
Instrucţiuni:35.4. În cazul contribuabililor care desfăşoară activităţi în zonele defavorizate, scutirea de la plata impozitului pe profit se acordă pe baza certificatului de investitor în zona defavorizată, eliberat, înainte de data intrării în vigoare a legii, de către agenţia pentru dezvoltare regionala în a carei raza de competenţa teritorială se afla sediul agentului economic, conform prevederilor legale în vigoare. Scutirea se acordă numai pentru profitul obţinut din utilizarea investiţiilor nou-create în activitatea pentru care agentul economic a solicitat şi a obţinut eliberarea certificatului de investitor.Investiţia nou-creata este reprezentată de bunurile amortizabile create sau achiziţionate de la terţe părţi, utilizate efectiv în activitatea proprie, desfăşurată în domeniile de interes economic, clasificate expres în anexa la Normele metodologice pentru aplicarea Ordonanţei de urgenta a Guvernului nr. 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, republicată, cu modificările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 728/2002, care determina angajarea de forta de muncă. Acestea sunt definite conform Legii nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului imobilizat în active corporale şi necorporale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi sunt înregistrate în evidentele financiar-contabile ale agentului economic după declararea zonei defavorizate.Scutirea de la plata impozitului pe profit operează pe toată durata existenţei zonei defavorizate.Profitul realizat în zonele defavorizate, rezultat din efectuarea operaţiunilor de lichidare a investiţiei, conform legii, profitul obţinut din vânzarea de active corporale şi necorporale, câştigurile realizate din investiţii financiare, profitul obţinut din desfăşurarea de activităţi în afară zonei declarate defavorizată, precum şi cel rezultat din desfăşurarea de activităţi în alte domenii decât cele de interes pentru zonele defavorizate sunt supuse impunerii. Partea din profitul impozabil aferentă fiecărei operaţiuni/activităţi este cea care corespunde ponderii veniturilor obţinute din aceste operaţiuni/activităţi în volumul total al veniturilor. + 
Lege:(4) Contribuabilii care au efectuat cheltuieli cu investiţii înainte de data de 30 iunie 2002, potrivit Ordonanţei Guvernului nr. 27/1996 privind acordarea de facilităţi persoanelor care domiciliază sau lucrează în unele localităţi din Muntii Apuseni şi în Rezervatia Biosferei „Delta Dunării”, republicată, beneficiază în continuare de reglementările prevăzute de aceasta. … (5) Contribuabilii care îşi desfăşoară activitatea în zona libera, pe bază de licenţă, şi care până la data intrării în vigoare a prezentei legi au realizat investiţii în zona libera, în active corporale amortizabile utilizate în industria prelucratoare, în valoare de cel puţin 1.000.000 dolari S.U.A., beneficiază, pentru o perioadă de 5 ani de la data intrării în vigoare a prezentei legi, de scutirea de la plata impozitului pe profit. Aceasta prevedere nu se mai aplica de la data la care intervin modificări în structura actionariatului contribuabilului. În cazul societăţilor cotate se considera modificare a actionariatului, conform prevederilor prezentului articol, situaţia în care în cursul unui an calendaristic mai mult de 25% din actionariat se modifica. … ──────────────────────

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește