INSTRUCŢIUNI din 1 februarie 2007

privind măsurile de combatere a anumitor boli ale animalelor de acvacultura pentru implementarea Normei sanitare veterinare privind condiţiile de sănătate a animalelor care reglementează punerea pe piaţa a animalelor şi a produselor de acvacultura, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006



 + 
Articolul 1Cerinţe pentru ca un teritoriu să fie considerat indemn de boalaCerinţele care trebuie să fie îndeplinite pentru ca un teritoriu să fie considerat indemn de una sau mai multe dintre bolile enumerate în lista III din anexa nr. 1 la Norma sanitară veterinara privind condiţiile de sănătate a animalelor care reglementează punerea pe piaţa a animalelor şi a produselor de acvacultura, aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2006, ce transpune în legislaţia naţionala Directiva 91/67/CEE , sunt definite în anexa nr. 1. + 
Articolul 2Criterii aplicabile programelor de supraveghere şi de eradicareCriteriile pe care Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor le aplica în cadrul unui program de combatere şi de eradicare privind una sau mai multe dintre bolile menţionate în lista III din anexa nr. 1 la norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul preşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor nr. 82/2006 sunt definite în anexa nr. 2. + 
Articolul 3Garanţii suplimentare(1) Pestii de acvacultura vii, precum şi icrele şi gametii lor, introdusi/introduse în teritoriile indemne de anumite boli, răspund garanţiilor, inclusiv garanţiilor cu privire la ambalaj şi etichetare, şi cerinţelor suplimentare speciale corespunzătoare, prevăzute în certificatul de sănătate întocmit în conformitate cu modelul prezentat în anexa nr. 3, ţinând seama de notele explicative prevăzute în anexa nr. 4. … (2) Cerinţele prevăzute la alin. (1) nu se aplică în cazul în care icrele introduse în teritoriile indemne de anumite boli sunt destinate consumului uman. … (3) Este necesar să se menţină garanţiile suplimentare în cazul în care cerinţele definite în anexa nr. 5 sunt îndeplinite. …  + 
Articolul 4Anexele nr. 1-5 fac parte integrantă din prezentele instrucţiuni. + 
Anexa 1––-la instrucţiuni–––––STATUTUL DE TERITORIU INDEMN DE BOALACerinţe pentru statutul de teritoriu indemn de boalaA. Ţara indemna de boalaRomânia poate fi considerată indemna de o boala în cazul în care niciuna dintre speciile sensibile nu este prezenta sau în cazul în care îndeplineşte condiţiile enumerate la pct. 1 sau 2. În cazul în care România împarte un bazin hidrografic cu unul sau mai multe alte state membre ale Uniunii Europene, acesta nu poate fi declarat indemn de boala decât atunci când toate zonele comune ale bazinului hidrografic sunt declarate zone indemne de boala în toate statele membre respective ale Uniunii Europene.1. Un stat membru al Uniunii Europene în care niciun caz de boala nu a fost observat de cel puţin 25 de ani, în ciuda condiţiilor propice unei manifestări clinice, poate fi considerat indemn de boala în măsura în care:1.1. au fost respectate timp de cel puţin 10 ani, în permanenta, condiţiile de biosecuritate de baza faţă de boala; aceste condiţii se referă cel puţin la următoarele aspecte:a) boala se declara în mod obligatoriu la autoritatea competentă, inclusiv în cazuri de simpla suspiciune; … b) este funcţional în ţara un sistem de detectare precoce, care asigura depistarea rapida a semnelor care lasă să se banuiasca prezenta unei boli existente sau apariţia unei boli emergente ori a unei mortalitati anormale la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de acvacultura sau în stare sălbatică, precum şi comunicarea rapida a faptelor autorităţii competente, în vederea declanşării unei anchete diagnostice într-un termen minim; aceasta presupune în special: … (i) accesul la laboratoare capabile sa diagnosticheze şi sa diferentieze bolile care trebuie luate în considerare;(îi) formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea pestilor în domeniul detectarii şi declarării cazurilor de boala.Sistemul de detectare precoce trebuie să dispună de cel puţin următoarele elemente:(i) cunoaşterea semnelor caracteristice ale bolilor constatate în rândul personalului din unităţile de acvacultura sau care lucrează la procesarea animalelor acvatice;(îi) formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarării cazurilor de boala;(iii) capacitatea autorităţii competente de a întreprinde investigaţii rapide şi eficiente asupra bolilor specifice;(iv) accesul autorităţii competente la laboratoarele care dispun de mijloace permitand diagnosticarea şi diferentierea bolilor existente şi a bolilor emergente;1.2. infectia nu a cuprins populatiile sălbatice;1.3. se aplică măsuri în domeniul schimburilor comerciale de import şi export pentru a împiedica introducerea bolii în unul dintre statele membre ale Uniunii Europene.2. Un stat membru al Uniunii Europene în care ultima manifestare clinica cunoscută a fost înregistrată pe parcursul ultimilor 25 de ani sau în care statutul infectios nu era cunoscut înainte de aplicarea supravegherii-ţinta, de exemplu, datorită absentei condiţiilor propice unei manifestări clinice, poate fi considerat indemn de boala în măsura în care:2.1. îndeplineşte condiţiile de siguranţă de baza faţă de boala descrise la pct. 1.1;2.2. un sistem de supraveghere-ţinta este funcţional de cel puţin 2 ani în unităţile de acvacultura care deţin una dintre speciile sensibile, fără ca agentul patogen sa fi fost detectat. În cazul în care ţara are regiuni unde simpla supraveghere din unităţile de acvacultura nu permite colectarea unor date epidemiologice suficiente (atunci când numărul de unităţi de acvacultura este restrâns) şi care adapostesc una dintre speciile sensibile în stare sălbatică, supravegherea-ţinta trebuie să se refere şi la aceste populaţii sălbatice. Este necesar ca metodele de esantionare şi dimensiunile esantioanelor să fie cel puţin echivalente cu cele prevăzute de Decizia Comisiei 2001/183/CE sau în capitolele corespunzătoare din Codul sanitar internaţional pentru animalele acvatice şi din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicate de Organizaţia Internationala de Epizootii (OIE). Este necesar ca metodele de diagnostic să fie cel puţin echivalente cu cele stabilite în capitolele corespunzătoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.B. Zona indemna de boalaO zona indemna de boala poate fi stabilită pe teritoriul unui stat membru al Uniunii Europene cu statut de infectat sau necunoscut faţă de o boala, în măsura în care niciuna dintre speciile sensibile nu este prezenta în zona sau în măsura în care zona îndeplineşte condiţiile menţionate la pct. 1 sau 2. O zona indemna de boala trebuie să cuprindă unul sau mai multe bazine hidrografice întregi, de la izvorul unei ape la mare, sau o parte a unui bazin hidrografic, de la izvor la o bariera naturala ori artificiala care împiedica migrarea către amonte a pestilor provenind din secţiuni aflate pe cursul de apa în aval. Aceasta zona trebuie să fie clar delimitata de către autoritatea competentă, pe o harta a teritoriului tarii respective.În cazul în care acoperă teritoriul mai multor state membre ale Uniunii Europene, un bazin hidrografic nu poate fi declarat zona indemna de boala decât în cazul în care condiţiile enunţate în continuare se aplică pentru toate părţile zonei. Este necesar ca totalitatea statelor membre interesate ale Uniunii Europene sa ceara autorizarea zonei.1. O zona în care:1.1. au fost respectate timp de cel puţin 10 ani, în permanenta, condiţiile de biosecuritate de baza faţă de boala. Aceste condiţii se referă cel puţin la următoarele aspecte:a) boala se declara obligatoriu la autoritatea competentă, inclusiv în cazuri de simpla suspiciune; … b) este funcţional în ţara un sistem de detectare precoce, care asigura depistarea rapida a semnelor care lasă să se banuiasca prezenta unei boli existente sau apariţia unei boli emergente ori a unei mortalitati anormale la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de acvacultura sau în stare sălbatică, precum şi comunicarea rapida a faptelor autorităţii competente, în vederea declanşării unei anchete diagnostice într-un termen minim. Aceasta presupune în special: … (i) accesul la laboratoare capabile sa diagnosticheze şi sa diferentieze bolile care trebuie luate în considerare;(îi) formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea pestilor în domeniul detectarii şi declarării cazurilor de boala.Sistemul de detectare precoce trebuie să dispună de cel puţin următoarele elemente:(i) cunoaşterea semnelor caracteristice ale bolilor constatate în rândul personalului din unităţile de acvacultura sau care lucrează la procesarea animalelor acvatice;(îi) formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarării cazurilor de boala;(iii) capacitatea autorităţii competente de a întreprinde investigaţii rapide şi eficiente asupra bolilor specifice;(iv) accesul autorităţii competente la laboratoarele care dispun de mijloace permitand diagnosticarea şi diferentierea bolilor existente şi a bolilor emergente;1.2. infectia nu a cuprins populatiile sălbatice;1.3. se aplică măsuri în domeniul schimburilor comerciale de import şi export pentru a împiedica introducerea bolii în zona.2. O zona în care ultima manifestare clinica cunoscută a fost înregistrată pe parcursul ultimilor 25 de ani sau în care statutul infectios nu era cunoscut înainte de aplicarea supravegherii ţinta, de exemplu, datorită absentei condiţiilor propice unei manifestări clinice, poate fi considerată indemna de boala în măsura în care:2.1. îndeplineşte condiţiile de biosecuritate de baza faţă de boala, descrise la pct. 1.1;2.2. este funcţional un sistem de supraveghere ţinta de cel puţin 2 ani în unităţile de acvacultura care deţin una dintre speciile sensibile, fără ca agentul patogen sa fi fost detectat. În cazul în care ţara are regiuni unde simpla supraveghere din unităţile de acvacultura nu permite colectarea unor date epidemiologice suficiente (atunci când numărul de unităţi de acvacultura este restrâns) şi care adapostesc una dintre speciile sensibile în stare sălbatică, supravegherea ţinta trebuie să se refere şi la aceste populaţii sălbatice. Este necesar ca metodele de esantionare şi dimensiunile esantioanelor să fie cel puţin echivalente cu cele prevăzute în Decizia Comisiei 2001/183/CE sau în capitolele corespunzătoare din Codul sanitar internaţional pentru animalele acvatice şi din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicate de OIE. Este necesar ca metodele de diagnostic să fie cel puţin echivalente cu cele stabilite în capitolele corespunzătoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE. + 
Anexa 2–––la instrucţiuni–––––PROGRAME DE SUPRAVEGHERE ŞI DE ERADICARECriterii minime ce se aplică în cadrul unui program de supraveghereşi de eradicare privind anumite boli menţionate în lista III dinanexa nr. 1 la norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinulpreşedintelui Autorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentruSiguranţa Alimentelor nr. 82/2006A. Criterii minime ce se aplică de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor în cadrul unui program aprobat de supraveghere şi de eradicare1. Boala se declara obligatoriu la autoritatea competentă, inclusiv în cazuri de simpla suspiciune.2. Este funcţional în ţara un sistem de detectare precoce, care asigura depistarea rapida a semnelor care lasă să se banuiasca prezenta unei boli existente sau apariţia unei boli emergente ori a unei mortalitati anormale la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de acvacultura sau în stare sălbatică, precum şi comunicarea rapida a faptelor autorităţii competente în vederea declanşării unei anchete diagnostice într-un termen minim. Aceasta presupune în special:(i) accesul la laboratoare capabile sa diagnosticheze şi sa diferentieze bolile care trebuie luate în considerare;(îi) formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea pestilor în domeniul detectarii şi declarării cazurilor de boala.Sistemul de detectare precoce se sprijină cel puţin pe următoarele elemente:2.1. cunoaşterea semnelor caracteristice ale bolilor constatate în rândul personalului din unităţile de acvacultura sau care lucrează la procesarea animalelor acvatice;2.2. formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarării cazurilor de boala;2.3. capacitatea autorităţii competente de a întreprinde investigaţii rapide şi eficiente asupra bolilor specifice;2.4. accesul autorităţii competente la laboratoarele care dispun de mijloace permitand diagnosticarea şi diferentierea bolilor existente şi a bolilor emergente.3. Se aplica măsuri în domeniul schimburilor comerciale de import şi export, pentru a împiedica introducerea bolii în România.4. Este funcţional un sistem de supraveghere ţinta în unităţile de acvacultura care deţin una dintre speciile sensibile. În cazul în care ţara are regiuni unde simpla supraveghere din unităţile de acvacultura nu permite colectarea unor date epidemiologice suficiente atunci când numărul de unităţi de acvacultura este restrâns şi care adapostesc una dintre speciile sensibile în stare sălbatică, supravegherea ţinta trebuie să se refere şi la aceste populaţii sălbatice. Este necesar ca metodele de esantionare şi dimensiunile esantioanelor să fie cel puţin echivalente cu cele prevăzute de Decizia Comisiei 2001/183/CE sau în capitolele corespunzătoare din Codul sanitar internaţional pentru animalele acvatice şi din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice, publicate de OIE. Este necesar ca metodele de diagnostic să fie cel puţin echivalente cu cele stabilite în capitolele corespunzătoare din Manualul de teste de diagnostic pentru animalele acvatice al OIE.5. Este necesar ca programul de supraveghere şi de eradicare să fie pus în aplicare până când sunt îndeplinite cerinţele prevăzute în anexa nr. 1 şi toată România sau o parte a ei pot fi considerate indemne de boala.6. În fiecare an, până la data de 1 mai, Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor prezintă Comisiei Europene un raport care furnizează informaţii privind numărul de suspiciuni, numărul de confirmări, numărul de exploataţii şi de amplasamente supuse unor restrictii, numărul de restrictii ridicate şi rezultatul tuturor programelor de supraveghere activa aplicate în anul calendaristic precedent. Aceste informaţii sunt prezentate cu ajutorul urmatorului tabel:

B. Măsurile aplicate de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor în cazul apariţiei suspiciunii unei boli1. Sunt prelevate esantioane corespunzătoare în vederea efectuării testelor de depistare a prezentei agentului patogen respectiv.2. În asteptarea rezultatelor testelor menţionate la pct. 1, autoritatea competentă pune exploatatia sub supraveghere oficială, sunt puse în aplicare toate măsurile de combatere care se impun şi niciun peste nu părăseşte exploatatia respectiva decât cu autorizaţia serviciului oficial.3. În cazul în care testele menţionate la pct. 1 pun în evidenta prezenta unui agent patogen sau semne clinice, se efectuează o ancheta epizootica de către serviciul oficial pentru a identifica posibilele cai de contaminare şi pentru a stabili dacă unii peşti au părăsit exploatatia în perioada care a precedat constatarea suspiciunii.4. În cazul în care ancheta epizootica arata ca boala a fost introdusă în una sau mai multe exploataţii sau în intinderile de apa nedelimitate, dispoziţiile de la pct. 1 se aplică acestor zone şi:4.1. toate exploatatiile situate în acelaşi bazin hidrografic sau în aceeaşi zona litorala sunt puse sub supraveghere oficială;4.2. niciun peste, ou sau gamet nu părăseşte aceste exploataţii fără autorizaţia serviciului oficial.5. În ceea ce priveşte bazinele hidrografice şi zonele litorale de mare întindere, serviciul oficial poate decide sa limiteze această măsură la o zona mai restrânsă, apropiată de exploatatia suspecta de a fi infectata, în cazul în care considera ca aceasta zona prezintă toate garanţiile pentru a împiedica propagarea bolii.C. Măsurile aplicate de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor în cazul confirmării unei boli1. Exploatatia sau locul care adaposteste pestii infectati este supusă/supus de îndată unor restrictii, niciun peste viu nu este introdus în locurile respective şi niciun peste nu părăseşte exploatatia decât cu autorizaţia data de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor.2. Restricţiile sunt menţinute până ce boala a fost eradicata datorită aplicării dispoziţiilor de la pct. 2.1 sau de la pct. 2.2.2.1. Blocarea imediata a tuturor stocurilor de peste existente în unitate prin:a) sacrificarea tuturor pestilor vii sub supravegherea serviciului oficial sau, în cazul pestilor care au atins dimensiunea comercială şi care nu prezintă niciun semn clinic de boala, prin sacrificare sub supravegherea serviciului oficial însărcinat cu comercializarea ori prelucrarea pentru consumul uman. În acest din urmă caz, serviciul oficial se asigura ca pestii să fie sacrificati şi eviscerati de îndată şi ca aceste operaţii să se efectueze în condiţii care să împiedice propagarea agenţilor patogeni. Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor poate să permită, de la caz la caz şi ţinând seama de riscul de propagare a bolii la alte exploataţii sau populaţii sălbatice, ca pestii care nu au dimensiunea comercială sa rămână în exploatatie până ce ating aceasta dimensiune; … b) vidarea tuturor bazinelor din unitate sau a ecosistemului (şi, după caz, dezinfectia), pe parcursul unei perioade suficiente de sanitatie, ţinând seama de secţiunea 1.7 din ultima editie a Codului sanitar internaţional pentru animalele acvatice al OIE. … 2.2. Măsuri progresive destinate sa elimine infectia din unităţile sau ecosistemele infectate:a) îndepărtarea şi distrugerea pestilor morţi şi a pestilor care prezintă semne clinice ale bolii şi prin recoltarea pestilor care nu prezintă semne clinice ale bolii, până ce toate unităţile epidemiologice ale ecosistemului afectat de boala sunt golite de peşti şi dezinfectate; … b) îndepărtarea şi distrugerea pestilor morţi şi a pestilor care prezintă semne clinice ale bolii, în cazul în care retragerea şi/sau dezinfectia sunt dificile din cauza naturii amplasamentului (de exemplu, bazin fluvial sau lac cu o întindere vasta). … 3. Pentru a favoriza igienizarea şi eradicarea rapida a bolii în locurile infectate, Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor poate să permită ca pestii care nu prezintă semne clinice ale bolii să fie transportaţi, sub supravegherea sa, în alte exploataţii sau în zone din statul membru respectiv, care nu sunt declarate indemne de boala ori care nu fac obiectul unui program aprobat de combatere şi de eradicare.4. Pestii îndepărtaţi prin aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 2.1 şi 2.2 sunt eliminati în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.774/2002.5. Pestii utilizaţi pentru repopularea amplasamentelor trebuie să provină din surse oficial recunoscute ca indemne de boala.6. Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor ia măsurile necesare pentru a împiedica propagarea bolii la alte unităţi de acvacultura sau la peşti în stare sălbatică. + 
Anexa 3––-la instrucţiuni–––––CERTIFICAT DE SĂNĂTATEprivind introducerea pe piaţă(1) [de pești vii]^1, [icre]^1 și [gameți] aparținând speciilor susceptibile^1 [la viremia de primavară a crapului]^1, [necroza pancreatică infecțioasă]^1, [boala bacteriană a rinichiului]^1 [și]^1 la [Gyrodactylus salaris], destinați crescătoriei sau reproducerii în teritoriile declarate indemne de către Comunitate sau care fac obiectul unui program de combatere și de eradicare privind una sau mai multe dintre aceste boli– Model –

 + 
Anexa 4––-la instrucţiuni–––––NOTE EXPLICATIVEpentru documentele de transport şi etichetea) Documentele de transport sunt produse de către autorităţile competente din statul membru de origine, pe baza modelului prezentat în anexa nr. 1 la instrucţiuni şi ţinând seama de speciile lotului, precum şi de statutul locului de destinaţie. … b) Originalul fiecărui document de transport consta într-o pagina simpla, recto verso. În cazul în care sunt necesare mai multe pagini, acestea trebuie să fie legate într-un ansamblu integrat şi indivizibil. … Fiecare pagina a documentului trebuie să poarte, sus şi la dreapta, menţiunea "Original", însoţită de un cod specific eliberat de autoritatea competentă.Toate paginile titlului de transport sunt numerotate după următorul format: (numărul paginii) pe (numărul total de pagini).c) Originalul documentului de transport şi etichetele menţionate în modelul de document de transport sunt redactate în cel puţin o limbă oficială a statului membru de destinaţie. Statele membre sunt, cu toate acestea, libere sa autorizeze alte limbi, după caz, însoţite de o traducere oficială. … d) Originalul documentului de transport trebuie să fie completat în ziua încărcării lotului, prevăzut cu o ştampila oficială şi semnat de un inspector oficial desemnat de autoritatea competentă. Astfel, autoritatea competentă a statului membru de origine se asigura să fie aplicate norme de certificare echivalente cu cele stabilite de Directiva 96/93/CE . … Semnatura şi ştampila (în afară de cazul în care este vorba de un timbru sec) trebuie să fie de o culoare diferita de cea a textului imprimat.e) În cazul în care descrierea conţinutului lotului impune foi suplimentare pentru documentul de transport, acestea sunt considerate ca un element constitutiv al originalului şi trebuie să fie prevăzute cu ştampila şi semnatura inspectorului oficial însărcinat cu certificarea. … f) Originalul documentului de transport trebuie să însoţească lotul până la locul de destinaţie. … g) Odată emis, documentul de transport este valabil timp de 10 zile. În cazul unui transport cu vaporul, această perioadă de valabilitate se prelungeşte cu durata transportului maritim. … h) Animalele acvatice, icrele şi gametii lor nu trebuie să fie transportate cu alte animale acvatice cu un statut sanitar inferior şi nici cu icrele şi gametii acestora. De asemenea, ele nu trebuie în niciun caz să fie transportate în alte condiţii susceptibile sa modifice statutul lor sanitar sau sa compromita statutul sanitar al locului de destinaţie. …  + 
Anexa 5––-la instrucţiuni–––––CRITERII MINIMEce se aplică în vederea menţinerii garanţiilor suplimentare în ceeace priveşte anumite boli menţionate în lista III din anexa nr. 1la norma sanitară veterinara aprobată prin Ordinul preşedinteluiAutorităţii Naţionale Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelornr. 82/2006, în conformitate cu art. 12 şi 13 din aceeaşi normaA. Pentru ca garanţiile suplimentare acordate să fie menţinute, România trebuie să îndeplinească cel puţin următoarele criterii:1. Boala se declara obligatoriu la autoritatea competentă, inclusiv în cazurile de simpla suspiciune.2. Totalitatea exploataţiilor care deţin specii sensibile la boala, cărora Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor le-a acordat statutul de teritoriu indemn, trebuie să fie puse sub supravegherea autorităţii competente.3. Este funcţional în ţara un sistem de detectare precoce care asigura depistarea rapida a semnelor ce lasă să se banuiasca prezenta unei boli existente sau apariţia unei boli emergente ori a unei mortalitati anormale la animalele acvatice care trăiesc într-o unitate de acvacultura sau în stare sălbatică, precum şi comunicarea rapida a faptelor autorităţii competente, în vederea declanşării unei anchete diagnostice într-un termen minim. Aceasta presupune, în special:– accesul la laboratoare capabile sa diagnosticheze şi sa diferentieze bolile care trebuie luate în considerare;– formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea pestilor în domeniul detectarii şi declarării cazurilor de boala.Sistemul de detectare precoce se sprijină cel puţin pe următoarele elemente:3.1. cunoaşterea semnelor caracteristice ale bolilor enumerate în rândul personalului din unităţile de acvacultura sau care lucrează în domeniul procesarii animalelor acvatice;3.2. formarea de medici veterinari sau de specialişti în sănătatea animalelor acvatice în domeniul recunoaşterii şi declarării cazurilor de boala;3.3. capacitatea autorităţii competente de a întreprinde investigaţii rapide şi eficiente asupra bolilor specifice;3.4. accesul autorităţii competente la laboratoarele care dispun de mijloace permitand diagnosticarea şi diferentierea bolilor existente şi a bolilor emergente.4. Condiţii aplicabile schimburilor comerciale şi importurilor, precum şi un sistem de gestionare a stocurilor de peşti salbatici din speciile sensibile trebuie să fie functionale pentru a împiedica introducerea bolii respective în statele membre sau în părţile din statele membre vizate de prezenta norma sanitară veterinara. Este necesar ca pestii care provin din zone litorale sa nu fie introdusi în zone continentale, cu excepţia cazului în care exista o autorizaţie data de autoritatea competentă a statului membru al Uniunii Europene de destinaţie.5. În statele membre ale Uniunii Europene în care numai anumite părţi ale teritoriului sunt declarate indemne, trebuie menţinută o supraveghere-ţinta în acele zone.6. Pestii de acvacultura vii, precum şi icrele şi gametii lor sunt transportaţi în condiţii care nu sunt de natura sa modifice statutul lor sanitar şi nici sa compromita statutul sanitar al locului de destinaţie. Animalele sunt transportate în apa considerată indemna de boala respectiva deoarece apa este prelevata din apa exploatatiei sau a locului de origine şi nu este schimbată în timpul transportului decât în locurile autorizate de către autoritatea competentă a statului membru de destinaţie, după caz, în colaborare cu autoritatea competentă a statului membru al Uniunii Europene de origine.7. Nu se efectuează vaccinarea împotriva bolii respective.8. În fiecare an, înainte de data de 1 mai, Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor prezintă Comisiei Europene un raport care prezintă informaţii privind numărul de suspiciuni, numărul de confirmări, numărul de exploataţii şi de amplasamente supuse unor restrictii, numărul de restrictii ridicate şi rezultatul oricărui program de supraveghere activa aplicat în anul calendaristic precedent. Aceste informaţii sunt prezentate cu ajutorul urmatorului tabel:

B. Măsurile aplicate de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor în cazul apariţiei suspiciunii unei boli1. Sunt prelevate esantioane corespunzătoare în vederea efectuării testelor de depistare a prezentei agentului patogen respectiv.2. În asteptarea rezultatelor testelor menţionate la pct. 1, autoritatea competentă pune exploatatia sub supraveghere oficială, sunt puse în aplicare toate măsurile de combatere care se impun şi niciun peste nu părăseşte exploatatia respectiva decât cu autorizaţia serviciului veterinar oficial.3. În cazul în care testele menţionate la pct. 1 pun în evidenta prezenta unui agent patogen sau semne clinice, se efectuează o ancheta epizootologica de către serviciul veterinar oficial pentru a identifica posibilele cai de contaminare şi pentru a stabili dacă unii peşti au părăsit exploatatia în perioada aplicabilă care a precedat constatarea suspiciunii.4. În cazul în care ancheta epizootologica arata ca boala a fost introdusă într-una sau mai multe exploataţii ori în ape deschise, dispoziţiile de la pct. 1 se aplică acestor zone şi:4.1. toate exploatatiile situate în acelaşi bazin hidrografic sau în aceeaşi zona litorala sunt puse sub supraveghere oficială;4.2. niciun peste, ou sau gamet nu părăseşte aceste exploataţii fără autorizaţia serviciului veterinar oficial.5. În ceea ce priveşte bazinele hidrografice şi zonele litorale de mare întindere, serviciul veterinar oficial poate decide sa limiteze această măsură la o zona mai restrânsă, apropiată de exploatatia suspecta de a fi infectata, în cazul în care considera ca aceasta zona prezintă toate garanţiile pentru a împiedica propagarea bolii.C. Măsurile aplicate de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor în cazul confirmării unei boli1. Exploatatia sau amplasamentul care adaposteste pestii infectati este supusă/supus de îndată unor restrictii, niciun peste viu nu este introdus în locurile respective şi niciun peste nu părăseşte exploatatia decât cu autorizaţia data de Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor.2. Restricţiile sunt menţinute până ce boala a fost eradicata datorită aplicării dispoziţiilor prevăzute la pct. 2.1 sau 2.2;2.1. blocarea imediata a tuturor stocurilor de peste existente prin:a) sacrificarea tuturor pestilor vii sub supravegherea serviciului oficial sau, în cazul pestilor care au atins dimensiunea comercială şi nu prezintă niciun semn clinic de boala, prin sacrificare sub supravegherea serviciului veterinar oficial însărcinat cu comercializarea ori prelucrarea pentru consumul uman. În acest din urmă caz, serviciul oficial se asigura ca pestii să fie sacrificati şi eviscerati de îndată şi ca aceste operaţii să fie efectuate în condiţii care să împiedice propagarea agenţilor patogeni. Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor poate să permită, de la caz la caz şi ţinând seama de riscul de propagare a bolii la alte exploataţii sau populaţii sălbatice, ca pestii care nu au dimensiunea comercială sa rămână în exploatatie până ce ating aceasta dimensiune; şi … b) vidarea tuturor bazinelor din unitate şi, după caz, dezinfectarea exploatatiei sau a amplasamentului pe o perioadă suficienta după retragere, ţinându-se seama de secţiunea 1.7 din ultima editie a Codului sanitar internaţional pentru animalele acvatice al OIE; … 2.2. măsuri progresive destinate sa elimine infectia din unitate sau ecosistemele infectate prin:a) îndepărtarea şi distrugerea pestilor morţi şi a pestilor care prezintă semne clinice ale bolii şi prin recoltarea pestilor care nu prezintă semne clinice ale bolii, până ce toate unităţile epidemiologice ale ecosistemului afectat sunt golite de pestii lor şi dezinfectate; sau … b) îndepărtarea şi distrugerea pestilor morţi şi a pestilor care prezintă semne clinice ale bolii, în cazul în care vidarea şi/sau dezinfectia sunt dificile datorită naturii locului (de exemplu, bazin fluvial sau lac de mare întindere). … 3. Pentru a favoriza igienizarea şi eradicarea rapida a bolii din unităţile infectate, Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor poate permite ca pestii care nu prezintă semnele clinice ale bolii să fie transportaţi, sub supravegherea sa, în alte exploataţii sau zone din statul membru respectiv, care nu sunt declarate indemne de boala ori care nu fac obiectul unui program aprobat de combatere şi de eradicare.4. Pestii îndepărtaţi şi eliminati prin aplicarea măsurilor prevăzute la pct. 2.1 şi 2.2 sunt eliminati în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1.774/2002.5. Pestii utilizaţi pentru repopularea amplasamentelor trebuie să provină din surse recunoscute în mod oficial ca fiind indemne de boala.6. Autoritatea Naţionala Sanitară Veterinara şi pentru Siguranţa Alimentelor ia măsurile necesare pentru a împiedica propagarea bolii la alte unităţi de acvacultura sau la peşti salbatici.7. În cazul în care România a eradicat boala într-o exploatatie continentala în conformitate cu pct. C.2.1 şi anchetele epizootologice prevăzute la pct. B.3 ajung la concluzia ca boala nu s-a propagat la alte exploataţii sau în mediul natural, statutul de zona indemna de boala este restabilit de îndată. În caz contrar, statutul de zona indemna de boala nu va putea fi restabilit decât după ce s-au îndeplinit cerinţele din anexa nr. 1 la instrucţiuni.–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește