I.M.L. 9-01 – UNITĂŢI DE MĂSURA
+
Articolul 1Pentru unităţile de măsura legale din România, prevăzute în anexa nr. 1 la Ordonanţa Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată şi modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările şi completările ulterioare, definiţiile unităţilor de măsura legale şi ale multiplilor şi submultiplilor lor, regulile de formare şi de utilizare a acestora, factorii de transformare în unităţi ŞI a unităţilor de măsura legale care nu fac parte din ŞI şi, după caz, domeniile în care acestea pot fi utilizate sunt prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezentele instrucţiuni. +
Articolul 2Prevederile art. 1 se referă la mijloacele de măsurare utilizate, la rezultatele masurarilor efectuate şi la valorile marimilor exprimate în unităţi de măsura, în activităţi desfăşurate pentru scopuri economice, administrative, de sănătate a populaţiei, de asigurare a securităţii vieţii şi protecţiei mediului. +
Articolul 3(1) Se exceptează de la prevederile art. 1 unităţile de măsura utilizate în domeniul transportului aerian, maritim şi feroviar stabilite prin convenţii sau înţelegeri internaţionale la care România este parte. … (2) Utilizarea altor unităţi de măsura decât cele prevăzute la art. 1 este admisă până la data de 31 decembrie 2009, pentru: … a) produse şi echipamente aflate deja pe piaţa şi/sau în uz la data intrării în vigoare a prezentelor instrucţiuni; … b) componente şi părţi ale produselor şi echipamentelor necesare sa suplimenteze sau sa înlocuiască componente sau părţi ale produselor şi echipamentelor prevăzute la lit. a). … +
Articolul 4(1) Valorile unei marimi măsurate exprimate prin unităţi de măsura pot fi însoţite de una sau mai multe valori ale aceleiaşi marimi exprimate în unităţi de măsura care nu sunt legale, denumite indicaţii suplimentare. … (2) Dimensiunea cifrelor şi a literelor utilizate pentru exprimarea valorilor marimilor măsurate prin alte unităţi de măsura decât cele legale trebuie să fie mai mica sau cel mult egala cu a celor folosite pentru aceleaşi marimi exprimate în unităţi de măsura legale. … (3) Este admisă utilizarea indicaţiilor suplimentare până la data de 31 decembrie 2009. … +
Articolul 5Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracţiuni, nerespectarea prevederilor art. 2, art. 4 alin. (2) şi (3) şi se sancţionează conform art. 29 pct. II lit. c) din Ordonanţa Guvernului nr. 20/1992 privind activitatea de metrologie, aprobată şi modificată prin Legea nr. 11/1994, cu modificările şi completările ulterioare. +
Anexa 1––-la instrucţiuni–––––UNITĂŢI DE MĂSURA LEGALESunt unităţi de măsura legale unităţile ŞI, multiplii şi submultiplii zecimali ai unităţilor ŞI şi unele unităţi din afară ŞI care sunt admise a fi utilizate cu ŞI.Denumirea de unităţi ŞI este data ansamblului de unităţi fundamentale şi derivate ale Sistemului Internaţional de Unităţi (ŞI), sistem mondial de unităţi, unic şi practic, forma moderna a Sistemului Metric, adoptat de cea de-a 11-a Conferinţa Generală de Măsuri şi Greutăţi (CGPM, 1960).1. Unităţi ŞI şi multiplii şi submultiplii lor zecimali1.1. Unităţi ŞI fundamentaleSunt unităţi fundamentale ale ŞI un număr de 7 unităţi care s-a convenit să fie considerate ca independente din punct de vedere dimensional.1.1.1. Denumiri şi simboluri ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Mărimea fundamentală Unitatea ŞI fundamentală ─────────────────────────────────── Denumirea Simbolul ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── lungime metru m masa kilogram kg timp secunda s curent electric amper A temperatura termodinamica kelvin K cantitate de substanţa mol mol intensitate luminoasa candela cd ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────1.1.2. DefiniţiiUnitatea de lungimeMetrul este lungimea drumului parcurs de lumina, în vid, într-un interval de timp de 1/299 792 458 dintr-o secunda.[Cea de-a 17-a CGPM (1983); Rezoluţia 1].Unitatea de masaKilogramul, unitate de masa, este egal cu masa prototipului internaţional al kilogramului.[Cea de-a 3-a CGPM (1901); Raportul Conferintei, pag. 70].Unitatea de timpSecunda este durata a 9 192 631 770 perioade ale radiatiei corespunzătoare tranzitiei între cele doua niveluri de energie hiperfine ale stării fundamentale a atomului de cesiu 133.[Cea de-a 13-a CGPM (1967-1968); Rezoluţia 1].NOTA – Aceasta definiţie se referă la un atom de cesiu în repaus, la o temperatura de 0 K [Confirmare a Comitetului Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (CIPM), sesiunea din anul 1997].Unitatea de curent electricAmperul este intensitatea unui curent electric constant care, menţinut în doua conductoare paralele, rectilinii, de lungime infinita şi de secţiune circulara neglijabila, aşezate în vid la o distanta de 1 metru unul de altul, ar produce între aceste conductoare o forta de 2×10^-7 dintr-un newton pe o lungime de 1 metru.[CIPM (1946); Rezoluţia 2, aprobată de cea de-a 9-a CGPM (1948)].Unitatea de temperatura termodinamicaKelvinul, unitate de temperatura termodinamica, este fracţiunea 1/273,16 din temperatura termodinamica a punctului triplu al apei.[Cea de-a 13-a CGPM (1967-1968); Rezoluţia 4].NOTA – Temperatura termodinamica, simbol T, se exprima, în uz curent, în funcţie de diferenţa sa în raport cu temperatura de referinţa T(0) = 273,15 K (punctul de solidificare al apei), diferenţa de temperatura denumita temperatura Celsius, simbol t, definită prin relaţia t = T – T(0), şi având unitatea grad Celsius, simbol °C. Valoarea numerică a unei temperaturi Celsius t, exprimată în grade Celsius, este data de relaţia t/°C = T/K – 273,15.Unitatea de cantitate de substanţa1. Molul este cantitatea de substanţa a unui sistem care conţine atâtea entităţi elementare câţi atomi exista în 0,012 kilograme de carbon 12.2. Ori de câte ori se utilizează molul trebuie specificate entitatile elementare, care pot fi atomi, molecule, ioni, electroni, alte particule sau grupuri specificate de asemenea particule.[Cea de-a 14-a CGPM (1971); Rezoluţia 3]NOTA – Când se citeaza definitia molului trebuie să se facă precizarea ca este vorba de atomi ai carbonului 12 nelegati, în repaus şi în starea lor fundamentală [Raportul Comitetului Consultativ de Unităţi (CCU) aprobat de CIPM în anul 1980].Unitatea de intensitate luminoasaCandela este intensitatea luminoasa, într-o direcţie specificată, a unei surse care emite o radiaţie monocromatica cu frecventa de 540×10^12 hertzi şi a carei intensitate radianta, în acea direcţie, este 1/683 dintr-un watt pe steradian.[Cea de-a 16-a CGPM (1979); Rezoluţia 3].1.2. Unităţi ŞI derivateSunt unităţi ŞI derivate acele unităţi ale marimilor derivate care se formează combinand unităţi fundamentale pe baza relaţiilor algebrice ce leagă marimile corespunzătoare. Denumirile şi simbolurile acestor unităţi sunt exprimate cu ajutorul denumirilor şi simbolurilor unităţilor fundamentale. Unele dintre ele pot fi înlocuite prin denumiri şi simboluri speciale ce pot fi utilizate pentru exprimarea denumirilor şi simbolurilor altor unităţi derivate.Unităţile ŞI derivate împreună cu unităţile ŞI fundamentale formează un ansamblu coerent de unităţi, adică un sistem de unităţi legate între ele prin reguli de înmulţire şi împărţire fără un factor numeric diferit de 1.1.2.1. Unităţi ŞI derivate exprimate în funcţie de unităţi ŞI fundamentale ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Mărimea derivata Unitatea ŞI fundamentală ─────────────────────────────────── Denumirea Simbolul ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── arie metru patrat mp volum metru cub mc viteza metru pe secunda m/s acceleratie metru pe secunda la patrat m/s^2 număr de unda metru la puterea minus unu m^-1 masa volumica/densitate kilogram pe metru cub kg/mc volum masic metru cub pe kilogram mc/kg densitate de curent amper pe metru patrat A/mp camp magnetic amper pe metru A/m concentraţie (de cantitate de substanţa) mol pe metru cub Mol/mc luminanta candela pe metru patrat cd/mp ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────NOTĂ: Unitatea ŞI derivata, coerenta, a marimilor derivate fără dimensiune sau cu dimensiunea unu (de exemplu, densitate relativă, factor de putere, permeabilitate relativă, factor de transmisie) este numărul unu (1). Totuşi, în unele cazuri unităţii unu (1) i s-a atribuit o denumire specială [de exemplu, unităţile ŞI radian (rad) şi steradian (sr)]. De obicei nu se utilizează simbolul lt; lt; 1 gt; gt; după o valoare numerică.1.2.2. Unităţi ŞI derivate cu denumiri speciale şi simboluri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Unitatea ŞI derivata Mărimea derivata ─────────────────────────────────────────────────── Expresia ──────────────────────────────── Denumirea Simbolul în alte în unităţi ŞI unităţi ŞI fundamentale ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────unghi plan radian*1) rad m x m^-1 = 1unghi solid steradian*1) sr*2) mp x m^-2 = 1frecventa hertz Hz s^-1forta newton N m x kg x s^-2presiune, tensiunemecanică pascal Pa N x m^-2 m^-1 x kg x s^-2energie, lucru mecanic, joule J N x m mp x kg x s^-2cantitate de căldurăputere*3), fluxenergetic/flux watt W J x s^-1 mp x kg x s^-3radiantsarcina electrica, coulomb C s x Acantitatede electricitatediferenţa de potenţial volt V W x A^-1 mp x kg x s^-3 x A^-1electric, tensiuneelectrica, tensiuneelectromotoarecapacitate electrica farad F C x V^-1 m^-2 x kg^-1 x s^4) x x A^2rezistenta electrica ohm Ω V x A^-1 mp x kg x s^-3 x A^-2conductanta electrica siemens S A x V^-1 m^-2 x kg^-1 x s^3 x x A^2flux de inductiemagnetica weber Wb V x s mp x kg x s^-2 x A^-1inductie magnetica tesla T Wb x m^-2 kg x s^-2 x A^-1inductanta henry H Wb x A^-1 mp x kg x s^-2 x A^-2temperatura Celsius grad Celsius °C*4) Kactivitate catalitica katal kat*5) mol x s^-1flux luminos lumen lm cd x sr*2) mp x m^-2 x cd = cdiluminare lux lx lm x m^-2 mp x m^-4 x cd = = m^-2 x cdactivitate (a unuiradionuclid) becquerel Bq s^-1doza absorbită, energie gray Gy J x kg^-1 mp x s^-2masica (comunicată),kermaechivalent de doza sievert Sv x J x kg^-1 mp x s^-2absorbită, echivalentde doza absorbităambiental, echivalent dedoza absorbitădirectional, echivalentde doza absorbităindividual, dozaabsorbită echivalentaîntr-un organ ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────*1) Radianul şi steradianul pot fi utilizate în expresii ale unităţilor derivate, pentru a diferentia marimi de natura diferita având aceeaşi dimensiune. Exemple de utilizare a acestor unităţi pentru formarea denumirilor unităţilor ŞI derivate sunt prezentate în tabelul 1.2.3.*2) În fotometrie se menţin, în general, denumirea şi simbolul steradianului, sr, în expresia unităţii.*3) Denumiri speciale pentru unitatea de putere:– volt amper (simbol "V x A"), când este utilizata sa exprime puterea aparenta a curentului electric alternativ;– var (simbol "VAR"), când este utilizata sa exprime puterea electrica reactiva. Unitatea de măsura "VAR" nu este inclusă în rezoluţiile CGPM.*4) Un interval sau o diferenţa de temperatura se exprima fie în kelvini, fie în grade Celsius. Unitatea "grad Celsius", simbol °C, este, prin definiţie, egala cu unitatea "kelvin", simbol K.*5) Katalul şi simbolul sau, kat, au fost adoptate de cea de-a 21-a CGPM (1999; Rezoluţia 12).NOTĂ:Denumirile speciale şi simbolurile proprii ale unităţilor ŞI derivate din tabelul 1.2.2. pot fi utilizate pentru exprimarea altor unităţi ŞI derivate (de exemplu, unităţile ŞI derivate din tabelul 1.2.3).1.2.3. Unităţi ŞI derivate ale căror denumiri şi simboluri sunt exprimate prin unităţi ŞI derivate cu denumiri speciale şi simboluri proprii ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Unitatea ŞI derivata ──────────────────────────────────────────────────── Mărimea derivata Expresia Denumirea Simbolul în unităţi ŞI fundamentale ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────viscozitate dinamica pascal secunda Pa x s m^-1 x kg x s^-1momentul unei forte newton metru N x m mp x kg x s^-2tensiune superficiala newton pe metru N/m kg x s^-2viteza unghiulara radian pe secunda rad/s m x m^-1 x s^-1 = = s^-1acceleratie unghiulara radian pe secunda rad/s^2 m x m^-1 x s^-2 = la patrat = s^-2flux termic superficial, watt pe metru patrat W/mp kg x s^-3iradianta capacitate termica, joule pe kelvin J/K mp x kg x s^-2 xentropie x K^-1capacitate termica joule pe kilogram J/(kg x K) mp x s^-2 x K^-1masica, entropie masica kelvinenergie masica joule pe kilogram J/kg mp x s^-2conductivitate termica watt pe metru kelvin W/(m x K) m x kg x s^-3 x x K^-1energie volumica joule pe metru cub J/mc m^-1 x kg x s^-2camp electric volt pe metru V/m m x kg x s^-3 x x A^-1sarcina (electrica) coulomb pe metru cub C/mc m^-3 x s x Avolumica deplasare electrica coulomb pe metru C/mp m^-2 x s x A patratpermitivitate farad pe metru F/m m^-3 x kg^-1 x x s^4 x A^2permeabilitate henry pe metru H/m m x kg x s^-2 x x A^-2energie molara joule pe mol J/mol mp x kg x s^-2 x x mol^-1entropie molara, joule pe mol kelvin J/(mol x K) mp x kg x s^-2 xcapacitate termica x K^-1 x mol^-1molara expunere (radiatii X coulomb pe kilogram C/kg kg^-1 x s x Aşi ă) debit de doza absorbită gray pe secunda Gy/s mp x s^-3intensitate radianta watt pe steradian W/sr m^4 x m^-2 x kg x x s^-3 = = mp x kg x x s^-3radianta watt pe metru W/(mp x sr) mp x m^-2 x kg x patrat steradian x s^-3 = kg x s^-3 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────NOTE:1. Denumirile unităţilor ŞI derivate, compuse sub forma unui produs de unităţi, se pot scrie fără sau cu liniuţa între denumirile unităţilor componente [de exemplu, se poate scrie pascal secunda sau pascal-secunda şi joule pe mol kelvin sau joule pe mol-kelvin, simbolurile acestor unităţi fiind Pa x s şi, respectiv, J/(mol x K)].2. Unităţile ŞI derivate din tabelele 1.2.1 şi 1.2.3 sunt exemple. Lor li se pot adauga altele formate conform precizărilor de la pct. 1.2 [de exemplu, kilogram pe secunda (kg/s), metru cub pe secunda (mc/s), siemens pe metru (S/m), lumen pe watt (lm/W), becquerel pe kilogram (Bq/kg)].1.3. Prefixe ŞI utilizate pentru formarea de multipli şi submultipli zecimaliPrefixele ŞI, reprezentând denumiri ale unor factori de multiplicare a unităţilor ŞI, şi simbolurile acestor prefixe, care au fost adoptate de CGPM, sunt următoarele: ────────────────────────────────────────┬────────────────────────────────────── Factor Prefix Simbol │ Factor Prefix Simbol ────────────────────────────────────────┼────────────────────────────────────── 10^24 yotta Y │ 10^-1 deci d 10^21 zetta Z │ 10^-2 centi c 10^18 exa E │ 10^-3 mili m 10^15 peta P │ 10^-6 micro æ 10^12 tera T │ 10^-9 nano n 10^9 giga G │ 10^-12 pico p 10^6 mega M │ 10^-15 femto f 10^3 kilo k │ 10^-18 atto a 10^2 hecto h │ 10^-21 zepto z 10^1 deca da │ 10^-24 yocto y ────────────────────────────────────────┴──────────────────────────────────────1.3.1. Multiplii şi submultiplii unităţilor ŞI care sunt formati cu ajutorul prefixelor ŞI trebuie să fie desemnaţi prin denumirea lor completa "multipli şi submultipli zecimali ai unităţilor ŞI". Aceşti multipli şi submultipli nu sunt coerenti cu unităţile ŞI propriu-zise.1.3.2. Denumirile şi simbolurile multiplilor şi submultiplilor zecimali ai unităţii ŞI de masa sunt formate prin atasarea prefixelor ŞI la cuvântul "gram" şi a simbolurilor lor la simbolul unităţii "g" [de exemplu, miligram (mg), megagram (Mg)].1.3.3. Dacă o unitate derivata este exprimată ca o fractie, atunci multiplii şi submultiplii ei zecimali pot fi formati prin atasarea unui prefix ŞI unităţilor de la numarator sau de la numitor ori de la ambele părţi [de exemplu, kilovolt pe metru (kV/m), volt pe centimetru (V/cm), kilovolt pe centimetru (kV/cm)].1.3.4. Nu sunt admise prefixe compuse, adică prefixe formate prin alaturarea de prefixe ŞI [de exemplu, nu este admis milimicrometru (mæm), ci nanometru (nm)].1.3.5. Denumiri şi simboluri autorizate special ale unor multipli şi submultipli zecimali ai unor unităţi ŞI ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Unitatea Mărimea ──────────────────────────────────────────────────── Denumirea Simbolul Valoarea ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────volum litru l sau L*1) 1 l = 1 dmc = 10^-3 mcmasa tona t 1 t = 1 Mg = 10^3 kgpresiune, tensiune bar bar*2) 1 bar = 10^5 Pamecanică ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────*1) Cele doua simboluri "l" şi "L" pot fi utilizate pentru unitatea litru. [Cea de-a 16-a CGPM (1979); Rezoluţia 5]*2) Barul şi simbolul sau sunt incluse în Rezoluţia 7 a celei de-a 9-a CGPM (1948; Raportul Conferintei, pag. 70). Aceasta unitate este specificată în documentul "Sistemul Internaţional de Unităţi (ŞI)", editia a 7-a, 1998, elaborat de Biroul Internaţional de Măsuri şi Greutăţi (BIPM), între unităţi din afară ŞI utilizate curent cu ŞI, pentru a răspunde nevoilor specifice din domeniul comercial ori juridic sau unor interese ştiinţifice.NOTĂ:Prefixele ŞI şi simbolurile lor specificate în tabelul 1.3 pot fi utilizate în conexiune cu denumirile unităţilor şi cu simbolurile acestora din tabelul 1.3.5 [de exemplu, mililitru (mL), gigatona (Gt), kilobar (kbar)].2. Unităţi din afară ŞI admise să fie utilizate cu ŞIFac parte din clasa unităţilor din afară ŞI acele unităţi de măsura care nu sunt coerente cu unităţi ŞI. Dintre aceste unităţi unele sunt admise să fie utilizate cu ŞI, pe termen nelimitat sau limitat, iar unele nu sunt admise să fie utilizate. Dintre unităţile din prima categorie sunt unele definite în funcţie de unităţi ŞI, unele ale căror valori în unităţi ŞI sunt obţinute experimental şi unele utilizate numai în domenii specializate.Asocierea unităţilor ŞI cu unităţi din afară ŞI trebuie evitata, în afară cazurilor specificate în prezentele instrucţiuni, pentru a nu se pierde avantajul coerentei conferite de utilizarea unităţilor ŞI.Echivalentele unităţilor din afară ŞI şi/sau factorii de conversie a unităţilor din afară ŞI în unităţi ŞI trebuie specificate în documentele în care ele sunt utilizate.2.1. Unităţi definite în funcţie de unităţi ŞI care nu sunt multipli sau submultipli zecimali ai acestora ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Unitatea Mărimea ──────────────────────────────────────────────────── Denumirea Simbolul Valoarea ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── unghi plan grad centezimal*1) sau gon* gon* 1 gon = pi/200 rad grad (sexagesimal) ° 1° = pi/180 rad minut (sexagesimal) ' 1' = pi/10.800 rad secunda 1" = pi/648.000.180 (sexagesimala) " rad timp minut min 1 min = 60 s ora h 1 h = 3.600 s zi d 1 d = 86.400 s ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────*1) Caracterul * după o denumire sau un simbol de unitate indica faptul ca acestea nu apar în listele de unităţi stabilite de CGPM, CIPM sau BIPM. Aceasta observatie este valabilă pentru întreaga Anexa.NOTĂ:Prefixele ŞI şi simbolurile lor specificate în tabelul 1.3 pot fi utilizate numai în conexiune cu denumirea "gon" şi cu simbolul "gon" din tabelul 2.1 [de exemplu, miligon (mgon)].2.2. Unităţi utilizate cu Sistemul Internaţional ale căror valori în unităţi ŞI sunt obţinute experimental*1) ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Unitatea Mărimea ────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea Simbolul Valoarea ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────masa unitate de masa atomica u Unitatea de masa atomica (unificata)*1) (unificata) este egala cu 1/12 din masa unui atom al nuclidului (12)C.energie electronvolt*1) eV Electronvoltul este energia cinetica câştigată de un electron care traverseaza o diferenţa de potenţial de 1 volt în vid. ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────*1) Valorile în unităţi ŞI, recomandate de către CODATA în anul 1998 pentru unităţile specificate în tabelul 2.2sunt:1 u = 1,660 538 73(13) x 10^-27 kg1 eV = 1,602 176 462(63) x 10^-19 JAceste valori sunt însoţite, între paranteze, de incertitudinea standard compusa (P aproximativ egal 68%), exprimată cu doua cifre semnificative.NOTĂ:Prefixele ŞI şi simbolurile lor specificate în tabelul 1.3 se aplică unităţii electronvolt şi simbolului acestuia [de exemplu, kiloelectronvolt (keV), megaelectronvolt (MeV)].2.3. Unităţi şi denumiri de unităţi admise numai în domenii specializate ────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Unitatea Mărimea ────────────────────────────────────────────────────────────────── Denumirea Simbolul Valoarea ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────suprafaţa terenurilor agricole ar a 1 a =10^2 mpmasa pietrelor preţioase carat metric carat metric = = 2×10^-4 kgpresiunea sângelui şi a altor milimetru coloana mm Hg* 1 mm Hg = fluide din corp de mercur = 133,322 Pa ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────NOTĂ:Prefixele ŞI şi simbolurile lor specificate în tabelul 1.3 pot fi utilizate în conexiune cu denumirile unităţilor şi cu simbolurile acestora din tabelul 2.3, cu excepţia milimetrului coloana de mercur şi a simbolului acestuia. De exemplu, multiplul 10^2 a al arului este denumit "hectar" (ha) (1 ha = 10^4 mp).3. Unităţi compuseCombinatiile dintre unităţile specificate în prezenta anexa constituie unităţi de măsura compuse [de exemplu, kilometru pe ora (km/h), rotaţie pe minut (rot/min), tona pe metru cub (t/mc), amper ora (Axh), kilowatt ora (kWxh), mol pe litru (mol/L), lux ora (lx.h), becquerel pe metru cub (Bq/mc)].–––-
