Scopul inițiativei legislative a cetățenilor de revizuire a Constituției României este reprezentat, pe de o parte, de modificarea art. 48 alin. (1) din Constituția României, în sensul înlocuirii termenului de „soți“ cu sintagma „un bărbat și o femeie“, astfel încât să se asigure implementarea precisă și literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanții imuabile destinate ocrotirii familiei, care este recunoscută în art. 16 din Declarația Universală a Drepturilor Omului drept „elementul natural și fundamental al societății“. În același context, doar „bărbatul și femeia“ împreună se bucură de recunoașterea și garantarea universală a dreptului de a se căsători și de a întemeia o familie pe baza unor importante considerente de natură culturală, istorică și morală specific românești.De asemenea, pe de altă parte, scopul inițiativei legislative este reprezentat și de consacrarea în Constituția României a dreptului de a utiliza numerar în orice tranzacții, prin modificarea art. 45 și 137 din legea fundamentală, având în vedere caracterul esențial al protejării libertății individuale în cadrul tranzacțiilor financiare. În contextul evoluției digitale și al tendinței de reducere a utilizării numerarului, este crucial să fie protejată această modalitate de plată pentru a asigura accesul neîngrădit al persoanelor la bunuri și servicii. Dreptul de a plăti în numerar este o componentă esențială a libertății economice a cetățenilor și trebuie garantat în Constituție.Cu privire la modificarea art. 48 alin. (1) din Constituția României, în sensul înlocuirii termenului de „soți“ cu expresia „un bărbat și o femeie“, prezentul act normativ își propune să înlăture orice echivoc pe care utilizarea termenului de „soți“ poate să o aducă noțiunii de „familie“, raportului dintre „familie“ și dreptul bărbatului și al femeii de a se căsători și a întemeia o familie.Înlocuirea termenului de „soți“ cu expresia „un bărbat și o femeie“ asigură implementarea precisă și literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanții imuabile destinate ocrotirii familiei, care este recunoscută drept „elementul natural și fundamental al societății“ în art. 16 din Declarația universală a drepturilor omului.Atât Declarația Universală a Drepturilor Omului, cât și Convenția europeană a drepturilor omului utilizează în mod intenționat noțiunea de „bărbat și femeie“, iar nu cu cea de „soți“, în ceea ce privește recunoașterea dreptului la căsătorie și consacrarea dreptului de a întemeia o familie.Așadar, este necesară modificarea primului alineat al art. 48 din Constituția României, atât pentru a evita interpretările contradictorii, cât și pentru a recunoaște în mod neechivoc că dreptul de a întemeia o familie prin căsătorie este un drept al cărui conținut trebuie să fie precis exprimat în sensul că familia nu poate fi formată, în acest context, decât dintre un bărbat și o femeie.În actuala reglementare, alin. (1) al art. 48 din Constituție consfințește principiul potrivit căruia „familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între soți, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor“.Potrivit art. 16 pct. 1 al Declarației universale a drepturilor omului adoptate de Adunarea generală a Organizației Națiunilor Unite în data de 10 decembrie 1948, „bărbatul și femeia au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie“.O formulare similară se regăsește și în Convenția europeană a drepturilor omului, în care art. 12 prevede că: „Începând cu vârsta stabilită prin lege, bărbatul și femeia au dreptul de a se căsători și de a întemeia o familie conform legislației naționale ce reglementează exercitarea acestui drept.“În ceea ce privește România, în preocuparea sa continuă de a asigura respectarea obligației constituționale asumate prin art. 20 din Constituție, potrivit căruia „dispozițiile constituționale privind drepturile și libertățile cetățenilor vor fi interpretate și aplicate în concordanță cu Declarația universală a drepturilor omului, cu pactele și cu celelalte tratate la care România este parte“, legiuitorul român a adoptat în mod expres o definiție a noțiunii de „soți“ care se regăsește în Legea nr. 287/2009 privind Codul civil. Astfel, art. 258 alin. (4) prevede: „în sensul prezentului cod, prin soți se înțelege bărbatul și femeia uniți prin căsătorie.“ În ceea ce privește definiția căsătoriei, art. 259 alin. (1) prevede: „Căsătoria este uniunea liber consimțită între un bărbat și o femeie, încheiată în condițiile legii.“Chiar dacă dispozițiile Codului civil sunt de generală aplicare și reglementează raporturile patrimoniale și nepatrimoniale dintre persoane, ca subiecte de drept civil, nu poate fi omis riscul ca, sub efectul unor presiuni de moment, extranee unei societăți sănătoase, dreptul bărbatului și al femeii de a se căsători și de a întemeia o familie să sufere alterări, îngrădiri și interpretări, chiar legislative, străine de spiritul și interesul fundamental de ocrotire a celei mai importante instituții umane de pretutindeni: familia.Impactul modificării propuse este unul pozitiv, ce va contribui la soluționarea unor probleme în materia drepturilor fundamentale ale bărbatului și femeii.Potrivit unui raport publicat de Departamentul pentru politici economice și sociale al Organizației Națiunilor Unite (World Population Prospects. The 2015 Revision), evoluția demografică a României este mai mult decât îngrijorătoare. Astfel, dacă la începutul mileniului al treilea populația României număra peste 20 milioane de locuitori, conform studiului menționat, până în anul 2100, numărul locuitorilor din România se va înjumătăți, ajungând la aproximativ 10,7 milioane de locuitori.Un alt aspect semnalat de același studiu este că vârsta medie a românilor va continua să crească în toată această perioadă de referință, reflectând astfel îmbătrânirea populației: dacă în 1950 România era un stat cu o populație tânără, vârsta medie fiind de 26 de ani, în 2015 aceasta crescuse la peste 42 de ani; raportul menționat preconizează că în 2030 vârsta medie va ajunge la 47 de ani, iar în 2050 la 48 de ani. Raportul conchide că România aparține grupului de 48 de state în care populația va scădea până în 2050, în loc să crească. Mai mult, România se află între țările care vor cunoaște o scădere demografică accelerată, de peste 15%.Nu doar rata în continuă scădere a natalității ar trebui să motiveze o politică fermă de încurajare și protejare a familiei, ci și rata alarmantă a copiilor născuți în afara căsătoriei. Conform Eurostat, în România, 30% din numărul total de nașteri reprezintă copiii născuți în afara căsătoriei^1, dând naștere așa-numitelor „familii fragile“. Conform unui studiu amplu realizat de Princeton și Columbia University^2, copiii născuți în afara căsătoriei sunt mai predispuși către sărăcie, rezultate academice mai slabe, depresie, abuz de substanțe stupefiante și alte efecte negative similare.^1 Eurostat, Marriage and Divorce Statistics, sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/ File:Crude_marriage_rate,_ selected_years,_1960%E2%80%932013_%28per_1_000_inhabitants%29_YB15.png.^2 The Fragile Families and Child Wellbeing Study.Astfel, este de așteptat că dezbaterile și consultările publice pe marginea modificării Constituției vor readuce în discuție problematica îmbătrânirii populației României și vor avea ca efect mărirea gradului de conștientizare în cadrul societății civile a importanței pe care încurajarea și protejarea formării de familii sănătoase le vor avea pentru redresarea natalității – identificată încă din 2007 de către Institutul Național de Cercetări Economice al Academiei Române ca singura cale de evitare a iminentului declin demografic al României^3.^3 Vasile Ghețău, Declinul demografic și viitorul populației României. O perspectivă din anul 2007 asupra populației României, Alpha MDN, Buzău, 2007. Conform Eurostat, România ocupă locul 5 în Uniunea Europeană cu cele mai multe căsătorii anuale după Lituania, Cipru, Malta și Letonia^4. Acest fapt indică nu numai că familia și căsătoria au o importanță majoră în societatea românească, ci relevă și existența unei puternice cutume sociale în privința căsătoriei dintre un bărbat și o femeie.^4 Eurostat, Marriage and Divorce Statistics, Sursa: http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/File:Crude_marriage_rate,_ selected_years,_1960%E2%80%932013_%28per_1_000_inhabitants%29_YB15.png.La nivel european, însă, lipsa unei politici eficiente de protejare a familiei întemeiate pe actul căsătoriei, precum și apariția și încurajarea unor noi forme de conviețuire legale au determinat, din 1965 până în prezent, o scădere cu 50% a ratei de căsătorie în statele membre^5. Pentru a evita această tendință, România trebuie să urmeze exemplul altor state membre, cum ar fi Polonia, Croația, Slovacia, Letonia, Lituania și Ungaria, în a consfinți explicit căsătoria ca o uniune dintre un bărbat și o femeie și a aplica o politică durabilă de stimulare și protecție a instituției familiei.^5 Idem.Conceptele de familie și de căsătorie derivă din realitatea firească a evoluției socioumane și definesc o sumă de drepturi și obligații specifice bărbatului și femeii, priviți împreună ca elemente intrinseci și naturale ale formării unui cuplu.într-un stat de drept, existența normelor sociale este necesară în vederea adoptării unor reglementări legale. Astfel, legile trebuie să țină seama de acea normă socială, regulă și acel standard de comportament care sunt împărtășite de majoritatea populației. În cazul căsătoriei, realitatea socioculturală românească impune consacrarea acestei instituții ca o uniune liber consimțită între un bărbat și o femeie, întemeiată pe egalitatea de drepturi și obligații, ce are ca scop esențial întemeierea unei familii.Protejarea constituțională a familiei împotriva oricăror tentative de discreditare a instituției căsătoriei, ca uniune liber consimțită dintre un bărbat și o femeie, în scopul întemeierii unei familii și al procreării, se impune ca măsură esențială pentru continuitatea poporului român, pentru identitatea și unitatea acestuia.în ceea ce privește prevederile dreptului european, statelor membre le revine competența exclusivă de a adopta acte normative în materia instituțiilor juridice specifice dreptului familiei, cu excepția câtorva aspecte cu implicații transfrontaliere în vederea asigurării cooperării judiciare în materie civilă, care este supusă unei proceduri distincte în conformitate cu art. 81 (3) al Tratatului de funcționare a Uniunii Europene.în mod specific, în materie de căsătorie, jurisprudența Curții Europene de Justiție (CJUE) confirmă existența unei competențe exclusive a statelor membre. Astfel, în Cauza Maruko6, CJUE precizează că „starea civilă și prestațiile care derivă din aceasta reprezintă materii ce intră în competența statelor membre, iar dreptul comunitar nu aduce atingere acestei competențe“.^6 C-267/06, Tadao Maruko vs Versorgungsanstalt der deutschen Bühnen, punctul 59.în Cauza Romer7, CJUE a reiterat aceeași poziție, întărind faptul că în materie de stare civilă competența le revine statelor membre. Citând din concluziile avocatului general Nilo Jääskinen, „competența lăsată statelor membre în domeniul stării civile semnifică faptul că reglementarea căsătoriei sau a oricărei alte forme de uniune recunoscute din punct de vedere juridic între persoanele de același sex, ca și de sex opus, precum și statutul juridic al copiilor și al celorlalți membri ai familiei în sens larg sunt rezervate statelor membre (…) [n]umai statele membre trebuie să decidă (…) dacă instituția căsătoriei este sau nu rezervată doar cuplurilor de sex opus.“^7 C-147/08, Jürgen Römer v Freie und Hansestadt Hamburg, punctul 38.Nu în ultimul rând, Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene împărtășește același punct de vedere în articolul 9 – dreptul la căsătorie și dreptul de a întemeia o familie. Astfel, în documentul explicativ al Convenției care a elaborat Carta se evidențiază faptul că statele membre sunt libere să dispună asupra componenței uniunii căreia îi este atribuit statutul de căsătorie^8.^8 Explicații cu privire la Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, C 303, 15 decembrie 2009, pagina 21.În acest sens, 13 state aparținând continentului european^9 au adoptat reglementări constituționale prin care căsătoria este în mod explicit recunoscută ca uniunea liber consimțită dintre un bărbat și o femeie.^9 Bulgaria, Croația, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, Belarus, Macedonia, Moldova, Muntenegru, Serbia, Ucraina.Familia și instituția căsătoriei sunt protejate în temeiul art. 8 și 12 din Convenția europeană a drepturilor omului, norme care reglementează dreptul la viață privată și de familie și dreptul bărbatului și al femeii de a se căsători și întemeia o familie.În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a evidențiat în jurisprudența sa recentă privind încălcarea art. 8 din Convenție dreptul imuabil al statelor membre de a proteja căsătoria și familia în conformitate cu realitățile sociale specifice fiecărui stat și cu nevoia fiecărei națiuni de a-și proteja valorile sociale fundamentale^10. De asemenea, instanța europeană a confirmat că dreptul de a se căsători și întemeia o familie înglobează conceptul tradițional de căsătorie dintre un bărbat și o femeie^11.^10 Schalk și Kopf c Austria, Appl. nr. 30141/04 (2010).^11 Hämäläinen c Finlanda, Appl. nr. 37359/09 (2014).Un alt aspect important ce trebuie menționat este faptul că, la data de 3 iulie 2015, Consiliul drepturilor omului al Organizației Națiunilor Unite a adoptat o rezoluție privind protecția familiei^12. Printre altele, această rezoluție reafirmă că familia reprezintă grupul natural și fundamental al societății și trebuie în mod esențial protejată de către stat. De asemenea, se admite că familia joacă un rol crucial în prezervarea identității culturale, a tradiției, a moralei și a valorilor societății și se evidențiază faptul că părinții, având obligația primordială de creștere și protecție a copiilor, sunt primii care au rolul de a-i educa în privința normelor și a valorilor fundamentale ale societății.^12 Protecția familiei: contribuția familiei la realizarea dreptului la un standard de viață adecvat al membrilor ei, în particular prin rolul ei în eradicarea sărăciei și o dezvoltare durabilă, A/HRC/29/L.25, sursa http://daccess-dds-ny.un.org/doc/UNDOC/LTD/G15/139/98/PDF/G1513998.pdf?OpenElement.Scopul inițiativei legislative este reprezentat și de consacrarea în Constituția României a dreptului de a utiliza numerar în orice tranzacții economice.Dreptul de a efectua plăți cu numerar a fost fundamental în istoria economică a omenirii. În evoluția sa, moneda fizică a reprezentat și continuă să reprezinte libertatea economică și individuală a persoanelor în cadrul tranzacțiilor economice.Odată cu avansul tehnologic și digitalizarea rapidă, tranzacțiile fără numerar au câștigat teren, iar unele state sau entități comerciale au adoptat anumite măsuri menite să restricționeze sau să descurajeze plățile cu numerar. Există tendința de a impune limite sau chiar de a interzice tranzacțiile în numerar în anumite situații. Aceste acțiuni ridică serioase îngrijorări referitoare la libertatea financiară și accesul universal la mijloacele de plată.în actuala reglementare, art. 45 din Constituție consfințește principiul potrivit căruia „accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate“. Textul consacră un drept fundamental al persoanei de a se implica în activități economice.Accesul liber la activități economice și libera inițiativă sunt recunoscute ca valori esențiale ale economiei de piață. Garantarea acestor drepturi subliniază angajamentul legislativ pentru protecția liberei inițiative și pentru facilitarea exercitării activităților economice fără obstacole inutile.Este de necontestat faptul că există o legătură indisolubilă între modalitățile de plată (în numerar sau prin alte instrumente de plată) și participarea la activități economice. Protejarea dreptului de a utiliza numerar devine astfel o componentă esențială a desfășurării activităților economice prevăzute de art. 45 din Constituție.Prin urmare, dacă restricțiile asupra utilizării numerarului sunt implementate fără o suficientă analiză având ca obiect diversitatea de modalități de plată preferate de diverse categorii de persoane, aceasta ar putea exclude anumite grupuri sociale care depind în mod tradițional de numerar. Restrângerea utilizării numerarului poate crea bariere de acces în tranzacțiile economice pentru cei care preferă sau au nevoie să utilizeze numerarul.În aceste condiții, introducerea dreptului de a plăti cu numerar în Constituție ajută la menținerea unui echilibru între progresul tehnologic și respectarea opțiunilor tradiționale de plată. Este imperativ să fie asigurat că avansul către mijloace de plată electronice nu încalcă drepturile cetățenilor care doresc să utilizeze în continuare numerarul.Unele persoane, inclusiv cele din medii socioeconomice vulnerabile sau din zonele rurale, pot avea dificultăți în accesarea sau utilizarea mijloacelor de plată electronice. Numerarul reprezintă, de regulă, unica opțiune pentru aceste persoane, asigurându-le participarea în economie. Limitarea plăților în numerar poate duce la excluderea unor segmente de populație care nu au acces sau nu doresc să utilizeze mijloace de plată electronice, crescând astfel diviziunea socială și economică.În același timp, restricționarea plăților cu numerar prezintă numeroase riscuri. O dependență exclusivă de sistemele electronice, respectiv o societate în care se elimină complet sau aproape complet plata cu numerar poate deveni vulnerabilă la erori tehnologice sau atacuri cibernetice, punând în pericol accesul la bunuri și servicii esențiale.Fragilitatea sistemului financiar global și nenumăratele riscuri sunt identificate și analizate în Raportul emis de European Systemic Risk Board (ESRB) în februarie 2020^13. Conform documentului, riscul cibernetic poate afecta funcționarea normală a piețelor financiare, inclusiv capacitatea acestora de a absorbi șocuri și de a continua să furnizeze funcțiile economice cheie, cum ar fi facilitarea plăților, asigurarea unor piețe sănătoase de creditare, transferul și transformarea riscului prin intermediere, precum și furnizarea de lichiditate și mecanisme de descoperire a prețurilor.^13 https://www.esrb.europa.eu/pub/pdf/reports/esrb.report200219_systemiccyberrisk~101a09685e.en.pdf?fdefe8436b08c6881d492960ffc7f3a9.Pe lângă pierderile financiare directe, incertitudinea și pierderea încrederii sunt catalizatori critici în declanșarea instabilității financiare. Pierderea încrederii poate duce la comportamente precum retrageri masive de fonduri, care generează instabilitate pe piață.Riscul sistemic asociat cu atacurile cibernetice poate apărea atât prin canale de transmitere directă (de exemplu, insolvabilitatea unei bănci importante), cât și prin canale de transmitere indirectă (prin scăderea generală a încrederii în piață). Un incident cibernetic la scară largă în sectorul financiar ar putea, în viitor, crea perturbări atât de mari încât să aibă consecințe foarte grave atât pentru piața internă, cât și pentru economia mondială.Este evident că plățile fără numerar, în ciuda riscurilor cibernetice amintite anterior, continuă să se dezvolte. Această evoluție implică riscuri și din perspectiva protejării vieții private, nu numai a sistemului financiar global. Toate tranzacțiile efectuate fără numerar sunt înregistrate, iar datele sunt păstrate în condiții cel puțin opace, fără o posibilitate reală de control pentru persoanele fizice sau pentru profesioniștii care utilizează aceste mijloace de plată.Inclusiv reglementările europene recunosc explicit riscurile asociate cu plățile electronice, respectiv importanța menținerii plăților cu numerar în cadrul diversității opțiunilor de plată. Directiva (UE) 2015/2.366, cunoscută și ca Directiva Serviciilor de Plată, deși promovează tehnologiile de plată digitale, recunoaște și importanța plăților cu numerar.Consacrarea dreptului de a achita cu numerar în Constituție este în deplină concordanță cu normele europene, garantează respectarea acestui drept fundamental și protejează societatea de riscul controlului de tip totalitar.
Membrii Comitetului de inițiativă pentru promovarea inițiativei legislative a cetățenilor de revizuire a Constituției României
Piperea Gheorghe
în nume propriu și în calitate de mandatar al
Apopei Marius-Vasile
Neamțu George-Mihail
Puric Liviu Dan
Stanciu Bogdan-Ioan
în nume propriu și în calitate de mandatar al
Manta Oana-Andreea
Preotu Simona
Munteanu Marian-Teofan-Dragoș
Moldoveanu Dragoș
în nume propriu și în calitate de mandatar al
Capsali Pericle-Iulian
Catrangiu Bogdan-Ion
Petcu Simona-Maria
Vlăescu Virgiliu-George
Șerban Georgeta-Carmen
Radovici Dan
LEGE
de revizuire a Constituției României
Parlamentul României adoptă prezenta lege. +
Articolul IArticolul 45 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins: +
Articolul 45Libertatea economică(1)Accesul liber al persoanei la o activitate economică, libera inițiativă și exercitarea acestora în condițiile legii sunt garantate.(2)Statul recunoaște și garantează libertatea oricărei persoane de a utiliza numerar pentru orice tranzacție economică. +
Articolul IIArticolul 48 alin. (1) din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins: +
Articolul 48Familia(1)Familia se întemeiază pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie, pe egalitatea acestora și pe dreptul și îndatorirea părinților de a asigura creșterea, educația și instruirea copiilor. +
Articolul IIIArticolul 137 din Constituția României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică și va avea următorul cuprins: +
Articolul 137Sistemul financiar(1)Formarea, administrarea, întrebuințarea și controlul resurselor financiare ale statului, ale unităților administrativ-teritoriale și ale instituțiilor publice sunt reglementate prin lege.(2)Moneda națională este leul, iar subdiviziunea acestuia, banul. Emiterea și circulația monedei naționale în numerar sunt garantate.(3)În condițiile aderării la Uniunea Europeană, prin lege organică se poate recunoaște circulația și înlocuirea monedei naționale cu aceea a Uniunii Europene. +
Articolul IVRevizuirea Constituției se supune aprobării prin referendum, organizat potrivit dispozițiilor art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată.Această lege a fost adoptată de Camera Deputaților și de Senat, cu respectarea prevederilor art. 151 alin. (1) din Constituția României, republicată.
PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR
PREȘEDINTELE SENATULUI
AVIZ
referitor la inițiativa legislativă cetățenească de revizuire a Constituției RomânieiAnalizând inițiativa legislativă cetățenească de revizuire a Constituției României, formulată de un comitet de inițiativă în baza prevederilor Legii nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, cu modificările ulterioare, transmisă de împuternicitul comitetului de inițiativă, cu Adresa înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. R2585 din 21.12.2023, și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D1.323 din 21.12.2023,
CONSILIUL LEGISLATIV,în temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare, precum și al art. 3 alin. (2) din Legea nr. 189/1999, republicată, cu modificările ulterioare,avizează favorabil propunerea legislativă care face obiectul inițiativei legislative a cetățenilor de revizuire a Constituției, cu următoarele observații și propuneri:1.Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea unor dispoziții constituționale în sensul garantării posibilității efectuării în numerar a plăților în tranzacțiile economice, precum și în sensul definirii noțiunii de familie ca fiind întemeiată pe căsătoria liber consimțită între un bărbat și o femeie. … 2.Prin obiectul său de reglementare, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor constituționale, fiind incidente prevederile art. 151 din Legea fundamentală. … 3.Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate. … 4.Menționăm că soluția legislativă propusă pentru art. 48 alin. (1) din Legea fundamentală are un conținut identic cu obiectul inițiativei legislative a cetățenilor de revizuire a Constituției, publicate în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 883 din 25 noiembrie 2015.Curtea Constituțională s-a pronunțat asupra respectivei inițiative legislative a cetățenilor prin Decizia nr. 580/2016 și a constatat că modificarea propusă este constituțională în raport cu prevederile art. 152 alin. (1) din Constituție. Curtea a reținut că „Prin înlocuirea sintagmei «între soți» cu sintagma «între un bărbat și o femeie», se realizează doar o precizare în privința exercitării dreptului fundamental la căsătorie, în sensul stabilirii exprese a faptului că aceasta se încheie între parteneri de sex biologic diferit, acesta fiind, de altfel, chiar semnificația originară a textului. În anul 1991, când Constituția a fost adoptată, căsătoria era privită în România în accepțiunea sa tradițională, de uniune între un bărbat și o femeie“. … 5.Analizând soluțiile legislative preconizate din perspectiva respectării dispozițiilor art. 152 din Legea fundamentală, menționăm că nu au fost identificate încălcări ale limitelor revizuirii Constituției. … 6.Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, soluțiile legislative preconizate vor face obiectul unor puncte cuprinse într-un articol unic, a cărui parte introductivă va avea următoarea redactare: +
ARTICOL UNICConstituția României, revizuită prin Legea nr. 429/2003, aprobată prin referendumul național organizat în zilele de 18 și 19 octombrie 2003 și republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, se modifică după cum urmează:Părțile dispozitive ale punctelor care conțin modificările celor trei articole vor fi redactate astfel:1.Articolul 45 va avea următorul cuprins:“; … 2.Articolul 48 va avea următorul cuprins:“; … 3.Articolul 137 va avea următorul cuprins: … … 7.Precizăm că, potrivit art. 6 alin. (4) teza a II-a din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, cu modificările și completările ulterioare, „Cetățenii României sunt chemați să își exprime voința prin vot în cadrul referendumului național cu privire la revizuirea Constituției, în ultima duminică a perioadei de 30 de zile prevăzute la art. 151 alin. (3) din Constituția României, republicată, calculată de la data adoptării de către Parlament a proiectului legii constituționale, Guvernul având obligația de a aduce la cunoștința publică, de îndată, prin mijloace de comunicare în masă, textul acestuia și data referendumului național.“ … Având în vedere aceste dispoziții, norma propusă pentru actualul art. IV se va elimina ca superfluă.
PREȘEDINTE
FLORIN IORDACHEBucurești, 8 ianuarie 2024.Nr. 19.
DECLARAȚIE
de constituire a Comitetului de inițiativă pentru promovarea inițiativei legislative a cetățenilor de revizuire a Constituției României
– extras Subsemnații:1.Apopei Marius-Vasile, prin mandatar Piperea Gheorghe; … 2.Capsali Pericle-Iulian, prin mandatar Moldoveanu Dragoș; … 3.Catrangiu Bogdan-Ion, prin mandatar Moldoveanu Dragoș; … 4.Neamțu George-Mihail, prin mandatar Piperea Gheorghe; … 5.Manta Oana-Andrea, prin mandatar Stanciu Bogdan-Ioan; … 6.Moldoveanu Dragoș; … 7.Piperea Gheorghe; … 8.Petcu Simona-Maria, prin mandatar Moldoveanu Dragoș; … 9.Preotu Simona, prin mandatar Stanciu Bogdan-Ioan; … 10.Puric Liviu Dan, prin mandatar Piperea Gheorghe; … 11.Stanciu Bogdan-Ioan; … 12.Șerban Georgeta-Carmen, prin mandatar Răcănelu Daniela; … 13.Vlăescu Virgiliu-George, prin mandatar Moldoveanu Dragoș; … 14.Munteanu Marian-Teofan-Dragoș; … 15.Radovici Dan, … în temeiul art. 2 alin. (1)-(3) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, și al art. 150 din Constituția României, republicată, declarăm, pe propria răspundere, sub sancțiunea prevăzută de Codul penal pentru falsul în declarații, următoarele:– suntem cetățeni români cu calitatea de alegător, titulari ai dreptului de vot prevăzut de art. 36 din Constituția României; … – nu facem parte din categoriile de persoane prevăzute la art. 2 alin. (2) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, respectiv nu suntem persoane alese în funcție prin vot universal, membri ai Guvernului, persoane numite în funcție de către prim-ministru sau persoane care nu pot face parte, potrivit legii, din partide politice; … – suntem de acord să ne constituim în Comitetul de inițiativă pentru promovarea inițiativei legislative a cetățenilor de revizuire a Constituției României; … – scopul inițiativei legislative a cetățenilor de revizuire a Constituției României este reprezentat de următoarele:(i)modificarea art. 48 alin. (1) din Constituția României în sensul înlocuirii termenului de „soți“ cu sintagma „un bărbat și o femeie“, astfel încât să se asigure implementarea precisă și literală a unor expresii consacrate cu puterea unor garanții imuabile destinate ocrotirii familiei, care este recunoscută în art. 16 din Declarația Universală a Drepturilor Omului drept „elementul natural și fundamental al societății“. În același context, doar „bărbatul și femeia“ împreună se bucură de recunoașterea și garantarea universală a dreptului de a se căsători și de a întemeia o familie pe baza unor importante considerente de natură culturală, istorică și morală specific românești; … (ii)introducerea în Constituția României a dreptului de a utiliza numerar în orice tranzacții, prin modificarea art. 45 și 137 din Legea fundamentală, având în vedere caracterul esențial al protejării libertății individuale în cadrul tranzacțiilor financiare. În contextul evoluției digitale și al tendinței de reducere a utilizării numerarului, este crucial să fie protejată această modalitate de plată pentru a asigura accesul neîngrădit al persoanelor la bunuri și servicii. Dreptul de a plăti în numerar este o componentă esențială a libertății economice a cetățenilor și trebuie garantat în Constituție … … În conformitate cu prevederile art. 2 alin. (6) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, cu unanimitate de voturi desemnăm ca președinte al Comitetului de inițiativă pe membrul Apopei Marius-Vasile pentru rezolvarea problemelor operative și pentru reprezentarea comitetului atât în raporturile sale cu autoritățile publice centrale și locale, inclusiv, dar fără a se limita la, Consiliul Legislativ, Regia Autonomă Monitorul Oficial, Camera Deputaților, Senatul, Curtea Constituțională și autoritățile publice locale ale tuturor localităților din România, cât și în raporturile sale cu persoanele fizice și juridice private.În conformitate cu prevederile art. 3 alin. (5) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, împuternicim pe membrul Moldoveanu Dragoș pentru sesizarea Consiliului Legislativ în vederea avizării propunerii legislative și pentru publicarea propunerii legislative în Monitorul Oficial al României, Partea I.În conformitate cu prevederile art. 4 alin. (6) și (7) din Legea nr. 189/1999 privind exercitarea inițiativei legislative de către cetățeni, republicată, împuternicim pe membrul Moldoveanu Dragoș pentru a împuternici în numele comitetului oricâte persoane fizice dintre susținătorii propunerii legislative, astfel încât acestea să întocmească și să semneze listele de susținători și să ateste prin semnătură conținutul dosarelor cu listele de susținători.Tehnoredactat, redactat, editat și autentificat astăzi, 14.12.2023, la Biroul Individual Notarial Dumitrache Valerica într-un exemplar original care a rămas în arhiva biroului notarial și în 17 (șaptesprezece) duplicate, din care 16 (șaisprezece) duplicate au fost eliberate părților și 1 (un) duplicat pentru arhiva biroului notarial.Declaranți:S.S. Piperea Gheorgheîn nume propriu și în calitate de mandatar alApopei Marius-VasileNeamțu George-MihailPuric Liviu DanS.S. Stanciu Bogdan-Ioanîn nume propriu și în calitate de mandatar alManta Oana-AndreeaPreotu SimonaS.S. Munteanu Marian-Teofan-DragoșS.S. Moldoveanu Dragoșîn nume propriu și în calitate de mandatar alCapsali Pericle-IulianCatrangiu Bogdan-IonPetcu Simona-MariaVlăescu Virgiliu-GeorgeS.S. Răcănelu Danielaîn calitate de mandatar alȘerban Georgeta-CarmenS.S. Radovici Dan
