Vă rugăm să vă conectați la marcaj

Informatii Document

Emitent: MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELORMINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR SI TURISMULUIMINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 9 bis din 8 ianuarie 2007

Actiuni Suferite

Actiuni Induse

Refera pe

Referit de

Nu exista actiuni suferite de acest act

Nu exista actiuni induse de acest act

Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACT	REFERA PE	ACT NORMATIV
Actul	ARE LEGATURA CU	ORDIN 2058 07/11/2006

Acte care fac referire la acest act:

SECTIUNE ACT	REFERIT DE	ACT NORMATIV
Actul	APROBAT DE	ORDIN 2058 07/11/2006
Actul	CONTINUT DE	ORDIN 2058 07/11/2006

privind educatia şi protectia elevilor în caz de cutremur*)

_________Notă …
*) Aprobat de Ordinul nr. 2058 din 7 noiembrie 2006, , publicate în Monitorul Oficial nr. 9, Partea I, din 8 ianuarie 2007.

ANEXĂ

EDUCAJIA ŞI PROTECŢIA ELEVILOR IN CAZ DE CUTREMUR

– Partea I-

Recomandări pentru elevii din Învăţământul primar

– Clasele I – li – Postere

Ce trebuie să facem

pentru a şti să ne protejăm

in caz de cutremur

1. Afişăm posterele despre cutremur la loc vizibil
2. Învăţăm despre planul familiei pentru cutremur
3. Desenăm planul pericolelor din vecinătatea casei şi şcolii. Pregătim rucsacul de urgenţă pentru cutremur
4. Învăţăm despre planul clasei pentru cutremur

5.l–nvăţăm ce să facem În timpul şi după un cutremur

Oriunde ne-ar surprinde un seism,

dacă am Învăţat din timp,

vom şti să ne protejăm !

EU ŞTIU CE SA"'FAC

IN CAZ DE CUTREMUR !

Elevii din zonele seismice trebuie să ştie să se protejeze….

. . . Tu a1■

1Ac

nva..t.

at? .

DACĂ A ÎNCEPUT MIŞCAREA SEISMICĂ:

RĂMÂNEM PE LOC ! NU FUGIM !

NE PROTEJĂM ÎN LOCURI SIGURE, SUB BANCĂ SAU SUB MASĂ!

NE FERIM DE OBIECTELE ÎNALTE, DE CELE SUSPENDATE ŞI DE FERESTRE !

ASCULTĂM INSTITUTORII – ÎNVĂTĂTORII ŞI

PROFESORII! '

RUCSACUL DE URGENTA AL ELEVULUI

Conţinutul rucsacului de urgenţă pentru clasele I – li

Este bine ca fiecare elev să aibă pregătit, acasă (in camera sa ori lângă ieşirea din casă), sau/şi la şcoală (in dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite:

– 1- 2 sticle de plastic de 0,5 litri cu apă potabilă I minerală, pahare plastic;
– 1- 2 pachete x 200 g biscuiţi simpli;
– trusa de prim ajutor cu o rolă de faşă I bandaj sau 6

pansamente la plic;
– săpun, prosop mic, şerveţele de hârtie, hârtie igienică, pastă de dinţi,;
– lanternă, un mic aparat de radio cu tranzistori şi baterii de rezervă utilizabile in caz de urgenţă pentru trei zile;
– un pulover, o căciuliţă, mănuşi, o pelerină de ploaie cu glugă, pliabilă, 2 perechi ciorapi I 2 dresuri groase, 2 tricouri, 2 perechi chiloţi ;
– un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor ;
– un carneţel şi pix, lista cu adrese şi telefoane de acasă şi de la rude, cheia de la casă, bani.

Ce facem

in timpul unui seism

…,

– acasa
– in clasă

Rămânem pe loc!

Ne protejăm În locuri sigure, sub bancă sau sub masă !

Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate şi de ferestre!

Ascultăm părinţii, institutorii – Învăţătorii şi profesorii !

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem

În timpul unui seism
- – acasa
  
  ,.,
- – În clasă

•-'

Rămânem pe loc !

Ne protejăm În locuri sigure, sub bancă sau sub masă !

Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate şi de ferestre!

Ascultăm părinţii, invă,tătorii- institutorii şi profesorii !

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem

În timpul unui seism

– În incinta I curtea şcolii

Ne Îndepărtăm de clădiri !

–,–I,.[!

;,';–,

JAţ(nftJlfîriitii{ii

· :

u; e

y.::··

o rf9'

'!·‘:–

::-

rJ:li4

Q. Lr'

• ‘. i’

–

iliffii.Ql!IIUl

Suntem atenţi la coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, tencuieli, fire electrice!

Acţionăm calm, ordonat, fără a alerga !

Stăm Într-un loc sigur,

··

cu Învăţătorii – institutorii, profesorii şi colegii!

·,,_.,,….-,._,.,.–…….,,_…,.-………….–. – .._,,,

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem

in timpul unui seism

– pe stradă
– lângă clădiri
– in mijloacele de transport În comun

Ne Îndepărtăm de clădiri!

Mergem Într-un loc sigur!

Evităm să producem aglomeraţie lângă clădirile avariate!

În vehicule rămânemin interior!

Coborâm numai după oprirea În stat,ie I

Ascultăm indica,tiile personalului din vehicule!

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem

după un seism

puternic

– acasaV
– la şcoală

Rămânem pe loc !

Evităm să fugim pe uşă sau scări !

Plecăm numai conduşi de Învăţători – institutori şi profesori !

Atunci când plecăm, vom fi Încălţaţi pentru a ne proteja şi luăm rucsacul de urgenţă !

Pe drum, ne protejăm capul cu o geantă, un ghiozdan sau o carte groasă !

Afară, rămânem lângă casă sau În curtea şcolii, Într-un loc sigur, arătat de invăţători – institutori şi profesori!

Directia şcolii va decide dacă elevii pot pleca sau vor aştepta să fie preluaţi de către părinţi !

După ce pământul şi casa nu se mai mişcă,

am devenit mai curajoşi şi vom şti cum să ne protejăm atunci când va fi un alt seism… !

– Partea a li-a –

Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din invăţământul primar

– Clasele III – IV –

Text şi postere

ELEVII ŞI CUTREMURUL

Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din Învăţământul primar

– Clasele III – IV –

Ce este un cutremur şi cum ii simţim

Cutremurele de pământ (seismele) sunt zguduiri bruşte şi de foarte scurtă durată ale unor porţiuni din scoarţa (crusta) terestră sau de sub aceasta.

Undele seismice care se produc în interiorul Pământului, într-o zonă denumită focar, denumită epicentru la suprafaţa de deasupra acestuia, se transmit spre suprafaţă ca vibraţii sau oscilaţii ale terenului.

Oscilaţiile produse de cutremure se înregistrează cu aparate denumite seismografe sau accelerografe.

Magnitudinea este o modalitate de a aprecia mărimea sau energia seismelor acolo unde acestea se produc (în focar), de aceea un anumit cutremur are o singură valoare a magnitudinii. Cu cât un seism este mai puternic, magnitudinea sa pe scara Richter este mai mare.

Intensitatea seismică măsoară efectele cutremurelor oriunde ajung undele seismice pe suprafaţa Pământului. Cu cât un seism produce oscilaţii mai puternice într-un anumit amplasament, intensitatea sa în acel loc este mai mare.

Intensitatea aceluiaşi cutremur, pe scara MSK, MM (Mercalli Modificată) sau Scara Europeană EMS, poate să varieze în diferite locuri din ţară şi se reduce treptat la distanţe mai mari

Cele mai puternice cutremure din România se produc în zona Vrancea, lângă munţii Carpaţi, dar mişcarea seismică se simte puternic la sute de kilometri depărtare.

Aproape toţi oamenii se simt neajutoraţi şi chiar speriaţi în caz de cutremur, deoarece clădirile încep să se legene puternic şi se pot avaria.

Când balansul din clădiri creşte, este greu să stai în picioare sau să mergi, de aceea nu este recomandabil să încerci să ieşi din casă sau clasă.

De multe ori, în orele sau zilele de după şocul principal se produc şi altele, de regulă mai mici, denumite replici, dar care sunt mai puţin periculoase.

Cum ne protejăm in caz de cutremur

Acasă sau la şcoală, părinţii, învăţătorii – institutorii şi profesorii au grijă ca în caz de cutremur să nu fim loviţi sau răniţi. În acest scop, clădirile mai puţin rezistente trebuie consolidate.

Planul familial de protecţie pentru cutremur

Pentru ca fiecare membru al familiei să ştie cum să se protejeze, părinţii şi copiii vor face din timp un plan familial de protecţie, cu privire la diferitele situaţii posibile şi locuri în care ne putem afla în caz de cutremur.

Protectia in casă sau apartament

Aln c' asă sau apartament, trebuie să ne protejăm de căderea unor tencuieli, mobilier sau obiecte care pot să cadă la seism, mai ales în

vecinătatea locurilor unde ne facem lectiile sau care sunt circulate.

Vom face împreună cu părinţii un' plan al fiecărei camere din casă în

care există astfel de pericole şi le vom cere părinţilor să mute sau să fixeze mobilierul şi obiectele grele.

L..,..–"

VESTIBUL

Cuier.ix

HOL CENTRAL

Aici este ogrindă • rezistentă �

sub care

ne putem proteja J. seism

Părinţii ne vor arăta locurile din casă unde ne putem proteja cu toţii, adică unde este tocul gros al unei uşi ori o grindă solidă, care sunt mesele din

fiecare cameră sau dacă biroul la care ne facem lectiile este destul de rezistent pentru a ne proteja sub acesta. Vom discuta cu 'părinţii despre cum

ne putem proteja şi atunci când vom fi în altă situaţie (în vacanţă, în altă localitate, la spectacole, în vizită, etc.).

Părinţii ne vor arăta locul unde se află stingătoarele de incendiu de dimensiuni mici şi ne vor învăţa cum să le folosim.

Fiecare familie va avea pregătit şi la îndemână un rucsac de urgenţă, în care să se găsească apă şi câteva obiecte de primă necesitate pentru cazul

în care ar fi necesar să se stea în afara locuinţei un timp. Vom lua exemplu dintr-un poster special de la şcoală despre ceea ce ar trebui să avem în rucsac.

Toţi membrii familiei trebuie să ştie că atunci când se va produce un seism, cei care sunt prezenţi vor aplica planul familial şi vor proceda astfel:

– mama are grijă de cei mici ;
– tata are grijă de copiii mai mari;
– fraţii mai mari au grijă de cei mici şi de surori;
– părinţii vor îndepărta copiii de ferestrele şi mobilierul care ar putea cădea.

Elevii trebuie să discute cu părinţii ce vor face, cum vor lua legătura cu e1 ş1 cum se vor întâlni dacă un cutremur s-ar produce în timp ce sunt la şcoală sau în timp ce sunt pe drum.

De asemenea, părinţii vor stabili cine îi ia acasă pe elevi dacă un seism

important se produce în timp ce elevul este la şcoală, şi vor comunica decizia învăt,ătorilor.

Protecţia in cartier şi pe drumul spre şcoală

Cu ajutorul părinţilor, fiecare elev va face un mic plan al cartierului şi va reţine în memorie particularităţile cartierului şi împrejurimilor casei sau blocului, ale drumului, pe care se deplasează zilnic la şcoală.

Planul pericolelor din vecinătatea casei şi şcolii

oă

_r _ .7_ T_Te.ren srp-=--:–:o.i.rf::

–

G_ _,,–,iE,-,oo;;,.· ,._…, ,J.

'li,

Iucru

a.nou _V––

LI.Îl;.,_,.–:.. • . . .

Gard.zi

•

râu

Aîcî ne întâ..InîIZI.

după cut.re.n:2ur

Părinţii vor arăta pe teren copiilor eventualele pericole care trebuie evitate, reprezentate de:

o căderea unor părţi din clădiri (cărămizi, tencuieli, ornamente, coşuri de fum, cornişe, parapeţi, etc.), spargerea şi căderea unor geamuri, la clădirile înalte;
o căderea unor obiecte de pe clădiri (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, panouri publicitare, ghivece cu flori etc.);
o incendii, căderea unor stâlpi şi linii electrice;
o alunecări de teren, avalanşe în zona muntoasă, pericole care pot apărea pe drum şi în mijloacele de transport către şcoală sau chiar la locurile obişnuite de joacă.

Familia va da sfaturi copiilor despre modul de comportare şi protecţie în cazul în care un seism are loc în timp ce elevul este pe drumul spre şcoală sau spre casă, pe jos sau într-un vehicul, sau când seismul are loc noaptea şi se va proceda potrivit recomandărilor care urmează.

Părinţii vor arăta copiilor unde este un loc sigur de lângă casă unde toţi membrii familiei se vor Întâlni după seism.

Protect,ia in clasă

lmpreună cu învăţătorii – institutorii şi profesorii vom întocmi un mic

plan al clasei în vederea protecţiei în caz de cutremur.

Mai întâi vom identifica mobilierul şi obiectele grele care sunt lângă bănci sau atârnă peste pupitre, birouri, mese, şi pot cădea peste acestea.

Pentru a ne proteja în caz de seism, vom lua parte la fixarea contra deplasării sau mutarea astfel încât să nu ne pericliteze viaţa sau integritatea corporală în caz de oscilaţii sau cădere. Astfel de obiecte sunt : televizoarele şi calculatoarele, lămpile grele, unele materiale didactice, tablourile şi oglinzile mari, vasele şi vazele, acvariile, boxele audio, dulapuri, rafturi etajere, etc.

Cu Învăţătorii – institutorii, profesorii şi părinţii vom discuta despre procurarea unui rucsac cu cele necesare pentru situaţii de urgenţă. Rucsacul se va păstra acasă (in cameră ori lângă ieşire), sau/şi la şcoală (in dulapul clasei; conţinutul recomandat este redat separat). Acesta se va folosi numai după un cutremur cu urmări deosebite.

Vom cunoaşte locul unde se află trusa de prim-ajutor şi modul de utilizare a continutului acesteia.

În clasă 'şi pe coridor, vom cunoaşte locul unde se află stingătoarele de

incendiu de dimensiuni mici şi ne vom instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un început de incendiu.

Protecţia in şcoală

Vom cunoaşte drumul pe care ne vom deplasa cu învăţătorii – institutorii şi profesorii în situaţii de urgenţă (după seism, în caz de incendiu) şi a locului de adunare din incinta sau curtea şcolii.

Cum ne putem proteja in timpul unui cutremur

Ce trebuie să facem in timpul unui cutremur

Acasă sau la şcoală

CE FACEM IN CAZ DE

CUTREMUR

1. Păstrăm calmul şi liniştea, fără a intra în panică, indiferent de alte zgomote din jurul nostru !
2. Acasă ne protejăm unde ne aflăm, individual şi împreună cu părinţii, aşa cum am învăţat în planul familial de protecţie:
- – mama are grijă de cei mici, tata are grijă de copiii mai mari;
- – fraţii mai mari au grijă de cei mici şi de surori;
- – părinţii vor îndepărta copiii de ferestrele şi mobilierul care ar putea cădea;
- – părinţii pot deschide uşa de ieşire ca să nu se blocheze.
3. Părinţii sau fraţii mai mari vor opri cât se poate de repede maşinile de gătit cu gaze sau electrice, vor căuta să ştingă orice început de incendiu !
4. În timpul seismului, evităm să fugim pe uşă sau să sărim pe fereastră, să alergăm pe scări sau să utilizăm liftul.
5. Dacă stăm în picioare, ne putem dezechilibra la seism. Ne vom proteja mai bine sub banca de clasă, sub o masă sau birou, dacă specialiştii şi profesorii ne-au spus că sunt rezistente.

Deoarece banca, masa sau biroul se pot mişca, se recomandă să ne ţinem bine cu mâna de piciorul băncii sau mesei pe durata seismului.
6. Rămânem în clădire sau încăpere, departe de ferestre care se pot sparge şi ne pot accidenta, departe de pereţi exteriori, obiecte, mobile suprapuse, lămpi ! Dacă avem o pernă sau o carte, ne putem proteja capul cu aceasta.
7. Dacă este întuneric, aşteptăm să ne protejeze părinţii şi să treacă seismul, fără să alergăm prin casă. Suntem atenţi la câine sau pisică, pot deveni neliniştiţi sau chiar agresivi.
8. La şcoală ne protejăm individual şi cu colegii, sub îndrumarea învăţătorilor
- – institutorilor sau profesorilor! Cadrele didactice se pot proteja sub tocul gros al unei uşi ori o grindă solidă, dacă specialiştii au spus că sunt rezistente şi pot lua şi copiii cu ei. Dar învăţătorii – institutorii sau profesorii pot deschide uşa de ieşire ca să nu se blocheze.
9. Dacă ne surprinde cutremurul în afara clasei, ne vom proteja prin ghemuire, în genunchi şi pe coate, lângă un perete interior, de ex. pe coridor, protejându-ne capul cu palmele.

1O. Dacă suntem în curtea şcolii, ne deplasăm imediat, calm şi ordonat cât mai departe de clădiri, spre un loc deschis şi sigur. Ne ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente, fire electrice care de obicei se pot prăbuşi.

Pe drum

I. Dacă seismul ne surprinde în autoturism, cel care conduce trebuie să oprească într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje şi linii electrice aeriene. Stăm înăuntru.

Ne ferim de firele de curent electric şi orice cabluri care pot să cadă peste noi.

2. Dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, stăm pe loc până se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat sa ne îmbulzim la coborâre sau să spargem ferestrele.
3. În metrou ne păstrăm calmul şi ascultăm recomandările personalului trenului, dacă acesta s-a oprit între staţii în tunel, fără a părăsi vagoanele.
4. Dacă ne aflăm într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de întrunire), stăm calmi şi ne protejăm pe loc, până se termină mişcarea, fără să alergăm către ieşire.

În localitate, in afara clădirilor

1. În afara clădirilor, ne deplasăm calm şi ordonat cât mai departe de clădiri, spre un loc deschis şi sigur, fără maluri care pot aluneca. Ne ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente, cabluri electrice care se pot prăbuşi.
2. Oriunde am fi, suntem calmi, numărăm rar şi calm până la 100 ca să ajungem cu bine la sfârşitul mişcării seismice!

Ce trebuie să facem imediat după cutremur

1. Suntem calmi, rămânem în clădirea în care ne-a surprins seismul !
2. Aplicăm regulile de comportament după un cutremur puternic, aşa cum ne spun învăţătorii – institutorii şi profesorii.
3. Pentru a nu fi răniţi de căderea unor cărămizi sau tencuieli crăpate, şi pentru că nu ştim starea scărilor după seism, nu fugim pe uşă, nu sărim pe fereastră, nu alergăm pe scări, nu utilizăm liftul !
4. Acordăm mai întâi primul ajutor celor răniţi sau afectaţi de seism. Calmăm persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii mai sensibiU.
5. Îi ajutăm pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier sau alte obiecte. Nu mişcăm răniţii grav până la acordarea unui ajutor sanitar-medical de către cei de la

ambulantă.

'
6. Ascultăm şi urmăm profesorii, care vor verifica mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu ne expune la pericole. Dacă la ieşire sunt uşi blocate, profesorii vor solicita ajutor pentru deblocare.
7. Prevenim rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc. la ieşirea din clădire punând un obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase, etc.) desupra capului.
8. La plecare toţi vom fi încălţaţi pentru a nu ne răni în cioburi şi vom avea îmbrăcăminte potrivită cu starea vremii de afară. Atunci când este frig, plouă sau ninge, conducerea şcolii ne va arăta o clădire sigură. Dacă avem rucsacul de urgenţă, îl vom lua pentru a face faţă situaţiei de după cutremur.
9. Vom rămâne în curtea şcolii, într-un loc liber, indicat de profesori şi care prezintă siguranţă. Dacă este vreme rea, conducerea şcolii ne va îndruma către o clădire sigură. Este recomandat să dăm telefoane doar pentru cazuri de urgenţă, pentru a nu aglomera şi bloca liniile.

1O. Profesorii ne vor da informatii dacă în zona învecinată nu sunt alte pericole (incendii, inundaţii) şi p'ot decide plecarea către case a elevilor ma.i man..

Elevii mai mici vor fi preluaţi de către părinţi.

11. Pe drum, ne ferim de orice fire, cabluri, stâlpi şi panouri electrice căzute la pământ.
12. Dacă am fost învoiţi să plecăm de la şcoală, ne întâlnim cu familia în locul pe care l-am stabilit dinainte.

CUM SĂ NE PROTEJĂM ÎN CAZ DE CUTREMUR

Suporl curricular la EDUCAŢIE CIVICĂ, ŞTIINŢELE NATUR/I lectură suplimentară – la clasele III-IV

EDUCAJIA ŞI PROTECŢIA ELEVILOR IN CAZ DE CUTREMUR

Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din învăţământul primar

CUM SĂ NE PROTEJĂM ÎN CAZ DE CUTREMUR

Suport curricular la EDUCAŢIE CIVICĂ, ŞTIINŢELE NATURII lectură suplimentară – la clasele III-IV

Cutremurele sunt fenomene naturale care se Întâmplă din când În când În multe ţări, Între care se numără şi ţara noastră.

Cele mai puternice cutremure din România se produc În zona Vrancea, de la curbura munţilor Carpaţi, dar mişcarea seismică se simte puternic la sute de kilometri depărtare. Aproape toţi oamenii se simt neajutoraţi şi chiar speriaţi când Începe să se legene puternic clădirea În care se află.

La Începutul seismului se simte o vibraţie şi un zgomot surd, ca şi când ar trece un camion foarte greu pe stradă. Este posibil să se legene deja şi lampa din tavan.

Balansul pe care ii simţim În clădiri creşte, iar planşeul se mişcă sub noi. Este greu să stai În picioare sau să mergi, dar nici pe scaun nu este uşor să te menţii. Parcă ar fi ceva asemănător cu mersul pe bicicletă pe un drum accidentat…!

Persoanele care au mai trecut printr-o astfel de Împrejurare nu se sperie şi se comportă cumpătat. Ei au Învăţat că este foarte important şi folositor să se protejeze În timpul cutremurului ca să nu fie loviţi sau răniţi de diferite obiecte care cad.

Când simţim un cutremur trebuie să fim calmi, deşi poate vom simţi o anumită senzaţie de rău În zona stomacului, emoţie, temperatură şi chiar frică. Dacă În Încăperea În care ne aflăm este un foc deschis, cei mari trebuie să caute să ii oprească.

Ca să ne protejăm, specialiştii recomandă să intrăm imediat sub banca din clasă, sub o masă sau un birou, dacă specialiştii le-au evaluat că sunt rezistente, departe de ferestre care se pot sparge.

Vom sta ghemuiţi pe genunchi şi coate, ridicând braţele pe lângă

urechi ca să ne protejăm capul cu palmele. Dacă banca, masa sau biroul se

mişcă,,. ne vom .tine cu o mână de picioarele acestora.

lnvăţătorii – institutorii sau profesorii, ori părinţii se pot proteja sub

tocul gros al unei uşi ori o grindă solidă, despre care ştiu de la specialişti că sunt rezistente şi pot lua şi copiii cu ei.

. L.a fel se protejează cei din Japonia, S.U.A. şi toate ţările din zone

seismice.

Cutremurele nu durează decât 1-2 minute, În cazul celor mai puternice, deşi nouă ni se pare, de obicei, o veşnicie. Este bine să numărăm rar şi calm până la 100 ca să ajungem cu bine la sfârşitul mişcării seismice.

Cât ţine mişcarea seismică, se Întâmplă ca diferite mobile zvelte şi obiecte, cum ar fi rafturile, dulapurile, vitrinele, televizorul, acvariul, vazele cu flori, unele materiale didactice să se dezechilibreze şi chiar să cadă pe podea lângă noi.

Se aud zgomote produse de efectele seismului asupra clădirilor şi mobilierului. Din vecinătate se pot auzi cum cad unele coşuri de fum din cărămidă pe acoperişul casei vecine sau unele calcane.

De aceea este bine să ştim că afară sunt multe pericole şi trebuie să ne protejăm singuri, mai Întâi În interior!

După ce mişcarea Încetează, În jurul nostru se aşterne parcă o linişte ciudată.

Cutremurul s-a terminat, dar nu este bine să ne grăbim să ieşim afară din clasă sau apartament.

Învăţătorii – institutorii, profesorii sau părinţii vor verifica cu grijă dacă În clasă sau În apartament nu a izbucnit vreun incendiu, pe care trebuie să i1 stingem, sau dacă afară sunt alte pericole În urma cutremurului puternic, care a avariat unele zidării, tencuieli, coşuri de fum, ornamente şi geamuri.

De abia atunci când cei mari au controlat drumul, putem mege Încet şi fără să aglomerăm scara, către ieşire. Vom fi bine Îmbrăcaţi, În funcţie de anotimp şi vreme, dar Întotdeauna ne vom Încălţa, ca să ne ferim de cioburi. Este bine să avem rucsacul de urgenţă cu noi, ca să avem apă, ceva de mâncare, haine etc.

Când ajungem afară din clădire, vom merge Într-un loc deschis cum ar fi, de exemplu, parcul alăturat sau terenul de sport, mai departe de clădiri sau alte ziduri. Dacă este un anotimp rece sau plouă, conducerea şcolii ne va Îndruma către o clădire sigură.

După un timp este posibil să mai fie nişte mici cutremure. Dar deoarece am Învăţat cum să ne protejăm, data viitoare nu ne va mai fi atât de teamă.

Cum ne pregătim pentru ne proteja

in caz de cutremur

– acasa

..,
– in clasă
– În localitate
1. 1. Citim broşurile şi afişăm posterele despre educaţia şi protecţia la cutremur
2. 2. Discutăm cu părinţii planul familiei pentru cutremur şi desenăm planul pericolelor din casă şi vecinătate
3. 3. Învăţăm să aplicăm cu colegii planul pentru cutremur
4. 4. Pregătim rucsacul de urgenţă al elevului
5. 5. Învăţăm să dăm primul-ajutor şi să stingem incendiile mici
6. 6. Învăţăm ce să facem şi cum să ne protejăm in timpul şi după un cutremur puternic
7. 7. Participăm la fixarea unor dulapuri şi materiale didactice şi la exerciţiile de protecţie din şcoală

Oriunde ne-ar surprinde un seism,

dacă am invăţat din timp,

vom şti să ne protejăm !

RUCSACUL DE URGENTĂ AL ELEVULUI

pentru clasele III – IV

Este bine ca fiecare elev să aibă pregătit, acasă (În camera sa ori lângă ieşire), sau/şi la şcoală (În dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite :

– 3 sticle de plastic de 0,5 litri cu apă potabilă I minerală, pahare plastic, 3 pachete x 200 g biscuiţi simpli;
– trusa de prim ajutor cu o rolă de faşă I bandaj sau 6 pansamente la plic,

o rolă leucoplast, dezinfectant lichid sau pudră – Saprosanl Sapromed ;
– săpun, prosop mic, şerveţele de hârtie, hârtie igienică, pastă de dinţi;
– lanternă, un mic aparat de radio cu tranzistori şi baterii de rezervă utilizabile În caz de urgenţă pentru trei zile;
– un pulover, o căciuliţă, mănuşi, un şal sau o pătură subţire şi o pelerină de ploaie cu glugă, pliabilă, 3 perechi ciorapi I 3 dresuri groase, 3 tricouri, 3 perechi chiloţi ;
– un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor ;

m
– un carneţel şi pix, lista cu adrese şi telefoane de acasă şi de la rude, cheia de la casă, bani.

EU ŞTIU CE SA"'

FAC

IN CAZ DE CUTREMUR !

Elevii din zonele seismice trebuie să ştie să se protejeze….

…Tu a1■

1.A

nva""tat?.

DACĂ A ÎNCEPUT MIŞCAREA SEISMICĂ:

RĂMÂNEM PE LOC ! NU FUGIM !

NE PROTEJĂM ÎN LOCURI SIGURE, SUB BANCĂ SAU SUB MASĂ !

NE FERIM DE OBIECTELE ÎNALTE, DE CELE SUSPENDATE ŞI DE FERESTRE!

ASCULTĂM INSTITUTORII – ÎNVĂTĂTORII ŞI PROFESORII !

Ce facem

În timpul unui seism

– acasa

…,
– În clasă

AL_

Rămânem pe loc şi ne protejăm I

Evităm să fugim spre scări sau să intrăm in lift!

Ascultăm părinţii, invăt, ătorii – institutorii şi profesorii !

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem – acasă

În timpul unui seism – În clasă

■ lll.

Rămânem

pe loc şi ne protejăm !

Evităm să fugim spre scări

sau să intrăm În lift !

Ne protejăm sub masă sau sub bancă !

Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate şi de ferestre!

Ascultăm părinţii,

invă•tătorii – institutorii şi profesorii !

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem

...:f 🙁

• ·-:1

111.-.–_._–t…..

U,..–

f. ..,

..,...,

•·.

•

fi$.,·._..:

•

–

in timpul unui seism

– dacă ne aflăm in sălile de clasă

Ne protejăm sub bancă sau sub masă !

Ne ferim de sursele de foc şi aparatele electrice!

Ne ferim de materialele didactice care

pot să cadă!

Ascultăm cadrele didactice !

–-,_.-, ,_….._,_…_..- …..,_,…-……

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem

in timpul unui seism

{J)'¼'"ii.if

–

Qj �,t

!Jml –

.LT

– dacă ne aflăm În incinta

– curtea – şcolii Ne Îndepărtăm de clădiri !

Suntem atenţi la coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, tencuieli, fire electrice !

Acţionăm calm, fără a alerga !

Stăm În locul indicat de Învătători

– institutori şi profesori !

a.'l..,,"""',.,……n..,……………… –.––

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul, ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem

În timpul unui seism

– pe stradă
– lângă clădiri
– În mijloacele de transporl În comun

Ne Îndepărtăm de clădiri!

Mergem Într-un loc sigur!

Evităm să producem aglomeraţie !

În vehicule rămânem În interior !

Coborâm numai după oprirea În staţie !

Ascultăm indica,tiile personalului din vehicule!

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem

după un seism

puternic

…,

– acasa
– la şcoală
– in localitate

Suntem calmi, rămânem pe loc !

Evităm uşa, fereastra, scările sau liftul!

Ascultăm Învă,tătorii

ŞI urmăm părinţii, institutorii şi

profesorii, care vor verifica mai Întâi drumul spre ieşire !

La plecare toţi vom fi Încălţaţi şi Îmbrăcaţi pentru a ne proteja. Vom lua rucsacul de urgenţă !

Ne protejăm capul cu o geantă, ghiozdan, cărţi groase, etc. !

Dacă este vreme bună, rămânem lângă casă sau in curtea şcolii, Într un loc deschis, sigur, cunoscut !

Direcţia şcolii va decide dacă şi când elevii pot pleca sau vor fi preluaţi de către părinţi !

Dacă a incetat mişcarea seismică,

au trecut şi emoţiile… putem pleca ordonat,

fără panică !

– Partea a III-a –

Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din invăţământul gimnazial

Clasele V – VIII

Text şi postere

Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din Învăţământul gimnazial

Clasele V – VIII

Cunoştinţe privind cauzele şi manifestarea cutremurelor de pământ În condiţiile ţării noastre

Cutremurele de pământ (seismele) sunt zguduiri bruşte şi de foarte scurtă durată ale unor porţiuni din scoarţa (crusta) terestră sau de sub aceasta.

Cauzele interne (din interiorul Pământului) sunt cele mai frecvente iar mişcarea plăcilor tectonice reprezintă principala cauză a producerii seismelor. În cazul mişcărilor convergente a două plăci tectonice şi mai ales în procesele de subducţie, se creează tensiuni enorme. Când se produce detensionarea au loc cutremurele de pământ.

Erupţiile vulcanice pot de asemenea să determine producerea cutremurelor. Dintre cauzele externe menţionăm: prăbuşirile care pot avea loc în golurile subterane, prăbuşirea unor stânci etc.

,.,,,,.-.–

LEGENDA

'1–-1

.11'

Fig. 1. Plăcile tectonice şi tipurile de cutremure la scară globală: 1 – cutremure de adâncime mică (normale) majore (30-70 km); 3 – cutremure de adâncime mijlocie

(intermediare) (70-300 km); cutremure cu focare profunde (de adâncime) (300-700 km).

Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică iar energia care se eliberează se extinde pe zone întinse de la suprafaţa terestră.

Punctul teoretic în care se produce ruptura iniţială (în realitate există o zonă de fracturare) se numeşte focar sau hipocentru iar punctul situat la suprafaţa pământului, pe verticala focarului, poartă denumirea de epicentrul cutremurului. Localizarea poziţiei focarului şi epicentrului se obţine pe baza prelucrării înregistrărilor mişcărilor seismice în statii echipate cu aparatură specifică.

' În orele sau zilele de după un seism puternic se produc de obicei mişcări denumite replici sau post – şocuri, care în principiu ar trebui să indice descărcarea energiei şi o anumită liniştire a zonei. În anumite cazuri activitatea seismică poate însă continua cu aşa numitele roiuri de cutremure.

Pe teritoriul României se manifestă, în funcţie de adâncime, mai multe categorii de cutremure:

– superficiale (O:s;H::;;5 km);
– crustale (normale) (de regulă 5:s;H::;;30 km, ajungând până la 60 km în zona Vrancea);
– intermediare (60… 70km:s;H:s;100… 180… 220) km), specifice numai zonei Vrancea.

Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea, cu plăci tectonice care au fost într-un proces de coliziune între Platforma Est – Europeană şi blocul intra – Carpatic, cu 16 milioane de ani mai înainte, în contact la diferite adâncimi, şi unde se consideră că de aproape 1O milioane de ani procesul de subducţie activă s-a blocat.

Zona epicentrală a cutremurelor intermediare poate fi formal încadrată într-o arie având dimensiuni de cca. 30 x 80 km) orientat oarecum oblic în planul vertical, care, ipotetic, ar fi ultima parte rămasă suspendată în adâncime, în contact cu mantaua inferioară, şi al cărei proces de fragmentare, faliere pe contur şi/sau scufundare ar fi la originea seismelor intermediare.

Cutremurele intermediare produse la această adâncime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot să conducă la intensităţi seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie de peste o treime din teritoriul ţării, fiind un factor major de risc, seismele sunt resimţite şi la mari distanţe (Moscova, St. Petersburg, Atena, Istanbul);

Datele statistice istorice arată o aşa-numită "ciclicitate", în ultimul mileniu, marile seisme din zona Vrancea producându-se, în medie, de cca. 3 ori pe secol. Adâncimea mare a acestor seisme face ca aria afectată să fie extinsă, Bucureştiul fiind apropiat de această zonă.

În celelalte zone epicentrale ale României se produc doar cutremure normale, legate direct de fracturi intracrustale:
– seismele sunt moderate şi de joasă energie, evenimentele distructive producându-se la intervale de peste un secol, perioadele de revenire sunt mai mari decât pentru Vrancea, dar în intervalele de intensificare a activităţii efectele pot fi repetate în roiuri de seisme;
– intensităţile de 7- 8 grade MSK se pot extinde pe arii de câteva sute de kilometri pătraţi afectând câteva zeci de localităţi rurale şi unele localităţi urbane; pe plan local efectele pot fi deosebit de puternice.

Pe o hartă de zonare seismică se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectată de cutremurele de Vrancea este cea mai întinsă, iar cele afectate de cutremurele superficiale sunt în Banat, Crişana, Maramureş, Făgăraş, Târnave.

Putem constata că aproape tot teritoriul ţării este puternic seismic, zonele seismice afectând peste 60 % din populatie, prin urmare este foarte important să ştim să ne protejăm în cazurile de incidenţă a unor astfel de fenomene naturale.

Unde seismice

Energia eliberată brusc din focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propagă în toate direcţiile sub forma undelor seismice, care sunt :
- • unde de adâncime care pot fi :
  
  de tip longitudinal sau de dilataţie (numite unde primare sau prime – P, deoarece ajung primele la un eventual observator), constau în dilatări şi comprimări succesive pe direcţia de propagare ;
  
  – de tip transversal sau de forfecare (numite unde secundare sau secunde – S), cu oscilaţii într-un plan perpendicular pe direcţia propagării.
- • unde superficiale de tip Rayleigh (R) şi Lowe (Q) şi unde lungi (L).

Undele seismice de adâncime se produc în interiorul pământului şi se transmit din focar spre suprafaţa liberă a terenului. Vitezele de propagare ale acestor unde, depind de caracteristicile geologice ale mediului şi cresc cu adâncimea.

Întrucât direcţia de propagare devine aproape verticală în vecinătatea suprafeţei libere a terenului, undele S (transversale) produc cele mai importante efecte inerţiale asupra construcţiilor.

Amplitudinea mişcării terenului scade pe măsura depărtării de epicentru, dar poate creşte de la roca de bază până la suprafaţă în cazul depozitelor geologice aluvionare şi afânate. Energia corespunzătoare perioadelor scurte se disipează (se preia de către mediu), iar energia componentelor cu perioade lungi devine predominantă, având în vedere şi rolul de filtru dinamic pe care îl are mediul superficial de propagare.

În multe cazuri, în orele sau zilele de după şocul principal se mai produc treptat şi alte mişcări, denumite replici sau post-şocuri, care, de regulă, sunt mai puţin puternice.

Mărimea oscilaţiilor produse de cutremure se determină cu aparate denumite seismografe sau accelerografe dar informaţiile minime obişnuite transmise populaţiei se referă la magnitudinea şi intensitatea mişcărilor produse.

Magnitudine şi intensitate

Magnitudinea este o mărime care se exprimă printr-o valoare adimensională (număr) determinată prin calcul, pe baza unor măsurători ale semnalului seismic înregistrat pe durata unui anumit cutremur.

Ca semniflcaţie 'fizică, magnitudinea este considerată ca o măsură obiectivă a energiei eliberate în focar la producerea seismului. Pe baza corelaţiilor logaritmice dintre magnitudine şi amplitudine, repectiv energia radiată sub forma undelor seismice, rezultă că de fiecare dată cand magnitudinea creşte cu o unitate, amplitudinea undelor seismice înregistrate creşte de 1O ori, iar energia totală de cca. 32 de ori.

Scările de magnitudini

Scara de magnitudini seismice este o scară relativă care ierarhizează cutremurele într-o manieră comparativă, pe baza amplitudinilor maxime reduse la condiţii identice. Această "scară" iniţială (de fapt o suită de valori) introdusă de Richter în 1935, este scara de magnitudini locale (ML), definită pentru sudul Californiei, SUA, cutremure superficiale şi distanţe epicentrale mai mici decât cca. 600 km; utilizarea ei pentru alte regiuni sau distanţe trebuie făcută cu precauţie, având în vedere posibilele şi probabilele diferenţe în procesul de atenuare a undelor seismice.

Magnitudinea nu are din punct de vedere teoretic limită inferioară sau superioară, dar mărimea cutremurului este limitată la partea superioară a scării de rezistenţa rocilor din crusta terestră, astfel încât domeniul scării este cuprins între aproximativ -3 şi 9,5. Ulterior au fost dezvoltate şi alte scări de magnitudine (Ms, Ms, Mw ).

Scările de intensitate

Intensitatea este o măsură a severităţii mişcării terenului pe baza evaluării amplorii efectelor observate într-o zonă de întindere redusă în care se presupune că acestea sunt relativ uniforme. Efectele observate se referă la mediul natural, construcţii, obiecte din acestea şi ocupanţi.

Succesiunea descrierii crescătoare a efectelor seismelor alcătuieşte o scară de intensităţi, cu elemente convenţionale, uneori statistice, de apreciere comparativă.

În istoria seismologiei sunt cunoscute scările Rossi-Forel (1873), Mercalli (1883), Mercalli-Cancani-Sieberg (MCS 1903-1923), Mercalli Modificată (MM; 1931-1935), Medvedev-Sponheuer-Karnik (MSK 1964), având câte 12 grade, Scara japoneză JMA-

Agenţia Meteorologică Japoneză, noua Scară Europeană de Intensităţi – EMS – 1998 etc. La unele scări s-au adăugat şi valori ale unor parametri măsurabili instrumental pentru acceleraţii, viteze şi deplasări.

Majoritatea acestor scări cu 12 grade sunt, în mare, reciproc echivalente în ceea ce priveşte valorile efective, dar variază din punctul de vedere al complexităţii formulărilor. Trebuie menţionat totuşi că prezentarea în paralel a descrierilor pe grade nu semnifică suprapunerea exactă, deoarece fiecare scară are metodologia sa de cuantificare.

Zonarea seismică presupune identificarea ariilor expuse seismelor, cu reprezentarea mărimii mişcărilor terenului în corelaţie cu reprezentarea geografică, potrivit unor parametri seismologici sau de inginerie seismică (intensităţi, acceleraţii, viteze, deplasări), pentru a proiecta construcţii rezistente la cutremur.

Trebuie reţinut deci că:

-magnitudinea se referă numai la manmea convenţională a seismului În zona epicentrală, (dependentă de energia acestuia), exprimată pe scara Richter sau alte scări de magnitudine;

-intensitatea se referă la mărimea (efectele) seismului În diferite amplasamente, fiind diferită în diferite locuri şi descrescând în general cu distanţa faţă de epicentru (fenomenul de atenuare).

Efectele cutremurelor asupra mediului

În principiu, seismele pot acţiona asupra mediului Înconjurător prin modificarea stării de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin:

o rupturi în scoarţă însoţite de prăbuşiri sau procese de faliere;
o alunecări de teren cu antrenarea unor versanti;
o tasări şi lichefieri de depozite nisipoase satura'te.

Efectele cutremurelor asupra construcţiilor şi a ansamblurilor de constructii

Cutremurel'e pot produce efecte negative, uneori cu caracter de dezastru, prin:
o distrugerea (prăbuşirea) totală sau parţială a unor clădiri vulnerabile;
o distrugerea / avarierea unor echipamente şi instalaţii din clădiri a unor reţele de alimentare cu apă, gaze, energie electrică, energie termică, transport, comunicaţii) şi izolarea unor zone;
o incendii şi explozii în clădiri sau în cartiere, localităţi;
o blocarea unor intersecţii de străzi principale, ca urmare a prăbuşirii unor clădiri şi împiedicarea operaţiunilor de salvare-ajutorare.

Forma scurtă a scărilor de intensitate MM şi MSK

Grad	SCARA MERCALLI-MODIFICATĂ MM	SCARA MEDVEDEV- SPONHEUER-KARNIK MSK64
I	Cutremurul nu este perceput decât de putine persoane aflate în conditii favorabile	Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea se află sub limita sensibilitătii oamenilor.
li	Se simte de puţine persoane, în special de cele ce se găsesc la etajele superioare ale clădirilor.	Mişcarea foarte slabă, resimţită numai de persoanele care locuiesc la etajele superioare.
III	Se percepe în interiorul clădirilor, mai pronunţat la etajele superioare. Durata poate fi apreciată.	Se produc oscilaţii slabe, similare celor produse de circulaţia autocamioanelor uşoare, fiind sesizat de majoritatea persoanelor din interiorul locuintelor.
IV	în timpul zilei este resimţit de multe persoane care se află în interiorul clădirilor. ln exterior puţin perceptibil.	Cutremurul este destul de puternic, vibraţii similare celor produse de circulaţia autocamioanelor grele. Obiectele suspendate, precum şi lichidele din vase oscilează.
V	Este simţit aproape de toţi oamenii. Uşoare degradări ale tencuielilor, iar unele obiecte instabile se răstoarnă .	Se percepe de toate persoanele din interiorul locuinţelor şi de majoritatea celor din exterior. Obiectele uşoare, nefixate, se răstoarnă.
VI	Mişcarea este simţită de toată lumea producând panică. Tencuiala cade, clădirile suferă degradări. Avarii neinsemnate la clădirile slab executate.	Mişcarea este simţită în întregime producând panică. Obiectele grele se deplasează. Degradări moderate în elementele nestructurale ale constructiilor.
VII	Produce panică, iar oamenii părăsesc locuinţele. Avarii uşoare până la moderate la structurile de rezistenţă obişnuite. Avarii considerabile la construcţiile slab executate sau necorespunzător proiectate. Coşurile se prăbuşesc.	Cutremurul produce panică, iar.majoritatea oamenilor părăsesc locuinţele. ln clădirile slab executate.apar avarii importante sau chiar distrugeri. In construcţiile proiectate şi executate corespunzător se înregistrează degradări moderate. Coşurile de fum se dislocă puternic sau cad.
VIII	Avarii uşoare la structurile proiectate seismic.Avarii considerabile la clădirile obişnuite. Prăbuşirea structurilor de rezistenţă executate defectuos. Dislocări ale zidăriei de umplutură, căderea coşurilor înalte, monumentelor etc.	Panica are un caracter general. Toate construcţiile sunt afectate. Se produc avarii majore şi distrugeri la clădirile obişnuite, fără asigurare antiseismică, sau executate defectuos. Structurile proiectate în concept seismic pot suferii avarii moderate.
IX	Avarii însemnate la structurile de rezistenţă proiectate antiseismic. Se produc înclinări ale clădirilor cu schelet de rezistenţă bine proiectate. Distrugeri ale clădirilor slab executate. Crăpături în pământ. Conductele subterane se rup.	Se produc avarii însemnate în structurile proiectate antiseismic. Construcţiile cu asigurare seismică moderată se distrug parţial sau se prăbuşesc. Castelele de apă, turnurile izolate, monumentele etc. se prăbuşesc. Crăpături în terenuri.
X	Majoritatea construcţiilor proiectate antiseismic se distrug odată cu fundaţiile. Pământul se crapă puternic. Se produc alunecări de terenuri.	Construcţiile proiectate antiseismic se prăbuşesc parţial sau în totalitate. Degradări importante în baraje. Şinele de cale ferată se deformează. Masive alunecări de teren.
XI	Puţine structuri de rezistenţă rămân nedistruse. Apar falii la suprafaţa pământului. Conductele subterane complet distruse. Prăbuşiri şi alunecări puternice ale terenului.	Se distrug majoritatea construcţiilor corespuzător proiectate şi executate (clădiri, poduri, baraje, căi ferate etc.). Distrugerea conductelor subterane. Fracturi şi deplasări ale terenurilor pe toate directiile.
XII	Distrugere totală. Obiectele sunt aruncate ascendent în aer.	Distrugere totală a construcţiilor. Modificarea radicală a formei suprafetei pământului.

Forma scurtă a scării EMS-98

Intensitatea EMS	Definiţie	Descrierea efectelor tipice observate (condensată)
I	Nesesizat	Neresimtit.
li	Puţin sesizat	Simţit numai de foarte puţine persoane individuale, în stare de repaos în case.
III	Slab	Simţit în interior de puţini oameni. Persoanele culcate simt o legănare sau o uşoară trepidatie.
IV	Observat pe scară largă	Simţit în interior de mulţi oameni, în exterior de foarte puţini. Puţine persoane sunt trezite. Ferestrele, uşile şi vesela trepidează.
V	Puternic	Simţit în interior de cei mai mulţi, în exterior de puţini. Mulţi oameni care dorm se trezesc. Unii sunt speriaţi. Clădirile trepidează în ansamblu. Obiectele atârnate oscilează considerabil. Obiecte mici alunecă. Uşile şi ferestrele se leaqănă, se deschid sau se închid.
VI	Producător de avariere uşoară	Mulţi oameni sunt speriaţi şi fug afară. Unele obiecte cad. Multe case suferă avariere nestructurală uşoară, ca fisuri subtiri şi căderi de mici bucăti de tencuială.
VII	Producător de avariere	Majoritatea oamenilor sunt speriaţi şi fug în exterior. Mobila este deplasată, iar obiectele cad de pe rafturi în număr mare. Multe clădiri bine realizate suferă avariere moderată: mici fisuri în pereţi, căderi de tencuială, părţi ale coşurilor cad, clădiri mai vechi pot prezenta crăpături pronunţate în pereţi şi ruperi de pereti de umplutură.
VIII	Producător de avariere gravă	Mulţi oameni simt dificultate în a sta în picioare. Multe case prezintă crăpături mari în pereţi. Unele clădiri obişnuite bine realizate prezintă distrugeri serioase ale pereţilor, în timp ce structuri mai vechi, slabe, se pot prăbuşi.
IX	Distrugător	Panică generală. Multe construcţii slabe se prăbuşesc. Chiar clădiri obişnuite bine realizate prezintă avariere foarte grea: distrugeri serioase de pereti şi cedare structurală partială.
X	Puternic distrugător	Multe clădiri obişnuite bine realizate se prăbuşesc.
XI	Devastator	Majoritatea clădirilor bine realizate se prăbuşesc, chiar unele cu o bună proiectare antiseismică sunt distruse.
XII	Complet devastator	Aproape toate clădirile sunt distruse.

Cum simt,im seismele

Comportarea seismică a unei clădiri aşa cum o percepe o persoană este urmarea mişcării terenului la care structura răspunde prin oscilaţiile sale.

La etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscilaţiilor clădirii şi a mobilierului, a emoţiei, percepţia personală a seismului va fi deformată ("nu se mai termină, cade casa pe noi, etc. !!").

Este aproape normal să apără o senzaţie de teamă, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice. Pe măsura amplificării oscilaţiei clădirii reacţiile oamenilor pot fi influenţate şi de oscilaţii laterale, fisurări, căderi de mobilier, obiecte şi tencuieli.

Vibraţiile care afectează anumite organe interne cât şi amintirile unor imagini din trecut, din povestiri, cărţi sau filme pot induce, în mod aproape natural, reacţia de teamă, senzaţii de temperatură, greaţă etc.

Dacă seismul surprinde pe cineva în câmp deschis (în parc, un teren neconstruit etc.) , deşi vor fi simţite oscilaţiile, senzaţia de pericol va fi mai puţin evidentă.

Cum ne putem proteja În caz de cutremur

Planul familial de protecţie

Pentru ca fiecare membru al familiei să ştie cum să se protejeze, elevul va participa la stabilirea din timp a unui plan familial de protecţie, cu privire la diferitele situaţii posibile :

Protecţia În casă sau apartament

– vom discuta cu părinţii despre cum şi unde putem să ne protejăm de căderea unor tencuieli, mobilier sau obiecte instabile, mai ales în vecinătatea locurilor unde ne facem lecţiile sau care sunt circulate;
– vom fi atenţi la: lămpi grele, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, calculatoare şi printere, maşini de spălat, frigidere, alte aparate casnice mai grele sau pe rotile. De asemenea, vom fi atenţi la mobilierul şi obiectele grele care atârnă peste pupitre, birouri, mese, şi pot cădea sau se pot răsturna la seism, să cerem să fie fixate contra deplasării sau mutate;
– vom ruga părinţii să consulte un specialist constructor ca să ştim locurile din casă unde ne putem proteja cu toţii, adică tocul gros al unei uşi ori o grindă solidă; de asemenea să ne informeze despre mesele din fiecare cameră sau biroul la care ne facem lecţiile, dacă sunt destul de rezistente pentru a ne proteja sub acestea;
– vom participa cu părinţii la pregătirea unui rucsac de urgenţă, aflat la îndemână, în care să se găsească apă şi câteva obiecte de primă necesitate dacă ar fi necesar să se stea în afara locuinţei un timp;
– toţi membrii familiei vor cunoaşte locul unde se află un stingător de incendiu de dimensiuni mici şi pe care cei în putere au învăţat să îl folosească şi se vor instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un început de incendiu ;
– când se produce un seism, toţi membrii familiei care sunt prezenţi vor aplica planul familial şi vor proceda astfel:
- o mama are grijă de cei mici ;
- o tata are grijă de copiii mai mari;
- o fraţii mai mari au grijă de cei mici şi de surori, ca şi de bunici sau de alte persoane cu disabilităţi;
- o părinţii vor îndepărta copiii de ferestre şi mobilier care ar putea cădea;
– când seismul are loc noaptea, se vor aplica recomandările redate într-un capitol special;

– părinţii vor stabili cine îi ia acasă pe elevi dacă un seism important se produce în timp ce elevul este la şcoală, şi vor comunica decizia diriginţilor;
– părinţiii vor discuta cu copiii despre modul de comportare şi protecţie în cazul în care un seism are loc în timp ce elevul este pe drumul spre şcoală sau spre casă, pe jos sau într-un vehicul, şi se va proceda potrivit recomandărilor care urmează.

Planul unei bucătării, cu pericolele posibile în caz de cutremur (seism)

!..,../

VESTIBUL

Cuier.fix

HOLCENTRAL

Aici este

ogrindă •

rezistentă sub care

ne putem proteja J. 'seism

Protecţia in cartier şi pe drumul spre şcoală

Cu ajutorul părinţilor sau al fraţilor şi surorilor mai mari, fiecare elev va face un mic plan al cartierului şi va reţine în memorie particularităţile localităţii, cartierului şi împrejurimilor locuinţei, ale drumului, pe care se deplasează zilnic la şcoală, cumpărături sau la alte activităţi. Părinţii vor arăta pe teren copiilor eventualele pericole care trebuie evitate, reprezentate de:

– căderea unor elemente de construcţii nestructurale (ziduri, cărămizi, placaje, tencuieli, ornamente, coşuri de fum, cornişe, parapeţi, etc.);
– spargerea şi căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte care au mari suprafeţe vitrate;
– căderea unor elemente aflate la înălţime pe clădiri (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, jardiniere grele etc.);
– autovehicule, incendii, căderea unor stâlpi şi linii electrice;
– alunecări de teren, avalanşe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase.

Părinţii vor arăta copiilor unde este un loc deschis şi sigur de lângă casă unde toţi membrii familiei se vor aduna dacă în clădirea în care locuiesc s-ar produce probleme la seism.

De asemenea, părinţii vor da exemple copiilor despre cum se pot proteja şi atunci când se află în altă situaţie (în vacanţă, în altă localitate, la spectacole, în vizită, etc.).

Planul pericolelor din vecinătatea casei şi şcolii

Râpă a âncă Dealul Florilor

od

Pod mare

ŞCOALA NOASTRĂ

înalt,–dirrbeto:11.

Autocamioane

Tramvaie 'Fireelectrice

–

Blocu{J1f�l�e

cşd

cucaterencu1 1i
- • geamun sparte

case

DOI

Aici ne întâlnim după seism

Poliţie:

ies şi intră maşini

Depozit

Autocamioane Autocamioane

CE FACEM IN CAZ DE

Cum ne putem pregăti de cutremur În clasă şi În incinta şcolii

Planul de protecţie În clasă

o Vom discuta cu profesorii şi părinţii despre procurarea unui rucsac cu cele necesare pentru situaţii de urgenţă care se va păstra acasă (în camera elevului ori lângă ieşire), sau/şi la şcoală (în dulapul clasei) în dulapul clasei (conţinutul recomandat este redat separat) ; acesta se va folosi numai după un cutremur cu urmări deosebite ;

Vom cunoaşte locul unde se află trusa de prim-ajutor şi utilizarea conţinutului acesteia; Vom cunoaşte locul unde se află stingătoarele de incendiu de dimensiuni mici şi pe care am învăţat să le folosim, sau ne vom instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un început de incendiu ;

Vom participa la identificarea mobilierului şi obiectelor grele care atârnă peste pupitre, birouri, mese, şi pot cădea peste acestea, pentru a ne feri la seism, fixarea contra deplasării sau mutarea astfel încât să nu pericliteze viaţa sau integritatea corporală în caz de oscilaţii sau cădere (lămpi grele, material didactic, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, etc.);

În incinta şcolii

– Vom cunoaşte drumul pe care ne vom deplasa cu profesorii în situaţii de urgenţă (după seism, la incendiu) şi a locului liber şi sigur din curtea şcolii sau alt loc învecinat unde ne vom aduna după seism.
– Vom învăţa recomandările de comportare în caz de cutremur în diferite situaţii în care ne-am putea afla.

Ce trebuie să facem În timpul unui cutremur

Acasă, la şcoală sau În locuri publice

1. Ne păstrăm calmul, fără să intrăm în panică sau să ţipăm, chiar dacă se aud zgomote în jur !
2. Acasă ne protejăm unde ne aflăm, individual şi cu părinţii, potrivit planului familial !

Ne amintim că este periculos să fugim pe uşă sau să sărim pe fereastră, cei care ar alerga pe scări sau ar utiliza liftul pot fi surprinşi de secvenţa puternică a seismului şi pot fi răniţi !
3. Dacă stăm în picioare, ne putem dezechilibra la seism. Ne vom proteja mai bine, prin ghemuirea sub banca de clasă, sub o masă sau birou, dacă specialiştii şi profesorii ne au spus că sunt rezistente.

Deoarece banca, masa sau biroul se pot mişca, se recomandă să ne prindem cu mâna de piciorul băncii sau mesei pe durata seismului.

Dacă ne surprinde cutremurul în afara clasei, de ex. pe coridor, ne vom proteja prin ghemuire, lângă un perete interior, stând pe genunchi şi pe coate, protejându-ne zona urechilor şi ceafa cu palmele lipite de cap.
4. Profesorii, ori părinţii se pot proteja sub tocul gros al unei uşi ori o grindă solidă, dacă specialiştii au spus că sunt rezistente şi pot lua şi copiii cu ei.
5. Dacă este întuneric şi nu ne putem orienta, aşteptăm să ne protejeze părinţii şi să treacă seismul, nu alergăm prin casă. Numărăm rar şi calm până la 100 ca să ajungem cu bine la sfârşitul mişcării seismice ! Suntem atenţi şi la câine sau pisică, deoarece pot deveni neliniştiţi sau chiar agresivi.
6. La şcoală ne protejăm individual şi cu colegii, sub îndrumarea profesorilor! Dacă este posibil, profesorii vor deschide uşa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia în timpul seismului. Vom rămâne în încăpere sau clasă, fără a fugi, a produce panică, sau a îndemna pe alţii să iasă. Dacă va fi nevoie, vom ieşi din clasă sau clădirea şcolii numai după seism, împreună cu colegii şi cadrele didactice !
7. Rămânem în clădire sau încăpere, departe de ferestre care se pot sparge şi ne pot accidenta, departe de pereţi exteriori, obiecte, mobile suprapuse, lămpi !
8. Dacă este posibil, închidem sursele de foc din încăpere cât de repede iar dacă a luat foc ceva intervenim imediat după ce a trecut şocul puternic.
9. Dacă ne aflăm în curtea şcolii, suntem atenţi şi ne îndepărtăm de clădiri, ne ferim de coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, tencuieli, fire electrice !

1O. Dacă ne aflăm într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserici, stadion, săli de întrunire, vom evita să alergăm catre ieşire.

În afara unei clădiri sau pe drum

11. Dacă seismul ne-a surprins în afara unei clădiri, în localitate, mergem cât mai departe de clădiri, ne ferim de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă.
12. Mergem calm spre un loc deschis şi sigur, fără a alerga. Pe teren liber, protecţia va fi prin ghemuire, sprijinindu-ne cu cu palmele pe teren.
13. Dacă seismul ne surprinde în autoturism, cel care conduce trebuie să oprească într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje şi linii electrice aeriene. Stăm înăuntru. Ne ferim de firele de curent electric şi orice alte cabluri.

Dacă suntem pe jos sau într-un vehicul, ne oprim departe de versanţi sau maluri care pot aluneca.
14. Dacă suntem într-un mijloc de transport în comun sau în tren, stăm pe loc până se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat sa ne îmbulzim la coborâre sau să spargem ferestrele.
15. În metrou ne păstrăm calmul şi ascultăm recomandările personalului trenului, dacă acesta s-a oprit între staţii în tunel, fără a părăsi vagoanele.

Ce trebuie să facem după cutremur

1. Aplicăm regulile de comportament după un cutremur puternic, aşa cum ne spun profesorii.
2. Mai întâi observăm starea încăperii în care ne aflăm şi nu ne grăbim să plecăm ! Cei care ar fugi pe uşă, ar sări pe fereastră, ar alerga pe scări sau ar utiliza liftul pot fi expuşi unor pericole !
3. Participăm, după puteri şi posibilităţi, la stingerea sau anunţarea oricărui început de incendiu.
4. Acordăm primul ajutor celor afectaţi de seism. Îi ajutăm pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier sau alte obiecte. Calmăm persoanele intrate în panică sau speriate, în special colegii mai sensibili. Nu mişcăm răniţii grav până la acordarea unui ajutor sanitar medical calificat.
5. Profesorii vor deschide uşa, vor verifica mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu ne expune la pericole.
6. La plecare toţi vom fi încălţaţi, pentru a ne feri de cioburi sau bucăţi de tencuială şi îmbrăcaţi potrivit anotimpului, pentru a ne feri de frig, ploaie, zăpadă, microbi. Dacă avem rucsacul de urgenţă, îl vom lua pentru a face faţă situaţiei de după cutremur.
7. Vom preveni rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc. la ieşirea din clădire punând un obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase, etc.) deasupra capului.
8. Dacă la ieşire sunt uşi blocate, aşteptăm în linişte ca profesorii să solicite ajutor pentru deblocare.
9. Telefonul fix sau mobil se va utiliza numai după ce am ajuns în zona sigură, dinainte cunoscută, dar se recomandă numai în cazuri de urgenţă, pentru a nu bloca circuitele necesare intervent,iilor.

1O. Vom sta într-un loc care prezintă siguranţă, indicat de profesori; dacă este vreme bună

vom sta în curtea şcolii, într-un loc deschis şi sigur; dacă este frig sau ploaie, vom merge într-o clădire sigură.

Reintoarcerea acasă

1. Profesorii vor culege informaţii că în zona învecinată nu sunt alte pericole (incendii, inundaţii) şi pot decide plecarea către case a elevilor mai mari. Cei care au de parcurs un drum mai lung până acasă şi au stabilit ca în astfel de cazuri să îi aştepte pe părinţi, vor anunţa profesorii.
2. După expertizarea clădirii de către specialişti, elevii vor fi informaţi de conducerea şcolii dacă s-au produs avarii care ar impune interzicerea accesului.
3. De asemenea, dacă este cazul, elevii pot fi anunţaţi că unitatea de învăţământ respectivă face parte din planul de relocare (cazare provizorie) a persoanelor rămase fără locuinţă în caz de dezastre iar activităţile şcolare vor fi un timp suspendate.

4. Pe drum, ne ferim de orice fire, cabluri, stâlpi şi panouri electrice căzute la pământ, nu aglomerăm fără rost locurile unde s-au produs avarii.

Să Învăţăm să ne pregătim pentru

protecţia În caz de cutremur

– acasă
– În clasă

– În localitate

1. Citim broşurile şi accesăm site-ul INTERNET despre educaţia şi protecţia la cutremur
2. Afişăm posterele la loc vizibil şi Învăţăm să ne protejăm
3. Desenăm planul casei, al vecinătăţilor casei şi şcolii, cu drumul nostru zilnic spre şcoală şi casă, cu pericolele care pot apărea În caz de cutremur.
4. Discutăm cu părinţii planul familiei şi pregătim rucsacul de urgenţă pentru cutremur
5. Întocmim şi aplicăm planul clasei pentru cutremur, Împreună cu profesorii şi colegii
6. Participăm la fixarea unor dulapuri şi materiale didactice
7. Învăţăm să dăm primul-ajutor şi să stingem mici incendii
8. Învăţăm cum să ne protejăm În timpul unui cutremur
9. Învăţăm cum să ne protejăm după un cutremur puternic
10. Participăm la exerciţiile de protecţie din şcoală

Oriunde ne-ar surprinde un seism,

dacă am invăţat şi ne-am pregătit din timp să ne protejăm,

putem să ii facem faţă !

RUCSACUL DE URGENTĂ AL ELEVULUI

pentru clasele V-VIII

Este bine ca fiecare elev să aibă pregătit, acasă (in camera sa ori lângă ieşire), sau/şi la şcoală (in dulapul clasei), un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite:

– 2 – 4 sticle de plastic de O,5 litri cu apă potabilă I minerală, pahare plastic, 3- 4 pachete x 200 g biscuiţi simpli;
– trusa de prim ajutor cu o rolă de faşă I bandaj sau 6 pansamente la plic, o rolă leucoplast, dezinfectant lichid sau pudră – Saprosanl Sapromed;
– săpun, prosop mic, şerveţele de hârtie, hârtie igienică, pastă de dinţi,;
– lanternă, un mic aparat de radio cu tranzistori şi baterii de rezervă utilizabile in caz de urgenţă pentru trei zile;

un pulover, o căciuliţă, mănuşi, un şal sau o pătură subţire şi o pelerină de ploaie cu glugă, pliabilă, 3 ciorapi I 3 dresuri groase, 3 tricouri, 3 perechi chiloţi;
– un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor;
– un carneţel şi pix, lista cu adrese şi telefoane de acasă şi de la rude, cheia de la casă, bani.

…..

ln caz de cutremur

Suntem calmi, fără a intra in panică !

DACĂ A ÎNCEPUT MIŞCAREA SEISMICĂ:

RĂMÂNEM PE LOC ! NU FUGIM !

NE PROTEJĂM IN LOCURI SIGURE, SUB BANCĂ SAU SUB MASĂ !

NE FERIM DE OBIECTELE ÎNALTE, DE CELE SUSPENDATE ŞI DE FERESTRE !

ASCULTĂM INSTITUTORII – ÎNVĂŢĂTORII ŞI PROFESORII!

Ce facem

În timpul unui seism

– acasa""
– În clasă

Rămânem pe loc !

––-–––

_..

…

Ne protejăm În locuri sigure, sub bancă, sub masă sau sub o grindă!

I ….–I.li!!!!!!!!!!!' –.

Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate şi de ferestre !

Colaborăm cu profesorii la protecţia clasei !

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem – acasă În timpul unui seism – În clasă

Rămânem pe loc !

Este foarte periculos să fugim spre scări sau să intrăm În lift!

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem

in timpul unui seism – dacă ne aflăm În săli de laborator

–.:f

♦(

–

•. ;'.l

""""'•' .·::.;_:J.

•

;

Ne ferim de vasele cu substant,e chimice, de aparatele şi materialele didactice care pot să cadă !

Ne protejăm numai sub bănci sau mese care nu au pe ele vase cu substanţe chimice, surse de foc şi aparate electrice !

Colaborăm cu cadrele didactice, prevenim şi stingem incendiile !

………,_,………..-,… -.-.-.-…-;

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem

COŞ FUM ATENŢIE LA CORNIŞE,

.,. ,_:

Jl[mlll .f. uz– –- ..

-. TENCUIELI ŞI GEAMURI !

PARTE DE

CURTEA l TERIOA

'.!o-·. .._

––

in timpul unui seism

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

– dacă ne aflăm in incinta I

curtea şcolii

Ne Îndepărtăm de clădiri !

Suntem atenţi şi ne ferim de coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, tencuieli, fire electrice !

Acţionăm conform planului clasei, ordonat, fără a alerga !

Stăm Într-un loc sigur, cu profesorii şi colegii !

––––– –

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem – pe stradă

– lângă clădiri

În timpul unui seism – În mijloacele de

transport În comun

Ne Îndepărtăm de clădiri!

Mergem Într-un loc sigur!

Evităm să producem aglomeraţie lângă clădirile avariate !

În vehicule rămânem În interior !

Coborâm numai după oprirea În staţie !

Ascultăm indica,tiile personalului !

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem

după un seism

puternic_

– acasaV
– la şcoală

Ne liniştim, evităm fuga pe uşă sau pe fereastră, pe scări sau cu liftul!

Acordăm primul ajutor şi calmăm pe cei În panică sau speriaţi !

Ascultăm şi urmăm profesorii, care vor verifica scara şi calea spre ieşire!

Plecăm numai Încăl,tat,i şi Îmbrăca,ti, cu rucsacul de urgenţă la noi!

Ne protejăm capul cu o geantă, un ghiozdan, o carte groasă, etc. !

Rămânem lângă casă, În curtea şcolii, sau Într-alt loc sigur indicat de profesori !

Direct,ia şcolii va decide dacă şi când elevii pot pleca acasă !

Seismul a trecut, acum avem experientă,

ne păstrăm calmul şi revenim' la normal !

– Partea a IV-a –

Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din

invătământul liceal Te'xt şi postere

Cunoştinţe şi recomandări pentru elevii din invăţământul liceal

Cunoştinţe privind cauzele şi manifestarea cutremurelor de pământ în condiţiile ţării noastre

Cutremurele de pământ (seismele) sunt zguduiri bruşte şi de foarte scurtă durată ale unor porţiuni din scoarţa (crusta) terestră.

Erupţiile vulcanice pot de asemenea să determine producerea cutremurelor. Dintre cauzele externe menţionăm: prăbuşirile care pot avea loc în golurile subterane, prăbuşirea unor stânci etc.

LEGE NOA

'1–-1

Fig. 1. Plăcile tectonice şi tipurile de cutremure la scară globală: 1 – cutremure de adâncime mică (normale) majore (30-70 km); 3 – cutremure de adâncime mijlocie

(intermediare) (70-300 km); cutremure cu focare profunde (de adâncime) (300-700 km).

Cele mai frecvente cutremure sunt de origine tectonică iar energia care se eliberează se extinde pe zone întinse de la suprafaţa terestră.

În orele sau zilele de după un seism puternic se produc de obicei mişcări denumite replici sau post – şocuri, care în principiu ar trebui să indice descărcare energiei şi o anumită liniştire a zonei. În anumite cazuri activitatea seismică poate însă continua cu aşa-numitele roiuri de cutremure.

Pe teritoriul României se manifestă, în funcţie de adâncime, mai multe categorii de cutremure:

– superficiale (O:::;H:::;5 km);
– crustale (normale) (de regulă 5:::;H:::;30 km, ajungând până la 60 km în zona Vrancea);
– intermediare (60… 70km:::;H:::;100… 180… 220) km), specifice numai zonei Vrancea.

Cele mai puternice şi care afectează o arie întinsă sunt cutremurele de tip intermediar, localizate la curbura munţilor Carpaţi, în zona Vrancea, cu plăci tectonice care au fost într-un proces de coliziune între Platforma Est – Europeană şi blocul intra – Carpatic, cu 16 milioane de ani mai înainte, în contact la diferite adâncimi, şi unde se consideră că de aproape 1O milioane de ani procesul de subducţie activă s-a blocat.

Zona epicentrală a cutremurelor intermediare poate fi formal încadrată într-o arie având dimensiuni de cca. 30 x 80 km) orientat oarecum oblic în planul vertical, care, ipotetic, ar fi ultima parte rămasă suspendată în adâncime, în contact cu mantaua inferioară, şi al cărei proces de fragmentare, faliere pe contur şi/sau scufundare ar fi la originea seismelor intermediare.

Cutremurele intermediare produse la această adâncime, cu magnitudini M de peste 7 (pe scara Richter) pot să conducă la intensităţi seismice de VII-VIII grade pe scara MSK pe o arie de peste o treime din teritoriul ţării, fiind un factor major de risc, seismele sunt resimţite şi la mari distanţe (Moscova, St. Petersburg, Atena, Istanbul);

Datele statistice istorice arată o aşa-numită "ciclicitate", în ultimul mileniu, marile seisme din zona Vrancea producându-se, în medie, de cca. 3 ori pe secol. Adâncimea mare a acestor seisme face ca aria afectată să fie extinsă, Bucureştiul fiind apropiat de această zonă.

În celelalte zone epicentrale ale României se produc doar cutremure normale, legate direct de fracturi intracrustale:
– seismele sunt moderate şi de joasă energie, evenimentele distructive producându-se la intervale de peste un secol, perioadele de revenire sunt mai mari decât pentru Vrancea, dar în intervalele de intensificare a activităţii efectele pot fi repetate în roiuri de seisme;
– intensităţile de 7- 8 grade MSK se pot extinde pe arii de câteva sute de kilometri pătraţi afectând câteva zeci de localităţi rurale şi unele localităţi urbane; pe plan local efectele pot fi deosebit de puternice.

Pe o hartă de zonare seismică se pot observa zonele seismice din teritoriu, dintre care zona afectată de cutremurele de Vrancea este cea mai întinsă, iar cele afectate de cutremurele superficiale sunt în Banat, Crişana, Maramureş, Făgăraş, Târnave.

Putem constata că aproape tot teritoriul ţării este puternic seismic, zonele seismice afectând peste 60 % din populaţie, prin urmare este foarte important să ştim să ne protejăm în cazurile de incidenţă a unor astfel de fenomene naturale.

Unde seismice

Energia eliberată brusc din focar în momentul producerii unui dezechilibru tectonic se propagă în toate direcţiile sub forma undelor seismice, care sunt:
- • unde de adâncime care pot fi :
  - – de tip longitudinal sau de dilataţie (numite unde primare sau prime – P, deoarece ajung primele la un eventual observator), constau în dilatări şi comprimări succesive pe direcţia de propagare ;
  - – de tip transversal sau de forfecare (numite unde secundare sau secunde – S), cu oscilaţii într-un plan perpendicular pe direcţia propagării.
- • unde superficiale de tip Rayleigh (R) şi Lowe (Q) şi unde lungi (L).

Amp' litudinea mişcării terenului scade pe măsura depărtării de epicentru, dar poate

creşte de la roca de bază până la suprafaţă în cazul depozitelor geologice aluvionare şi afânate. Energia corespunzătoare perioadelor scurte se disipează (se preia de către mediu), iar energia componentelor cu perioade lungi devine predominantă, având în vedere şi rolul de filtru dinamic pe care îl are mediul superficial de propagare.

În multe cazuri, în orele sau zilele de după şocul principal se mai produc treptat şi alte mişcări, denumite replici sau post-şocuri, care, de regulă, sunt mai puţin puternice.

Magnitudine şi intensitate

Ca semnificaţie fizică, magnitudinea este considerată ca o măsură obiectivă a energiei eliberate în focar la producerea seismului. Pe baza corelaţiilor logaritmice dintre magnitudine şi amplitudine, repectiv energia radiată sub forma undelor seismice, rezultă că de fiecare dată cand magnitudinea creşte cu o unitate, amplitudinea undelor seismice înregistrate creşte de 10 ori, iar energia totală de cca. 32 de ori.

Scări de magnitudini

Scara de magnitudini seismice este o scară relativă care ierarhizează cutremurele într e manieră comparativă, pe baza amplitudinilor maxime reduse la condiţii identice. Această "scară" iniţială (de fapt o suită de valori) introdusă de Richter în 1935, este scara de magnitudini locale (ML), definită pentru sudul Californiei, SUA, cutremure superficiale şi distanţe epicentrale mai mici decât cca. 600 km; utilizarea ei pentru alte regiuni sau distanţe trebuie făcută cu precauţie, având în vedere posibilele şi probabilele diferenţe în procesul de atenuare a undelor seismice.

Din definiţia magnitudinii reiese că aceasta nu are din punct de vedere teoretic limită inferioară sau superioară, dar mărimea cutremurului este limitată la partea superioară a scării de rezistenta rocilor din crusta terestră, astfel încât domeniul scării este cuprins între aproximativ '_3 şi 9,5. În afară de scara iniţială Richter, au fost dezvoltate şi alte scări de magnitudine (Ms, Ms, Mw ).

Scări de intensitate seismică

Intensitatea este o măsură a severităţii mişcării terenului pe baza evaluării mărimii (amplorii) efectelor observate într-o zonă de întindere redusă în care se presupune că acestea sunt relativ uniforme. Efectele observate se referă la mediul natural, construcţii, obiecte din acestea şi ocupanţi.

Succesiunea descrierii crescătoare a efectelor observate ale seismelor alcătuieşte o scară de intensităţi, cu elemente convenţionale, uneori statistice, de apreciere comparativă. În istoria seismologiei sunt cunoscute scările Rossi-Forel (1873), Mercalli (1883), Mercalli-

Cancani-Sieberg (MCS 1903-1923), Mercalli Modificată (MM; 1931-1935), Medvedev Sponheuer-Karnik (MSK 1964), având câte 12 grade, Scara japoneză JMA-Agenţia Meteorologică Japoneză, noua Scară Europeană de Intensităţi – EMS – 1998 etc. La unele scări s-au adăugat şi valori ale unor parametri măsurabili instrumental pentru acceleraţii, viteze şi deplasări.

Majoritatea acestor scări cu 12 grade sunt, în mare, reciproc echivalente în ceea ce priveşte valorile efective, dar variază din punctul de vedere al complexităţii formulărilor. Prezentarea în paralel a descrierilor pe grade nu semnifică însă suprapunerea exactă, deoarece fiecare scară are metodologia sa de cuantificare.

Zonele seismice din România

Studiile de inginerie seismică şi experienţa cutremurelor precedente au condus la elaborarea de metode de calcul al construcţiilor la cutremur şi hărţi de zonare seismică.

Zonarea seismictJ presupune identificarea ariilor expuse seismelor, la nivelul unor ţări sau regiuni, potrivit unor criterii faptice – istorice, geologice, geofizice, cu reprezentarea mărimii mişcărilor terenului în corelaţie cu reprezentarea geografică, potrivit unor parametri seismologici sau de inginerie seismică (intensităţi, acceleraţii, viteze, deplasări).

Intensităţile seismice probabile pe teritoriul României sunt redate în figura 2.a prin harta de zonare exprimată în grade de intensitate seismică pe scara MSK (STAS 11100/1- 93), asemănătoare cu scara Mercalli, la care face referinţă în mod uzual.

Fig. 2. a. Zonarea seismică a teritoriului României – intensităţi pe scara MSK, conf. SR 11100 – 1: 93 Zonarea seismică. Macrozonarea teritoriului României (indicele 1 indică o perioadă medie de revenire de minimum 50 de ani iar indicele 2 indică o perioadă medie de revenire de minimum 100 de ani a intensităţilor respective)

Pe acea hartă, cifrele între 6 şi 9 exprimă grade de intensitate MSK (şi nu magnitudini) iar indicele 1 exprimă o perioadă medie de revenire de minimum 50 de ani, iar indicele 2 o perioadă medie de revenire de minimum 100 de ani a intensităţilor respective, în sens statistic-probabilistic (Notă: aceste cifre cu indici nu vor fi confundate cu valorile de

magn·itud.m1•1..1.1.)

Forma scurtă a scărilor de intensitate MM şi MSK

Grad	SCARA MERCALLI-MODIFICATĂ MM	SCARA MEDVEDEV- SPONHEUER-KARNIK MSK64
I	Cutremurul nu este perceput decât de puţine persoane aflate în conditii favorabile	Cutremurul este imperceptibil, iar intensitatea se află sub limita sensibilitătii oamenilor.
li	Se simte de puţine persoane, în special de cele ce se găsesc la etajele superioare ale clădirilor.	Mişcarea foarte slabă, resimţită numai de persoanele care locuiesc la etajele superioare.
III	Se percepe în interiorul clădirilor, mai pronunţat la etajele superioare. Durata poate fi apreciată.	Se produc oscilaţii slabe, similare celor produse de circulaţia autocamioanelor uşoare, fiind sesizat de majoritatea persoanelor din interiorul locuintelor.
IV	în timpul zilei este resimţit de multe persoane care se află în interiorul clădirilor. în exterior puţin perceptibil.	Cutremurul este destul de puternic, vibraţii similare celor produse de circulaţia autocamioanelor grele. Obiectele suspendate, precum şi lichidele din vase oscilează.
V	Este simţit aproape de toţi oamenii. Uşoare degradări ale tencuielilor, iar unele obiecte instabile se răstoarnă .	Se percepe de toate persoanele din interiorul locuinţelor şi de majoritatea celor din exterior. Obiectele uşoare, nefixate, se răstoarnă.
VI	Mişcarea este simţită de toată lumea producând panică. Tencuiala cade, clădirile suferă degradări. Avarii neinsemnate la clădirile slab executate.	Mişcarea este simţită în întregime producând panică. Obiectele grele se deplasează. Degradări moderate în elementele nestructurale ale constructiilor.
VII	Produce panică, iar oamenii părăsesc locuinţele. Avarii uşoare până la moderate la structurile de rezistenţă obişnuite. Avarii considerabile la construcţiile slab executate sau necorespunzător proiectate. Coşurile se prăbuşesc.	Cutremurul produce panică, iar majoritatea oamenilor părăsesc locuinţele. în clădirile slab executate apar avarii importante sau chiar distrugeri.În construcţiile proiectate şi executate corespunzător se înregistrează degradări moderate. Coşurile de fum se dislocă puternic sau cad.
VIII	Avarii uşoare la structurile proiectate seism ic.Avarii considerabile la clădirile obişnuite.Prăbuşirea structurilor de rezistenţă executate defectuos. Dislocări ale zidăriei de umplutură, căderea coşurilor înalte, monumentelor etc.	Panica are un caracter general. Toate construcţiile sunt afectate. Se produc avarii majore şi distrugeri la clădirile obişnuite, fără asigurare antiseismică, sau executate defectuos. Structurile proiectate în concept seismic pot suferii avarii moderate.
IX	Avarii însemnate la structurile de rezistenţă proiectate antiseismic. Se produc înclinări ale clădirilor cu schelet de rezistenţă bine proiectate. Distrugeri ale clădirilor slab executate. Crăpături în pământ. Conductele subterane se rup.	Se produc avarii însemnate în structurile proiectate antiseismic. Construcţiile cu asigurare seismică moderată se distrug parţial sau se prăbuşesc. Castelele de apă, turnurile izolate, monumentele etc. se prăbuşesc. Crăpături în terenuri.
X	Majoritatea construcţiilor proiectate antiseismic se distrug odată cu fundaţiile. Pământul se crapă puternic. Se produc alunecări de terenuri.	Construcţiile proiectate antiseismic se prăbuşesc parţial sau în totalitate. Degradări importante în baraje. Şinele de cale ferată se deformează. Masive alunecări de teren.
XI	Puţine structuri de rezistenţă rămân nedistruse. Apar falii la suprafaţa pământului. Conductele subterane complet distruse. Prăbuşiri şi alunecări puternice ale terenului.	Se distrug majoritatea construcţiilor corespuzător proiectate şi executate (clădiri, poduri, baraje, căi ferate etc.). Distrugerea conductelor subterane. Fracturi şi deplasări ale terenurilor pe toate directiile.
XII	Distrugere totală. Obiectele sunt aruncate ascendent în aer.	Distrugere totală a construcţiilor. Modificarea radicală a formei suprafetei pământului.

Forma scurtă a scării EMS-98

Intensitatea EMS	Definiţie	Descrierea efectelor tipice observate (condensată)
I	Nesesizat	Neresimtit.
li	Puţin sesizat	Simţit numai de foarte puţine persoane individuale, în stare de repaos în case.
III	Slab	Simţit în interior de puţini oameni. Persoanele culcate simt o legănare sau o uşoară trepidatie.
IV	Observat pe scară largă	Simţit în interior de mulţi oameni, în exterior de foarte puţini. Puţine persoane sunt trezite. Ferestrele, uşile şi vesela trepidează.
V	Puternic	Simţit în interior de cei mai muiţi, în exterior de puţini. Muiţi oameni care dorm se trezesc. Unii sunt speriaţi. Clădirile trepidează în ansamblu. Obiectele atârnate oscilează considerabil. Obiecte mici alunecă. Uşile şi ferestrele se leaQănă, se deschid sau se închid.
VI	Producător de avariere uşoară	M uiţi oameni sunt speriaţi şi fug afară. Unele obiecte cad. Muite case suferă avariere nestructurală uşoară, ca fisuri subţiri şi căderi de mici bucăti de tencuială.
VII	Producător de avariere	Majoritatea oamenilor sunt speriaţi şi fug în exterior. Mobila este deplasată, iar obiectele cad de pe rafturi în număr mare. Muite clădiri bine realizate suferă avariere moderată: mici fisuri în pereţi, căderi de tencuială, părţi ale coşurilor cad, clădiri mai vechi pot prezenta crăpături pronunţate în pereţi şi ruperi de pereţi de umplutură.
VIII	Producător de avariere gravă	M uiţi oameni simt dificultate în a sta în picioare. Multe case prezintă crăpături mari în pereţi. Unele clădiri obişnuite bine realizate prezintă distrugeri serioase ale pereţilor, în timp ce structuri mai vechi, slabe, se pot prăbuşi.
IX	Distrugător	Panică generală. Muite construcţii slabe se prăbuşesc. Chiar clădiri obişnuite bine realizate prezintă avariere foarte grea: distrugeri serioase de pereti şi cedare structurală partială.
X	Puternic distrugător	M uite clădiri obişnuite bine realizate se prăbuşesc.
XI	Devastator	Majoritatea clădirilor bine realizate se prăbuşesc, chiar unele cu o bună proiectare antiseismică sunt distruse.
XII	Complet devastator	Aproape toate clădirile sunt distruse.

Trebuie reţinut deci că:

-magnitudinea se referă numai la manmea convenţională a seismului, energia declanşată de şocul seismic, În zona epicentrală.

-intensitatea se referă la mărimea efectelor seismului În diferite amplasamente, fiind diferită în diferite locuri şi descrescând în general cu distanţa faţă de epicentru (fenomenul de atenuare).

21 22

48 – –

Ung:iiri-:;i

__j

.ICB

–u-

– "'

"(J

7rn1;rn);lv; mii 1fov;l1f ‘' ;.,:<:i,l,,i; ;,,;1,,,,,,11..,ii

_ fll)lllrll 1:11lll:1″IIIJll), V;:1"1d

IMR = 1fJO;l1ii

Sorbi

©UTCB

Univsrsit.l8a Tehnic;, de Co,istroctii

Buc-uro.sti

Pentru proiectarea antiseismică construcţiilor există hărţi speciale, cum este cea prezentată în fig. 2.b., preluată din Codul P.100-1/2006, care redă zonarea teritoriului României în termeni de valoare de vârf a acceleraţiei orizontale a terenului.

Posibilităţi şi limite actuale în prognozarea cutremurelor

Sunt cunoscute informaţiile care apar periodic în mass-media privind "iminenţa" unui cutremur major, în zilele sau lunile următoare, care de fapt nu se confirmă. Din păcate, predicţiile neştiinţifice sunt crezute de omul obişnuit, neinformat, iar când sunt prezentate sub o aparenţă ştiinţifică cu date "precise" devin greu de combătut; la fel de adevărat este că după ce nu se adeveresc publicul îi uită şi îi iartă pe cei ce le-au emis… Deşi seismologii au publicat de mai mulţi ani evaluări statistice privind ciclurile istorice ale marilor seisme de Vrancea, nu s-a ajuns la predicţii oficiale pe termen scurt. Se poate pune întrebarea: de ce nu suntem anunţaţi oficial despre posibilele seisme ca şi despre vreme ?

Seismologiii profesionişti consideră că o predic e seismică validă trebuie să indice:

– fereastră temporală (intervalul de timp de apariţie a seismului);
– fereastră spaţială (zona apariţiei cutremurului);
– fereastră magnitudinală (mărimea cutremurului aşteptat);
– încrederea autorului în gradul de siguranţă al predicţiei;
– probabilitatea de apariţie a cutremurului ca eveniment aleator;
– efectele de suprafaţă ale cutremurului.

Predicţia seismică poate fi sistematizată într-o procedură succesivă pe următoarele

etape:
– predicţia statistică-preliminară – bazată pe analiza frecvenţelor de apariţie a cutremurelor la scara istoriei cunoscute pentru teritoriul studiat;
– predicţia pe termen lung – bazată pe studiul acumulării deformaţiilor scoarţei terestre;
– predicţia pe termen mediu – bazată pe studiul fenomenelor tectonice;
– predicţia pe termen scurt;
– predicţia în etapa iminentă, imediat înainte de ruptura principală.

Observarea unor fenomene precursoare, apărând anterior şocului principal dar legate cauzal de acesta este o activitate de bază în predicţia seismică pe termen scurt. Există zeci,

până la sute, de tipuri de fenomene precursoare de natură seismologică, geofizică, geomorfologică, geochimică sau biologică, dar corelaţiile cu cerinţele unei adevărate predicţii nu sunt simplu de stăpânit.

Până în prezent, numai în China s-a reuşit ca la cutremurul Haicheng din 4 februarie 1975 şi apoi la un alt seism, să se comunice public predicţii urmate de evacuare, cu salvarea unui număr mare de vieţi omeneşti şi bunuri.

Specialiştii consideră că o predicţie pe termen scurt sau iminent ori avertizări în masă într-o societate cu populaţie nepregătită şi needucată pentru a reacţiona unitar şi raţional poate face mai multe pagube decât un seism. Deşi cercetările continuă iar tehnicile de analiză computerizată permit numeroase corelaţii, predicţia pe termen scurt a seismelor pare să fie temporar într-o etapă de acumulare a unor noi abordări.

Cu toate că reprezintă o soluţie în mentalul opiniei publice, evacuarea în cazul unei predicţii care ar fi anunţată public, din timp, voluntară sau ordonată, pe perioade lungi, este dificilă, şi nu pare recomandabilă (decât cu măsuri deosebit de detaliate de organizare şi suficiente locaţii sigure), probabil că ar duce la pierderi economice şi dezorganizare socială. Zonele urbane creează mari probleme potenţiale de evacuare, aşa cum s-a putut constata la uraganele Katrina şi Rita din SUA, 2005.

În cazul cutremurelor de Vrancea, aria afectată este de obicei foarte mare, astfel încât evacuarea ar trebui pregătită cu o mare desfăşurare de personal şi mijloace.

Sistemele de alertă seismică şi închidere preventivă a retelelor şi surselor de mare risc

Sistemul de alertă sau alarmare seismică pentru Bucu'reşti, se bazează pe observaţiile

referitoare la cutremure de adâncime intermediară de Vrancea, la care pentru magnitudini de pană la Mw=8.0, şi o distanţă epicentrală de 130-150 km, diferenţa de timp între sosirea undelor longitudinale P în zona epicentrală şi a undelor transversale S în Bucureşti, ar fi întotdeauna mai mare de 25 s, cea ce ar reprezenta timpul maxim posibil de alarmare. Clienţii firmei furnizoare primesc anticipat pe pager anunţul, prin semnal sonor, dar în acel moment nu se ştie ce mărime va avea cutremurul. Utilizarea extinsă, în special în condiţii publice, pune problema instruirii utilizatorilor pentru o utilizare corectă şi eficientă a informaţiilor oferite de acest sistem, având în vedere că reacţia acestora poate avea un impact social potenţial deosebit.

Sistemul de Avertizare Seismică În Timp Real INCDFP, lansat experimental în 2005, ar

permite ca în maximum 0,9 – 1,2 secunde (din cele 20-28 secunde până la sosirea undelor seismice distrugătoare) să se poată bloca automat obiectivelor şi reţelele de interes naţional cu risc major la cutremure puternice şi activa mijloacele de salvare, protecţie şi intervenţie.

Efectele cutremurelor asupra mediului

În principiu, seismele pot acţiona asupra mediului Înconjurător prin modificarea stării de echilibru a structurilor superficiale ale terenului prin:

o rupturi în scoarţă însoţite de prăbuşiri sau procese de faliere;
o alunecări de teren cu antrenarea unor versanţi;
o tasări şi lichefieri de depozite nisipoase saturate.

Efectele cutremurelor asupra constructiilor şi a ansamblurilor de constructii

Cutremurele pot produce asupra c'onstrucţH/or şi a ansamblurilor de con'strucţii efecte

negative, uneori cu caracter de dezastru, prin:
o distrugerea (prăbuşirea) totală sau parţială a unor clădiri vulnerabile;
o distrugerea unor elemente (structurale sau nestructurale) componente ale unor clădiri sau avarierea lor;
o distrugerea/avarierea unor echipamente şi instalaţii din clădiri a unor reţele publice de utilitate vitală (de alimentare cu apă,gaze, energie electrică, energie termică, transport, comunicaţii) şi izolarea unor zone;
o incendii şi explozii în clădiri sau în cartiere, localităţi;
o blocarea unor intersecţii de străzi principale, ca urmare a prăbuşirii unor clădiri şi împiedicarea operaţiunilor de salvare-ajutorare.

Fig. 3. Prăbuşirea unei părţi dintr-o clădire veche din Bucureşti, insuficient de rezistentă la seisme. Ca urmare a cutremurului vrâncean din 4 martie 1977, pereţii din zidărie

s-au prăbuşit în stradă şi au pus în pericol trecătorii

Fig. 4. Clădiri construite înainte de 1940, fără a fi proiectate să reziste la seisme, prăbuşite la cutremurul din 4 martie 1977.

Stânga Complex Nestor, Calea Victoriei; dreapta Bloc Casata, Bd. Gh. Magheru, Bucureşti

Experienţa cutremurului de Vrancea din 4 martie 1977 a demonstrat că în zonele unde mişcarea seismică a fost mai puternică, multe şcoli vechi cu structură din zidărie portantă au avut de suferit. În ţara noastră s-au înregistrat circa 15 % prăbuşiri şi avarii grave şi 1O % avarii uşoare (procente raportate la suprafaţa construită).

Ca o caracteristică generală clădirile au prezentat fisurarea şi ruperea stâlpilor de beton armat sau a şpaleţilor de zidărie, fisurarea şi dislocarea unor pereţi transversali. S-au produs dislocări de ziduri în special în zonele cu neregularităţi în plan, rupturi în pereţi şi deplasările acestora pe orizontală iar la casele scărilor zidăria s-a crăpat şi desprins la colţuri urmând linia rampelor. Datorită căderii unor coşuri s-au produs şi prăbuşiri locale de planşee; la planşeele de lemn s-a produs desprinderea de pe reazemele perimetrale şi au căzut porţiuni mari de tencuială.

Riscul seismic reprezintă probabilitatea de a se produce efecte negative, avarii şi pierderi în cazul unui seism, considerând o anumită perioadă de timp de referinţă.

Riscul seismic referitor la construcţii depinde de:

-hazardul seismic (factorul cauzal, seismicitatea, în expresie matematică, probabilistică, prin modul în care se repetă fenomenele puternice de-a lungul timpului istoric);

-expunerea la risc a unor elemente (prezenţa lor în zona seismică – construcţiile vor fi mereu expuse riscului în timp ce unele persoane pot pleca un timp din zonele neseismice în zonele seismice ori invers, sau din clădiri, şi astfel îşi schimbă expunerea);

-vulnerabilitatea (susceptibilitatea unor construcţii de a suferi avarii la seisme (depinzând de calităţile lor antiseismice, avarierea la seisme precedente, deteriorarea în timp, etc.

Trebuie reţinut că în timp ce hazardul seismic nu poate fi modificat de oameni, şi În general nici expunerea construcţiilor, care sunt fixe, vulnerabilitatea acestora poate fi redusă prin intervenţii (consolidări), astfel Încât să fie redus riscul.

Legile În vigoare se referă la reducerea riscului seismic ca prioritate natională. În prezent există legi care obligă la consolidări, ca şi la măsuri de pregătire, incÎusiv În unităţile de Învăţământ, pentru a face faţă situaţiilor de urgenţă În caz de seisme. În ultimii ani au fost consolidate numeroase clădiri de şcoli şi licee.

Cheia prevenirii rănirilor este ca să avem o clădire sigură, mobilerul, obiectele şi echipamentele să fie fixate iar persoanele să fie instruite să se protejeze.

Recomandări privind pregătirea anticipată pentru prevenirea unor avarieri, răniri şi accidentări

Elevii de liceu au capacitatea fizică şi de înţelegere pentru a se pregăti şi a face faţă cu bine unei situaţii produse de un eventual cutremur, atât individual cât şi cu concursul colegilor, sub coordonarea cadrelor didactice.

Ce trebuie să ştiti despre pregătirea antiseismică

Măsurile privind pregătirea pentru a face fată unui seism se referă la:

o cunoaşterea pericole/or şi a modului de' comportare şi protecţie În locuinţă, zona locuinţei şi pe drumul spre şcoală;
o pregătirea pentru protecţie În interiorul clădirii unităţii de Învăţământ prin asigurarea unei rezistenţe la cutremur adecvate, pregătirea pentru protecţia În clădire prin cunoaşterea instalaţiilor vitale, cunoaşterea şi comunicarea locurilor de adăpostire sigure pentru protecţie În timpul seismului (acestea sunt atribuţii ale conducerii unităţii);
o pregătirea pentru protecţia individuală şi de grup prin cunoaşterea regulilor de comportare raţională În caz de cutremur, atât În şcoală cât şi prin protecţia În zona Învecinată unităţii de Învăţământ, care trebuie să Îi preocupe pe toţi elevii.

Participarea la planul familial de protectie. Cum ne putem pregăti de cutremur:

recunoaşterea pericolelor din locuintă, zo'na locuintei, pe drumul spre şcoală şi în

incinta şcolii ' '

Pentru ca fiecare membru al familiei să ştie cum să se protejeze, elevul de liceu va participa la stabilirea din timp a unui plan familial de protecţie, cu privire la diferitele situaţii posibile.

– fiecare elev va face efortul de a reţine în memorie particularităţile localităţii, cartierului şi împrejurimilor locuinţei, ale drumului, pe care se deplasează zilnic la şcoală, cumpărături sau la alte activităţi având în vedere eventualele pericole de care se va feri:
- – căderea unor elemente de construcţii nestructurale (ziduri, cărămizi, placaje, tencuieli, ornamente, coşuri de fum, cornişe, parapeţi, etc.);
- – spargerea şi căderea unor geamuri, în special la clădirile înalte care au mari suprafeţe vitrate;
- – căderea unor obiecte de pe clădirile înalte (ex. antene de radio, TV, antene de satelit, jardiniere etc.);
- – autovehicule, incendii, căderea unor stâlpi şi linii electrice;
- – alunecări de teren, avalanşe în zona muntoasă, lichefierea unor terenuri nisipoase.
– elevul de liceu îşi poate ajuta fraţii mai mici şi chiar părinţii să facă un mic plan al cartierului, localităţii, cartierului şi împrejurimilor locuinţei;
– este utilă obişnuinţa de a se proteja şi atunci când se află în altă situaţie (în vacanţă, în altă localitate, la spectacole, în vizită, etc.) ;
– fiecare familie va avea pregătit un rucsac de urgenţă, aflat la îndemână, în care să se găsească apă şi câteva obiecte de primă necesitate dacă ar fi necesar să se stea în afara locuinţei un timp;
– când are loc un seism, toţi membrii familiei care sunt prezenţi vor aplica planul familial şi vor proceda astfel:
- o mama are grijă de cei mici;
- o tata are grijă de copiii mai mari;
- o fraţii mai mari au grijă de cei mici şi de surori;
- o elevii din clasele superioare de liceu pot să îşi protejeze bunicii şi unii membri de familie cu disabilităţi;
- o părinţii vor îndepărta copiii de ferestre şi mobilier care ar putea cădea;
– toţi membrii familiei vor cunoaşte locul unde se află un stingător de incendiu de dimensiuni mici şi pe care cei în putere au învăţat să îl folosească şi se vor instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un început de incendiu ;
– când seismul are loc noaptea, se vor aplica recomandările redate într-un capitol special;
– părinţiii vor discuta cu copiii despre modul de comportare şi protecţie în cazul în care un seism are loc în timp ce elevul este pe drumul spre şcoală sau spre casă, pe jos sau într un vehicul, şi se va proceda potrivit recomandărilor care urmează;
– părinţii vor arăta copiilor unde este un loc deschis şi sigur de lângă casă unde toţi membrii familiei se vor aduna dacă în clădirea în care locuiesc s-ar produce probleme la seism.

Coş de fum deteriorat şi calcan, care se pot prăbuşi în stradă la seism

Clădiri cu ornamente care se desprind şi cad în stradă

Fig. 5. Exemple de părţi ale clădirilor vechi şi alte elemente care pot constitui pericole în caz de cutremur pentru elevii care trec pe lângă acestea

Balcoane cu închideri improvizate, geamuri, antene şi aparate de aer condiţionat care pot să cadă la seism sau furtună

Aparate de aer condiţionat, antene şi panouri publicitare deasupra zonelor circulate

Fig. 6. Exemple de părţi ale clădirilor noi şi alte elemente care pot constitui pericole în caz de cutremur pentru elevii care trec pe lângă acestea

Cum se poate asigura protecţia antiseismică în interiorul clădirilor de învăţământ

Aspecte privind mobilierul, instalaţiile şi echipamentele, materialele didactice din clase şi laboratoare

În cazul unui cutremur, în afara pericolelor ce pot apărea ca urmare a unor deteriorări a elementelor structurale şi nestructurale, pot constitui pericole şi unele echipamente, instalaţii, mobilier şi materiale didactice specifice activităţilor şcolare, care împiedică sau întârzie evacuarea prin răsturnarea peste căile de acces şi blocarea trecerii spre ieşire sau prin lovirea sau rănirea persoanelor. Astfel de corpuri pot fi:

lămpi grele, lămpi cu petrol, ghivece, hărţi, tablouri, material didactic greu;

biblioteci, vitrine, corpuri suspendate şi rafturi neasigurate, computere, echipamente de audio-vizual, maşini de scris, godine, radiatoare electrice neasigurate;

– tavane suspendate, geamuri;
– aparate şi substanţe chimice în cadrul laboratoarelor de fizică şi chimie; alte maşini şi obiecte grele în ateliere şi laboratoare;
– cofrete de la conducte, robinete şi contoare de gaz, tablouri electrice, robinetele de închidere a apei şi a gazului;

rezervoare de lichide şi gaze, boilere, schimbătoare de căldură, transformatoare, pompe, ventilatoare, baterii de acumulatoare, corpuri de iluminat, conducte aparente.

Măsuri de pregătire a clasei şi instalaţiilor, echipamentelor şi mobilierului pentru situatia unui cutremur:

o pro' fesorii vor discuta cu părinţii şi elevii despre procurarea unui rucsac cu cele

necesare pentru situaţii de urgenţă care se va păstra acasă (în camera elevului ori lângă ieşire), sau/şi la şcoală (în dulapul clasei); conţinutul recomandat este redat separat;
o cunoaşterea locului unde se află trusa de prim-ajutor şi utilizarea conţinutului acesteia.
o participarea la identificarea mobilierului auxiliar şi obiectelor grele care atârnă peste pupitre, birouri, mese, şi pot cădea peste acestea, degajarea spaţiilor de diverse piese instabile la seism, mai ales în vecinătatea locurilor de studiu sau circulate, înlocuirea cu altele mai uşoare, fixarea contra deplasării sau mutarea astfel încât să nu pericliteze viaţa sau integritatea corporală în caz de oscilaţii sau cădere (lămpi grele, material didactic, tablouri, oglinzi, vase, acvarii, boxe, dulapuri, rafturi etajere, etc.);
o participarea, împreună cu personalul tehnico-administrativ, la asigurarea pieselor grele de mobilier, înalte dar cu lăţime mică, din corpuri suprapuse, prin prindere de un perete sau de o grindă solidă ; de asemenea, cărţile şi alte materiale didactice din rafturi vor fi asigurate contra alunecării şi căderii, cu coardă de nylon de tip undiţă sau baghete uşoare dar rezistente ;
o participarea, împreună cu personalul tehnico-administrativ la cunoaşterea locului de amplasare al comutatoarelor, siguranţelor, robinete generale şi locale pentru electricitate, apă şi gaze şi modul lor de manevrare, astfel încât la nevoie, după seism, să poată fi luate măsurile minime de intervenţie de urgenţă (închidere/deschidere), în caz de pericol ;
o fixarea calculatoarelor şi a printerelor, amplasarea aparatelor mai grele sau pe rotile (ex.maşini de spălat, frigidere, etc.) astfel încât să nu se afle în vecinătatea ieşirilor din încăperi spre a nu bloca prin deplasare accesul în cazul unui seism; limitarea deplasărilor aparatelor mari prin fixare, în aşa fel încât în caz de cutremur racordurile să nu sufere deteriorări;

piese de prindere de un perete solid

coarda nylon sau

bagheta rezistenta

carti sau materiale didactice

coarda nylon

·–

Fig. 7. Fixarea unei biblioteci
- o amplasarea obiectelor fragile şi valoroase într-un loc mai jos şi sigur, iar vasele cu chimicale, combustibili în dulapuri în care să nu se poată răsturna, în încăperi în care nu se lucrează frecvent şi nu există pericolul de contaminare şi incendiu;
- o asigurarea uşilor dulapurilor cu închizători eficiente la oscilaţii astfel încât deplasarea veselei depozitate să nu producă accidente;
- o cunoaşterea locului de amplasare a extinctoarelor şi a modului de utilizare a acestora.

Aspecte privind reacţia la cutremur a elevilor si grupurilor de persoane

Comportarea seismică a unei clădiri aşa cum o percepe o persoană este rezultatul impactului mişcării terenului asupra structurii şi a interacţiunii acestora. Răspunsul structurii modifică mişcarea terenului astfel încât persoanele vor simţi diferit oscilaţiile în funcţie de caracteristicile dinamice ale tipului de clădire în care se află, intervenind şi interacţiunea sa cu spaţiul din apartament şi clădire.

Omul percepe mişcarea seismică în mod deformat, emoţional, în general cu o durată mărită de câteva ori.

Oscilaţiile seismice au anumite componente dominante (frecvenţe dominante) care sunt importante pentru reacţia umană din două puncte de vedere:

– oscilaţiile a căror frecvenţă dominantă coincide cu frecvenţa proprie a clădirii conducând la fenomene de rezonanţă, deci de amplificare a oscilaţiei acesteia de 2-3 ori;
– oscilaţiile clădirii, datorate mişcarii seismice, a căror componente dominante sunt apropiate de frecvenţe proprii caracteristice corpului uman sau a unor organe umane, influenţând organismul pe cale fiziologică sau psihologică.

Frecvenţele amintite se regăsesc şi între frecvenţele componentelor oscilaţiilor, puse în evidenţă de analiza accelerogramelor reale, ceea ce conduce la reacţii semnificative ale corpului omenesc sau ale părţilor sale, datorate unui fenomen similar celui de rezonanţă. Componentele de joasă frecvenţă conduc la senzaţii similare răului de mare.

În Japonia s-a studiat corelaţia care apare între intensitatea cutremurelor şi gradul

de conştientizare a reacţiilor umane: la intensităţi de grad VII pe scara MM (Mercalli Modificată) cca. 30% din subiecţi se manifestă confuz iar la intensităţi de grad IX-X pe scara MM cca. 50% se comportă inconştient (instinctiv). Trebuie amintit că populaţia

japoneză are experienţă datorită frecventei mari a cutremurelor din zonă, iar pe de altă parte a beneficiat de programe de educaţie antiseismică. La seisme de gradul VII MM din punct de vedere psihologic s-au înregistrat în ordinea ponderii lor următoarele trei tipuri de senzaţii:

– senzaţia că oscilaţiile nu se mai opresc (10%);
– senzaţia de surprindere;
– senzaţia de spaimă (pondere redusă).

Din punct de vedere al comportamentului se disting două tipuri de reacţii: reacţii pasive şi reacţii active. Indiferent de intensitatea cutremurului, la japonezi se remarcă reacţia activă cu o pondere majoră în grija pentru prevenirea incendiilor.

Indiferent de experienţa seismică, unele persoane pot reacţiona negativ (parţial sau total) din motive independente de voinţa lor, prin:
– senzaţia de teamă, panică, agitaţie, dorinţa de evacuare din locul unde i-a surprins seismul;
– blocaj motor sau emoţional, plâns, isterie etc.

Pe măsura amplificării oscilaţiei clădirii reacţiile pot fi influenţate de unele efecte ale acestui fenomen fizic (oscilaţii laterale, fisurări, căderi de mobilier, obiecte şi tencuieli).

Organele interne sunt de asemenea sensibile la oscilaţii conducând la dezechilibrarea în timpul mersului. Simţindu-şi corpul supus oscilaţiilor şi cunoscând din propria experienţă sau din alte informaţii efectele posibile ale cutremurului asupra unor constructii, unele persoane pot încerca să se evacueze.

În' cazul unei clădiri joase, acest lucru ar fi posibil dar nu este o soluţie raţională, deoarece pe drumul de ieşire sau afară pot exista pericole majore pe durata şi chiar după cutremur.

Dintre factorii psiho – sociologici pot interveni teama şi panica, uneori cu tentă dominantă,şi oarecum naturală, deşi se poate controla prin exerciţii repetate de răspuns la seism, pe durata seismelor dar şi în perioada ulterioară, când intervin şi elementele legate de comportamentul individual şi colectiv. Prezenta într-o colectivitate în cazul unui cutremur duce la o modificare de comportament fie prin unele efecte de influentă în lant (panică), fie prin subordonarea colectivităţii unor lideri conjuncturali. În funcţie de natura îndemnurilor acestor lideri, colectivitatea se va comporta, cel puţin în prima fază de urgenţă, în mod variabil, de la haotic până la solidar şi eficient.

Efectul zvonurilor este de obicei evident numai după trecerea primei faze de urgenţă, după o primă perioadă de acalmie, odată cu reluarea comunicării între grupurile sociale separate de consecinţele seismului.

Recomandări privind comportarea şi protecţia în caz de cutremur (pe durata mişcării şi după seism) pentru revenirea la normal, în corelaţie cu planul de interventie al liceului

Cum trebuie să reactionati la cutremur

Cutremurele de' păm'ânt se declanşează brusc, au o perioadă de acţiune scurtă în

timp (de cca. 20 – 90 secunde, în funcţie de tipul şi mărimea cutremurului, tipul clădirii şi amplasamentului, amplificările posibile, etc.).

Seismele puternice de adâncime intermediară din zona Vrancea pot avea, de regulă, durate mai mari şi pot produce oscilaţii mai ample la unele clădiri, senzaţii dezagreabile de tipul răului de mare sau dezechilibrului, toate acestea într-un spaţiu în care mobilierul se mişcă, se aud zgomote ciudate şi uneori se întrerupe iluminatul.

Într-o clădire, mai ales la etajele superioare din structuri flexibile, din cauza oscilaţiilor clădirii şi a mobilierului, a emoţiei, percepţia personală a seismului va fi deformată ("nu se mai termină, cade casa pe noi, etc. !!"), va fi normal să apără o senzaţie de teamă, chiar la cei care au mai trecut prin evenimente seismice.

Cu toate acestea, cel care trăieşte efectul unui seism puternic nu trebuie să se lase copleşit, să îşi propună să reziste (numărând de exemplu, rar, pană la 100) şi mai ales să nu intre în panică !

Este deci posibil şi necesar să vă protejaţi, chiar pe durata unui cutremur! Dacă v aţi protejat timp de 2 minute, aţi trecut de principalul pericol!

Creierul uman este un puternic computer care memorează şi găseşte În situaţii de criză tot ce vă este necesar spre a vă asigura supravieţuirea! Aceste reacţii sunt naturale, dar pot fi controlate.

Cutremurul şi incendiul induc, uneori dorinţa de părăsire a spaţiilor locuite, spre deosebire de alte fenomene naturale la apariţia cărară omul caută adăpost.

Deşi sunt avizaţi să nu o facă, pentru cei aflaţi în clădiri din zone seismice reacţia de părăsire a clădirii la oscilaţii seismice reprezintă o puternică reminiscenţă instinctuală a locuirii în case individuale tradiţionale, în care acest lucru poate fi fizic posibil.

Măsurile de protecţie în clădiri trebuie realizate rapid, imediat ce mişcarea seismică a fost sesizată. Dacă seismul surprinde pe cineva în câmp deschis (în parc, un teren neconstruit etc.) senzaţia de pericol va fi mai puţin evidentă, chiar şi protecţia va fi mai simplă, prin ghemuire şi sprijinire cu palmele pe teren.

Aceste recomandări verificate de experienţa românească şi internaţională trebuie practic memorate dar şi Înţelese; Într-o situaţie de criza, creierul va căuta aceste informaţii În memorie şi le va readuce În atenţie În "computerul personal", evitând reacţiile de panică şi catastrofice:

Ce trebuie să faceţi în timpul unui cutremur Acasă, la liceu sau în locuri publice

1- Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi şi protejaţi ceilalţi membri ai familiei şi colegii, fără a vă speria de zgomotele din jur;
2- Protejaţi-vă pe loc, aplicaţi atât măsurile individuale cât şi cele care să protejeze grupul în care vă aflaţi ! Acasă, aplicaţi planul familial de protecţie ! La şcoală, aplicaţi aceste reguli, preveniţi panica şi tendinţele de a părăsi clasa, laboratorul sau clădirea;
3- Rămâneţi în clădire sau în încăpere, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta, departe de pereţi exteriori care se pot deteriora, spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc., protejându-vă eficient, astfel:
- – elevii se vor proteja sub o bancă de clasă, o masă solidă sau un birou solid, după caz, apucând cu mâinile piciorul mesei, biroului sau băncii, sau stând în cadrul uşii sau sub o grindă etc (dacă au fost indicate şcolii de către un specialist atestat ca fiind rezistente); deoarece masa sau banca se mişcă în timpul seismului, se recomandă prinderea cu mâna de picioarele acestora;
- – cadrele didactice şi personalul auxiliar se vor proteja similar, iar în cazul unei încăperi fără mese, uşi sau grinzi rezistente, adulţii se pot proteja lângă un perete rezistent. Protecţia se asigură prin ghemuirea cu faţa în jos, la podea, pe genunchi şi coate sau palme, iar capul se protejează cu palmele lipite de zona urechilor şi de ceafă.
  
  Atenţie: Deşi a circulat recent şi o opinie contrară, dar cu argumentări neacceptate de specialişti, în clădirile de zidărie se asigură mai multă protecţie sub o bancă, un birou, o catedră etc, decât alături de acestea, faţă de căderea unor părţi de clădire sau a altor mobile şi obiecte.
  
  În opoziţie cu acea opinie care a circulat pe INTERNET, s-au exprimat clar evaluările specialiştilor din SUA, Japonia, Noua Zeelandă, ca şi din alte ţări europene din zone seismice.
  
  Instituţiile responsabile cu protecţia la dezastre, ca şi toate cursurile, manualele şi tehnicile de supravieţuire la cutremur au accentuat din nou că este utilă o astfel de protecţie în şcoli (majoritatea fiind din zidărie), după principiul ă vă ghemuiţi, vă acoperiţi / protejaţi şi vă susţineţi” (sau ăvă aruncaţi la pământ, vă acoperiţi / protejaţi şi vă ţineţi de ceva”), conform desenelor alăturate, preluate din SUA, dar utilizate în toate ţările cu experienţă.
  
  Nu poate fi garantată de nimeni siguranţa în clădiri vechi şi înalte care s-ar prăbuşi total, dar şi în acele cazuri este esenţial ca prin căderea unor părţi de clădire corpul omenesc şi mai ales capul să nu sufere răni grave, astfel crescând şansele de supravieţuire. În prezent în Japonia există pe piaţă pupitre şcolare individuale, rezistente la căderea unor componente din clădiri la cutremur.
  
  Fig. 8. Pupitrele obişnuite de clasă au schelet din oţel care împreună cu partea din produse lemnoase poate asigura protecţia faţă de căderea unor lămpi, materiale didactice, tencuieli, geamuri
  
  ReţineţiI
4- Pentru a preveni panica şi rănirile, este necesar să ascultaţi recomandările cadrelor didactice, nu permiteţi nimănui să fugă din încăpere, clasă, să ţipe sau să propună evacuarea. Veţi evita să fugiţi pe uşă, să săriţi pe fereastră, să alergaţi pe scări, să utilizaţi liftul sau să produceţi aglomeraţie.

Dacă puteţi, deschideţi uşa spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.

Nu uitati:
- – s'cările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale
  
  etajelor În timpul mişcărilor seismice;
- – deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de nesigură şi periculoasă;
- – faza seismică iniţială are o durată redusă iar faza oscilaţiilor puternice Îl poate surprinde pe cel care a plecat În grabă tocmai În casa scării, un spaţiu periculos, la care să se adauge panica sau aglomeraţia creată de alte persoane (nu trebuie neglijaţi factorii reacţiei de grup, care pot scăpa de sub control, inducând voit sau nevoit efecte negative).
- – în multe cazuri, timpul necesar la evacuare este mai mare decât durata seismului sau decât a intervalului disponibil până la sosirea primelor unde seismice puternice, deci evacuarea celor de la etaj nu este recomandabilă şi de cele mai multe ori nici posibilă;
- – chiar dacă ieşirea dintr-o clădire parter sau de la etajele inferioare ar fi în principiu posibilă şi fezabilă în scurt timp (în special pentru persoane tinere care ar ieşi individual), afară sunt multe alte riscuri: calcane şi coşuri de fum, parapete, ornamente, ferestre etc. , de aceea trebuie să evitaţi să alergaţi în stradă.

Fig. 9. Scările pot prezenta pericol de busculadă, alunecare, ciocnire cu ferestrele, tăiere şi cădere în gol dacă sunt aglomerate cu elevi în timpul mişcării seismice

5. Dacă este posibil, închideţi sursele de foc din încăpere cât de repede iar dacă a luat foc ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic.
6. Dacă vă aflaţi într-un loc public cu aglomerări de persoane (teatru, cinematograf, biserică, stadion, săli de întrunire), nu alergaţi catre ieşire. Staţi calmi şi liniştiţi-i pe ceilalţi.
7. Acordati primul ajutor medical persoanelor rănite.
8. În caz I în care sunteţi surprinşi de căderea unor tencuieli sau obiecte de mobilier răsturnate, căutaţi să vă protejaţi capul şi membrele sau să vă asiguraţi supravieţuirea; ulterior veţi căuta să alarmaţi prin diferite metode vecinii, profesorii, colegii, cât şi echipele de salvare-intervenţie de prezenţa dvs. Fiţi calm, fără a intra în panică.

În afara unei clădiri, pe drum, în mijloacele de transport în comun

1. Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, în locurile special destinate, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă. Deplasaţi-vă calm spre un loc deschis şi sigur, fără a alerga pe stradă. Deoarece poziţia stând în picioare este instabilă, se recomandă ca şi pe teren liber protecţia să fie prin ghemuire şi sprijinire cu palmele pe teren.
2. Dacă seismul vă surprinde în autoturism, cel care conduce trebuie să oprească într-un loc deschis, evitând clădirile prea apropiate de stradă, dincolo de poduri, pasaje şi linii electrice aeriene. Staţi înăuntru. Feriţi-vă de firele de curent electric şi orice cabluri care pot să cadă.
3. Dacă sunteţi într-un mijloc de transport în comun sau în tren, staţi pe loc până se termină mişcarea seismică. Conducătorul trebuie să oprească şi să deschidă uşile, dar nu este indicat să vă îmbulziti la coborâre sau să spargeti ferestrele.
4. În metrou vă păstraţi calmul şi ascultaţi recomandădle personalului trenului, dacă acesta s-a oprit între staţii în tunel, fără a părăsi vagoanele.

Ce este bine să faceţi după producerea unui cutremur

Nu vă grăbiţi să plecaţi! Trebuie să aplicaţi regulile de comportament după un cutremur puternic şi anume:

1. – Îngrijiţi-vă cu prioritate de siguranţa personală, a familiei şi a colegilor !
2. – Este bine să nu părăsiţi imediat spaţiul sau clădirea în care v-a surprins seismul. Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate, în special colegii mai sensibili.

3.- Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Ajutaţi pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se degajeze. Se recomandă să nu mişcaţi răniţii grav (dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze) până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.

4.- Imediat după seism, se recomandă să nu utilizaţi telefonul fix sau mobil decât pentru apeluri la ambulanţă, pompieri sau inspectoratul pentru situaţii de urgenţă, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice necesare intervenţiilor;

5.- Dacă a luat foc ceva, căutaţi să-l stingeţi prin forţele şi mijloacele din apropiere şi anunţaţi imediat cadrele didactice, personalului administrativ sau pompierii;

6.- Verificaţi vizual starea construcţiei în interiorul încăperii în care vă aflaţi şi să comunicaţi profesorilor sau administratorilor dacă sunt avarii;.

?.-Părăsiţi cu calm clădirea, încălţaţi, îmbrăcaţi potrivit anotimpului, fără a lua lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole. Dacă s-au produs efecte grave ca urmare a seismului, va fi util să avem cu noi rucsacul de urgenţă.

8.- Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi, etc. la ieşirea din clădire utilizând o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun (taburet) ori alt obiect protector (geantă, ghiozdan, cărţi groase, etc.);

9.- Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar acestea au geamuri, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază, etc. Dacă se constată că într-un ascensor sunt persoane blocate, operaţiunea este dificilă şi nu există un alt pericol imediat (incendiu, scurgere de gaze, inundaţie, etc,), calmaţi persoanele şi adresaţi-vă la serviciile

inspectoratelor pentru situaţii de urgenţă, intervenind numai cu specialişti şi unelte necesare, cu grija de a nu provoca deplasarea cabinei sau căderea în gol a cuiva.

10.-Dacă vremea este bună, elevii vor sta în curtea liceului, într-un loc liber şi sigur; dacă anotimpul nu permite, conducerea liceului poate recomanda gruparea într-o altă clădire sigură sau plecarea elevilor căre domiciliu. Pe drumul spre casă, evitaţi clădirile grav avariate, spre a nu vă expune la riscuri inutile.

11.-Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare, indicând unde sunt încăperi avariate, mobilier răsturnat şi/sau colegi răniţi.

12.-Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandările de acţiune imediată ale conducerii liceului şi autorităţilor.

13.-Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice (aşa numitele replici), fără a intra în panică. Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa-zişi specialişti !

14.- La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi întocmai recomandările salvatorilor.

15. Cadrele didactice şi personalul tehnic disponibil vor aplica măsurile de verincare vizuală imediată a stării clădirii pentru a nu pune În pericol elevii Înăuntru sau lângă aceasta.
16. Dacă un anumit element al clădirii v-a blocat ieşirea dintr-o Încăpere:
- – luptaţi-vă pentru rezolvarea problemei, pentru supravieţuire! Autorităţile vor concentra personal specializat şi aparate de ascultare ca să identifice locurile cu persoane blocate.
- – în primul rând trebuie să nţi calmi, să îi liniştiţi pe cei şocaţi, să nu permiteţi reacţii de panică, să acordaţi primul ajutor celor răniţi iar dacă dumneavoastră sau altă persoană din grup are cunoştinţe tehnice şi posibilitatea de mişcare să faceţi un mic plan de salvare ;
  
  experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare, chiar În cazul unei situaţii extreme În care, de exemplu aţi n surprins sub nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau Într-o cameră, incintă (ascensor etc) blocată, prin Înţepenirea uşilor sau din alte cauze;
- – deblocarea căii de acces se poate încerca numai dacă prin aceasta nu se înrăutăţeşte situaţia (de exemplu prin mişcarea dărâmăturilor sau a mobilierului). O variantă clasică de comunicare cu cei din afară este să bateţi la intervale regulate cu un obiect tare În conducte Învecinate sau În pereţii incintei, iar dacă aţi stabilit contactul verbal, furnizaţi informaţiile cerute şi cereţi prim-ajutor necesar.
- – nu vă preocupaţi de durata timpului scurs până la salvare, deoarece în astfel de conditii, deşi timpul pare nesfârşit, corpul uman ÎŞi mobilizează resurse nebănuite pentru a trece peste o perioadă critică. În acest mod se explică durate extreme de rezistenţă de sute de ore în condiţii de blocare la cutremur a unor persoane aparent fragile, înregistrate în tara noastră în 1977 şi în mod similar în întreaga lume.
17. După producerea unui cutremur cu urmări deosebite, autorităţile publice locale împreună cu organismele abilitate vor lua măsurile necesare revenirii la normal a activităţilor umane din zona sinistrată sau calamitată. Se vor întocmi pe baza investigaţiilor de urgenţă marcarea clădirilor sau zonei afectate, cu placarde speciale, a căror semnificaţie este legal obligatorie (fig. 1O) :

clădire inspectată – poate fi utilizată fără restricţii (culoare verde); clădire cu acces limitat (culoare galbenă) – acces limitat;
- – zonă nesigură (culoare albastră) – acces interzis; clădire nesigură (culoare roşie) – intrarea interzisă,
  
  Ulterior se efectuează expertizele tehnice şi se întocmesc listele de priorităţi ale clădirilor afectate pentru execuţia intervenţiilor/consolidărilor şi reabilitării construcţiilor de locuit.
  
  ACCES LIMITAT
  
  ATENTIUNE:Attasta i11sp,ec1ata si au fou ideotific:ate urmitoarde.
  
  degrad!rt• ········-··········”·········· Jllt:ni.rea, locuirea s.i u.tilizaree legala a elid.irii smt pemtlse dupi cum urmea.ri:
  
  -Nu intra jn urm.ito-arele zoae:
  
  Data··–·–-
  
  Ora:...………….
  
  Aceasla clidire a fost insp,eciata in co11.di(ii
  
  de orgeah pe:ntT11 :
  
  .... ...…......
  
  (Antorit11lea loc.al.a, Primăria.)
  
  – lotrare■ de scurta dunta este permis1.
  
  pentru:•··– Jn,poc • a fost dednal• de: (mstilu a,
  
  ·Alt• mtriclii: –- firma,etc) …..…..….…......…....………...
  
  Adresa clădirii:··········–
  
  Fig. 1O Placardele care se aplică după seisme pe clădiri ca urmare a inspecţiei stării acestora
  
  Participarea la planul de intervenţie al liceului şi la primul ajutor
  
  Potrivit legilor în vigoare, liceul va avea plan de gestionare a situaţiilor de urgenţă care pot fi produse de seisme, având în vedere următoarele ipoteze:
  
  un cutremur puternic care poate surveni pe durata programului şcolar zilnic poate produce uneori efecte defavorabile pentru siguranţa elevilor şi cadrelor didactice; cutremurul poate produce un lanţ de efecte negative în localităţile, în zona învecinată şi direct sau indirect în unitatea de învăţământ respectivă şi nu ar fi recomandabil să fie lăsaţi elevii să plece acasă;
  
  serviciile de transport, comunicaţii, salvare, pompieri, poliţie şi intervenţie pot fi afectate sau supraaglomerate şi nu vor putea interveni imediat;
  
  grupul de elevi, cadre didactice şi personal tehnico-administrativ trebuie să fie capabil să se autoprotejeze şi să aibă grijă de elevi până când va disponibil ajutor din localitate sau din altă zonă sau se va clarifica situaţia efectelor cutremurului;
  
  fără un plan anticipat nu este posibilă acţiunea ordonată în condiţii de impact seismic şi protecţia în unitatea şcolară respectivă, efectele putând deveni dezastre seIsmIce.
  
  Elevii de liceu pot participa la activitătile pregătitoare, ceea ce îi va ajuta să se protejeze mai eficient la nevoie. În conformit te cu experienţa de pe plan mondial şi din ţara noastră, apar drept necesare următoarele activităţi care pot contribui la protecţia şi pregătirea antiseismică:
  
  cunoaşterea părţii ce revine elevilor în partea de plan care priveşte răspunsul în caz de cutremur;
  
  însuşirea de cunoştinţe privind educaţia antiseismică şi programele de instruire practică;
  
  participarea la identificarea hazardurilor seismice în clădire, clasă şi în curtea liceului şi a discutării măsurilor de eliminare sau reducere posibile;
  
  participarea la exerciţiile de protecţie antiseismică organizate sub coordonarea Inspectoratelor locale pentru Situaţii de Urgenţă, la însuşirea tehnicilor de prim ajutor cu concursul Crucii Roşii.
  
  Exerciţiile de protecţie antiseismică au în vedere un răspuns la un eveniment care ar afecta liceul respectiv, care să permită reducerea riscurilor de rănire a elevilor sau cadrelor didactice. În aceste cazuri se aplică demonstrativ procedurile standard de comportare şi protecţie, ca şi alte măsuri, inclusiv evacuarea ordonată către locurile prevăzute în planuri.
  
  Evacuarea post-seismică are în vedere şi eventualitatea unui incendiu sau explozii de gaze datorită efectului cutremurului. Se urmăreşte şi evacuarea ordonată şi calmă către un amplasament dinainte cunoscut şi sigur, fără linii electrice, conducte de gaze, ziduri învecinate. Evacuarea clădirilor poate avea loc numai după ce dispoziţia de evacuare a fost dată de persoanele desemnate de comitetul operativ al liceului ca având acest drept.
  
  În cazul operaţiunilor de evacuare se pot avea în vedere şi situaţii neaşteptate, cum
  
  ar fi:
  - – întreruperea curentului electric; blocarea unor uşi, găsirea altei ieşiri;
    
    blocarea scărilor cu tencuieli, cărămizi, placaje; producerea unui şoc secundar pe durata evacuării;
  - – existenţa fumului pe coridor şi pe scări;

un anumit număr de elevi răniţi, netransportabili; particularităţi specifice oricărui sezon.

De asemenea, este posibil ca unitatea de învăţământ respectivă să facă parte din planul de relocare (cazare provizorie) a persoanelor rămase fără locuinţă în caz de dezastre iar activităţile şcolare să fie un timp suspendate.

Elevii din clasele superioare pot participa la activităţile de intervenţie şi refacere din liceu sau ca voluntari la acţiuni sociale de ajutorare şi binefacere în localitate, prin Crucea Roşie şi alte ONG, sub coordonarea conducerii liceului.

Pregătirea anticipată pentru protecţia activă În caz de cutremur

– acasă
– În clasă
– În localitate

1. Studiem materiale documentare şi site-ul INTERNET despre cutremure, efectele acestora şi modalităţile de protecţie la cutremur in România
2. Învăţăm să recunoaştem şi să evităm pericolele in caz de seism din

casă, vecinătatea casei şi a liceului, in localitate şi Împrejurimi
3. Participăm la stabilirea planului familiei şi exersăm modalităţile de protecţie, pregătim rucsacul de urgenţă pentru cutremur
4. Participăm la stabilirea planului clasei şi liceului pentru cutremur şi ii aplicăm cu profesorii şi colegii
5. Participăm la identificarea şi fixarea unor dulapuri şi materiale didactice care pot prezenta pericol la seism
6. Facem un poster cu imagini de pericole la seism in vecinătate
7. Învăţăm şi exersăm utilizarea tehnicilor de prim-ajutor şi a

stingătoarelor de incendii
8. Ne insuşim recomandările de comportament şi protecţie la seism
9. Participăm la exerciţiile de protecţie din liceu
10. Participăm ca voluntari la activităţile din liceu, familie şi localitate după un cutremur puternic

Oriunde ne-ar surprinde un seism,

ne vom aduce aminte de cunoştinţele acumulate

şi vom putea să ne protejăm !

RUCSACUL DE URGENT, Ă AL ELEVULUI DE LICEU

Este bine ca fiecare elev să aibă pregătit, acasă (În camera sa ori lângă ieşirea din casă), sau/şi la şcoală (În dulapul clasei), un mic rucsac cu un minim de lucruri necesare după un cutremur cu urmări deosebite. În astfel de situaţii, se poate ca locuinţa să fie avariată şi să nu se poată intra un timp, până va fi inspectată cu privire la siguranţă. Conţinutul redat este orientativ (pe baza experienţei din Japonia şi SUA), fiecare familie, şcoală şi elev putând să completeze sau să modifice cantitatea şi/sau obiectele din acesta:

□ 3 – 6 sticle de plastic de 0,5 litri cu apă potabilă I minerală, pahare plastic, 4 – 6

pachete x 200 g biscuiţi simpli;
□ trusa de prim ajutor cu o rolă de faşă I bandaj sau 6 pansamente la plic, o rolă leucoplast ;
□ săpun, prosop mic, şerveţele de hârtie, hârtie igienică, pastă de dinţi;
□ lanternă, un mic aparat de radio cu tranzistori şi baterii de rezervă utilizabile În caz de urgenţă pentru trei zile;
□ chibrituri, cană metalică de ceai şi lampă cu pastile de spirt solid ; ceai la plicuri, lapte praf;

.
□ un pulover, o căciuliţă, mănuşi, un şal sau o pătură subţire şi o pelerină de ploaie cu glugă, pliabilă, 3 perechi ciorapi I 3 dresuri groase, 3 tricouri, 3 perechi chiloti;
□ un fluier de tip sport pentru solicitare ajutor;
□ un carneţel şi pix, lista cu adrese şi telefoane de acasă şi de la rude, cheia de la

casă, bani.

Protecţia şi pregătirea antiseismică in clase şi laboratoare

• identificarea mobilierului instabil la seism,

fixarea mobilei care se poate răsturna
- • fixarea calculatoarelor
  
  şi aparatele mari contra deplasării
• verificarea şi fixarea obiectelor grele (lămpi, tablouri, oglinzi, vase, boxe)
• asigurarea uşilor dulapurilor cu Închizători eficiente la oscilatii

'
• amplasarea Într-un loc mai jos şi sigur a obiectelor fragile şi valoroase
- • prevenirea răsturnării vaselor cu chimicale
• extinctoare lângă sursele de incendiu, exersarea utilizării extinctorului

Reducerea riscului seismic depinde de măsurile

pe care le-am aplicat din timp În clasa şi liceul nostru !

Ce facem

in timpul unui seism

– acasă
– in clasă

Rămânem pe loc ! Protejăm copiii şi bătrânii!

Ne protejăm sub masă, sub bancă, sub un toc de uşă sau sub

o grindă I

Chiar dacă ar fi posibil, este foarte periculos să fugim spre scări sau să intrăm În lift !

Ne ferim de obiectele Înalte, de cele suspendate şi de ferestre!

Colaborăm cu profesorii !

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem

in timpul unui seism – dacă ne aflăm

in sălile de laborator

..I..f4···

... .- •...–

..'. ;·

• -•··

:-;.

-,..c .,•;,'·•r –.:.,

G· A.,.

"'- ….

….

••ldJI,: .=ii

•

fbl•.·

;

Ne ferim de vasele cu substante chimice, de aparatele şi materialele didactice care pot să cadă !

Ne protejăm numai sub bănci sau mese care nu au pe ele vase cu substanţe chimice, surse de foc şi aparate electrice !

Colaborăm cu cadrele didactice,

prevenim şi stingem incendiile !

•- – · ––,_…….,. …,,. –

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem

in tim,p..

ul unui seism

– dacă ne aflăm

in incinta I curtea liceului

Actionăm calm, ordonat ! Ne Îndepărtăm de clădiri !

Ne ferim de coşuri de fum, ziduri, geamuri, cornişe, fire electrice !

loc liber

spre terenul de sport

pericole

cad cărămizi

Stăm În locul sigur indicat În planul liceului pentru gestionarea situaţiilor de urgenţă sau Într-o clădire sigură !

~–……… –––"'–1'""–-

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem

in timpul unui seism

– pe stradă
– lângă clădiri
– În mijloacele de transport În comun

Ne Îndepărtăm de clădiri!

Mergem Într-un loc liber!

Evităm să producem aglomeraţie lângă clădirile avariate !

În vehicule rămânem În interior, coborâm numai după oprirea În statie !

Ascultăm indica,tiile personalului!

Oriunde ne-am afla, ne păstrăm calmul,

ne protejăm şi nu intrăm in panică !

Ce facem după un seism

puternic

– acasaV
– la liceu
– in localitate

.-"-:llial

Evităm fuga pe uşă sau pe scări, nu intrăm in lift ! Nu ieşim pe fereastră !

Acordăm primul ajutor şi calmăm pe cei În panică sau speriaţi!

Colaborăm la deblocarea uşilor, verificăm scara şi calea spre ieşire !

Plecăm numai Încălţaţi şi Îmbrăcaţi, luăm rucsacul de urgenţă !

Ne protejăm de căderea unor părţi de clădire şi obiecte !

Pentru a nu bloca liniile, telefonul se va utiliza in primul rând pentru urgenţe!

Rămânem În curtea liceului, Într-un loc sigur, sau Într-o clădire sigură, până

când direct•ia liceului va decide dacă elevii pot pleca acasă !

Chiar dacă se mai produc (in mod natural) şocuri post-seismice, nu dăm crezare zvonurilor alarmiste !

Pentru a reduce riscul seismic,

după un cutremur puternic participăm la activităţile de intervenţie şi refacere in liceul nostru!

P R E Ț U R I L E

publicațiilor legislative pentru anul 2007

— pe suport fizic —

Prețul Denumirea publicației abonamentului anual (lei)		Prețul abonamentului trimestrial (lei)	Prețul abonamentului lunar (lei)
• Monitorul Oficial, Partea I, în limba română	1.560	400	140
• Monitorul Oficial, Partea I, în limba română, numere bis*	260	—	—
• Monitorul Oficial, Partea I, în limba maghiară	1.400	350	—
• Monitorul Oficial, Partea a II-a	2.100	525	—
• Monitorul Oficial, Partea a III-a	400	100	—
• Monitorul Oficial, Partea a IV-a	1.600	400	—
• Monitorul Oficial, Partea a VI-a	1.500	375	—
• Monitorul Oficial, Partea a VII-a	500	125	—
• Colecția Legislația României	400	100	—
• Colecția de hotărâri ale Guvernului și alte acte normative	660	165	—
• Breviar Legislativ	60	15	—
• Repertoriul actelor normative	109	—	—
* Cu excepția numerelor bis de interes restrâns.
Legislație în format electronic (opțional pe CD sau DVD)		Preț
■ Decizii ale Curții Constituționale		80
■ Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea I și Partea I bis	1989—2006	1.400
■ Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea I Maghiară	2000—2006	900
■ Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a II-a	1995—2006	1.200
■ Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a III-a	2001—2006	400
■ Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a IV-a	2001—2006	1.700
■ Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a VI-a	2001—2006	800
■ Colecția electronică a Monitorului Oficial, Partea a VII-a	2005—2006	80

Prețurile includ T.V.A. 9%.

Abonamentele la publicațiile Regiei Autonome îMonitorul Oficial“ se pot efectua prin următoarele societăți de distribuție:

u COMPANIA NAȚIONALĂ îPOȘTA ROMÂNĂ“ — S.A. — prin oficiile sale poștale

u RODIPET — S.A. — prin toate filialele

u ACTA LEGIS — S.R.L. — București, str. Banul Udrea nr. 10, (telefon/fax: 411.91.79)

u INFO EUROTRADING — S.A. — București, Splaiul Independenței nr. 202A (telefon: 316.30.57, fax: 316.30.58)

u INTERPRESS SPORT — S.R.L. — București, str. Hristo Botev nr. 6(telefon/fax: 313.85.07; 313.85.08; 313.85.09)

u MEDIA PRESS ABONAMENTE — S.R.L. — București, str. Izvor nr. 78, et. 2

(tel. 311.97.84, fax 311.97.85)

u M.T. PRESS IMPEX — S.R.L. — București, bd. Basarabia nr. 256 (telefon/fax: 255.48.15; 255.48.16)

u PRESS EXPRES — S.R.L. — Otopeni, str. Flori de Câmp nr. 9 (telefon/fax: 221.05.37; 0745.133.712)

u ZIRKON MEDIA — S.R.L. — București, str. Călin Ottoi nr. 29

(tel. 250.52.77, 250.22.94, fax 250.56.30)

u ART ADVERTISING — S.R.L. — Râmnicu Vâlcea, str. Regina Maria nr. 7, bl. C1, sc. C, mezanin II (tel. 0250/73.54.75, 0744.50.90.99)

u CALLIOPE — S.R.L. — Ploiești, str. Candiano Popescu nr. 36 (telefon/fax: 0244/51.40.52, 0244/51.48.01)

u CARTEXIM — S.R.L. — Slobozia, Bd. Matei Basarab, bl. A2, sc. B, ap. 15, parter (telefon/fax: 0243/22.06.95)

u CURIER PRESS — S.A. — Brașov, str. Traian Grozăvescu nr. 7 (telefon/fax: 0268/47.05.96)

u MIMPEX — S.R.L. — Hunedoara, str. Ion Creangă nr. 2, bl. 2, ap. 1 (telefon/fax: 0254/71.92.43)

u ROESTA — S.R.L. — Curtea de Argeș, str. Valea Iașului, bl. P10, ap. 18 (telefon/fax: 0248/72.11.43)

u VIAȚA LIBERĂ — S.A. — Galați, str. Domnească nr. 68

(telefon: 0236/46.07.19, fax: 0236/46.08.75)

T A R I F E

pentru publicarea unor acte în Monitorul Oficial al României care se aplică începând cu data de 1 ianuarie 2007

1. 1.1. Ordine ale miniștrilor, precizări, instrucțiuni, criterii, norme metodologice emise de organe ale administrației publice centrale și de alte instituții publice, 50 lei/pag. manuscris care nu sunt prevăzute de Constituție, republicată, în art. 78, 100, 108, 115 și 147
2. 1.2. Deciziile pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție 50 lei/pag. manuscris
2. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a III-a
1. 2.1. Pierderi de acte, schimbări de nume, citații emise de instanțele judecătorești 15 lei/anunț
2. 2.2. Citații la care numărul persoanelor citate este mai mare de unul 15 lei/anunț + 5 lei/rând tabel
3. 2.3. Publicarea ordonanței judecătoriei privind pierderea, sustragerea sau distrugerea cecului ca instrument de plată, a cambiei și a biletului la ordin 65 lei/pag. manuscris
4. 2.4. Publicarea ordonanței de clasare a comisiei de cercetare a averilor sau a hotărârii irevocabile a instanței judecătorești, prin care se constată că proveniența 65 lei/pag. manuscris bunurilor este justificată
5. 2.5. Acte procedurale ale instanțelor judecătorești, a căror publicare este prevăzută de lege 65 lei/pag. manuscris
6. 2.6. Extras-cerere pentru dobândirea sau renunțarea la cetățenia română 80 lei/anunț
7. 2.7. Concursuri pentru ocuparea posturilor didactice în învățământul superior și a posturilor vacante de funcționari publici, precum și alte concursuri prevăzute de lege 65 lei/pag. manuscris
8. 2.8. Anunțuri privind data la care au loc adunările generale ale judecătorilor și procurorilor, precum și perioada de depunere a propunerilor de candidaturi 65 lei/pag. manuscris pentru Consiliul Superior al Magistraturii (C.S.M.)
9. 2.9. Deciziile Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității 65 lei/pag. manuscris
10. 2.10. Publicarea declarațiilor de avere potrivit legii 50 lei/pag. manuscris
11. 2.11. Publicarea raportului propriu al Consiliului Superior al Magistraturii și a raportului privind starea justiției 50 lei/pag. manuscris
12. 2.12. Publicarea rapoartelor periodice de activitate ale autorităților publice 50 lei/pag. manuscris
13. 2.13. Bilanțuri de ocupare a forței de muncă pe județe și la nivel național 50 lei/pag. manuscris
14. 2.14. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 65 lei/pag. manuscris
15. 2.15. Publicații cu prezentare tabelară 5 lei/rând tabel
3. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a IV-a
1. 3.1. Publicarea integrală sau în extras a încheierilor judecătorului delegat pentru autorizarea constituirii societăților comerciale și de înmatriculare a acestora 31,5 lei/pag. manuscris
2. 3.2. Publicarea următoarelor acte: 90 lei/pag. manuscris
  -  proiecte de fuziune/divizare
  -  acte adiționale
  -  somații
  -  convocări AGA
  -  hotărâri AGA
  -  acte de numire a lichidatorilor
  -  bilanțuri contabile ale lichidatorilor
  -  raportări ale cenzorilor în caz de lichidare
  -  bilanțuri ale băncilor
  -  hotârâri judecătorești a căror publicare este prevăzută de lege
  -  alte acte a căror publicare este prevăzută de lege
3. 3.3. Publicarea bilanțului și contului de profit și pierderi (anunțuri-extras) 80 lei/anunț
4. 3.4. Publicații cu prezentare tabelară 5 lei/rând tabel
4. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a V-a
1. 4.1. Publicarea contractelor colective de muncă încheiate la nivel național și de ramură Tariful se calculează în funcție de numărul de pagini și de tirajul comandat
5. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VI-a
1. 5.1. Publicarea anunțurilor prevăzute de O.U.G. nr. 34/2006 privind achizițiile publice 50 lei/pag. manuscris
2. 5.2. Publicarea anunțurilor prevăzute de O.U.G. nr. 54/2006 privind concesiunile de bunuri proprietate publică 50 lei/pag. manuscris
3. 5.3. Alte acte a căror publicare este prevăzută de lege 50 lei/pag. manuscris
4. 5.4. Publicații cu prezentare tabelară 5 lei/rând tabel
6. MONITORUL OFICIAL AL ROMÂNIEI, PARTEA a VII-a
1. 6.1. Publicarea încheierii judecătorului delegat de înmatriculare a societății cooperative 31,5 lei/pag. manuscris
2. 6.2. Publicarea următoarelor acte: 90 lei/pag. manuscris
  -  proiecte de fuziune/divizare vizate de judecătorul delegat
  -  acte adiționale
  -  hotărâri AGA prin care se aprobă situația financiară anuală sau se majorează capitalul social > 10%
  -  acte de dizolvare a societății cooperative
  -  alte modificări ale actului constitutiv al societății absorbante
  -  act de numire a lichidatorilor
  -  publicarea hotărârii irevocabile a tribunalului de anulare a hotărârii AGA
  -  alte acte a căror publicare este prevăzută de Legea nr. 1/2005 privind organizarea și funcționarea cooperației
3. 6.3. Publicații cu prezentare tabelară 5 lei/rând tabel

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește

	Redacția Lex24
	Publicat in Repertoriu legislativ, 22/11/2024