ÎNCHEIERE din 22 iunie 2023

Redacția Lex24
Publicat in ICCJ: DECIZII, 29/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 651 din 9 iulie 2024
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Ședința publică de la 22 iunie 2023Dosar nr. 8.178/2/2021

Președinte – X – judecător
– X – judecător
– X – judecător
– X – magistrat-asistent

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de pârâtul Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului împotriva Sentinței civile nr. 1 din 4 ianuarie 2022 a Curții de Apel București – Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal și a Încheierii de ședință din 14 iulie 2022 privind îndreptarea erorii materiale, precum și a recursului formulat de pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență prin reprezentant legal Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne împotriva Sentinței civile nr. 1 din 4 ianuarie 2022 a Curții de Apel București – Secția a IX-a de contencios administrativ și fiscal.La apelul nominal făcut în ședință publică, răspund recurentul-pârât Comitetul Național pentru Situații de Urgență prin reprezentant legal Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin consilier juridic, cu delegație atașată la dosar, intimatul-reclamant X, prin avocat X, cu împuternicire avocațială atașată la dosarul cauzei, intimatul-intervenient X, personal, lipsind recurentul-pârât Guvernul României prin Secretariatul General al Guvernului și intimatul-pârât Ministerul Afacerilor Interne – Direcția juridică.Procedura de citare este legal îndeplinită.Se prezintă referatul cauzei, magistratul-asistent învederând următoarele aspecte:– la termenul anterior a fost invocată excepția tardivității recursului formulat de pârâtul Guvernul României împotriva soluției prin care s-a dispus suspendarea anumitor articole ale H.G. nr. 1.242/2021, cauza fiind amânată pentru a da posibilitatea părților lipsă să formuleze un punct de vedere cu privire la excepția invocată;– recurentul-pârât Guvernul României a formulat un punct de vedere prin care a arătat că recursul a fost declarat prin poștă electronică (e-mail) la data de 22 decembrie 2022, atașând dovada în acest sens;– intimatul-intervenient a depus în dimineața ședinței de judecată practică judiciară, respectiv decizia pronunțată în Dosarul nr. 7.277/2/2021.Recurentul-pârât Comitetul Național pentru Situații de Urgență prin reprezentant legal Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin consilier juridic, depune la dosar practică judiciară, pe care o apreciază relevantă în soluționarea cauzei.Cu titlu prealabil, intimatul-intervenient, prezent personal, invocă excepția nulității celor trei recursuri formulate în prezenta cauză, apreciind că motivele invocate nu se circumscriu dispozițiilor art. 488 din Codul de procedură civilă.Nemaifiind chestiuni prealabile de soluționat, în conformitate cu prevederile art. 392 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte declară dezbaterile deschise și acordă cuvântul asupra excepției nulității recursurilor formulate în prezenta cauză, excepției tardivității recursului formulat de pârâtul Guvernul României împotriva soluției prin care s-a dispus suspendarea anumitor articole ale H.G. nr. 1.242/2021, precum și pe fondul recursurilor declarate în prezenta cauză.Recurentul-pârât Comitetul Național pentru Situații de Urgență prin reprezentant legal Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne, prin consilier juridic, solicită ca instanța să procedeze la admiterea sau respingerea excepției tardivității recursului formulat de pârâtul Guvernul României, raportat la dovezile depuse la dosarul cauzei.Cu privire la recursul formulat de către recurentul-pârât Comitetul Național pentru Situații de Urgență, având în vedere faptul că au fost indicate și dezvoltate motivele de casare prevăzute de dispozițiile art. 488 alin. (1) pct. 6 și 8 din Codul de procedură civilă, solicită respingerea excepției nulității.În ceea ce privește celelalte două recursuri formulate, lasă la aprecierea instanței excepția invocată.Pe fondul recursului declarat de pârâtul Comitetul Național pentru Situații de Urgență, solicită admiterea acestuia, reținerea cauzei spre rejudecare și, în urma rejudecării, respingerea în tot a cererii de chemare în judecată și a cererii de intervenție în interesul reclamantului.Învederează faptul că în cuprinsul sentinței atacate nu se regăsesc aspecte privind cercetarea judecătorească pe care instanța a realizat-o cu privire la cererea de intervenție accesorie, soluția de admitere a acesteia fiind lipsită de orice motivare care să se circumscrie exigențelor art. 6164 din Codul de procedură civilă.Totodată, în ceea ce privește condiția determinării interesului, arată că aceasta vizează stabilirea folosului practic ce poate fi realizat de parte în concret, în eventualitatea admiterii formei procedurale exercitate. Or, simpla existență a unor dosare similare aflate pe rolul instanțelor de judecată nu reprezintă justificarea unui interes în cauză.În ceea ce privește interesul reclamantului X de a formula cererea de chemare în judecată, instanța de fond nu a indicat în motivare un interes propriu, determinat, care să justifice admiterea acțiunii. Astfel, instanța nu a făcut referire la un drept determinat care să fie afectat de măsurile propuse prin H.C.N.S.U. nr. 112/2021. Instanța s-a substituit reclamantului considerând, fără temei, că a solicita acestuia dovezi ale intenției de a merge la un spectacol de teatru sau de a se caza într-o unitate turistică reprezintă o sarcină excesivă. În susținerea motivelor arătate invocă cu titlu de practică judiciară, Sentința civilă nr. 38/2022 a Curții de Apel Alba Iulia, pronunțată în Dosarul nr. 73/57/2022, și Decizia nr. 2.313/2023 a Înaltei Curți de Casație și Justiție – Secția contencios administrativ și fiscal, pronunțată în Dosarul nr. 476/2/2022, învederând faptul că, în cazuri similare, instanța a constatat că astfel de cereri sunt lipsite de interes.În opinia sa, o motivare străină de natura actului dedus judecății este cea referitoare la existența sau inexistența pandemiei pe teritoriul României. Or, astfel cum a reținut instanța de fond în Dosarul nr. 4.657/2/2021 al Curții de Apel București, declararea pandemiei de organizația mondială competentă în materie este condiția esențială în vederea producerii de efecte juridice. Certificarea pandemiei are un caracter formal, întărind la nivel național starea de fapt a pandemiei cunoscută și conștientizată erga omnes.De asemenea, precizează că instanța de fond, analizând legalitatea hotărârii de Guvern, a făcut o serie de afirmații care nu se susțin, respectiv faptul că Departamentul pentru Situații de Urgență din cadrul Ministerului Afacerilor Interne a formulat răspuns la observațiile Ministerului Justiției și Consiliului Legislativ, instanța ignorând însă faptul că Departamentul pentru Situații de Urgență este o structură operațională în cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Prin urmare, ministrul afacerilor interne reprezintă Ministerul Afacerilor Interne, personal, sau poate împuternici în acest sens persoanele aflate în subordinea sa, iar soluționarea observațiilor a fost repartizată spre soluționare de către ministrul afacerilor interne șefului acestei structuri.Mai arată că, în mod greșit, instanța a reținut faptul că analiza factorilor de risc a fost întocmită de către o entitate necompetentă. Or, analiza factorilor de risc și măsurile propuse prin H.C.N.S.U. nr. 112/2021 au fost total justificate și proporționale raportat la perioada la care s-au referit.Solicită cheltuieli de judecată constând în taxa judiciară de timbru.Reprezentanta intimatului-reclamant, cu privire la excepția tardivității recursului formulat de Guvernul României, arată că numărul de ieșire al documentului de la instituție poartă data de 30 decembrie 2022, recursul fiind tardiv în ceea ce privește cererea de suspendare. În măsura în care instanța ar concluziona, pe baza documentelor aflate la dosar, faptul că recursul pe cererea de suspendare este tardiv, solicită admiterea excepției tardivității recursului.În ceea ce privește excepția nulității recursurilor, având în vedere motivele arătate de către recurentul-intervenient, lasă la aprecierea instanței admiterea acestei excepții.Pe fondul recursurilor formulate, solicită respingerea acestora, apreciind că sentința atacată este temeinică și legală.Arată că instanța a motivat soluția dată asupra cererii de intervenție, indicând faptul că aceasta va fi admisă în principiu pentru motivele menționate în cuprinsul practicalei, referindu-se la motivele pentru care cererea de anulare urmează să fie admisă, precum și faptul că, în mod corelativ, va fi admisă și cererea de intervenție accesorie, astfel cum reiese din cuprinsul paginii 126 a sentinței atacate. În ceea ce privește interesul intervenientului, astfel cum s-a subliniat și în fața instanței de fond, este relevant faptul că acesta nu se putea vaccina fiind hipertensiv, că a fost sancționat contravențional și i s-a restrâns accesul la numeroase activități. Cu privire la interesul reclamantului și la certificarea pandemiei, arată că aceste aspecte au fost detaliate, pe larg, atât în cuprinsul cererii inițiale, cât și prin notele scrise.În continuare, arată că instanța de judecată a analizat excepția inadmisibilității cererii de suspendare și cererea de suspendare plecând de la premisa că starea de pandemie a existat în România, motivând soluția printr-o amplă analiză a dispozițiilor constituționale, a Recomandării Comitetului de Miniștri, precum și a jurisprudenței Înaltei Curți de Casație și Justiție.În ceea ce privește modalitatea de adoptare a H.C.N.S.U. nr. 112/2021, arată că această hotărâre nu a fost adoptată cu respectarea dispozițiilor legale incidente. Cu privire la analiza factorilor de risc, subliniază contradicția Comitetului Național pentru Situații de Urgență, respectiv faptul că acesta a susținut că scopul vaccinării a fost acela ca cetățenii să dobândească anticorpi, însă nu a ținut cont de faptul că anumite persoane dobândiseră anticorpi pe cale naturală, deși această împrejurare era dovedită prin buletine de sănătate eliberate de către instituții de sănătate din România. Mai mult, însuși ministrul sănătății a admis faptul că nu mai are niciun sens continuarea campaniei de vaccinare, întrucât aceasta nu a avut rezultatul așteptat.În final, arătă că măsurile adoptate prin H.C.N.S.U. nr. 112/2021 au pus în pericol sănătatea recurentului-reclamant, acesta fiind obligat să poarte mască de protecție, deși suferă de o afecțiune în care purtarea măștii de protecție este contraindicată. Pentru motivele prezentate solicită respingerea recursurilor, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.Intimatul-intervenient solicită admiterea excepției tardivității recursului formulat de către recurentul-pârât Guvernul României.În ceea ce privește excepția nulității recursurilor, arată că la paginile 113-117 din sentința atacată se face referire la faptul că observațiile Consiliului Legislativ fie nu au fost motivate, fie au fost motivate în mod formal de către Departamentul pentru Situații de Urgență. Arată că prin cererea de recurs se susține că au fost motivate observațiile Consiliului Legislativ, fără a fi criticate cele cinci pagini din sentință care fac referire la acest aspect. Precizează faptul că acest motiv de nelegalitate extrinsecă conduce la nulitatea întregii hotărâri de Guvern, determinând totodată și nulitatea recursului.Pe fond, solicită respingerea recursurilor ca nefondate și menținerea sentinței atacate ca fiind temeinică și legală, având în vedere faptul că prima instanță a realizat o corectă interpretare și aplicare a normelor de drept material și procedural, raportat la situația de fapt existentă în cauză.Cu privire la pretinsa inexistență a interesului intervenientului, arată că în cuprinsul practicalei sentinței atacate, la pagina 9, instanța face referire la acest aspect. În ceea ce privește critica referitoare la invocarea unor dosare similare de către intervenient, arată că această critică este străină de argumentele cuprinse, atât în cererea de intervenție, cât și în motivarea instanței. Or, s-a arătat faptul că intervenientul suferă de o anumită afecțiune, este prieten al reclamantului și drepturile acestora sunt în strânsă legătură. Prin urmare, arată că, în mod corect, s-a stabilit ca fiind admisibilă în principiu cererea de intervenție.Cu privire la interesul substanțial, atât al intervenientului, cât și al reclamantului, arată că au fost depuse la dosar înscrisuri și materiale video atașate pe suport optic, prin care a fost dovedită vătămarea suferită. Consideră excesivă cerința părții adverse de a dovedi faptul că a fost restrâns accesul intervenientului și reclamantului într-o incintă sau la un anume spectacol, deoarece, conform dispozițiilor constituționale, drepturile individului se dobândesc de la naștere și nu se impune ca acestea să fie dovedite.Pe aspectul privind existența sau inexistența hotărârii de certificare a pandemiei, învederează că nu mai prezintă interes această critică, din moment ce a fost invocată excepția tardivității recursului formulat de către pârâtul Guvernul României. Având în vedere faptul că această chestiune a fost reținută în motivarea excepției inadmisibilității cererii de suspendare, eventuala admitere a excepției tardivității recursului Guvernului României ar conduce la rămânerea fără finalitate a acestor argumente.Mai învederează că a fost depusă la dosar o adresă din al cărei antet rezultă faptul că este emisă de către Departamentul pentru Situații de Urgență, prin șeful acestui departament. Deși recurenții invocă faptul că Ministerul Afacerilor Interne poate delega persoane care să substituie ministrul afacerilor interne, la dosar nu se regăsește nicio dovadă că ar fi avut loc o astfel de delegare.Cu referire la analiza factorilor de risc, învederează faptul că a fost depus la dosar un ordin care atestă înființarea Centrului Național de Conducere și Coordonare a Intervenției. Precizează faptul că acest ordin nu a fost publicat în Monitorul Oficial, fiind un înscris fabricat pro causa.În conformitate cu prevederile art. 394 din Codul de procedură civilă, Înalta Curte declară dezbaterile închise și rămâne în pronunțare asupra excepției nulității recursurilor formulate în prezenta cauză, excepției tardivității recursului formulat de pârâtul Guvernul României împotriva soluției prin care s-a dispus suspendarea anumitor articole ale H.G. nr. 1.242/2021, precum și pe fondul recursurilor declarate în prezenta cauză.
ÎNALTA CURTE,
având nevoie de timp pentru a delibera,în conformitate cu prevederile art. 396 alin. (1) din Codul de procedură civilă,DISPUNE:Amână pronunțarea la data de 29 iunie 2023.Pronunțată astăzi, 22 iunie 2023, prin punerea soluției la dispoziția părților prin mijlocirea grefei instanței.
Judecător,
X
Judecător,
X
Judecător,
X
Magistrat-asistent,
X

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x