ÎNCHEIERE din 16 ianuarie 2018

Dosar nr. 2.738/2CAF/2017Curtea constituită din:Președinte: O.S.Grefier: A.C.F.Pe rol este soluționarea cererii de chemare în judecată formulate de reclamantul ….., în contradictoriu cu pârâții Inspectoratul de Stat în Construcții București și Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene, având ca obiect „obligare emitere act administrativ“.La apelul nominal făcut în ședința publică, în ordinea listei, a răspuns reclamantul, prin avocat Daniel Radu, cu împuternicire la dosarul cauzei, și pârâtul Inspectoratul de Stat În Construcții București, prin consilier juridic Irina Elena Gheorghe, care depune la dosar Delegația nr. 667/09.01.2018, lipsind pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.Procedura de citare este legal îndeplinită.S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care învederează instanței de judecată faptul că pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene a depus la dosar, prin serviciul de registratură al secției, documentația administrativă, în trei exemplare, după care:Curtea procedează la comunicarea documentației administrative către părțile prezente.Curtea învederează că pârâtul, Inspectoratul de Stat în Construcții București, a invocat excepția tardivității cererii completatoare, excepția inadmisibilității cererii completatoare și excepția lipsei calității procesuale active a acestei pârâte în ceea ce privește cererea completatoare formulată de către reclamantul ……………… .Instanța, din oficiu, pune în discuția contradictorie a părților stabilirea naturii juridice a capetelor de cerere din cererea de chemare în judecată, prin raportare la prevederile art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, potrivit cărora persoana vătămată într-un drept recunoscut de lege sau într-un interes legitim printr-un act administrativ unilateral, nemulțumită de răspunsul primit la plângerea prealabilă sau care nu a primit niciun răspuns în termenul prevăzut la art. 2 alin. (1) lit. h), poate sesiza instanța de contencios administrativ competentă, pentru a solicita anularea în tot sau în parte a actului, repararea pagubei cauzate și, eventual, reparații pentru daune morale și prin raportare la prevederile art. 30 alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora cererile în justiție sunt principale, accesorii, adiționale și incidentale.În această privință, curtea învederează că manifestarea de voință a pârâtului, Inspectoratul de Stat în Construcții București, în ce privește soluționarea cererii reclamantului, este încorporată în cuprinsul adreselor nr. 4.479/07.02.2017 și nr. 10.386/27.03.2017 emise de această pârâtă, iar aceste adrese reprezintă acte administrative în accepțiunea prevederilor art. 2 alin. (1) lit. c) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2005.Astfel, reclamantul a solicitat prin primele două capete de cerere obligarea pârâtelor să soluționeze pe fond cererea acestuia de preschimbare a certificatului de atestare tehnică profesională seria U nr. 09032/22.05.2012 și a legitimației aferente, precum și de preschimbare a certificatului de atestare seria N nr. 05138/2.11.1999, iar prin capătul al treilea de cerere acesta a invocat excepția de nelegalitate a adreselor nr. 4.479/07.02.2017 și nr. 10.386/27.03.2017 emise de pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții București, care încorporează manifestarea de voință a pârâtului în ce privește soluționarea cererii reclamantului.Astfel, prin raportare la prevederile art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 și prin raportare la prevederile art. 30 alin. (3) din Codul de procedură civilă, Curtea învederează că primele două capete de cerere au natura juridică a acțiunii în reparare a prejudiciului.Totodată, în lumina prevederilor art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 repararea prejudiciului este condiționată de anularea adreselor nr. 4.479/07.02.2017 și nr. 10.386/27.03.2017 emise de pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții București care au generat acest prejudiciu, în privința cărora reclamantul a invocat excepția de nelegalitate a acestor acte administrative.În acest context, curtea pune în discuție admisibilitatea primelor două capete de cerere prin raportare la prevederile art. 8 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, având în vedere că reclamantul nu a solicitat și anularea adreselor nr. 4.479/07.02.2017 și nr. 10.386/27.03.2017 emise de pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții București.Reclamantul, prin avocat, apreciază că orice inadmisibilitate care se întrevede prin situația în care nu s-ar fi atacat un act administrativ tipic, ci unul atipic ar conduce la o încălcare a drepturilor la un proces echitabil.Se poate preciza faptul că în conformitate cu dispozițiile art. 22 alin. (4) din Codul de procedură civilă raportat la prevederile art. 28 din Legea nr. 554/2004, instanța poate să pună în vedere reclamantului să își precizeze petitele cererii de chemare în judecată.Reclamantul, prin avocat, își precizează cerere de chemare în judecată în sensul că anularea adreselor nr. 4.479/07.02.2017 și nr. 10.386/27.03.2017 emise de pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții București reprezintă capătul principal de cerere, iar obligarea pârâtelor să soluționeze pe fond cererea acestuia de preschimbare a certificatului de atestare tehnică profesională seria U nr. 09032/22.05.2012 și a legitimației aferente, precum și de preschimbare a certificatului de atestare seria N nr. 05138/2.11.1999, iar prin capătul al treilea de cerere acesta a invocat excepția de nelegalitate a adreselor nr. 4.479/07.02.2017 și nr. 10.386/27.03.2017 emise de pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții București reprezintă capătul de cerere accesoriu având ca obiect recunoașterea dreptului reclamantului.Apreciază că adresele nr. 4.479/07.02.2017 și nr. 10.386/27.03.2017 emise de pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții București încorporează un refuz nejustificat de a soluționa pe fond cererea reclamantului de preschimbare a certificatului de atestare tehnică profesională seria U nr. 09032/22.05.2012 și a legitimației aferente, precum și de preschimbare a certificatului de atestare seria N nr. 05138/2.11.1999.Precizează faptul că petitele constau în atacarea actului administrativ, fie el interpretat la nivelul instanței ca fiind un act administrativ tipic sau atipic, reclamantul urmărind anularea celor două adrese.Reclamantul precizează faptul că cererea de chemare în judecată are un caracter confuz, iar pentru a nu i se încălca accesul liber la justiție, cererea de chemare în judecată are ca obiect anularea celor două adrese, cu menținerea celor două capete de cerere astfel cum au fost formulate și precizate, și învederează faptul că renunță la invocarea excepției de nelegalitate a acestor acte administrative.Pârâtul, Inspectoratul de Stat în Construcții București, prin consilier juridic, consideră faptul că cele două adrese nu reprezintă acte administrative tipice prin care s-a soluționat cererea reclamantului. Învederează faptul că lasă la aprecierea instanței modificarea cererii de chemare în judecată, iar în subsidiar arată că se opune modificării cererii de chemare în judecată.Curtea reține că în cauză sunt incidente prevederile art. 204 alin. (2) pct. 4 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora, cu toate acestea, nu se va da termen, ci se vor trece în încheierea de ședință declarațiile verbale făcute în instanță când se înlocuiește o cerere în constatare printr-o cerere în realizarea dreptului sau invers, atunci când cererea în constatare este admisibilă.Astfel, prin efectele juridice pe care le produce, curtea reține că excepția de nelegalitate reglementată de prevederile art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 poate fi asimilată unei acțiuni în constatare reglementată de prevederile art. 35 din Codul de procedură civilă, potrivit cărora cel care are interes poate să ceară constatarea existenței sau inexistenței unui drept. Cererea nu poate fi primită dacă partea poate cere realizarea dreptului pe orice altă cale prevăzută de lege.Curtea reține că admiterea excepției de nelegalitate prevăzută de art. 4 din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 are ca efect constatarea nelegalității actului administrativ unilateral cu caracter individual care face obiectul excepției de nelegalitate, iar, prin raportare la efectele juridice pe care le produce admiterea excepției de nelegalitate, aceasta poate fi asemănată unei acțiuni în constatare.În aceste condiții, curtea reține că cererea reclamantului având ca obiect înlocuirea excepției de nelegalitate a adreselor nr. 4.479/07.02.2017 și nr. 10.386/27.03.2017 emise de pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții București cu o acțiune având ca obiect anularea acestor adrese se încadrează în prevederile art. 204 alin. (2) pct. 4 din Codul de procedură civilă, astfel încât nu are loc o modificare a cererii de chemare în judecată după primul termen de judecată, pentru care este necesar acordul expres al pârâților, potrivit art. 204 alin. (1) și (3) din Codul de procedură civilă.Potrivit art. 152 din Codul de procedură civilă cererea de chemare în judecată sau pentru exercitarea unei căi de atac este valabil făcută chiar dacă poartă o denumire greșită.În subsidiar, curtea reține că se impune o interpretare realistă, iar nu formală, a cererii de chemare în judecată, în funcție de scopul urmărit de către reclamant prin cererea de chemare în judecată, iar nu prin raportare la termenii folosiți în petitul acesteia, iar în această privință curtea reține că prin cererea de chemare în judecată reclamantul a înțeles să formuleze cerere în anulare a adreselor nr. 4.479/07.02.2017 și nr. 10.386/27.03.2017 emise de pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții București.Instanța acordă cuvântul asupra excepției lipsei procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul de Stat în Construcții București în ce privește capătul de cerere având ca obiect anularea Ordinului nr. 1.895/2016 din 31 august 2016 emis de ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 777/2003.Pârâtul, prin consilier juridic, solicită admiterea excepției astfel cum a fost invocată în cuprinsul întâmpinării, pârâtul doar pune în aplicare cele prevăzute de acel ordin.Reclamanta, prin avocat, arată faptul că pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții București nu a fost chemat în judecată în calitate de pârât în ce privește capătul de cerere având ca obiect anularea Ordinului nr. 1.895/2016 din 31 august 2016 emis de ministrul lucrărilor publice, transporturilor și locuinței nr. 777/2003.Potrivit art. 36 din Codul de procedură civilă calitatea procesuală rezultă din identitatea dintre părți și subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta este dedus judecății. Existența sau inexistența drepturilor și a obligațiilor afirmate constituie o chestiune de fond.Având în vedere prevederile art. 36 din Codul de procedură civilă, curtea respinge ca neîntemeiată excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtului Inspectoratul de Stat în Construcții București, în ce privește capătul de cerere având ca obiect anularea prevederilor art. 70 din Ordinul MDRAP nr. 1.895/13.08.2016 întrucât reclamantul a formulat acest capăt de cerere doar în contradictoriu cu pârâtul Ministerul Dezvoltării Regionale, Administrației Publice și Fondurilor Europene.Curtea reține că reclamantul nu a chemat în judecată pe pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții București în ce privește capătul de cerere având ca obiect anularea Ordinului MDRAP nr. 1.895/13.08.2016, ci a formulat acest capăt de cerere doar în contradictoriu cu emitentul actului administrativ, respectiv pârâtul MDRAP.La interpelarea instanței de judecată, referitor la procesul în care pârâtul Inspectoratul de Stat în Construcții București este parte, proces prin care s-a dispus anularea art. 70 din Ordinul ministrului nr. 1.895/13.08.2016, consilierul juridic al acestuia depune jurisprudență în acest sens, precizând faptul că nu este definitivă, caz în care ar fi avut efect erga omnes.Curtea acordă cuvântul părților prezente în dezbaterea probatoriului:Reclamantul, prin avocat, solicită încuviințarea probei cu înscrisurile, sens în care depune la dosar, în dublu exemplar, un extras din Oficiul Registrului Comerțului de pe lângă Tribunalul Brăila, privind profesiile liberale care se exercită în baza unor legi speciale, fără înregistrare la registrul comerțului, din care fac parte și categoriile enunțate.Pârâtul, prin consilier juridic, solicită de asemenea încuviințarea probei cu înscrisurile depuse la prezentul termen de judecată.Atât reclamantul, cât și pârâtul arată faptul că nu se opun încuviințării probei cu înscrisurile depuse la dosar.Curtea, având în vedere prevederile art. 258 raportat la art. 254 și art. 255 din Codul procedură civilă, încuviințează pentru reclamant și pârât proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, apreciind că aceasta este admisibilă și de natură a conduce la soluționarea litigiului în fond și constată proba administrată.Nemaifiind cereri de formulat sau probe de administrat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea fondului.Reclamantul, prin avocat, arată că este abuziv să se aprecieze faptul că doar depășirea acelui termen este suficientă la pierderea efectivă a dreptului de exercitare a profesiei, cu recâștigarea doar în baza unor proceduri greoaie și costisitoare, este una nejustificată, nevizând protejarea unui interes public și, oricum, nu atinge standardul de proporționalitate în raport cu mijloacele utilizate.Cu privire la art. 70 din Ordinul ministrului nr. 1.895/13.08.2016, a arătat faptul că acesta încalcă dreptul la muncă și la menținerea profesiei, neurmărind un interes legitim și fiind disproporționat.Solicită admiterea acțiunii principale, astfel cum aceasta a fost motivată, cu toate petitele sale. Pârâtul, prin consilier juridic, solicită respingerea acțiunii formulate de către reclamantul ………………….., ca neîntemeiată.A solicitat instanței de judecată să constate că, în conformitate cu prevederile art. 21 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C. organizează autorizarea și confirmarea periodică privind exercitarea dreptului de practică al responsabililor tehnici cu execuția.Conform prevederilor Legii nr. 177/2015 pentru modificarea și completarea Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, „în aplicarea prevederilor art. 201 [renumerotat art. 21 alin. (2) lit. b)], în termen de 4 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C. va elabora procedura privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuția și va prelua de la Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice lista specialiștilor cu activitate în construcții atestați pentru competența de responsabil tehnic cu execuția și matca aferentă certificatelor de atestare tehnico-profesională emise pe numele acestora. Procedura privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuția se aprobă prin ordin al ministrului dezvoltării regionale și administrației publice.“A precizat că, întrucât domnul ……………….. nu a solicitat preschimbarea atestatelor și legitimațiilor în termenul prevăzut la art. 68 alin. (1) din procedură, respectiv 31.12.2016, aflate la acea dată în valabilitate, acesta se afla în situația prevăzută la art. 70 alin. (1) din procedură, respectiv își pierduse calitatea de responsabil tehnic cu execuția și nu își mai putea desfășura activitatea.A arătat că, în conformitate cu prevederile art. 68 alin. (1) din Procedura privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor de construcții, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 1.895/31.08.2016, persoanele atestate ca responsabil tehnic cu execuția anterior intrării în vigoare a prezentei proceduri pot solicita, până la data de 31 decembrie 2016, preschimbarea atestatelor și legitimațiilor cu autorizații și legitimații emise de I.S.C. Neexercitarea dreptului de depunere a dosarelor de preschimbare a atestatului și a legitimației emise de I.S.C. și de prelungire a vizei atestării profesionale de responsabil tehnic cu execuția lucrărilor de construcții, până la termenul-limită de 31.12.2016 stipulat de prevederile legale sus-invocate, atrage pierderea calității de responsabil tehnic cu execuția. Acest efect legal este reglementat, astfel cum a arătat mai sus, de art. 70 alin. (1) din procedura invocată, precizând faptul că persoanele care nu au solicitat preschimbarea atestatelor/legitimațiilor în termenul prevăzut la art. 68 vor pierde calitatea de responsabil tehnic cu execuția și nu își vor mai putea desfășura activitatea.A învederat că, la data solicitării persoanei în cauză, dispoziția legală sus-menționată și-a produs deja efectul, persoanele atestate ca responsabil tehnic cu execuția care nu au depus dosar de preschimbare până la 31 decembrie 2016 pierzându-și această calitate.A arătat că dispozițiile art. 70 alin. (2) reglementează posibilitatea persoanelor care au pierdut calitatea de responsabil tehnic cu execuția să solicite autorizarea conform Procedurii privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor de construcții, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 1.895/31.08.2016, în vederea exercitării activității de responsabil tehnic cu execuția, respectiv pe bază de examen organizat de către Inspectoratul de Stat în Construcții – I.S.C.Având în vedere prevederile legale și aspectele susmenționate, a învederat faptul că domnul ……………… solicită preschimbarea atestatului și a legitimației emise de I.S.C., precum și prelungirea vizei atestării profesionale de responsabil tehnic cu execuția lucrărilor de construcții, fără a avea un temei legal, deși instituția noastră, prin ordinele inspectorului general sus-invocate și prin publicarea acestora pe site-ul instituției, spre informare publică, a dat posibilitatea tuturor persoanelor atestate, ca până la data de 31 decembrie 2016, să solicite I.S.C. preschimbarea atestatelor și legitimațiilor.Termenul de 31 decembrie 2016 trebuie interpretat ca un termen de decădere în care domnul ….. putea să solicite preschimbarea atestatelor și legitimațiilor în cauză.Față de excepția de nelegalitate invocată de către reclamant, vă rugăm să o respingeți, întrucât, așa cum am arătat, susținerile și răspunsurile instituției noastre transmise acestuia (pe care le anexăm) sunt bazate pe prevederile legale în materie, sus-invocate, respectiv Legea nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată, și Procedura privind autorizarea și exercitarea dreptului de practică a responsabililor tehnici cu execuția lucrărilor de construcții, aprobată prin Ordinul ministrului dezvoltării regionale și administrației publice nr. 1.895/31.08.2016.Pentru toate aceste considerente, a solicitat instanței de judecată respingerea acțiunii reclamantului ….. ca neîntemeiată.În drept, și-a întemeiat susținerile în baza dispozițiilor noului Cod de procedură civilă și ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în construcții, republicată.Curtea reține cauza în pronunțare pe excepția necompetenței materiale a instanței.
CURTEA,pentru a da posibilitatea părților să formuleze concluzii scrise cu privire la excepția necompetenței materiale a instanței,
DISPUNE:Amână pronunțarea la data de 30.01.2018.Pronunțată în ședință publică astăzi, 16.01.2018.
PREȘEDINTE
O.S.
Grefier,
A.C.F.

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește