cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxele pe valoarea adăugată
Guvernul României hotărăşte : +
Articolul 1Se aprobă Normele pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, conform anexei. +
Articolul 2Se abroga Hotărârea Guvernului nr. 406/1992 şi normele aprobate prin aceasta hotărâre.PRIM-MINISTRUNICOLAE VACAROIUContrasemnează :––––––Ministru de stat, ministrul finanţelor,Florin Georgescu +
Anexa 1NORMEprivind aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobată prin Legea nr. 130/1992 +
Capitolul 1Operaţiuni impozabilePotrivit art. 2 din ordonanţa, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile privind :1. Livrările de bunuri mobileLivrarea constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de proprietar către beneficiar, direct sau prin cei care acţionează în numele acestora.Livrarea cuprinde toate operaţiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridică prin care se realizează : vînzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societăţii comerciale, închirierea unor bunuri pe baza unui contract cu clauza transferării proprietăţii asupra bunurilor respective la o anumită data, predarea de către agenţii economici a unor bunuri, cu titlu gratuit.Gazul, energia electrica şi termica şi altele similare sunt considerate ca bunuri mobile corporale.2. Transferul proprietăţii bunurilor imobiliare între agenţii economici, precum şi între aceştia şi instituţii publice sau persoane fiziceIntra în sfera taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind transferul proprietăţii bunurilor imobiliare, indiferent de forma juridică prin care se realizează, potrivit precizărilor de la pct. 1 alin. 2 de mai sus.În categoria bunurilor imobiliare, în sensul ordonanţei, se cuprind :a) toate construcţiile imobiliare prin natura lor, cum sunt : locuintele, vilele, construcţiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitării altor activităţi ; … b) terenurile pentru construcţii şi cele situate în intravilan, inclusiv cele aferente localităţilor urbane sau rurale pe care sunt amplasate construcţiile sau alte amenajări ; … c) bunurile de natura mobiliară care nu pot fi detasate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor insesi. … 3. Prestările de serviciiPrin prestare de servicii, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege orice activitate rezultată dintr-un contract prin care o persoană se obliga să execute o munca manuală sau intelectuală în scopul obţinerii unui profit şi care nu reprezintă livrări de bunuri.Astfel de activităţi pot avea ca obiect :a) lucrări de construcţii-montaj ; … b) transport de persoane şi mărfuri ; … c) servicii de posta şi telecomunicaţii ; … d) închiriere de bunuri mobile sau imobile ; … e) operaţiuni de intermediere sau de comision ; … f) reparaţii de orice natura ; … g) cesiuni de bunuri mobile incorporale, precum : dreptul de autor, de brevete, de licenţe, de mărci de fabrica şi de comerţ ; de titluri de participare ; … h) operaţiuni de publicitate, consulting, studii, cercetări şi expertize ; … i) operaţiuni bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare ; … j) vinzari pentru consumul pe loc de produse alimentare şi băuturi. … 4. Operaţiuni asimilate cu livrări de bunuri şi prestări de serviciiPrevederile art. 2.4 din ordonanţa se aplică de către agenţii economici care utilizează pentru activitatea proprie bunuri sau servicii destinate în mod curent vinzarii, dacă agenţii economici respectivi :– realizează, exclusiv sau parţial, operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată ;– realizează bunuri de natura mijloacelor fixe.Acelaşi regim se aplică şi agenţilor economici din reţeaua comercială pentru bunurile preluate din depozitele proprii.5. Importul de bunuri şi serviciiÎn sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intra importurile de bunuri şi servicii realizate, direct sau prin intermediari autorizaţi, de orice persoană fizica sau juridică, în condiţiile prevăzute de Regulamentul vamal al României. +
Capitolul 2Persoane fizice sau juridice care exercită activităţi supuse taxei pe valoarea adăugatăPotrivit art. 2 din ordonanţa, pentru ca operaţiunile privind transferul proprietăţii bunurilor sau prestărilor de servicii efectuate cu plata, precum şi cele asimilate acestora să între în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, trebuie ca acestea să rezulte dintr-o activitate desfăşurată într-o maniera independenta de către persoanele fizice sau juridice.Acţionează de o maniera independenta persoanele care exercită o activitate pe propria lor răspundere şi au libertate totală în organizarea şi execuţia lucrărilor pe care le comporta operaţiunile în cauza, cum sunt :– regiile autonome ;– societăţile comerciale ;– unităţile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor Materiale ;– societăţile agricole ;– unităţile cooperatiste ;– asociaţiile şi organizaţiile cu scop lucrativ ;– persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate sa desfăşoare activităţi economice pe baza liberei iniţiative ;– persoanele juridice, precum şi persoanele fizice, indiferent dacă au fost înregistrate sau nu ca agenţi economici, pentru importurile de bunuri şi servicii supuse taxei vamale potrivit Regulamentului vamal al României.Nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operaţiunile realizate de persoanele care nu acţionează de o maniera independenta, cum este cazul salariaţilor şi altor persoane angajate printr-un contract de muncă sau orice alt raport juridic de subordonare prin care se stabilesc condiţiile de muncă, modalitatea de salarizare sau responsabilitatea celui care angajează, cum sunt :– persoane fizice care prestează munci salarizate sau remunerate de asociaţiile de locatari ;– voiajorii, reprezentanţii firmelor sau comis-voiajorii ;– artiştii de spectacole ;– manechinii ;– jurnalistii, corespondenţii locali de presa.De asemenea, nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată indemnizaţiile primite de persoanele care desfăşoară activităţi în cadrul societăţilor comerciale şi regiilor autonome, ca împuterniciţi mandataţi sa reprezinte interesele capitalului de stat, ca membri în consiliile de administraţie sau în comisiile de cenzori. +
Capitolul 3Operaţiuni care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată. Potrivit art. 3 din ordonanţa, nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate de :a) asociaţiile fără scop lucrativ, pentru activităţile având caracter social-filantropic ; … b) organizaţiile care desfăşoară activităţi de natura religioasă, politica sau civică ; … c) organizaţiile sindicale, pentru activităţile legate direct de apărarea colectivă a intereselor materiale şi morale ale membrilor lor ; … d) instituţiile publice, pentru activităţile lor administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publică, siguranţa statului, culturale şi sportive. … Acelaşi regim se aplică şi vinzarii către populaţie a imobilelor sau părţilor de imobile construite şi date în folosinţă înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată, precum şi închirierii de imobile sau părţi ale acestora în scop de locuinta.Nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată operaţiunile care nu rezultă dintr-o activitate economică având drept scop obţinerea de profit sau care nu sunt executate cu plata sau asimilate plăţii.În situaţiile în care din operaţiunile de mai sus rezultă profit, unităţile respective sunt obligate sa-l utilizeze pentru dezvoltarea sau îmbunătăţirea serviciilor prestate.Asociaţiile, organizaţiile şi instituţiile publice de mai sus intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată pentru alte operaţiuni privind livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate în mod sistematic, direct sau prin unităţi subordonate, pentru obţinerea de profit.De asemenea, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată unităţile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor Materiale autorizate sa desfăşoare activităţi cu caracter comercial. +
Capitolul 4TeritorialitateaConform art. 4 alineatul ultim din ordonanţa, prestările de servicii sunt impozabile atunci când sunt utilizate în România, independent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.În baza prevederilor de mai sus se stabilesc criteriile în funcţie de care se determina locul de impozitare pentru serviciile executate sau utilizate în România ;1. Locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliarăSunt supuse taxei pe valoarea adăugată lucrările de construcţii-montaj executate pentru realizarea, repararea şi întreţinerea bunurilor imobiliare existente în România, independent de locul unde este situat sediul prestatorului – în ţara sau în străinătate.Acelaşi regim se aplică şi serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrărilor de construcţii, precum şi serviciilor prestate de alţi agenţi economici cu activitate în domeniul bunurilor imobiliare (studii, expertize, reparaţii şi alte prestări ale agenţilor imobiliari).2. Locul unde se prestează transportul de persoane şi de mărfuriOperaţiunile rezultate din activitatea de transport de persoane şi de mărfuri sunt supuse taxei pe valoarea adăugată corespunzător distantelor parcurse în România.3. Locul unde sunt utilizate serviciileTaxa pe valoarea adăugată se plăteşte de beneficiari pentru următoarele servicii :– închirierea de bunuri mobile corporale ;– cesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mărci de fabrica şi de comerţ şi alte drepturi similare ;– serviciile de publicitate : consulting, studii, cercetări şi expertize, ca şi furnizarea de informaţii în domeniul prelucrării automate a datelor.4. Locul unde serviciile sunt prestate efectivÎn această categorie se cuprind următoarele activităţi :– culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educativ, recreative, tîrguri şi expoziţii, inclusiv organizarea şi serviciile accesorii acestor activităţi ;– prestările accesorii transportului, cum sunt : încărcarea-descărcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza şi depozitarea mărfurilor etc. ;– activitatea hoteliera, inclusiv în moteluri, vile, cabane, campinguri etc. ;– vânzările pentru consumul pe loc de produse alimentare şi băuturi.5. Locul unde este situat sediul prestatoruluiSunt supuse taxei pe valoarea adăugată, la locul unde este situat sediul prestatorului, serviciile necuprinse la pct. 1-4 de mai sus. +
Capitolul 5Operaţiuni scutiteOperaţiunile scutite sunt reglementate prin art. 5 lit. c) şi art. 6 din ordonanţa şi nu se admite extinderea lor prin analogie.În aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanţa, se precizează :1. Cu privire la livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate în ţara de :a) unităţile sanitare şi de asistenţa socială … Se încadrează în scutirea prevăzută la lit. a) operaţiunile efectuate de unităţile autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare, inclusiv veterinare, şi de asistenţa socială, indiferent de forma lor de organizare : spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete medicale, aziluri, case de copii, salvari şi altele autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare şi de asistenţa socială.Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unităţile sanitare sau de alte unităţi special autorizate în acest sens.În cazul când unităţile de mai sus desfăşoară şi alte activităţi decît cele sanitare şi de asistenţa socială, încadrarea acestora în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se efectuează în mod distinct, ţinând seama de prevederile normelor legale.Astfel, operaţiunile economice efectuate în mod sistematic în vederea obţinerii de profit, cum ar fi livrările de bunuri din gospodăriile anexe, prestările hoteliere, inclusiv pensiunile, activităţile de comerţ se supun taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauza realizează din aceste activităţi un venit total de peste 10 milioane lei anual ;b) unităţile de ştiinţa şi învăţământ, de cultura şi sport … Sunt scutite operaţiunile efectuate de unităţile de învăţământ primar, gimnazial, liceal, superior, postuniversitar ; şcolile profesionale, complementare, de meserii sau postliceale ; şcolile de maiştri ; centrele de perfecţionare a pregătirii profesionale, de reorientare şi recalificare profesională ;grădiniţele, taberele de copii şi de tineret ; unităţile de ocrotire şi învăţământ special. Se supun acestor prevederi unităţile de cercetare pentru cercetările ştiinţifice fundamentale, pentru programele naţionale de cercetare-dezvoltare finanţate din bugetul de stat, precum şi din fondul special.Activităţile de mai sus sunt scutite, independent de forma juridică şi de proprietate a unităţilor care le efectuează.Nu se încadrează în prevederile de mai sus activităţile desfăşurate în domenii cum ar fi :– conducerea auto sau pilotarea navelor şi aeronavelor ;– pregătirea în diverse discipline : sportive, artistice, de agrement etc.Aceste activităţi, precum şi altele desfăşurate în mod sistematic, în scopul obţinerii de profit, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă unitatea în cauza realizează din aceste activităţi un venit total de peste 10 milioane lei anual ;c) liber-profesioniştii autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea individual … Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.d), operaţiunile realizate de persoanele fizice autorizate în mod individual în baza Decretului nr. 152/1954 şi Decretului-lege nr. 54/1990, cum sunt :– inginerii, informaticienii, arhitecţii, tehnicienii şi desenatorii tehnici şi de modele ;– profesorii de orice specialitate, inclusiv cei de muzica şi dans ;– contabilii, avocaţii şi notarii ;– experţii de orice fel ;– dactilografele şi stenografele ;– traducatorii şi interpreţii ;– medicii, inclusiv stomatologi şi veterinari ;– dentistii şi tehnicienii dentari ;– asistenţii medicali, surorile de caritate, moaşele şi infirmierii ;– fotografii ;– artiştii plastici ;– scriitorii ;– compozitorii ;d) organizaţiile de nevăzători şi de invalizi, asociaţiile persoanelor handicapate şi unităţile economice la care aceştia îşi desfăşoară activitatea, potrivit legii … Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. f), organizaţiile de nevăzători şi asociaţiile persoanelor handicapate care desfăşoară activităţi în scop social, precum şi unităţile protejate, special organizate în baza Legii nr. 57/1992 privind încadrarea în munca a persoanelor handicapate.Unităţile economice aparţinând organizaţiilor de mai sus, care nu se încadrează în reglementările prevăzute la alineatul precedent, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată dacă realizează un venit total de peste 10 milioane lei anual ;e) cantinele organizate pe lângă unităţile de învăţământ, agenţii economici şi sociali, instituţiile publice (cu excepţia celor care funcţionează cu regim de alimentaţie publică) … Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată vânzările de preparate culinare care fac parte din meniul propriu servit personalului care îşi desfăşoară activitatea în unităţile respective.Vînzarea preparatelor culinare proprii la alte persoane decît cele de mai sus, precum şi a altor produse achiziţionate în vederea revinzarii, care nu sunt cuprinse în meniul propriu, este supusă taxei pe valoarea adăugată dacă aceste operaţiuni depăşesc plafonul de scutire de 10 milioane lei venit total anual ;f) instituţiile bancare, financiare, de asigurări şi reasigurari, Regia Autonomă a Loteriilor şi Pronosticurilor Sportive din România, Regia Autonomă "Monetaria Statului" pentru producerea de medalii, insigne şi monede … Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată operaţiunile efectuate de :– Banca Naţionala a României, băncile comerciale şi alte persoane juridice autorizate pentru activităţile reglementate prin Legea nr. 33/1991 privind activitatea bancară ;– societăţile de asigurare şi/sau reasigurare, inclusiv cele de intermediere în astfel de activităţi ;– Regia Autonomă "Monetaria Statului" pentru producere de monede, în sortimentele şi cantităţile solicitate de Banca Naţionala a României, de medalii şi insigne ;– Regia Autonomă a Loteriilor şi Pronosticurilor Sportive din România ;– regiile autonome "Monitorul Oficial", "Imprimeria Băncii Naţionale a României" şi "Imprimeria Naţionala".Sunt scutite, de asemenea, operaţiunile financiare referitoare la acţiuni, obligaţiuni şi alte titluri de valoare ;g) activitatea de tipărire şi vînzare a timbrelor la valoarea declarata … Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată operaţiunile de :– tipărire a timbrelor ;– vînzare a timbrelor la valoarea declarata .Nu sunt scutite vânzările de timbre filatelice pentru colecţii la alte valori decît cele declarate ;h) operaţiunile de vînzare a deşeurilor din industrie şi a materialelor recuperate, precum şi cele de intermediere, de comision sau de alta natura legate de acestea … Sunt scutite :– vânzarea de deşeuri rezultate din activitatea industriala ;– vânzarea de materiale recuperate din casări, dezmembrari, demolări, de bunuri mobile şi imobile;– vânzarea materialelor recuperate, colectate de la populaţie ;– prestările de servicii legate de operaţiunile de mai sus, cum sunt cele privind : sortarea, prestarea, balotarea, manipularea, depozitarea, transportul etc.Prevederile de mai sus nu se aplică vinzarilor de produse obţinute din prelucrarea deşeurilor ;i) produsele şi serviciile livrate în reţeaua de desfacere către populaţie, prevăzute în anexa la ordonanţa … Scutirea de taxa pe valoarea adăugată se aplică astfel :– poziţiile 1-7, atât la producători, importatori, oficii farmaceutice şi unităţi sanitare, cît şi în reţeaua de desfacere cu ridicată, mic-gros şi cu amănuntul, exclusiv vânzările prin unităţile de alimentaţie publică şi cele care practica adaosul comercial de alimentaţie publică.La poziţia 1, scutirea se aplică la carne de animale şi păsări domestice, inclusiv organe şi măruntaie, la peste, exclusiv icre, vîndute în stare proaspăta, refrigerata sau congelata, independent de forma de prezentare (în carcasa, preambalata, dezosata etc.), destinate consumului populaţiei.Prevederile de mai sus nu se aplică vinzarilor de animale şi păsări vii.Poziţia 2 cuprinde vânzările de lapte de consum şi lapte praf către populaţie. Nu se aplică scutirea la livrările de lapte destinat industrializarii.Poziţia 6 cuprinde livrările de medicamente, inclusiv substanţe farmaceutice şi plante medicinale, efectuate de producător către unităţile sanitare, oficiile farmaceutice, farmacii sau alte unităţi comerciale, autorizate sa desfaca astfel de produse, şi vânzările acestora către populaţie.Vânzările de substanţe farmaceutice între unităţile producătoare de medicamente, precum şi importurile de astfel de produse sunt scutite, de asemenea, de taxa pe valoarea adăugată ;– poziţia 8, numai la agenţii economici din reţeaua de desfacere către populaţie ;– poziţia 9, la unităţile care distribuie energia electrica către populaţie ;– poziţia 10, la unităţile de distribuire către populaţie a energiei termice achiziţionate sau produse în centralele proprii ;– poziţia 11, la unităţile care prestează transportul în comun urban de călători.2. Cu privire la operaţiunile de importPotrivit art. 6 lit. B.a), importurile de bunuri care, potrivit legii, sunt scutite de taxa vamală, cu excepţia celor prevăzute la art. 13 din Legea nr. 35/1991, sunt scutite şi de taxa pe valoarea adăugată.În aceasta situaţie sunt :– bunurile dobîndite prin succesiuni testamentare, dovedite pe baza unor documente oficiale ;– ajutoarele şi donaţiile, cu caracter social, umanitar, cultural, sportiv, didactic, primite de organizaţii sau asociaţii cu caracter umanitar sau cultural, ministere şi alte organe de specialitate ale administraţiei publice, sindicate şi partide politice, organizaţii de cult, federaţii, asociaţii sau cluburi sportive, instituţii de învăţământ, fără a fi destinate sau a fi folosite pentru subvenţionarea campaniei electorale sau a unor activităţi ce pot constitui ameninţări la siguranţa naţionala ;– materialele pentru probe, experimentari sau cercetări ;– bunurile străine care devin, potrivit legii, proprietatea statului ;– mostrele fără valoare comercială, materialele publicitare, de reclama şi documentare.Pentru a beneficia de scutire, bunurile respective trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :– să fie trimise de expeditor către destinatar fără nici un fel de obligaţii de plată ;– sa nu facă obiectul unor comercializari ulterioare ;– sa nu fie utilizate pentru prestaţii către terţi, aducatoare de venituri ;– să fie cuprinse în patrimoniul persoanei juridice şi înregistrate în evidenţa contabilă proprie.În cazul schimbării condiţiilor de mai sus, importatorii sunt obligaţi sa achite taxa pe valoarea adăugată, concomitent cu plata taxelor vamale.De asemenea, sunt scutite următoarele categorii de bunuri :– bunurile de origine română ;– bunurile care au fost reparate sau înlocuite de partenerii externi, în perioada de garanţie ;– bunurile care se înapoiază în ţara ca urmare a unei expedieri eronate ;– bunurile introduse în ţara de către persoanele fizice, misiunile diplomatice şi oficiile consulare acreditate în România, precum şi de membrii acestora, şi care, potrivit Regulamentului vamal în vigoare, sunt scutite de plată taxelor vamale ;– aeronavele civile şi produsele scutite de taxa vamală potrivit Acordului privind comerţul cu aeronave civile. +
Capitolul 6Operaţiuni impozabile prin opţiunePotrivit art. 7 din ordonanţa, agenţii economici, precum şi unităţile economice din cadrul altor persoane juridice, care efectuează operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.f), i)8 şi i)12, pot opta pentru plata acestei taxe pentru întreaga activitate sau numai pentru o parte a acesteia.Plătitorii de taxa prin opţiune beneficiază de dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor sau serviciilor achiziţionate sau realizate în unităţile proprii destinate realizării operaţiunilor impozabile, potrivit reglementărilor cuprinse în cap. VI din ordonanţa şi precizărilor din prezentele norme.Aprobarea se da de către Ministerul Finanţelor prin direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat, pe bază de cerere şi justificare economică, prezentate de solicitant, numai în condiţiile în care includerea operaţiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu influenţează negativ alte operaţiuni sau produse scutite de taxa pentru protecţia socială sau a unor activităţi specifice.Agenţii economici, precum şi unităţile economice din cadrul altor persoane juridice sunt obligaţi, ca pentru activitatea sau partea acesteia din care rezultă operaţiuni supuse taxei pe valoarea adăugată prin opţiune, sa organizeze un sector distinct din punct de vedere al evidentei contabile şi al dreptului de deducere.Aprobarea este irevocabilă până la 31 decembrie al celui de-al patrulea an următor anului în care s-a introdus plata taxei pe valoarea adăugată prin opţiune şi se prelungeşte, de drept, pentru încă 5 ani, dacă în cursul perioadei iniţiale agentul economic plătitor prin opţiune a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumpărate. +
Capitolul 7Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată Potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 şi art. 12 din ordonanţa, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată iau naştere, de regula, în momentul efectuării livrării bunurilor mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor.Prin art. 10 alineatul ultim şi art. 11 din ordonanţa se reglementează condiţiile în care ia naştere faptul generator al taxei pe valoarea adăugatăaferentă unor operaţiuni specifice, condiţii care determina şi exigibilitateataxei.În ceea ce priveşte bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporară în ţara, potrivit Regulamentului vamal al României, faptul generator ia naştere la data când bunurile în cauza sunt scoase din regimul de mai sus şi s-au întocmit formalităţile vamale corespunzătoare noii destinaţii.Pentru bunurile exportate care s-au returnat, faptul generator intervine la data când bunurile respective au fost valorificate către beneficiarii interni.Exigibilitatea este anticipata faptului generator atunci când :– factura este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor ;– contravaloarea bunurilor sau serviciilor se încasează înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor ;– se încasează avansuri sau se fac decontări succesive.Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, inclusiv lucrările imobiliare, care se efectuează continuu sau succesiv, precum şi pentru cele la care se încasează, de regula, avansuri, cu autorizarea direcţiilor generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti, exigibilitatea intervine la data stabilirii debitului clientului, pe bază de factura sau alt document legal înlocuitor.Antreprenorii de lucrări imobiliare pot sa opteze pentru plata taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrărilor, pentru lucrările şi în condiţiile următoare :1. Lucrări ce pot fi supuse plăţii taxei pe valoarea adăugată la efectuarea livrării :– lucrările imobiliare cu caracter deosebit, executate în cadrul unui contract unic care prevede obligaţia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau încorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva ;– lucrările imobiliare, la care materialele şi aparatele indispensabile pentru funcţionarea instalaţiilor sau încorporate în lucrare depăşesc 50% din preţurile negociate între antreprenor şi beneficiar.2. Condiţii şi modalităţi de opţiuneOpţiunea se aproba de direcţiile generale ale finanţelor publice şi controlului financiar de stat judeţene şi a municipiului Bucureşti, pe baza unei declaraţii prin care antreprenorul se obliga sa achite, la efectuarea livrărilor, taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor, ce se încadrează în prevederile pct. 1 de mai sus, contractate după data declaraţiei respective.După obţinerea aprobării opţiunii se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrării, iar beneficiarilor, sa deducă taxa înainte de receptionarea lucrării.Opţiunea plăţii taxei pe valoarea adăugată la livrarea lucrării se comunică beneficiarilor în termen de 10 zile de la aprobare.Nerespectarea condiţiilor de mai sus atrage anularea opţiunii şi obligaţia plăţii taxei pe valoarea adăugată, în condiţiile prevăzute de art. 12 din ordonanţa.Antreprenorul poate renunţa oricând la opţiunea primită. În aceasta situaţie, are obligaţia achitării taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate. +
Capitolul 8Baza de impozitareCa regula generală, baza de impozitare este constituită pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau ce urmează a fi primite de furnizor sau prestator în contrapartida pentru livrările sau prestările efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.În cazul plăţii în natura, trebuie să se ţină seama de valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor care constituie contravaloarea livrării de bunuri sau prestării de servicii.Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau prestarea serviciilor sau, după caz, la întocmirea facturilor, chiar dacă în contract se prevede plata în rate sau prin decontări succesive.Agenţii economici care realizează atât livrări de bunuri şi prestări de servicii, cît şi operaţiuni de intermediere determina baza de impozitare corespunzător fiecărei categorii de operaţiuni, potrivit prevederilor art. 13 din ordonanţa.Astfel, pentru vânzările de bunuri în regim de consignaţie, baza de impozitare se determina după cum urmează :a) suma obţinută din vânzarea bunurilor cumpărate de la agenţii economici sau încredinţate de aceştia pentru a fi vîndute. Pentru bunurile încredinţate, vîndute, agenţii economici respectivi sunt obligaţi sa emita facturi conţinând elementele prevăzute în art. 25 lit. B. din ordonanţa, cel mai tirziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vânzarea ; … b) suma reprezentind comisionul aplicat asupra vinzarilor de bunuri aparţinând persoanelor fizice neinregistrate ca agenţi economici sau persoanelor juridice necuprinse în sfera de aplicare sau scutite de plată taxei pe valoarea adăugată. … Pentru activitatea de intermediere în turism se aplică un regim specific în care baza de impozitare o constituie diferenţa dintre preţul total, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, plătit de client agentiilor de turism sau organizatorilor de circuite turistice, şi preţul efectiv, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant şi alţi prestatori care executa material serviciile utilizate de client.Din taxa calculată pe baza cotei de 15,254%, aplicată asupra bazei de impozitare determinate potrivit alineatului precedent, se scade taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate necesităţilor proprii de funcţionare ale agenţiei de turism sau organizatorilor de circuite turistice.Agenţii economici care prestează serviciile de turism folosind mijloace proprii sau închiriate (mijloace de transport, hoteluri, restaurante etc.) determina baza de impozitare potrivit art. 13 lit. b) din ordonanţa.În cazul în care anumite elemente accesorii ale preţului nu sunt determinate în mod precis în momentul desfacerii mărfurilor, toate sumele percepute ulterior livrării bunurilor dau loc la impozitare din momentul facturarii.Reprezintă cheltuieli accesorii ale livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare şi altele de asemenea natura datorate de cumpărător, în măsura în care nu au fost cuprinse în preţurile negociate.În baza art. 14 din ordonanţa, nu se cuprind în baza de impozitare următoarele :a) remizele şi alte reduceri de preţ acordate de către furnizor direct clientului, inclusiv cele acordate după facturarea bunurilor sau serviciilor. … Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, remizele şi alte reduceri de preţ trebuie să îndeplinească următoarele condiţii :– să fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului ;– sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestaţie oarecare ;– să fie reflectate în facturi sau alte documente legale, iar pentru cele acordate după facturare să se respecte prevederile art. 28 din ordonanţa ;b) penalizările pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale. … Excluderea din baza de impozitare se face numai dacă sunt percepute peste preţurile şi tarifele negociate.Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele similare, care în fapt reprezintă contravaloarea bunurilor livrate ;c) dobinzile percepute pentru plăţile cu întârziere ; … d) sumele achitate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestora. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă sumelor respective se face numai de către clientul în contul căruia s-au achitat sumele respective ; … e) ambalajele care circulă între furnizorii de marfa şi clienţi prin schimb, fără facturare ; … f) sumele încasate de către agenţii economici de la persoanele fizice sau juridice cărora li s-a acordat locatie de gestiune ; … g) primele încasate de la buget pentru animale şi păsări vii destinate tăierii şi pentru lapte de vacă. … În baza art. 15 din ordonanţa, baza de impozitare va fi redusă corespunzător în situaţia :– refuzurilor totale sau parţiale rămase definitive ;– ambalajelor în care s-a expediat marfa, restituite şi facturate de clienţi ;– neincasarii totale sau parţiale a contravalorii bunurilor sau serviciilor de la clienţi, declaraţi insolvabili prin hotărâri judecătoreşti definitive. +
Capitolul 9Cotele de impozitareÎn conformitate cu art. 17 din ordonanţa, pentru operaţiunile impozabile obligatoriu privind livrările de bunuri, transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor imobiliare şi prestările de servicii, din ţara sau din import, se aplică o cota unica de 18%. Operaţiunile de export sau asimilate exportului de bunuri şi servicii sunt supuse cotei zero.1. Cota de 18%Se aplica, potrivit prevederilor art. 17 lit. A, asupra operaţiunilor privind :a) vânzările de bunuri mobile şi imobile, efectuate de către persoanele fizice sau juridice autorizate, către beneficiari cu sediul sau domiciliul în România, cu excepţia bunurilor scutite potrivit legii. … Aceeaşi cota se aplică şi vinzarilor de bunuri către persoanele fizice nerezidente în România ;b) importul de bunuri mobile, precum şi vânzarea acestora către beneficiari, în condiţiile prevăzute la lit. a) de mai sus ; … c) prestările de servicii pentru care locul de impozitare este situat în România, potrivit prevederilor cap. IV din prezentele norme. … 2. Cota zeroSe aplica, potrivit prevederilor art. 17 lit. B, pentru operaţiunile de export de bunuri şi servicii efectuate de agenţii economici cu sediul în România :a) Export de bunuri … Cuprinde livrările de bunuri efectuate de agenţi economici cu sediul în România către beneficiari cu sediul în străinătate şi care sunt transportate în afară teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalităţilor vamale pentru export.Cota zero se aplică şi prestărilor de servicii legate direct de exportul bunurilor, cum sunt :– serviciile prestate de comisionari sau alţi intermediari care intervin în operaţiunile de export ;– transportul mărfurilor exportate la destinaţie în străinătate ;– prestările accesorii la transportul bunurilor exportate : încărcări-descărcări ale mijloacelor de transport, manipulari ale mărfurilor ;– închirierea mijloacelor de transport, inclusiv cele dotate cu materiale necesare pentru protecţia mărfurilor exportate ;– paza şi depozitarea mărfurilor exportate ;– operaţiunile de prezentare şi ambalare ale produselor destinate exportului.Prestatorii de servicii beneficiază de cota zero numai în condiţiile în care prezintă documentaţia din care să rezulte ca operaţiunile în cauza sunt direct legate de exportul de bunuri.În cazul în care nu se îndeplineşte condiţia de mai sus, prestatorul factureaza serviciile aplicind cota de 18%, urmînd ca exportatorul să aplice prevederile art. 5 lit. b) din ordonanţa.Justificarea realităţii exportului se face prin :a) declaraţia de export, vizata de organele vamale; … b) documentele de transport internaţional ; … c) poliţa de asigurare şi/sau de reasigurare ; … d) orice alte documente specifice prestărilor efectuate în porturi, aeroporturi, gări şi autogări, după caz. … b) Export de servicii … Sunt supuse cotei zero prestările de servicii efectuate de agenţi economici cu sediul în România, în favoarea beneficiarilor cu sediul în străinătate, şi care sunt folosite în afară României, cum sunt :– închirierea de bunuri mobile corporale ;– cesiuni şi concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mărci de fabrica şi comerţ şi alte drepturi similare;– serviciile de publicitate, consulting, studii, cercetări şi expertize, ca şi furnizarea de informaţii în domeniul prelucrării automate a datelor;– serviciile de arhitectura, proiectare, studii, expertize şi alte prestări ale agenţilor imobiliari, pentru bunurile imobiliare situate în străinătate ;– reparaţiile, transformările, întreţinerea şi alte prestări, efectuate la navele de comerţ maritim sau pe fluvii internaţionale, precum şi la aeronave.Sunt supuse, de asemenea, cotei zero :– prestările de servicii efectuate în porturi şi aeroporturi, aferente navelor de comerţ maritim şi pe fluvii internaţionale, precum şi aeronavelor, aparţinând companiilor de transport străine ;– transportul de marfa şi de persoane, în şi din porturile şi aeroporturile din România, cu nave şi aeronave româneşti comandate de beneficiari cu sediul în străinătate ;– transportul internaţional de persoane în şi din străinătate, efectuat cu mijloace de transport maritim, aerian şi feroviar.3. Cota ce se aplică asupra preţurilor cu amănuntul sau asupra tarifelor practicate pentru serviciile prestate populaţiei sau altor consumatori, care cuprind şi taxa pe valoarea adăugatăCota de 18% prevăzută de art. 17 din ordonanţa se aplică asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanţa, în care nu este cuprinsă taxa pe valoarea adăugată.Pentru bunurile comercializate prin comerţul cu amănuntul (magazine comerciale, consignatii, unităţi de alimentaţie publică sau alte unităţi care au relaţii directe cu populaţia), precum şi pentru unele prestări de servicii (transport, posta, telefon, telegraf etc.), preţurile sau tarifele practicate cuprind şi taxa pe valoarea adăugată.În aceste condiţii, taxa pe valoarea adăugată se determina prin aplicarea unei cote recalculate după formula 18:118X100 asupra sumei obţinute din vânzarea bunurilor şi din prestarea serviciilor respective. +
Capitolul 10Regimul deducerilorPotrivit art. 18 din ordonanţa, plătitorii taxei pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente intrărilor de bunuri sau servicii destinate realizării de operaţiuni impozabile.Prin bunuri şi servicii achiziţionate pentru realizarea de operaţiuni impozabile se înţeleg materiile prime şi materialele, combustibilul şi energia, piesele de schimb, obiectele de inventar şi de natura mijloacelor fixe, precum şi alte bunuri şi servicii ce urmează a se reflecta în cheltuielile de producţie sau, după caz, de circulaţie.Nu poate fi dedusă, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor referitoare la :a) bunuri şi servicii destinate realizării de operaţiuni scutite ; … b) bunuri şi servicii destinate folosirii în scop personal sau punerii la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit ; … c) bunuri şi servicii achiziţionate de furnizor sau prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia ; … d) servicii de transport, hoteliere, de restaurant şi altele efectuate pentru activitatea de intermediere în turism şi care sunt utilizate sau consumate de turişti ; … e) alte cheltuieli care nu au legătură directa şi exclusiva cu activitatea firmei, cum ar fi cele pentru : distractie, divertisment, achiziţionarea şi întreţinerea autoturismelor folosite pentru activităţi ce nu au drept scop obţinerea de profit. … Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaţiune în parte, ci pentru ansamblul operaţiunilor realizate în cursul unei luni.În situaţia în care un agent economic realizează atât operaţiuni impozabile, cît şi operaţiuni scutite de plată taxei pe valoarea adăugată, dreptul de deducere se determina, potrivit art. 20 din ordonanţa, în raport cu participarea bunurilor sau serviciilor achiziţionate la realizarea operaţiunilor impozabile.Gradul de participare a bunurilor şi serviciilor achiziţionate la realizarea de operaţiuni impozabile se determina lunar, ca raport între suma reprezentind contravaloarea bunurilor livrate şi serviciilor prestate supuse taxei pe valoarea adăugată şi totalul operaţiunilor realizate în luna respectiva.Taxa pe valoarea adăugată aferentă mărfurilor cumpărate în vederea revinzarii ca atare sau sub forma de preparate culinare prin unităţile din reţeaua comercială nu se supune recalcularii prevăzute la alineatul precedent. Taxa respectiva se deduce integral, cu condiţia respectării prevederilor art. 19 din ordonanţa.Taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri şi servicii achiziţionate înainte de punerea în funcţiune a unui obiectiv de investiţii, dedusă potrivit prevederilor de mai sus, se recalculează la expirarea primului an de funcţionare, în condiţiile prevăzute de art. 20 din ordonanţa.Prin art. 19 din ordonanţa se stabilesc condiţiile în care agenţii economici pot beneficia de dreptul la deducerea taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, şi anume :a) să justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei. … Documentele legale sunt :– facturile sau alte documente inlocuitoare, pentru bunurile şi serviciile cumpărate de la furnizorii din ţara ;– declaraţia vamală de import, vizata de organele vamale pentru taxa plătită la importuri ;– documentul care confirma achitarea taxei de către agentul economic, pentru livrările către sine ;b) să justifice ca bunurile în cauza sunt destinate pentru nevoile firmei şi sunt proprietatea acesteia. … Modalităţile de exercitare a dreptului de deducere sunt reglementate prin art. 21 din ordonanţa, şi anume :a) prin reţinerea din suma reprezentind taxa pe valoarea adăugată, pentru livrările de bunuri şi serviciile prestate, a taxei aferente intrărilor ; … b) prin rambursarea de către organul fiscal a sumei reprezentind diferenţa dintre taxa aferentă intrărilor şi taxa facturată de agentul economic pentru livrările de bunuri sau serviciile prestate. … Termenele pentru regularizarea cu bugetul de stat a diferenţelor de taxa sunt următoarele :– diferenţa rezultată potrivit art. 21 lit. a) se achită până la data de 25 a lunii următoare ;– diferenţa rezultată potrivit art. 21 lit. b) se regularizează astfel :a) pentru unităţile care realizează operaţiuni de export, prin rambursare lunară, în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii documentaţiei şi cererii transmise organului fiscal competent ; … b) pentru unităţile care realizează atât operaţiuni supuse taxei, cît şi operaţiuni scutite de la plata taxei, prin compensarea minusului dintr-o luna cu taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat în lunile următoare. … În situaţia în care sumele datorate bugetului de stat, exigibile în lunile următoare, nu acoperă integral taxa deductibilă, diferenţa se rambursează de organul fiscal competent, astfel :– în termen de 30 de zile de la data depunerii documentaţiei şi cererii de rambursare transmise organului fiscal competent, în situaţia în care din deconturile întocmite pe o perioadă de 3 luni consecutiv rezultă taxa de rambursat ;– în termen de 30 de zile de la data depunerii documentaţiei şi cererii de rambursare transmise organului fiscal competent de către societăţile agricole, unităţile care prelucreaza sezonier produse agricole vegetale şi de către cele care depozitează la nivel naţional produse agricole vegetale pentru taxa pe valoarea adăugată de rambursat rezultată din decontul lunar.Sumele sub 100.000 lei nu se rambursează, urmînd a fi regularizate prin reportare în perioadele următoare.Întreprinderile cu producţie sezoniera pot cere rambursarea sumelor cuvenite la finele lunii următoare încheierii sezonului.După întocmirea documentaţiei şi prezentarea cererii de rambursare la organul fiscal competent, suma respectiva nu mai poate fi inclusă în decont şi reţinută din taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor sau serviciilor facturate în perioada următoare celei pentru care s-a solicitat regularizarea.În baza art. 24 din ordonanţa se stabilesc următoarele cazuri în care organele Ministerului Finanţelor pot cere agenţilor economici garanţii personale sau solidare pentru eventualele sume incorect rambursate sau incorect solicitate la rambursare ;– când suma de rambursat depăşeşte 1 milion lei, ca urmare a livrării produselor la export ;– când din documentaţia prezentată rezultă ca s-a ajuns în situaţia de a solicita rambursarea diferenţei de taxa pe valoarea adăugată, ca urmare a unor aprovizionari excesive sau nelivrarii produselor executate sau serviciilor prestate ;– când din verificări au rezultat abateri de la prevederile legii cu privire la obligaţiile plătitorilor.Garanţiile vor fi constituite de către agenţii economici din bunuri şi alte valori, până la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate, pe termen de maximum 30 de zile de la data restituirii.În cadrul acestui termen, organele fiscale sunt obligate sa verifice corecta determinare a sumelor rambursate şi sa regularizeze eventualele diferenţe. +
Capitolul 11Obligaţiile plătitorilorPersoanele fizice şi juridice care realizează livrări de bunuri sau prestări de servicii ce se încadrează în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată au obligaţiile prevăzute de art. 25 din ordonanţa.A. Cu privire la înregistrarea la organele fiscaleAgenţii economici în funcţiune la data aplicării taxei pe valoarea adăugată vor fi luati în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pe baza datelor raportate prin bilanţul întocmit pentru anul 1992 şi, după caz, pe baza declaraţiei depuse în anul 1993 în vederea atribuirii codului fiscal. Agenţii economici care nu au funcţionat întreg anul 1992 şi au raportat prin bilanţ un volum de activitate de până la 10 milioane lei sunt obligaţi să depună la organul fiscal competent, în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentelor norme, o declaraţie privind cifra de afaceri prevăzută pentru anul 1993.Agenţii economici care nu au depus declaraţia de înregistrare prevăzută de Hotărârea Guvernului nr. 349/1992, precum şi cei infiintati după data de 1 iunie 1993 depun declaraţia de înregistrare la termenele şi potrivit modelului aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 224/1993.Organele fiscale vor remite agenţilor economici care au declarat o cifra de afaceri de peste 10 milioane lei pe 12 luni, în termen de 15 zile de la data primirii declaraţiei, înştiinţarea de luare în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată concomitent cu transmiterea codului fiscal.Agenţii economici care în cursul anului au depăşit plafonul de scutire prevăzut la art. 6 lit. A.i) 12 din ordonanţa sunt obligaţi să solicite luarea în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată începând cu data de 1 a lunii a doua celei în care plafonul a fost depăşit. Cererea se depune organului fiscal care i-a atribuit codul fiscal, până la data de 15 a lunii următoare celei în care au realizat depăşirea, şi va cuprinde :– datele de identificare cuprinse în declaraţia de înregistrare pentru atribuirea codului fiscal ;– cifra de afaceri realizată ;– data depăşirii plafonului de scutire de taxa pe valoarea adăugată.La încetarea activităţii, agenţii economici sunt obligaţi să solicite, în termen de 15 zile de la data actului legal în care se consemnează situaţia respectiva, scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, concomitent cu depunerea declaraţiei prevăzute la art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993.B. Cu privire la întocmirea documentelor de vînzare Persoanele fizice şi juridice care realizează operaţiuni impozabile sunt obligate sa consemneze livrările de bunuri şi prestările de servicii în facturi sau documente inlocuitoare, în condiţiile prevăzute la art. 25 lit. B. din ordonanţa şi în Hotărârea Guvernului nr. 768/1992.În baza prevederilor de mai sus, sunt scutiţi de obligaţia emiterii unei facturi agenţii economici care realizează următoarele operaţiuni impozabile:1. transport cu taximetre, precum şi transport de persoane pe bază de bilete de călătorie şi abonamente ;2. folosirea de către agenţii economici a unor bunuri şi servicii executate în unităţile proprii;3. vinzari de bunuri şi prestări de servicii către populaţie pe bază de documente fără nominalizări privind cumpărătorul.Agenţii economici care se încadrează în situaţiile de mai sus sunt obligaţi sa reflecte operaţiunile realizate în documentele tehnico-operative prevăzute în normele metodologice în vigoare.Agenţii economici beneficiari de produse şi servicii, în condiţiile prevăzute mai sus, îşi exercită dreptul de deducere, cu respectarea prevederilor art. 18 şi art. 19 lit. a) şi b) din ordonanţa, pe baza chitanţei fiscale emise de furnizor sau prestator ori în baza documentului prin care s-a efectuat plata şi care conţine certificarea expresă a furnizorului sau prestatorului privind includerea taxei pe valoarea adăugată în preţ sau în tarif.Suma taxei pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor respective se determina potrivit prevederilor din cap. IX pct. 3 din prezentele norme. C. Cu privire la evidenta operaţiunilor :a) sa ţină în mod regulat evidenţa contabilă potrivit normelor în vigoare, care să-i permită sa determine suma impozabilă şi taxa pe valoarea adăugată datorată pentru livrările şi serviciile efectuate, precum şi a celei deductibile aferente intrărilor sau să aibă un registru cu pagini numerotate în care să înscrie zilnic, fără ştersături şi spaţii neutilizate, elementele necesare pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată datorată pentru vinzari şi deductibilă pentru intrari. … Modul de reflectare în evidenţa contabilă sau în registre a operaţiunilor prevăzute la alineatul precedent se stabilesc potrivit art. 4 din Legea nr. 82/1991 ;b) sa întocmească şi să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare, deconturi privind operaţiunile realizate şi taxa pe valoarea adăugată aferentă. Formularul se procura de la organul fiscal, se completează cu toate datele solicitate, se semnează de persoanele autorizate şi i se aplică ştampila care angajează firma. … Persoanele juridice care au subunitati înregistrate în baza art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993 pot atribui acestora, cu avizul organului fiscal competent, calitatea de plătitori de taxa pe valoarea adăugată, situaţie în care le revin toate obligaţiile şi drepturile rezultate din normele legale referitoare la taxa pe valoarea adăugată ;c) sa furnizeze organelor fiscale care efectuează verificări sau investigaţii privind respectarea normelor legale toate documentele necesare stabilirii taxei pe valoarea adăugată aferente operaţiunilor efectuate atât la sediul principal, cît şi la sucursale sau agenţii. … D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată :a) sa achite taxa datorată potrivit decontului întocmit, lunar, până la data de 25 a lunii următoare, prin virament, cec sau numerar la organul fiscal la care s-a înregistrat ca plătitor sau la banca comercială, după caz ; … b) sa achite taxa pe valoarea adăugată aferentă produselor din import la organul vamal, concomitent cu plata taxelor vamale. Taxa datorată se determina de către importator prin completarea datelor din formularul pe care îl procura de la organul vamal. Taxa achitată se confirma prin semnatura şi ştampila ce angajează organul vamal. … Pentru bunurile din import exceptate de taxe vamale potrivit normelor legale privind tariful vamal de import, precum şi pentru cele scutite de taxe vamale în baza art. 13 din Legea nr. 35/1991, importatorii sunt obligaţi sa întocmească declaraţia vamală de import şi sa determine, potrivit legii, valoarea în vama, taxele şi accizele datorate de aceştia şi, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat.Taxa pe valoarea adăugată datorată se plăteşte la organul vamal conform reglementărilor în vigoare privind plata taxelor vamale.Pentru bunurile din import la care se acordă liber de vama cu caracter provizoriu, precum şi pentru cele aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporară în ţara, importatorul sau reprezentantul sau autorizat este obligat să depună o garanţie egala cu valoarea taxei vamale, plus accizele şi taxa pe valoarea adăugată aferente bunurilor respective.Importatorul are dreptul de deducere a taxei achitate organului vamal din taxa pe valoarea adăugată datorată după vânzarea bunurilor din import. În cazul importurilor realizate direct de către beneficiari, dreptul de deducere a taxei achitate organului vamal se exercită potrivit prevederilor cap. VI din ordonanţa ;c) sa achite taxa datorată bugetului de stat concomitent cu declaraţia înaintată organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată în termenul reglementat prin art. 25 lit. A. b) din ordonanţa. … +
Capitolul 12Dispoziţii finaleÎn baza art. 26 din ordonanţa, formularele pentru facturi, documentele inlocuitoare, borderourile zilnice de vînzare, încasare şi alte documente necesare aplicării prevederilor legale privind taxa pe valoarea adăugată se stabilesc de Ministerul Finanţelor şi sunt obligatorii pentru plătitorii de taxa pe valoarea adăugată.Potrivit art. 27 din ordonanţa, agenţii economici care realizează operaţiuni impozabile au obligaţia asigurării condiţiilor necesare pentru emiterea documentelor, prelucrarea informaţiilor şi conducerea evidentelor prevăzute de reglementările în domeniul taxei pe valoarea adăugată, iar cei care au ca obiect de activitate comerţul cu amănuntul, activităţi hoteliere, prestări de servicii către populaţie şi alte activităţi de asemenea natura au şi obligaţia instalării aparatelor de marcat, care să corespundă cerinţelor privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată.În acest scop, agenţii economici vor asigura pregătirea adecvată a personalului propriu şi dotarea cu aparatura tehnica necesară realizării în condiţii optime a lucrărilor prevăzute de normele legale în domeniul taxei pe valoarea adăugată.Corectarea erorilor de înregistrare se va face conform prevederilor regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii, iar corectarea taxei pe valoarea adăugată facturată în mod eronat, potrivit art. 28 din ordonanţa, prin emiterea unei noi facturi, în roşu, pentru sumele ce urmează a fi scăzute, şi în negru, pentru cele de adăugat.Conform art. 31 din ordonanţa, taxa pe valoarea adăugată se aplică pentru toate livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate după intrarea în vigoare a ordonanţei, indiferent de data încheierii contractelor, executării produselor sau prestării serviciilor.Produsele livrate şi serviciile prestate până la data introducerii taxei pe valoarea adăugată, justificate cu documente de expediţie şi transport, procese verbale de recepţie sau alte documente similare din care să rezulte ca livrarea şi, respectiv, prestarea s-au efectuat anterior aplicării Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992, vor fi facturate potrivit metodologiei legale în vigoare la data efectuării operaţiunilor respective.Impozitul pe circulaţia mărfurilor cuprins în valoarea materiilor prime, a materialelor şi utilajelor aflate în stoc sau încorporate în producţia neterminată, semifabricate, în produse finite sau mijloace fixe existente în unităţile producătoare la data aplicării Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 nu este deductibil din taxa pe valoarea adăugată datorată pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate după această dată.Bunurile aflate pe drum, expediate şi facturate de furnizori înainte de data intrării în vigoare a Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 şi recepţionate de beneficiari după această dată, se considera în stoc la beneficiari şi urmează reglementările prevăzute la alineatul precedent.Pentru produsele exportate se va restitui impozitul pe circulaţia mărfurilor, potrivit autorizării şi metodologiei în vigoare până la data aplicării taxei pe valoarea adăugată.Impozitul pe circulaţia mărfurilor cuprins în facturile sau documentele inlocuitoare emise, dar neîncasate până la data aplicării Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992, se vărsa la bugetul de stat potrivit metodologiei în vigoare la data efectuării operaţiunilor respective.Sumele rămase de încasat la data aplicării Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii cu plata în rate nu se supun taxei pa valoarea adăugată la termenele scadente după intrarea în vigoare a ordonanţei.Avansurile încasate de furnizori şi prestatori până la data introducerii taxei pe valoarea adăugată se impozitează potrivit reglementărilor legale existente la data efectuării operaţiunilor respective, urmînd ca la facturarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate baza de impozitare să se diminueze corespunzător.Preţurile de cumpărare aferente mărfurilor existente în stoc la data introducerii taxei pe valoarea adăugată vor fi corectate de către agenţii economici plătitori de taxa pe valoarea adăugată din reţeaua comercială, prin eliminarea impozitului pe circulaţia mărfurilor cuprins în facturile emise de furnizori.Corectarea preţurilor şi regularizarea diferenţelor se vor efectua potrivit normelor metodologice ce vor fi emise de Ministerul Finanţelor în termen de 30 de zile de la data aprobării prezentelor norme.Art. 32-34 din ordonanţa reglementează dreptul organelor fiscale de a controla modul cum se respecta prevederile normelor legale, de a calcula majorări pentru plăţile cu întârziere şi de a aplica amenzi pentru abaterile constatate care constituie contravenţie.În situaţiile prevăzute de art. 32 alineatul ultim, organele fiscale sunt autorizate sa procedeze la stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat prin estimare. Estimarea se va face tinindu-se seama de volumul activităţii din perioada precedenta şi prin comparatie cu taxa pe valoarea adăugată raportată de alţi agenţi economici cu profil similar.Concomitent cu stabilirea taxei datorate bugetului de stat prin estimare, organele fiscale vor aplica majorările şi amenzile prevăzute de art. 34 şi 36 din ordonanţa, după caz.Constatarea contravenţiei şi aplicarea amenzii se fac conform Legii nr. 32/1968, cu excepţia art. 25, 26 şi 27.Ca urmare, contravenienţii nu beneficiază de prevederile articolelor de mai sus privind plata pe loc sau, după caz, în cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal, a jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ pentru fapta săvârşită.––––––
