HOTĂRÎRE Nr. 64 din 14 octombrie 1996

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 11/11/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL NR. 258 din 24 octombrie 1996
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE 69 15/07/1992 ART. 11
ActulREFERIRE LALEGE 69 15/07/1992 ART. 28
ActulREFERIRE LALEGE 68 15/07/1992 ART. 85
ActulREFERIRE LALEGE 47 18/05/1992 ART. 14
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Ioan Muraru – preşedinteMihai Constantinescu – judecătorIoan Deleanu – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorVirgil Firuleasa – procurorConstantin Burada – magistrat-asistentPe rol soluţionarea contestaţiei privind înregistrarea candidaturii domnilor Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Adrian Paunescu, Tudor Mohora, Gheorghe Funar, Petre Roman, Constantin Mudava, Radu Câmpeanu, Constantin Niculescu şi Nicolae Militaru pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depusa la Biroul Electoral Central cu nr. 428 din 13 octombrie 1996, de domnul Dimitrie Onica.Contestaţia a fost înaintată Curţii Constituţionale şi formează obiectul Dosarului nr. 286D/1996.Curtea a decis soluţionarea contestaţiei fără citarea părţilor, având în vedere cerinţa legală a rezolvarii ei în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, ale art. 11 alin. (2) şi (3) şi ale art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, raportate la art. 85 din Legea nr. 68/1992 şi coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.Magistratul-asistent prezintă obiectul contestaţiei.Contestatorul arata ca, faţă de toţi candidaţii ce fac obiectul contestaţiei, motivele, în esenta, sunt "A – Nedemnitatea; B – Miselia şi C – Mirsavia" acestora, precizînd, în acest sens, ca invoca "etichetari şi acuzatii care au apărut în diferite ziare şi reviste, la radio şi Tv".În cazul candidaturii domnului Ion Iliescu, se arata ca, deşi în Legea electorală din anul 1946 erau prevederi ce declarau nedemne de a fi alese anumite persoane şi deşi o soluţie similară a fost prevăzută şi în Decretul-lege nr. 92/1990, nici Constituţia şi nici legea electorală nu mai prevăd decît cauzele de neeligibilitate reglementate de art. 16 alin. (3), art. 34 şi art. 35 din Constituţie, favorizind înregistrarea unui număr excesiv de candidaţi pentru alegerile preşedinţiale din acest an, ceea ce lt; lt;este tot "opera" lui Ion Iliescu gt; gt;. De asemenea, se imputa domnului Ion Iliescu următoarele: procesul foştilor dictatori Nicolae şi Elena Ceauşescu, pe care nu îi apara, întrucît "Meritau să fie condamnaţi la moarte cel puţin de 10 (zece) ori. Sa fi fost jupuiti de vii şi apoi impuscati", dar "aveau dreptul la o dreapta judecata" care nu a avut loc, întrucît procesul s-a desfăşurat cu nerespectarea regulilor procedurale general admise; în acest scop, se susţine ca domnul Ion Iliescu ar fi decis "improvizarea unui tribunal militar special" unde "Şi-a trimis calaii la faţa locului. Ma refer la Victor Stanculescu, Voican Gelu Voiculescu, Virgil Magureanu şi pe alţii", pe care ulterior i-a rasplatit; în alta ordine de idei, se imputa domnului Ion Iliescu faptul ca "a abrogat pedeapsa cu moartea", precum şi alte legi din regimul ceausist care "incriminau specula, sabotajul, trecerea frauduloasă a frontierei" şi altele, că nu a intervenit pentru stavilirea unor fenomene negative, ca "a dat legea cumulului de funcţii" şi nu a luat măsuri "împotriva proliferarii asa-numitului învăţământ universitar particular".Cu privire la candidatura domnului Corneliu Vadim Tudor se arata ca:"a) Îl contest pentru ca este bolnav psihic (paranoic), chiar dacă nu este pus sub interdicţie.b) Îl contest pentru ca este un prezumtiv infractor. A se vedea Hotărârea Parlamentului prin care i s-a ridicat imunitatea. Deci nu operează prezumţia de vinovăţie, ci convingerea certa ca este un infractor, şi încă unul extrem de periculos.c) Dovada certa ca este infractor rezultă din fituica sa lt; lt;România Mare gt; gt;, prin care propaga deschis, fără nici un fel de reţinere, ura de rasa şi ura de clasa. A făcut şi face propaganda cu caracter fascist (art. 166 Cod penal), precum şi propaganda naţionalist-şovină (art. 317 Cod penal).A propagat şi propaga ura împotriva evreilor şi a ungurilor, indeamna la război civil între români şi unguri, pentru a razbuna, spune el, crimele comise de ocupantii unguri în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940.Acest individ a mers până acolo încât lt; lt;l-a confiscat gt; gt; în interesul sau pe nefericitul de Mihai Cofariu, victima conflictelor interetnice din martie 1990 de la Tirgu Mures, şi a mers, acest Vadim Tudor, cu cinismul şi demagogia până acolo încât l-a propus pe Mihai Cofariu drept candidat pentru un post de parlamentar într-un judeţ (Covasna sau Harghita, nu ştiu exact) unde populaţia maghiara este majoritara, în proporţie de 70-80% …d) Acelaşi Vadim Tudor, prin articolele publicate în lt; lt;fituicile gt; gt; sale şi prin luarile de cuvint din Parlament, la conferinţe de presa sau în public, cu diverse ocazii, a sters şi şterge munca de luni şi luni de zile a diplomaţiei române (asa cum este ea destul de modesta), în sensul că Vadim Tudor lt; lt;ne-a ridicat în cap gt; gt; evreimea din Israel şi evreimea mondială (marea finanta) şi ungurimea.Adică a făcut mai mult rau României decît un cataclism, decît un război.e) Acest iresponsabil, acest nebun de legat sau de bagat în puscarie, a aruncat cu venin şi cu noroi în justiţie şi procuratura.Sunt de notorietate articolele sale desantate la adresa foştilor procurori generali Gh. Robu, P. Cherecheanu şi Manea Dragulin, precum şi injuriile adresate multor alţi magistraţi.f) Acest pseudopoet şi pseudoscriitor şi jurnalist a fost acela care înainte de Revoluţia din decembrie 1989 a aruncat cu noroi, lt; lt;a turnat şi a fulgerat gt; gt; în mai-marii nostri scriitori aflaţi în străinătate sau în ţara, Eugen Ionescu, M. Lovinescu şi atitia alţii, numai pentru ca aceştia nu gândeau şi nu procedau ca el, adică nu erau slugile sinistrului Nicolae Ceauşescu, personaj monstruos pe care V. Tudor îl ridica în slava şi pe care, acum, incearca sa-l reabiliteze.g) La alegerile parlamentare din septembrie 1992 a candidat din partea P.R.M., printre alţii rechemati, şi şeful Securităţii judeţului Caraş-Severin (dacă nu ma insel, cert este ca personajul exista). Şi culmea, a şi fost ales"; de asemenea, se arata ca "Vadim Tudor ameninta ca atunci când va ajunge preşedinte va confisca averile lt; lt;speculantilor gt; gt;, lt; lt;bisnitarilor gt; gt;, adică va proceda exact ca N. Ceauşescu cu vilele de la Piatra-Neamt, Suceava şi din alte localităţi"; în concluzie, se susţine ca "Locul lui Vadim Tudor este la Penitenciarul Jilava, după geamuri (gratii) ferecate sau la spitalul de nebuni (la Socola, la Poiana Mare, la Poroschia sau la Spitalul nr. 9) şi nicidecum pe listele de candidaţi la Presedintie"În ceea ce priveşte pe domnul Adrian Paunescu, "Acest Rasputin român. Acest lt; lt;porc gt; gt; cum singur s-a autointitulat cu falsa pocainta atunci când M. Tatulici (un alt securist şi comunist pocait) l-a scos (pe A.P.) de la lada de gunoi a isteriei unde îi era locul pe deplin meritat", se contesta candidatura sa pe motiv ca el ar fi "reprezentantul (continuatorul) Partidului Comunist Roman", avîndu-l ca preşedinte pe Ilie Verdet, "mina dreapta a lui Nicolae Ceauşescu", dar condus în realitate de Adrian Paunescu; de asemenea, se arata ca Adrian Paunescu, pentru a întări cultul lui Nicolae Ceauşescu "organiza… adevărate orgii (prin al său lt; lt;Cenaclul Cântarea României gt; gt;)", concluzionându-se ca "locul lui este la Puscarie sau la Spitalul de nebuni şi nu în Palatul Presedintial".Cu privire la Tudor Mohora se arata ca şi acesta este "un alt comunist", fost activist U.T.C.Referitor la Gheorghe Funar se arata ca acesta nu poate candida, deoarece:"a) Este un infractor. Instigator şi complice cu Ion Stoica, patronul lt; lt;Caritasului gt; gt;, care deja a fost (Ion Stoica) condamnat pentru escrocherie"."b) Gheorghe Funar, împreună cu escrocul de Ion Stoica, lt; lt;a devalizat gt; gt; pur şi simplu vistieria Moldovei şi a Bucovinei de milioanele de lei, căci cei mai mulţi naivi, oameni amariti, care lt; lt;au cotizat gt; gt; la lt; lt;Caritas gt; gt;, au fost din aceste doua provincii ale tarii."Candidatura domnului Petre Roman este contestată fiind "fiul tatălui sau" şi deoarece, în perioada cît a fost prim-ministru "a secatuit ţara de toate avutiile sale, printre care şi depozitul de valuta – credit existent – de circa 2,5 miliarde de dolari"; cu privire la tatăl candidatului, Valter Roman, acesta este caracterizat astfel: "un aventurier, un lt; lt;jidan ratacitor gt; gt;, ucigas plătit în lt; lt;Brigazile roşii gt; gt; din Spania, comunist de talie internationala (revolutionar comunist de profesie). A venit în România cu tancurile sovietice, o dată cu Ana Paucker, Teohari Georgescu şi Vasile Luca, sinistre personaje comuniste. Valter Roman, mina dreapta a lui Gheorghiu-Dej, a trimis la puscarie şi în lagarele de concentrare, adică exterminare, floarea intelectualitatii române şi zeci şi sute de mii de alţi oameni de mare valoare (ţărani vrednici, intelectuali de frunte, muncitori luminati s.a.)".În finalul contestaţiei se solicită să se cerceteze "dacă domnii Câmpeanu Radu, Constantin Niculescu, Constantin Mudava (vraci, escroc, condamnat penal), Nicolae Militaru (prosovietic, K.G.B.-ist, prieten cu Ion Iliescu) au întrunit cu adevărat cele 100.000 de semnături pentru a putea candida".Procurorul, având cuvintul, apreciază ca neîntemeiată contestaţia, întrucît motivele invocate nu reprezintă cauze de neeligibilitate, ci simple consideratiuni politice.CURTEA,luând în dezbatere contestaţia înaintată de Biroul Electoral Central, constata ca este competenţa sa o soluţioneze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992.Analizînd contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine următoarele:Motivele invocate în contestaţie nu reprezintă impedimente juridice pentru ca o persoană să poată candida la funcţia de Preşedinte al României, în sensul prevederilor art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) şi ale art. 81 alin. (4) din Constituţie, astfel încât nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturilor contestate. În acest sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin mai multe hotărâri emise cu prilejul alegerilor din anul 1992 şi al alegerilor din acest an, neexistand temei pentru a se reveni asupra celor statuate.Prin natura lor, aceste motive exced atribuţiilor Curţii Constituţionale, definite de Constituţie şi de Legea nr. 69/1992, putind fi apreciate, eventual, numai de către corpul electoral cu prilejul exprimarii votului.În ceea ce priveşte cererea de a se verifica semnăturile susţinătorilor pentru candidaturile domnilor Radu Câmpeanu, Constantin Niculescu, Constantin Mudava şi Nicolae Militaru, Curtea constata că nu se contesta realitatea semnaturilor, iar verificarea existenţei acestora este de competenţa Biroului Electoral Central, în conformitate cu prevederile art. 9 din Legea nr. 69/1992.În consecinţa, contestaţia ce face obiectul judecaţii de faţa urmează să fie respinsă.Pentru considerentele arătate şi vazind dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. B.a) şi ale art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge ca neîntemeiată contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnilor Ion Iliescu, Corneliu Vadim Tudor, Adrian Paunescu, Tudor Mohora, Gheorghe Funar, Petre Roman, Constantin Mudava, Radu Câmpeanu, Constantin Niculescu şi Nicolae Militaru la funcţia de Preşedinte al României, formulată de domnul Dimitrie Onica.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Constantin Burada ––––––-

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x