privind aprobarea Programului naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a trichinelozei
Guvernul României hotărăşte: +
Articolul 1Se aprobă Programul naţional de supraveghere, prevenire şi combatere a trichinelozei, boala transmisibila de la animale la om, prevăzut în anexa, care face parte integrantă din prezenta hotărâre. +
Articolul 2Încălcarea prevederilor prezentului program naţional se sancţionează conform dispoziţiilor prevăzute în Hotărârea Guvernului nr. 794/1993 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor la normele sanitare veterinare. PRIM-MINISTRUNICOLAE VACAROIUContrasemnează:––––––Ministrul agriculturii şi alimentaţiei,Ioan OanceaMinistrul sănătăţii,Iulian Mincup. Ministrul apelor, pădurilor şiprotecţiei mediului,Florin Stadiu,secretar de statSecretar de stat,şeful Departamentului pentruAdministraţie Publică Locală,Octav Cozmanca +
Anexa 1PROGRAMUL NAŢIONALde supraveghere, prevenire şi combatere a trichinelozei Trichineloza este o boala transmisibila de la animale la om prin consumul de carne infectata. Ea este produsă de un parazit nematod numit Trichinella spiralis, care, în forma adulta paraziteaza intestinul, iar în forma larvara, musculatura. Parazitul adult, cît şi formele larvare nu se vad cu ochiul liber. După ce omul sau animalul receptiv a consumat carnea parazitata, larvele de Trichinella spiralis devin mature şi se inmultesc în intestin. O singura femela produce până la 10.000-15.000 de larve care migrează pe cale sanguina în tot organismul. Larvele se localizeaza între şi în celulele musculaturii striate, unde suferă o serie de modificări morfologice şi functionale, formind un complex celula-parazit şi se transforma în stadiul larva infectios. Infectia cu Trichinella spiralis generează un răspuns imun complex faţă de un spectru larg de antigene din toate stadiile evolutive ale parazitului. Determinarile cantitative şi calitative ale răspunsului imun în anticorpi stau la baza testarilor serologice folosite ca mijloc de diagnostic al infectiei cu Trichinella spiralis la om şi la animale. Rezervorul natural al infectiei este format din grupa animalelor sălbatice carnivore sau omnivore de cimp şi de padure: mistretul, ursul, bursucul, pisica sălbatică, vulpea, soarecele, sobolanul, lupul etc. Rezervorul secundar îl formează unele animale domestice receptive : porcul, pisica, câinele, calul, magarul, nutria etc. Porcinele se contamineaza consumind sobolani sau soareci parazitati, gasiti morţi prin adaposturi sau pe cimp, cadavre de animale sălbatice sau resturi de carne parazitata nesterilizata, provenite din abatoare, ateliere de prelucrare a carnii, restaurante etc., folosite în hrana acestora. De la porc la porc, infectia se mai poate transmite şi prin coprofagie sau canibalism (mincatul urechilor şi cozilor). La porc, ca şi la toate celelalte specii mai sus menţionate, trichineloza nu se manifesta prin simptome clinice sesizabile. Depistarea animalelor infectate se poate face în viaţa, prin examene serologice, folosind testul ELISA, sau după tăiere ori moarte, prin examene serologice sau microscopice (trichineloscopie sau digestie artificiala). Omul se infecteaza cu Trichinella spiralis consumind carne infectata de porc, mistret, urs, cal, nutrie etc., insuficient fripta sau fiarta, sub forma de preparate crude, sarate sau afumate, boala manifestindu-se prin febra, edeme periorbitare, dureri musculare, cefalee, tulburări digestive şi altele. În această perioadă se constata eozinofilie. Investigaţiile serologice pot confirma infectia cu Trichinella spiralis la om, fiind un mijloc rapid şi specific de diagnostic. Trichineloza la om poate fi tratata, reusita tratamentului fiind condiţionată în primul rind de rapiditatea instituirii lui după infectie. Tratamentul trichinelozei la animale este în curs de experimentare. I. Diagnosticul infectiei cu Trichinella spiralis la om şi la animale I.1. Examenul microscopic I.1.1. Examenul microscopic direct (trichineloscopic) se referă la depistarea larvelor în probe de muschi presat între doua lame speciale, folosit ca examen curent al carnii. I.1.2. Examenul microscopic al preparatelor obţinute prin digestie enzimatica la 37 grade C se executa în laboratoare special dotate în acest scop. Dezavantajul ambelor metode este ca acestea nu deceleaza infectia când în organism exista un număr mic de larve sau când proba de tesut muscular este prelevata în stadiul incipient al infectiei (2-4 saptamini de la ingestie). I.2. Examenul serologic Pentru diagnosticul serologic al infectiei cu Trichinella spiralis la om se folosesc testele de hemaglutinare indirecta (I HA), floculare cu bentonita, precipitare perilarvara, contraimunoelectroforeza (CIE) şi testul imunoenzimatic (ELISA). Diagnosticul serologic al infectiei cu Trichinella spiralis la porc sau la alte animale se face folosind testul imunoenzimatic (ELISA). Cu ajutorul acestui test se depisteaza prezenta anticorpilor specifici chiar după prima saptamina de la infectie. I.3. Intradermoreactia cu antigen de Trichinella spiralis Antigenul de Trichinella spiralis este un extract total de larve de Trichinella spiralis în ser fiziologic, în stare liofilizata. Injectia intradermica la om cu antigen de Trichinella spiralis provoacă apariţia unei reactii eritematoase la locul de inoculare, dacă persoana cercetata este infectata cu acest parazit. Avantajele testelor imunoenzimatice folosite în diagnosticul infectiei cu Trichinella spiralis sunt: – decelarea anticorpilor specifici în stadiul incipient al infectiei; – sensibilitatea reacţiei de 1.000 ori mai mare faţă de examenele microscopice; – răspunsul imun confirma infectia, în acest fel se evita riscul rezultatelor fals negative datorate prelevarii de probe de tesut muscular provenite din zone unde nu s-a localizat parazitul; – controlul serologic, folosind testul ELISA, se preteaza la automatizare şi computerizare, putind fi folosit pentru diagnostic de rutina şi în programe de supraveghere epidemiologica. II. Măsuri generale şi permanente de prevenire a infectiei cu Trichinella spiralis la animale II. 1. asigurarea condiţiilor de zooigiena în adaposturi şi padocuri (curăţenie mecanică, deratizari, dezinsectizari, colectarea zilnica a cadavrelor); II. 2. prevenirea şi combaterea canibalismului; II. 3. controlul serologic pentru Trichinella spiralis la formarea loturilor de reproducţie, care se efectuează din 6 în 6 luni. Animalele serologic pozitive se elimina din efectiv; II. 4. deratizarea şi dezinsectia în toate zonele şi focarele ce constituie sursa de infestare cu acest parazit; II. 5. amenajarea şi izolarea depozitelor de deşeuri de orice fel, conform prevederilor legale, inclusiv imprejmuirea perimetrului acestora, pentru evitarea patrunderii animalelor în aceste zone; II. 6. interzicerea pasunatului animalelor în păduri, precum şi pe terenurile pe care sunt depozitate sau aruncate gunoaie, resturi menajere, alte deşeuri urbane sau industriale; II. 7. salubrizarea generală a tuturor localităţilor urbane sau rurale. III. Măsuri de prevenire a apariţiei trichinelozei în efectivele de porcine indemne Se considera un efectiv de porcine indemn la infectia cu Trichinella spiralis când toate animalele dintr-o gospodărie sau zona geografică sunt negative la primul control serologic executat prin testul ELISA sau după doua examene serologice negative, obţinute prin acelaşi test, la probele recoltate la 3 şi 6 luni de la eliminarea ultimului caz de boala. Pentru a păstra indemnitatea la trichineloza a unui efectiv de porcine, cît şi pentru a preveni introducerea bolii din afară, se impun următoarele măsuri: 1. interzicerea repopularii unităţilor indemne cu porci din alte gospodării, dacă aceştia nu au fost controlati serologic şi nu sunt însoţiţi de buletine de analiza care să confirme ca animalele sunt negative la controlul efectuat cu testul ELISA; 2. sterilizarea obligatorie a tuturor deşeurilor de abator şi a celor provenite de la întreprinderile de prelucrare a carnii, precum şi a resturilor culinare de la restaurante şi cantine, înainte ca acestea să fie folosite în hrana porcilor; 3. igienizarea, deratizarea şi dezinsectia periodică a adaposturilor şi padocurilor, colectarea şi distrugerea zilnica a cadavrelor de sobolani, soareci şi porci; 4. efectuarea controalelor periodice de către autorităţile sanitare veterinare, silvice şi ale administraţiei publice locale pentru depistarea, colectarea şi distrugerea tuturor cadavrelor de animale din păduri şi din localităţile din apropierea fermelor de porci; 5. verificarea periodică a identităţii efectivelor de porci la infectia cu Trichinella spiralis, prin examene serologice (testul ELISA): – din 6 în 6 luni la efectivul de reproducţie; – la tăiere, la porcii grasi. IV. Măsuri de combatere Trichineloza este o boala parazitara, nedeclarabila la animale, transmisibila şi declarabila la om. La constatarea pentru prima data a infectiei cu Trichinella spiralis la porcine într-o ferma, gospodărie anexa sau în curtea crescatorului individual, se anunta imediat medicul veterinar de circumscripţie care, împreună cu direcţia sanitară veterinara judeteana, va repeta recoltarea de probe în vederea confirmării infectiei de către Laboratorul central sanitar veterinar de diagnostic. Totodată, vor aplica măsurile prevăzute în Legea sanitară veterinara nr. 60/1974 *), republicată, şi în cap. II şi III din prezentul program. În cadrul acţiunii de combatere se aplică obligatoriu următoarele măsuri: 1. depistarea animalelor infectate la un interval cît mai scurt de la momentul contaminarii; 2. izolarea imediata în adaposturi separate, amplasate cît mai departe de grajdurile cu animale sanatoase, a tuturor animalelor pozitive la controlul serologic prin testul ELISA; 3. asigurarea unor măsuri specifice de prevenire a transmiterii infectiei de la animalele izolate la cele sanatoase, prin: sobolani, păsări, animale carnivore, muste etc.; 4. depistarea animalelor infectate cu Trichinella spiralis prin examene serologice, folosind testul ELISA, după cum urmează: a) în fermele de tip industrial cu sectoare de reproducţie, creştere şi ingrasare de porcine se controlează: … – vierii şi scroafele de reproducţie, din 6 în 6 luni; – tineretul în faza a doua de creştere, înainte de a fi trecut la ingrasare; – toate porcinele din ingrasatorie; b) în fermele de selecţie se controlează: … – efectivul de reproducţie, din 6 în 6 luni; – tineretul selectat pentru prasila, înainte de livrare; – tineretul reformat, înainte de a fi predat pentru ingrasare; c) în fermele producătoare de tineret porcin pentru livrare la alţi crescatori, se examinează: din 6 în 6 luni efectivul de reproducţie şi tineretul înainte de vînzare; … d) în gospodăriile particulare se controlează: … – vierii şi scroafele de reproducţie de doua ori pe an; – tineretul înainte de a fi pus la ingrasat; – porcinele cumpărate pentru prasila sau pentru ingrasat; – toţi porcii care se taie pentru consum propriu sau pentru comercializare; 5. animalele serologic pozitive la testul ELISA pentru trichineloza vor fi imediat izolate în adaposturi separate, amplasate la o distanta cît mai mare de grajdurile cu animale sanatoase, sau vor fi tăiate şi valorificate conform Normelor sanitare veterinare elaborate în baza Legii sanitare veterinare nr. 60/1974, republicată; 6. pe perioada de combatere se folosesc toate mijloacele posibile de a inlatura definitiv toţi factorii transmitatori ai infectiei cu Trichinella spiralis, prin: – curăţenie zilnica şi dezinfectii periodice în adaposturi; – deratizari şi dezinsectii periodice în grajduri şi în toată incinta gospodăriei; – colectarea şi distrugerea zilnica a cadavrelor; – asigurarea unei alimentatii corespunzătoare calitativ şi cantitativ, pentru evitarea apariţiei cazurilor de coprofagie şi canibalism; 7. programul de depistare serologica a animalelor infectate cu Trichinella spiralis se executa pe toată perioada de combatere şi timp de un an după depistarea ultimului caz de boala. V. Măsuri pentru prevenirea infectiei cu Trichinella spiralis la om 1. Pentru prevenirea imbolnavirilor, înainte de a fi data în consum, se executa în mod obligatoriu examenul pentru trichineloza la carnea provenită din taierea animalelor receptive la aceasta boala (porcine, mistreti, ursi, cai, nutrii etc.). 2. Carnea examinata şi gasita fără Trichinella spiralis se marcheaza cu o ştampila dreptunghiulara cu inscripţia "Fără trichina", aplicată pe faţa externa a pulpei, şi se da în consum proaspăta sau la preparate din carne. 3. Se interzice darea în consum a carnii, organelor şi subproduselor provenite de la animale infectate cu Trichinella spiralis, care vor fi distruse prin ardere sau denaturare şi îngropare sub directa supraveghere şi răspundere a organelor sanitare veterinare. 4. În cazul apariţiei de îmbolnăviri de trichineloza, Direcţia sanitară veterinara împreună cu Inspectoratul de poliţie sanitară şi medicina preventivă judeţean vor efectua ancheta epidemiologica, pentru a stabili originea carnii sau preparatelor din carne care au determinat imbolnavirile şi gradul de infectie existent în zona respectiva, atât la oameni, cît şi la animale, conform prevederilor Ordinului comun nr. 25/474/1993 **) al ministrului agriculturii şi alimentaţiei şi al ministrului sănătăţii. 5. Raportarea cazurilor de trichineloza confirmate la om este obligatorie şi se face conform instrucţiunilor Ministerului Sănătăţii. 6. Se vor intensifica acţiunile de informare şi educare a populaţiei, insistindu-se asupra necesităţii controlului sanitar veterinar şi asupra prelucrării termice corecte a carnii. –––––– Notă …
*) Legea nr. 60/1974 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 266 din 30 decembrie 1991. Notă …
**) Ordinul nr. 25/474/1993 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 din 19 mai 1993. –––––––
