Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL NR. 245 din 9 octombrie 1996
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Acte care fac referire la acest act: | |
Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorViorel Mihai Ciobanu – judecătorMihai Constantinescu – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecător Alexandru Grigorie – procurorGeorgeta Panoviciu – magistrat-asistentPe rol soluţionarea contestaţiei formulate de domnul Zdrenghea Voicu împotriva Hotărârii Biroului Electoral Central nr. 6 din 1 octombrie 1996, prin care s-a respins cererea de înregistrare a candidaturii sale pentru funcţia de Preşedinte al României, depusa la Biroul Electoral Central cu nr. 301 din 2 octombrie 1996.Contestaţia a fost înaintată Curţii Constituţionale şi formează obiectul Dosarului nr. 248 D/1996.Curtea a decis soluţionarea contestaţiei fără citarea părţilor, având în vedere cerinţa legală a rezolvarii ei în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, ale art. 11 alin. (2) şi (3) şi ale art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, raportate la art. 85 din Legea nr. 68/1992 şi coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.Magistratul-asistent prezintă obiectul contestaţiei.În contestaţie se susţine ca în mod greşit Biroul Electoral Central a respins cererea de înregistrare a candidaturii sale pe motiv că nu este însoţită de lista susţinătorilor în condiţiile art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992, deoarece aceasta cerinţa a legii nu este prevăzută în Constituţie, ci într-o lege „care, după natura sa, este inferioară Constituţiei”, şi astfel anulează dreptul fundamental de a fi ales, „acesta neputind fi afectat de condiţii”. Se mai susţine ca, fiind aprobată prin referendum, Constituţia nu poate fi „alterata de voinţa Parlamentului care sfideaza suveranitatea poporului, adaugind ceea ce poporul nu a aprobat”, iar condiţia existenţei a 100.000 de semnături reprezintă, totodată, „o veritabila revizuire a Constituţiei”. În concluzie, se solicita constatarea neconstitutionalitatii prevederilor art. 9 lit. c) din Legea nr. 69/1992 şi se solicita înregistrarea candidaturii sale în calitate de candidat independent la Preşedinţia României.Procurorul solicita respingerea contestaţiei, întrucît, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) şi ale art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, depunerea candidaturii se face numai dacă este însoţită de lista sau de listele cu cel puţin 100.000 de sustinatori, cerinţa de ordine publică.CURTEA,luând în dezbatere contestaţia înaintată de Biroul Electoral Central, constata ca este competenţa sa o soluţioneze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992.Analizînd contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine următoarele:Potrivit prevederilor art. 3 alin. (2) şi ale art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României, candidaturile se pot depune la Biroul Electoral Central, numai dacă sunt însoţite de lista a cel puţin 100.000 de sustinatori, condiţie instituită prin lege organică, conform art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituţie.În motivarea contestaţiei se susţine ca, întrucît condiţia legală a prezentării unor liste de semnături nu este prevăzută în Constituţie, art. 9 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 69/1992, care prevede aceasta condiţie, intră în conflict cu dispoziţiile constituţionale referitoare la eligibilitate.Aceasta sustinere nu este intemeiata, deoarece dreptul de a fi ales şi propunerea candidaturii sunt doua aspecte diferite. Astfel, prin Hotărârea nr. 37 din 2 octombrie 1996 Curtea a statuat ca deşi o propunere de candidat nu poate privi, potrivit Constituţiei, decît pe o persoană ce întruneşte condiţiile constituţionale de eligibilitate, totuşi alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României pot avea loc numai cu respectarea procedurii electorale instituite prin Legea nr. 69/1992, adoptată în temeiul art. 72 alin. (3) lit. a) din Constituţie. De aceea depunerea candidaturii face parte din procedura electorală, asa încât cerinţa ca propunerea candidaturii să fie reprezentativa, având adeziunea a cel puţin 100.000 de sustinatori, constituie o condiţie legală ce nu vine în conflict cu dreptul constituţional al contestatorului de a fi ales. În acest sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat şi cu prilejul alegerilor din anul 1992 prin Hotărârea nr. 3 din 1 septembrie 1992 şi nu exista temeiuri pentru a se reveni asupra celor statuate.Faţa de cele arătate, se constată că motivele invocate de contestator sunt neintemeiate şi, în consecinţa, Hotărârea Biroului Electoral Central nr. 6 din 1 octombrie 1996 urmează a fi menţinută, iar contestaţia urmează a fi respinsă.Pentru considerentele arătate şi vazind dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. B. a) şi ale art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, precum şi ale art. 2 alin. (2) şi ale art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge ca neîntemeiată contestaţia formulată de domnul Zdrenghea Voicu.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Georgeta Panoviciu––––––