HOTĂRÎRE Nr. 41 din 2 octombrie 1996

Ioan Muraru – preşedinte Costica Bulai – judecător Viorel Mihai Ciobanu – judecătorMihai Constantinescu – judecătorIoan Deleanu – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorIoan Griga – procurorValer-Vasile Bica – magistrat-asistentPe rol soluţionarea contestaţiei privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, formulată de domnul Dinu Emil-Dumitru şi depusa la Biroul Electoral Central, cu nr. 283 din 1 octombrie 1996Contestaţia a fost înaintată Curţii Constituţionale şi formează obiectul Dosarului nr. 243 D/1996.Curtea a decis soluţionarea contestaţiei fără citarea părţilor, având în vedere cerinţa legală a rezolvarii ei în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, art. 11 alin. (2) şi (3) şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, raportate la art. 85 din Legea nr. 68/1992 şi coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.Magistratul-asistent prezintă obiectul contestaţiei.În contestaţie se susţine ca, potrivit art. 35 din Constituţie, art. 9 şi art. 10 din Legea nr. 69/1992, domnul Ion Iliescu nu mai are dreptul sa candideze la funcţia de Preşedinte al României, deoarece a îndeplinit anterior aceasta funcţie de doua ori, în urma alegerilor din 1990 şi, apoi, din 1992. Contestatorul arata ca principiul neretroactivitatii invocat în Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996, deşi pertinent, nu este concludent pentru motivarea acesteia şi ca, în temeiul art. 27 din Legea nr. 47/1992, Curtea Constituţională veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Preşedintelui României în condiţiile prevăzute de legea electorală, astfel încât trebuia să facă o aplicare stricta a art. 10 din Legea nr. 69/1992, fără a-l interpreta.Procurorul, având cuvintul în fond, pune concluzii de respingere a contestaţiei ca neîntemeiată, deoarece Curtea Constituţională a statuat prin Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996 ca primul mandat presedintial a fost exercitat ca urmare a alegerilor din 1992, astfel încât domnul Ion Iliescu poate candida pentru un nou mandat la alegerile din 1996.CURTEA,luând în dezbatere contestaţia înaintată de Biroul Electoral Central, constata ca este competenţa sa o soluţioneze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992.Analizînd contestaţia în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine următoarele:Contestaţia domnului Dinu Emil-Dumitru se întemeiază, în esenta, pe un singur motiv, şi anume neconstituţionalitatea depunerii candidaturii domnului Ion Iliescu, întrucît ar fi pentru un al treilea mandat. În legătură cu acest motiv Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 213 din 9 septembrie 1996, ca şi prin alte hotărâri ulterioare privind aceeaşi problema, şi nu exista motive să se revină asupra celor statuate. Astfel, s-a stabilit ca „mandatul presedintial reglementat de Constituţia României nu poate fi aşezat în prelungirea unor durate de îndeplinire a funcţiei de Preşedinte al României, anterioare intrării în vigoare a legii fundamentale” şi ca „mandatul de Preşedinte al României din perioada 1992-1996 este primul mandat constituţional al domnului Ion Iliescu”. În consecinţa, motivul invocat în legătură cu numărul mandatelor exercitate până în prezent de domnul Ion Iliescu este neîntemeiat.În sprijinul argumentarii, în contestaţie s-a invocat şi faptul ca, în conformitate cu art. 27 din Legea nr. 47/1992, Curtea este obligată să facă o aplicare stricta a dispoziţiilor art. 10 din această lege, fără a-l putea interpreta. Este o sustinere inadmisibila, deoarece, de principiu, aplicarea unei dispoziţii legale presupune interpretarea sa prealabilă. Asa cum s-a statuat prin Hotărârea nr. 1 din 8 septembrie 1996, cît şi prin alte hotărâri ulterioare pronunţate în acelaşi sens, invocarea art. 10 din Legea nr. 69/1992, întrucît se referă la nesocotirea unor dispoziţii din Constituţie, imprima litigiului electoral trăsăturile contenciosului constituţional, în care Curtea, în calitate de garant al supremaţiei Constituţiei, trebuie să se raporteze la dispoziţiile acesteia şi nu doar la cele ale unor acte subsecvente şi inferioare. De aceea prevederile art. 10 nu pot fi opuse normei constituţionale instituite de art. 81 alin. (4), iar prevederile sale nu pot fi interpretate decît în concordanta cu dispoziţiile constituţionale respective, referindu-se la aceeaşi interdicţie, ce priveşte exclusiv mandatul constituţional al Preşedintelui României.Faţa de cele arătate, rezultă ca mandatul de Preşedinte al României din perioada 1992-1996 este primul mandat constituţional al domnului Ion Iliescu. În consecinţa, contestaţia ce face obiectul judecaţii de faţa urmează să fie respinsă.Pentru considerentele arătate şi vazind dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. B.a), ale art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, precum şi pe cele ale art. 2 alin. (2) şi art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge ca neîntemeiată contestaţia privind înregistrarea candidaturii domnului Ion Iliescu la funcţia de Preşedinte al României, formulată de domnul Dinu Emil-Dumitru.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Valer-Vasile Bica–––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește