HOTĂRÎRE Nr. 4 din 16 martie 1994

privind aprobarea Programului de privatizare al Fondului Proprietăţii de Stat pentru anul 1994



În temeiul art. 64 din Constituţia României şi al art. 28 alin. 3 din Legea nr. 58/1991, având în vedere Raportul comun al Comisiei pentru privatizare a Senatului şi al Comisiei pentru politica economică, reforma şi privatizare a Camerei Deputaţilor, precum şi dezbaterile care au avut loc în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 16 martie 1994, Parlamentul României adopta prezenta hotărâre.  + 
Articolul UNICSe aprobă Programul de privatizare al Fondului Proprietăţii de Stat pentru anul 1994, prevăzut în anexa care face parte integrantă din prezenta hotărâre. Aceasta hotărâre a fost adoptată în şedinţa comuna a Camerei Deputaţilor şi Senatului din 16 martie 1994, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituţia României. PREŞEDINTELE CAMEREI DEPUTAŢILORADRIAN NASTASEPREŞEDINTELE SENATULUIprof. univ. dr. OLIVIU GHERMAN + 
Anexa 1PROGRAMUL DE PRIVATIZARE AL FONDULUI PROPRIETĂŢII DE STAT PENTRU ANUL 1994  + 
Capitolul 1Cerinţe pentru accelerarea procesului de privatizare Accelerarea procesului de privatizare constituie una dintre priorităţile procesului de tranzitie la economia de piaţa. Privatizarea oferă o sansa pentru relansarea economică prin stimularea liberei iniţiative, îmbunătăţirea calităţii actului de conducere, întărirea cointeresarii şi a disciplinei, creşterea eficientei în utilizarea resurselor, sporirea eforturilor de acumulare şi investiţii, la nivelul agenţilor economici. 1.1. În domeniul legislativ Procesul de privatizare are drept principal temei legal Legea nr. 58/1991, precum şi o serie de alte acte normative referitoare la înfiinţarea unor instituţii cu diferite roluri în privatizare. Pentru desfăşurarea coerenta şi în ritm susţinut a reformei, apare necesară adoptarea de noi legi. amp; Legea bursei de valori (conform art. 73 din Legea nr. 58/1991) Privatizarea va fi impulsionata de posibilitatea tranzacţiilor pe piaţa secundară a capitalurilor, ceea ce ar conduce la creşterea încrederii investitorilor în procesul de privatizare. Institutionalizarea pieţei secundare creează premisele stabilirii valorii reale a acţiunilor şi asigura transparenta mecanismului de tranzacţii, inclusiv a informatiei aferente. amp; Legea reparaţiilor privind bunurile preluate de stat în mod abuziv (conform art. 77 din Legea nr. 58/1991) În absenta unor reglementări specifice, exista numeroase litigii în curs sau potenţiale. În alte tari foste socialiste (Cehia şi Slovacia), problema a fost reglementată înaintea demararii procesului de privatizare, cu scopul eliminării incertitudinilor patrimoniale şi al stabilirii încrederii în proprietatea privată. amp; Legea falimentului Falimentul, fenomen caracteristic economiei de piaţa, necesita o reglementare adecvată printr-un cadru juridic şi instituţional modern. Prevederile legale actuale (Ordonanţa Guvernului nr. 23/1993 şi Legea nr. 76/1992 – republicată) utilizează vechiul Cod comercial, oferind o soluţie tranzitorie care s-a dovedit greoaie în aplicare. 1.2. În domeniul organizatoric Reusita privatizării depinde, în măsura considerabila, de funcţionarea eficienta a F.P.S. şi de conlucrarea acestuia cu celelalte instituţii implicate direct sau indirect. amp; Îmbunătăţirea structurii organizatorice a F.P.S., precum şi a sistemului informaţional-decizional al acestuia la scara naţionala, în care sens se va acţiona pentru: – preluarea de către F.P.S. a direcţiilor teritoriale existente în prezent în subordinea A.N.P. şi crearea, în cadrul acestora, a unor compartimente specializate de analiza şi studii privind evoluţia şi eficienta privatizării la nivel local, regional şi naţional; – constituirea unei baze de date a F.P.S. adecvate iniţierii, desfăşurării şi controlului activităţilor ante şi postprivatizare; – dezvoltarea relaţiilor sale cu F.P.P. prin mandatarea acestora pentru pregătirea privatizării. amp; Diversificarea metodelor şi tehnicilor de vînzare a acţiunilor societăţilor comerciale Experienta acumulată în privatizarea-pilot şi în cea a societăţilor comerciale mici prim metoda standard a relevat necesitatea imbinarii unor principii şi metode comune cu particularizari ale acestora, menite sa răspundă obiectivelor de ansamblu ale reformei. Totodată, a rezultat oportunitatea unei mai bune coordonari a procesului de privatizare cu descentralizarea acestuia, într-o secventialitate cu diferite orizonturi de timp. La societăţile comerciale mijlocii şi mari, vânzarea acţiunilor se va face prin adresare unor categorii diverse de investitori (salariaţi şi conducere, investitori strategici, investitori privati, publicul larg). Pentru creşterea viabilitatii postprivatizare, şi în funcţie de specificul societăţii comerciale, se va selecta metoda (combinatia de metode) cea mai adecvată. În general, aplicarea metodei de privatizare, înscriindu-se în cadru legal, se va caracteriza prin flexibilitate şi multitudine de forme şi metode, în funcţie de caracteristicile societăţii comerciale, evoluţia raportului cerere-oferta de capital privatizabil, precum şi de interferenta cerinţelor de protecţie a capitalului naţional (acţiuni preferenţiale, acţiuni "de aur") şi atragerea capitalului străin. amp; Organizarea activităţii de restructurare În funcţie de priorităţile din procesul de restructurare, în anul 1994, F.P.S. va operationaliza: – pentru societăţile comerciale mari – supravegherea şi restructurarea/ reabilitarea severă, de amploare; – funcţionarea societăţilor de strategie sau a altor societăţi specializate, în elaborarea şi implementarea proiectelor de restructurare şi privatizare. amp; Selecţionarea şi specializarea personalului propriu şi a colaboratorilor: – în funcţie de evoluţia procesului de privatizare, F.P.S. va adapta, în mod corespunzător, schema organizatorică şi structura de personal; – în concordanta cu specificul activităţii, personalul propriu va fi perfectionat în cadrul unor programe interne şi/sau prin intermediul asistenţei tehnice internaţionale. Se va finaliza acţiunea de numire a reprezentanţilor F.P.S. în calitate de acţionar majoritar în adunările generale ale acţionarilor, cu care se vor încheia contractele de reprezentare; – În conformitate cu prevederile Legii contractului de management, F.P.S. va selectiona managerii şi va încheia contractele de management. amp; Controlul societăţilor comerciale aflate în portofoliu În conformitate cu prevederile legale referitoare la controlul acţionarilor, acesta va fi efectuat: – direct (prin reprezentanţi); – prin subcontractare (societăţi de strategie); – prin studii şi analize efectuate de firme de consultanţa. amp; Dezvoltarea laturii financiare a activităţii F.P.S. Procesul de privatizare şi restructurare implica un efort financiar deosebit. În afară bugetului propriu al F.P.S., care este limitat, se va dezvolta activitatea de identificare a surselor de finanţare (asistenţa tehnica nerambursabilă, acorduri bilaterale, împrumuturi bancare, linii de credit) şi de dirijare eficienta a fondurilor obţinute pentru pregătirea privatizării societăţilor comerciale selectate de F.P.S. amp; Intensificarea mediatizarii activităţii F.P.S. Imaginea activităţii F.P.S. va fi reflectată printr-o promovare mai insistenta, cu diverse mijloace, atât pe plan intern, cît şi extern, pentru creşterea transparenţei procesului şi atragerea investitorilor potenţiali. Colaborarea cu instituţii similare din alte tari va contribui la cunoaşterea reciprocă a activităţii şi la îmbunătăţirea experienţei în domeniu. 1.3. În domeniul relaţiilor cu ministerele şi alte organe ale administra- tiei publice amp; Perfecţionarea cadrului relational în pregătirea, desfăşurarea şi stimularea privatizării F.P.S. va acţiona, pe bază de consens, cu toate organismele implicate în privatizare şi ţinând seama de cerinţele de complementaritate funcţională cu acestea, pentru precizarea modalităţilor concrete şi eficace de implicare în desfăşurarea accelerata a privatizării. În acest sens F.P.S. îşi stabileşte coordonatele programului de privatizare pe baza şi în deplina concordanta cu: – strategia de reforma economico-socială a Programului de guvernare; – strategiile şi politicile de dezvoltare sectoriala, orientările prognozelor sectoriale şi programele de cercetare-dezvoltare elaborate de ministere; – politica şi măsurile de atragere a capitalului străin prin investiţii directe şi/sau constituirea de societăţi comerciale, promovata de A.R.D.; – măsurile de coordonare a procesului de privatizare de competenţa A.N.P., privind cadrul legislativ favorizant şi cadrul metodologic; – strategiile de privatizare şi restructurare ale societăţilor comerciale la care F.P.S. este gestionar al participatiei statului. amp; Corelarea conţinutului, standardizarii, codificarii informaţiilor privind societăţile comerciale prevăzute în diverse acte normative Bazele de date ale Oficiului Registrului comerţului, F.P.S., A.N.P., Ministerului Finanţelor, referitoare la societăţile comerciale cu capital de stat nu concorda şi sunt dificil de corelat. Potenţialul de accelerare a privatizării rezida în organizarea riguroasă a informatiei, cu specificarea clara a organismelor şi instituţiilor participante, standardizarea şi omogenizarea codificarilor şi a conţinutului raportarilor agenţilor economici, corelarea termenelor, sancţionarea abaterilor etc. Aceasta se impune şi în perspectiva transformarii unor regii autonome în societăţi comerciale. F.P.S. va întreprinde demersuri pe lângă celelalte organisme şi, în colaborare cu acestea, va contribui la formarea unui sistem informatic referitor la societăţile comerciale cu capital de stat. amp; Clarificarea drepturilor patrimoniale, îndeosebi asupra terenurilor Existenta titlului de proprietate asupra terenului condiţioneaza privatizarea unei societăţi comerciale. M.L.P.A.T şi Departamentul pentru Administraţie Publică Locală pot contribui la clarificarea situaţiei terenurilor din patrimoniul societăţilor comerciale cu capital majoritar de stat. Incertitudinile patrimoniale şi litigiile în curs pe aceasta tema constituie, în prezent, obstacolul major în declanşarea privatizării unei societăţi. Cu regularitate, F.P.S. va aduce la cunoştinţa instituţiilor competente lista societăţilor comerciale selectate pentru privatizare, dar cu situaţia neclara în ce priveşte terenul, solicitând soluţionarea urgenta a problemelor. amp; Corelarea programelor de restructurare cu cele de dezvoltare locală/regionala în funcţie de necesitaţi sociale Programele de restructurare a societăţilor comerciale mari în vederea privatizării acestora pot avea un important impact social pe plan local. În restructurarea societăţilor comerciale, F.P.S. va ţine seama de efectele admisibile din punct de vedere social. În acelaşi timp, Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale va trebui sa susţină, cu prioritate, programe de asistenţa socială şi de reorientare a forţei de muncă în zonele în care restructurarea unor mari societăţi va crea temporar disponibil de forta de muncă. În acest proces, un rol important vor avea şi direcţiile teritoriale ale F.P.S. amp; Intensificarea mecanismelor de piaţa Pentru accelerarea privatizării se impun şi alte măsuri la nivel macroeconomic sau sectorial, de natura sa favorizeze formarea sectorului privat viabil şi anume: – formarea pe baze economice, concurentiale a preţurilor şi liberalizarea accesului pe piaţa valutară; – implicarea eficienta în privatizare a unităţilor din sistemul financiar-bancar în calitate de investitori institutionali şi prin servicii specializate, de consultanţa etc.; – dezvoltarea pieţei de capital prin crearea şi funcţionarea reală a fondurilor de investiţii, în măsura sa acopere o parte crescinda a cererii de capital în domeniul privatizării. Adoptarea unei politici fiscale care să promoveze, pe baze nediscriminatorii, participarea investitorilor potenţiali, autohtoni şi străini, la privatizarea şi restructurarea societăţilor comerciale.  + 
Capitolul 2Orientări strategice şi politici de privatizare în anul 1994 2.1. Obiective Orientările strategice de privatizare ale F.P.S. în anul 1994 decurg din strategia de reforma economico-socială a Programului de guvernare şi ţin seama de analizele sectoriale ale ministerelor, în măsura disponibilităţii şi utilităţii acestora în raport cu specificitatea procesului de privatizare. Aceste orientări vizează: – accelerarea privatizării societăţilor comerciale din sfera producţiei materiale şi din alte sectoare prioritare; – continuarea privatizării societăţilor comerciale mici prin procedura standard şi adaptarea acesteia la condiţiile specifice ale diferitelor sectoare; – privatizarea societăţilor comerciale mijlocii şi mari, prin diverse metode şi combinatii ale acestora, potrivit particularitatilor fiecărui caz; – restructurarea şi privatizarea societăţilor comerciale mari, ţinând seama, precumpanitor, de strategia sectoriala/subsectoriala, respectiv de evoluţia prognozata a pieţei specifice, concurenta, poziţia societăţii în lantul producţie-distribuţie etc.; societăţilor comerciale mari, aflate în poziţie de monopol sau oligopol, nu vor fi privatizate sau incluse în programele sectoriale fără elaborarea prealabilă a proiectelor de restructurare şi privatizare; – privatizarea şi restructurarea societăţilor comerciale mijlocii ţinând seama, în primul rind, de concluziile studiilor de fezabilitate, de potentialii investitori privati şi de resursele acestora, în raport cu cerinţele de competitivitate ale societăţilor respective; – descentralizarea privatizării prin subcontractarea cu societăţi specializate a activităţilor specifice şi prin mandatarea unor societăţi de strategie subsectoriala cu atribuţii de elaborare a unor proiecte complexe de restructurare şi privatizare şi de coordonare a implementarii acestora; – lichidarea societăţilor comerciale care nu pot fi reabilitate, cu evaluarea costurilor financiare şi sociale. În vederea accelerarii procesului de privatizare, F.P.S. va acorda în continuare facilităţile prevăzute de lege. 2.2. Politici de privatizare pe sectoare Experienta acumulată în anul 1993 cu privire la privatizarea cu prioritate a anumitor sectoare – agricultura, industria alimentara, comerţul, turismul, industria de textile-confecţii, industria pielariei şi incaltamintei, prelucrarea lemnului, transporturile, construcţiile şi materialele de construcţii, industria locală şi serviciile de interes local – justifica menţinerea aceloraşi optiuni în programul pe anul 1994. Privatizarea în aceste sectoare, ca şi în celelalte, se va face ţinând seama de: – eficienta sectorului de activitate, condiţionată de interdependenta agenţilor economici şi de libera concurenta; – efectele benefice produse de privatizare în întregul lant de producţie şi distribuţie din sectoarele respective; – efectul de antrenare exercitat de societăţile privatizate asupra celorlalţi agenţi economici. Agricultura şi industria alimentara Strategia de privatizare pe anul 1994 are în vedere structura de actionariat creata ca efect al aplicării Legii fondului funciar. Ţinând seama de faptul ca sectorul privat din agricultura a devenit preponderent (deţinând peste 80% din suprafaţa agricolă şi între 60 şi 90% din efectivele de animale) şi ca mijloacele de muncă se găsesc în proprietatea statului, priorităţile de privatizare se vor esalona astfel: – societăţile comerciale prestatoare de servicii (Agromec, Agrocapa, Agrotransport); – societăţile comerciale din domeniul circulaţiei mărfurilor (Prodas, societăţi comerciale de legume-fructe); – societăţile comerciale de industrializare a produselor agricole; – societăţile comerciale de producţie. Un caz special îl reprezintă serviciile de mecanizare a lucrărilor agricole care, în prezent, sunt prestate de societăţi comerciale independente, în privatizarea cărora trebuie să se aibă în vedere evitarea perpetuarii unor monopoluri locale. Privatizarea Agromecurilor se face prin vânzarea de acţiuni, în conformitate cu normele metodologice elaborate în acest scop de F.P.S. în colaborare cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei. În vederea dimensionarii optime în raport cu beneficiarii serviciilor şi cu solicitarile potenţialilor cumpărători, F.P.S. şi F.P.P., cu consultarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei, vor proceda la divizarea unor societăţi existente şi crearea altora noi pe structura actualelor secţii sau grupuri de secţii. Vînzarea acţiunilor prin negociere directa se poate face către asociaţia formată din membrii conducerii şi salariaţii societăţii agricole private şi către producătorii agricoli individuali, constituiţi într-o formă asociativa cu personalitate juridică. O atenţie deosebită se va acorda restructurării sectorului de valorificare şi comercializare a produselor agricole prin constituirea unor societăţi specializate pentru anumite produse agricole, care să contribuie la fluidizarea achiziţionării, stocării, procesarii primare şi transportului de mare volum. Industria alimentara este unul din sectoarele care vor fi privatizate în ritm mai intens, utilizînd combinatii de metode, de la oferta publică la atragerea unui investitor strategic, apt sa susţină finanţarea şi integrarea societăţilor din lantul productiv, organizarea eficienta şi desfacerea producţiei şi dezvoltarea competitivă în raport cu piaţa internationala. Comerţul Strategia F.P.S. în domeniul comerţului se va axa pe: continuarea privatizării societăţilor comerciale mici prin procedura standard, privatizarea societăţilor comerciale mijlocii sau mari eficiente, cu rol important în lantul producţie-distribuţie, cu piaţa bine determinata, stabilă şi, pe cît posibil, specializată pe anumite grupe de produse. Pentru accelerarea privatizării în comerţ, se va acţiona în direcţia inlaturarii unor dificultăţi specifice care privesc: – obţinerea dreptului de proprietate asupra spaţiilor utilizate şi asupra terenurilor (de menţionat ca, pe totalul unităţilor comerciale, 34,5% din spaţiile de distribuţie a bunurilor de consum aparţin altor instituţii – cea mai mare parte regiilor autonome pentru administrarea clădirilor -, cu care exista litigii în instanţele de judecată); – existenta contractelor de locatie de gestiune sau închiriere încheiate pe perioade lungi. Transporturile Strategia de privatizare şi restructurare a societăţilor comerciale din transporturi se va corela cu proiectele de imbunatatire a infrastructurii şi de dezvoltare a comunicaţiilor. În acţiunile de privatizare se va ţine seama de următoarele caracteristici ale activităţii de transporturi din ţara noastră: – gradul ridicat de uzura fizica şi morala a mijloacelor de transport existente; – dificultăţile aprovizionarii cu combustibili şi piese de schimb; – precaritatea bazei de întreţinere şi servicii specifice, care determina necesitatea unor investiţii ulterioare privatizării. Societăţile de transporturi rutiere sunt primele în măsura sa realizeze adaptarile necesare privatizării. Având în vedere caracteristicile acestor societăţi (ponderea foarte mare a valorii autovehiculelor – 85-92% din patrimoniu), vânzarea acţiunilor se face potrivit procedurii elaborate de F.P.S. împreună cu Ministerul Transporturilor. În domeniul transporturilor aeriene şi navale exista o puternica presiune concurentiala internationala. Pentru stabilizarea poziţiei societăţilor româneşti este necesară asocierea cu firme de renume din domeniu (investitori strategici). În sfera prestărilor de servicii, vor fi organizate distinct şi vor avea prioritate societăţile comerciale mici din domeniul auto şi naval. Construcţiile Privatizarea în acest sector este favorizata de existenta următoarelor premise: – valoarea relativ redusă a capitalului social; – mobilitatea organizatorică ridicată; – capacitatea mare de absorbţie a forţei de muncă; – potenţialul apreciabil de dezvoltare, factor favorizant al relansarii economice; – efectul de antrenare exercitat asupra celorlalte sectoare ale economiei. Strategia de privatizare va fi orientata în următoarele direcţii principale: – divizarea societăţilor comerciale mari al căror obiect de activitate se poate împărţi în activităţi autonome pe plan local; – identificarea investitorilor capabili sa susţină financiar societăţile comerciale mari cu activitate de antrepriza generală, cu lucrări de amploare în ţara şi străinătate, cu specializare deosebită; – continuarea privatizării prin procedura standard a societăţilor comerciale mici. Turismul Strategia de privatizare a turismului trebuie să aibă ca obiectiv crearea unui sector privat, puternic şi eficient, capabil sa concureze în competiţia de atragere a turistilor din ţara şi din străinătate. Coordonatele strategiei de privatizare în sector sunt: – pentru marile complexe hoteliere sau lanturi de hoteluri se vor identifica investitori strategici interni sau externi, cu posibilităţi financiare şi se va accelera procesul de privatizare prin vânzarea de acţiuni pe bază de oferta publică; – capacitatile turistice de interes local vor fi vîndute unor investitori locali sau integrate în proiecte de dezvoltare locală; – investiţiile directe de capital străin se vor orienta spre modernizarea bazei turistice şi ridicarea nivelului prestaţiei turistice la standardele internaţionale. Se va acţiona pentru eliminarea disfunctionalitatilor manifestate în 1993 şi care au constat în: – interpretarea diferita a unor reglementări referitoare la dreptul de proprietate asupra terenului de către unele organisme – primării, oficii de cadastru abilitate sa acorde aprobări, vize etc. – pentru izvoare de ape minerale, pârtii de schi, parcaje auto; – existenta a peste 35% din activele societăţilor comerciale de turism în imobile naţionalizate; – revendicarile altor instituţii – sindicatele, băncile, unele ministere (M.Ap.N., Ministerul Sănătăţii), regii autonome, consilii locale sau cooperatia mestesugareasca – privind imobilele ocupate de societăţile din turism; – existenta unor contracte de locatie de gestiune sau închiriere nefondate economic şi nedecurgând din strategia de dezvoltare a societăţilor respective. În paralel cu privatizarea societăţilor comerciale din turism, o atenţie deosebită se va acorda acţiunii de restructurare a turismului balnear, care se bazează pe o importanţa resursa naturala, factorii de cura din ţara noastră fiind competitivi pe plan internaţional. Întregul proces de privatizare din turism va avea în vedere asigurarea protecţiei adecvate a patrimoniului turistic naţional. Industria de textile-confecţii şi industria pielariei şi incaltamintei Direcţiile principale ale privatizării constau în: – continuarea procesului de identificare a societăţilor mici privatizabile şi cuprinderea acestora în procedura standard în anul 1994; – pregătirea societăţilor mijlocii şi mari în vederea privatizării; – intensificarea procesului de identificare şi realocare a activelor (subunitati) neperformante ce pot fi vîndute, închiriate sau date în locatie de gestiune; – pregătirea societăţilor comerciale care, în vederea accesului pe pieţe externe, au nevoie de parteneri străini pentru asociere în vederea privatizării. Cooperarea F.P.S. cu F.P.P., A.N.P. şi A.R.D. în elaborarea unor pachete de oferte pentru investitorii străini (parteneri traditionali şi strategici, instituţii financiare, mari comercianţi). Prelucrarea lemnului Factorii care determina locul prioritar al acestui sector în acţiunile de privatizare sunt atractivitatea pentru investitorii privati, competitivitatea şi traditia, posibilitatea desfacerii pe piaţa interna şi pe cea externa, asigurarea materiilor prime din ţara (în proporţie de 95%) şi usurinta relativă în adaptarea tehnologiilor şi produselor la cerinţele pieţei. În paralel cu procesul de privatizare a societăţilor comerciale mici prin procedura standard, societăţile comerciale mijlocii şi mari vor fi supuse analizei în vederea unor restructurari organizatorice, de activitate şi/sau manageriale în faza de pregătire a privatizării. În situaţiile în care studiul de fezabilitate a privatizării şi a eventualei restructurari pentru societate releva ca privatizarea integrală nu este posibila sau oferta de cumpărare de acţiuni este insuficienta, se vor promova diferite forme de reducere a participării statului direct prin vînzare şi indirect prin majorare de capital sau asociere. Principalele obiective ale restructurării societăţilor din sector sunt: – restructurarea capacităţilor pentru produsele stratificate (PAL, PFL, placaj, furnir) în funcţie de resursele de lemn, astfel încât să se susţină calitativ şi sortimental dezvoltarea producţiei de mobila; – redimensionarea capacităţilor de producţie a mobilei prin specializarea acesteia pe grupe de produse, urmărindu-se creşterea şi diversificarea exportului; – reorganizarea activităţii societăţilor mijlocii şi mari prin divizari, fuziuni sau asocieri, în scopul asigurării unei poziţii stabil-competitive pe piaţa specifică.  + 
Capitolul 3Programul de privatizare 3.1. Restructurarea societăţilor comerciale Restructurarea, în cadrul procesului de reforma economică, se desfăşoară pe trei niveluri distincte, intercorelate organizatoric şi instituţional: – ajustarea structurală, la nivel macroeconomic, a ponderii diferitelor ramuri şi activităţi economice, elaborata de Consiliul de Coordonare, Strategie şi Reforma Economică; – restructurarea sectoriala/subsectoriala, elaborata la nivelul ministerelor, cu aplicare la domeniile de activitate economică supuse unei schimbări generalizate privind volumul, structura şi calitatea produselor şi serviciilor, numărul şi forma de organizare a agenţilor economici participanţi, programe de reconversie a forţei de muncă şi programe de protecţie socială; – restructurarea microeconomica, realizată de către F.P.S., pe baza studiilor de restructurare sectoriala/subsectoriala, urmărind respectarea unor criterii de performanţă potrivit cu cerinţele de adaptare a întreprinderii, sub acţiunea conjugata a schimburilor mediului economic şi a particularitatilor locale, la cerinţele economiei de piaţa. Ţinând cont de strategiile sectoriale elaborate de ministere, direcţiile de restructurare-privatizare din cadrul F.P.S. selecteaza societăţile comerciale ce urmează a fi restructurate/privatizate şi întocmeşte listele cu ofertele de privatizare. În acest sens, vor fi avute în vedere diferitele tipuri de restructurare, posibil de efectuat înainte sau după privatizare în concordanta cu cerinţele de maximizare a eficientei economice. Prin procesul de restructurare se urmăreşte: – redimensionarea societăţilor comerciale sau a capacităţilor de producţie în funcţie de cererea solvabilă, având în vedere resursele umane şi de materii prime şi disponibilităţile financiare existente; – realizarea de divizari sau fuzionari de societăţi comerciale în scopul valorificării superioare a capacităţilor de producţie existente, forţei de muncă, relaţiilor de colaborare, al creării unei pieţe concurentiale; – oprirea temporară, până la găsirea soluţiilor tehnico-economice şi a resurselor financiare, a societăţilor sau subunitatilor care lucrează cu pierderi dar au perspective de reabilitare; – lichidarea societăţilor comerciale nerentabile şi fără perspectiva de redresare în actuala organizare, cu realocarea activelor spre alte utilizări. F.P.S. abordeaza procesul de restructurare în temeiul atribuţiilor conferite de Legea nr. 58/1991, în condiţiile optiunilor macroeconomice ale Guvernului, ale strategiilor sectoriale elaborate de ministere, ţinând cont de resursele financiare disponibile, urmărind pregătirea pentru privatizare a societăţilor comerciale din sectoarele prioritare. Identificarea societăţilor comerciale restructurabile se va face luând în considerare: – importanţa strategica a societăţilor comerciale în cadrul sectorului sau a acestuia în cadrul economiei (ponderea în P.I.B., în populaţia ocupată, în consumul de resurse etc.); – strategiile sectoriale din care rezultă perspectiva evoluţiei pe o perioadă de 5-10 ani; – opţiunile potenţialilor cumpărători sau investitori; – analizele proprii utilizînd criterii specifice de identificare; – recomandările F.P.P. coactionare; – situaţia economico-financiară a societăţilor comerciale. În vederea stabilirii modului de restructurare şi a criteriilor de performanţă, se vor face analize economice şi financiare la nivelul fiecărei societăţi comerciale în cadrul unor studii de fezabilitate a restructurării şi privatizării. Procesul de restructurare a societăţilor comerciale mijlocii şi mari cuprinde: – restructurarea organizatorică, prin care se urmăreşte flexibilitatea societăţilor comerciale în raport cu cerinţele pieţei pe baza creării de societăţi mai mici a căror privatizare se poate realiza mai rapid; – restructurarea financiară, având drept scop creşterea lichidităţii sau solvabilităţii; – restructurarea tehnica şi tehnologică, având drept scop ridicarea performantelor şi calităţii produselor; – restructurarea managerială, cu scopul promovării unor strategii adecvate adaptării la condiţiile concurentiale. În funcţie de performanţele evidentiate de studiile de restructurare, se va face ierarhizarea societăţilor comerciale şi, în limitele fondurilor financiare disponibile, se va trece la restructurarea efectivă a acestor societăţi. Societăţile comerciale nerentabile, de mari dimensiuni, cu pondere semnificativă în ansamblul activităţii ramurii/sectorului, care propaga efecte negative puternice asupra celorlalte societăţi şi asupra sistemului financiar bancar, sunt supuse unei supravegheri speciale şi izolate financiar, prin Direcţia de restructurare şi operaţiuni de supraveghere din cadrul F.P.S. care acţionează pentru: – definirea urgenta de măsuri pentru stoparea efectelor negative asupra celorlalţi agenţi economici şi minimizarea pierderilor, pornind de la oprirea activităţilor cu pierderi până la lichidarea părţilor neviabile din societăţile comerciale respective; – a acorda asistenţa şi a colabora cu managerul la analiza societăţilor comerciale şi la elaborarea planurilor de restructurare; – a se ocupa de crearea unor echipe de management corespunzătoare (restructurare managerială); – a identifica şi utiliza resursele financiare (fonduri speciale de la bugetul de stat, donaţii internaţionale şi bilaterale şi alte resurse atrase); – a controla şi stimula implementarea măsurilor de restructurare/reabilitare, investiţii, planuri sociale, servicii pentru atragerea investiţiilor străine; – a iniţia programe de soluţionare a dificultăţilor de ordin social, în colaborare cu autorităţile competente (M.M.P.S., administraţiile locale). Direcţia de restructurare şi operaţiuni de supraveghere din cadrul F.P.S. monitorizează şi ia măsurile de competenţa acţionarilor şi pentru: – societăţile comerciale intrate în procedura de încetare de plati (prefaliment) şi faliment; – societăţile comerciale neviabile, lichidate la iniţiativa acţionarilor. F.P.S., în colaborare cu ministerele, va continua crearea unor societăţi comerciale de strategie, care grupează unităţi cu interese comune. Acestea asigura elaborarea prognozelor şi strategiilor de restructurare, sunt mandatate sa gestioneze şi sa implementeze proiectele de restructurare aprobate şi asigura, în acelaşi timp, reprezentarea fondurilor în adunările generale ale societăţilor comerciale la care deţin acţiuni. 3.2. Vinzarea de acţiuni Vînzarea de acţiuni prin oferta publică se va aplica societăţilor comerciale mari, cu performanţe financiare semnificative. Avantajele oferite de aceasta metoda sunt atragerea fondurilor din partea unui număr extins de mici investitori, precum şi încurajarea actionariatului public, respectiv privatizarea în masa, prin utilizarea carnetelor cu certificate de proprietate. Aplicabilitatea metodei va fi determinata de operationalizarea pieţei secundare a titlurilor de valoare şi a intermediarilor specializaţi. Vînzarea prin licitaţie este metoda cea mai rapida şi se va aplica pentru orice dimensiune a pachetului de acţiuni oferite, putind fi organizată pentru investitori preselectionati şi pentru cei potenţiali. Metoda de vînzare prin negociere directa va fi aplicată, de preferinta, în situaţia în care exista un singur investitor strategic potenţial sau condiţiile impuse în contractul de vînzare de acţiuni sunt complexe şi au o importanţa majoră pentru asigurarea viabilitatii societăţilor comerciale. Metodele combinate de privatizare se vor folosi în cazurile în care, din analiza societăţii comerciale, s-a constatat necesitatea asigurării unei structuri optime a actionariatului privat şi în cele ale societăţilor mari ale căror acţiuni se pot vinde în mai multe etape, prin adresare către toate categoriile de investitori potenţiali. F.P.S. şi F.P.P. vor decide metodele de vînzare sau combinatia acestora pentru fiecare societate comercială ţinând seama fie de planul de privatizare elaborat pe baza unei analize detaliate, fie de procedura aplicabilă tipului de societate comercială selectata. Pentru anul 1994, oferta de privatizare prin vînzare de acţiuni a F.P.S. este estimată astfel:

Notă …
*) Date de bilanţ la 31.12.1992. La aceasta oferta se adauga privatizarile începute şi nefinalizate încă, asa cum sunt menţionate în Raportul de activitate al F.P.S. în anul 1993. Pe principalele sectoare şi tipuri de societăţi, oferta de privatizare în anul 1994 va fi următoarea: a) SOCIETĂŢI COMERCIALE MICI  … 

Notă …
*) Date de bilanţ la 31.12.1992. În anul 1994, procesul de privatizare a societăţilor comerciale mici va continua în ritm accelerat, aplicind procedura standard de privatizare şi ţinând seama de principalele particularităţi şi problemele apărute în aplicare. Ritmul, durata şi amploarea privatizării societăţilor comerciale mici sunt condiţionate de eliminarea constringerilor manifestate în procesul respectiv, şi anume: – intirzierea obţinerii titlurilor de proprietate asupra terenurilor; – întocmirea defectuoasă sau cu întârziere a unor documentaţii şi transmiterea lor la F.P.S.; – lipsa de clarificare a duratei şi condiţiilor contractelor de locatie de gestiune sau închiriere în curs; – nivelul disponibilităţilor băneşti ale populaţiei, constatindu-se ca salariaţii constituiţi în asociaţii cu personalitate juridică nu dispun de resurse financiare pentru plata avansului minim de 30%; – nivelul ridicat al dobinzilor la creditele bancare; – lipsa garanţiilor asociaţiilor de salariaţi, ceea ce face ca băncile sa nu le acorde credite; – nivelul dividendelor previzionate nu asigura posibilitatea achitării creditului F.P.S. într-o perioadă de 6 ani, de către asociaţia salariaţilor. Date fiind constringerile reale menţionate, F.P.S. va lua măsurile necesare menite sa diminueze influenţa lor defavorabila asupra dinamicii privatizării, în colaborare cu factorii implicaţi. În cazuri bine justificate, pe baza analizei documentaţiei de privatizare, F.P.S. va negocia contractele de vînzare-cumpărare, în condiţiile în care plata avansului nu va fi mai mica de 15% din preţul acţiunilor vîndute, iar eşalonarea ratelor nu va depăşi 10 ani de la data semnării contractului. Societăţile comerciale mici, care vor fi identificate ca având o poziţie strategica, vor fi exceptate de la procedura standard şi vor urma un plan individual de privatizare şi restructurare. b) SOCIETĂŢI COMERCIALE MIJLOCII  … 

Notă …
*) Date de bilanţ la 31.12.1992. Privatizarea societăţilor comerciale mijlocii va avea în vedere identificarea unor potenţiali investitori strategici, cu o capacitate financiară capabilă să asigure pe termen lung viabilitatea societăţilor respective, iniţiativa cumpărării de acţiuni de către salariaţi şi conducere sau apariţia mai multor investitori dispusi sa cumpere pachete de acţiuni. Pornind de la situaţia reală, concretă pentru fiecare societate comercială, F.P.S. va adopta metoda sau combinatia de metode de privatizare cea mai adecvată. c) SOCIETĂŢI COMERCIALE MARI  … 

Notă …
*) Date de bilanţ la 31.12.1992. Privatizarea societăţilor comerciale mari este direct legată de restructurare, costurile operaţiunilor premergătoare privatizării fiind mari şi necesitind evaluări, expertize contabile, estimarea viabilitatii societăţilor comerciale respective. Privatizarea acestor societăţi este strict condiţionată de identificarea unor potenţiali investitori, deţinători de resurse financiare suficiente, capabili sa preia o parte semnificativă a efortului investitional şi să asigure o poziţie competitivă pe piaţa a societăţilor privatizate. –––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește