Informatii Document
Publicat în: MONITORUL OFICIAL NR. 243 din 4 octombrie 1996
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act | |
Nu exista actiuni induse de acest act | |
Acte referite de acest act: | |
Nu exista acte care fac referire la acest act | |
Ioan Muraru – preşedinte Costica Bulai – judecător Viorel Mihai Ciobanu – judecătorMihai Constantinescu – judecătorIoan Deleanu – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorIoan Griga – procurorValer-Vasile Bica – magistrat-asistentPe rol soluţionarea contestaţiilor privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depuse la Biroul Electoral Central, după cum urmează:– nr. 276 din 1 octombrie 1996, a domnului Popa Gheorghe;– nr. 268 din 30 septembrie 1996, a domnului Claudiu Iordache.Contestaţiile au fost înaintate Curţii Constituţionale şi formează obiectul dosarelor nr. 241 D/1996 şi nr. 245 D/1996.Curtea a decis soluţionarea contestaţiilor fără citarea părţilor, având în vedere cerinţa legală a rezolvarii lor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, art. 11 alin. (2) şi (3) şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, raportate la art. 85 din Legea nr. 68/1992 şi coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.Magistratul-asistent prezintă obiectul contestaţiilor.În motivarea contestaţiei domnului Popa Gheorghe se susţine, în esenta, ca domnul Petre Roman nu ar avea cetăţenia română, deoarece tatăl sau s-a născut la Oradea, în perioada austro-ungara, a devenit cetăţean român prin alipirea Ardealului, dar, ulterior, în calitate de comunist, a luptat voluntar în Spania, la "Brigazile Roşii", iar guvernul român a retras cetăţenia tuturor celor aflaţi în situaţia sa, din care cauza s-a refugiat în U.R.S.S., unde a primit cetăţenia sovietica; în Uniunea Sovietica a activat în armata acesteia, apoi a contribuit la "rapirea Basarabiei, Bucovinei de Nord şi a Tinutului Herta", a înfiinţat un post de radio – "România libera" pe lângă "Radio Moscova" – şi a ajutat la formarea diviziilor "Tudor Vladimirescu" şi "Horia, Closca şi Crisan"; s-a înapoiat, apoi, în ţara cu gradul de locotenent-colonel (politruc)", a activat în armata română, unde a ajuns general, sprijinind U.R.S.S. Se mai arata în contestaţie ca, după decembrie 1989, Petre Roman, împreună cu alţii, a acaparat puterea prin mijloace incorecte, marginalizând pe adevaratii revoluţionari, cum a fost doamna Doina Cornea, şi ignorind "Proclamatia de la Timişoara", iar în perioada cît a fost prim-ministru societatea românească a cunoscut un declin accentuat şi, de asemenea, se arata ca a promovat o politica de apropiere de fosta U.R.S.S., fără a se asigura retrocedarea paminturilor româneşti rapite de aceasta.În motivarea contestaţiei domnului Claudiu Iordache se arata ca lt; lt;domnul Petre Roman, în calitate de prim-ministru, în seara zilei de 14 noiembrie 1990, cu ocazia unei intilniri în cabinetul sau de la Palatul Victoria, la care au participat Claudiu Iordache, Dan Marţian, Alexandru Bîrlădeanu şi Virgil Magureanu, la întrebarea: "Ce veţi face dacă participanţii la mitingul Aliantei Civice, anuntat pentru ziua următoare, vor inconjura Guvernul?", a răspuns: "Dacă nu respecta legea, trageti în ei!" Dispoziţia sa pentru un astfel de ordin a fost imediat amendata de către Alexandru Bîrlădeanu, Virgil Magureanu şi subsemnatul. Premierul, realizind gravitatea cuvintelor sale, şi-a retras propunerea gt; gt;. În continuare, contestatorul apreciază ca "domnul Petre Roman a demonstrat, în perioada exercitării mandatului sau, în numeroase situaţii, pierderi ale luciditatii, exprimarea impulsiva şi iresponsabila a voinţei de a-şi prezenta poziţia politica şi cu preţul recrutarii unor vieţi româneşti".Deoarece contestaţiile au acelaşi obiect, şi anume înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman, iar între motivele invocate exista o strinsa legătură, preşedintele Curţii Constituţionale, pentru o mai buna administrare a justiţiei, pune în discuţie conexarea dosarelor.Procurorul este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea dispune conexarea Dosarului nr. 245 D/1996 la Dosarul nr. 241 D/1996, care a fost primul înregistrat, urmînd a se pronunţa asupra tuturor contestaţiilor printr-o singura hotărâre.Procurorul, având cuvintul în fond, apreciază ca neintemeiate contestaţiile, întrucît motivele invocate nu reprezintă cauze de neeligibilitate, ci simple consideratiuni politice.CURTEA,luând în dezbatere contestaţiile înaintate de Biroul Electoral Central, constata ca este competenţa să le soluţioneze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992.Analizînd contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine următoarele:Motivele invocate în contestaţii nu reprezintă impedimente juridice pentru ca o persoană să poată candida la funcţia de Preşedinte al României, în sensul art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) şi art. 81 alin. (4) din Constituţie, astfel încât nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Petre Roman la alegerile preşedinţiale din 3 noiembrie 1996. În acest sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin mai multe hotărâri emise cu prilejul alegerilor din anul 1992 şi al alegerilor din acest an, neexistand temei pentru a se reveni asupra celor statuate.Prin natura lor, aceste motive exced atribuţiilor Curţii Constituţionale, definite de Constituţie şi de Legea nr. 69/1992, putind fi, eventual, apreciate numai de corpul electoral cu prilejul exprimarii votului.În ce priveşte susţinerea ca domnul Petre Roman nu ar avea cetăţenia română, deoarece tatăl sau nu ar fi avut cetăţenia respectiva, aceasta constituie o simpla afirmatie şi, ca atare, nu poate reprezenta un impediment la înregistrarea candidaturii sale.În consecinţa, contestaţiile ce fac obiectul judecaţii de faţa urmează să fie respinse.Pentru considerentele arătate şi vazind dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. B.a), ale art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, precum şi pe cele ale art. 2 alin. (2) şi art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge ca neintemeiate contestaţiile privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman la funcţia de Preşedinte al României, formulate de domnii Popa Gheorghe şi Claudiu Iordache.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Valer-Vasile Bica–––––––