HOTĂRÎRE Nr. 35 din 27 septembrie 1996

Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorViorel Mihai Ciobanu – judecătorMihai Constantinescu – judecătorIoan Deleanu – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorSorin Marinescu – procurorGeorgeta Panoviciu – magistrat-asistentPe rol soluţionarea contestaţiilor privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman pentru funcţia de Preşedinte al României, la alegerile din 3 noiembrie 1996, depuse la Biroul Electoral Central, după cum urmează:– nr. 247 din 26 septembrie 1996, a domnului Ene Viorel;– nr. 251 din 26 septembrie 1996, a domnilor Ion Flueras, Iosif Antonescu, Simon Mihai şi Stroe Florea;– nr. 252 din 26 septembrie 1996, a domnului Rai I. Mircea.Contestaţiile au fost înaintate Curţii Constituţionale şi formează obiectul dosarelor nr. 233 D/1996, nr. 237 D/1996 şi nr. 238 D/1996.Curtea a decis soluţionarea contestaţiilor fără citarea părţilor, având în vedere cerinţa legală a rezolvarii lor în maximum 48 de ore, potrivit prevederilor art. 14 din Legea nr. 47/1992, art. 11 alin. (2) şi (3) şi art. 28 alin. (1) din Legea nr. 69/1992, raportate la art. 85 din Legea nr. 68/1992 şi coroborate cu art. 581 alin. 3 din Codul de procedură civilă.Magistratul-asistent prezintă obiectul contestaţiilor.În motivarea contestaţiei domnului Ene Viorel se susţine, în esenta, ca domnul Petre Roman, în decembrie 1989, "îndeplinea funcţia de activist al P.C.R. la Centrul Universitar Bucureşti" şi, împreună cu alţii, a uzurpat conducerea tarii. De asemenea, prin declaraţiile făcute, "a compromis grav imaginea tarii, a poporului român şi a instituţiilor fundamentale ale statului". Se mai arata ca a contribuit la "uciderea lui Nicolae Ceauşescu şi a sotiei sale prin regizarea unui simulacru de proces" şi ca "în repetate rinduri a pus în pericol ordinea şi liniştea publică şi siguranţa naţionala", culminând cu "dezastrul din martie de la Tirgu Mures" şi cu "impuscarea unor cetăţeni în iunie 1990 de către militarii şi poliţiştii aflaţi sub comanda sa ca prim-ministru". Totodată, se apreciază ca domnul Petre Roman "a contribuit la compromiterea grava a imaginii României în lume", la "elaborarea şi utilizarea unor hotărâri ilegale ale guvernului", la producerea unor pagube iremediabile economiei naţionale, "conducind cu aroganta şi incompetenta treburile statului", a împiedicat înfăptuirea justiţiei în dosarele teroristilor şi, sub conducerea sa, drepturile omului au fost grav incalcate. În concluzie, se solicita respingerea candidaturii domnului Petre Roman la funcţia de Preşedinte al României.În motivarea contestaţiei domnilor Ion Flueras, Iosif Antonescu, Simon Mihai şi Stroe Florea, depusa cu adeziunea a 1.903 sustinatori, se susţine, în esenta, ca domnul Petre Roman a subminat şi a distrus economia naţionala, este complice de trei ori la chemarea minerilor şi este responsabil direct pentru cei 47 de morţi neidentificati, ingropati în cimitirul Straulesti II, precum şi pentru represiunea din 13-15 iunie 1990, ca şi pentru "umilinta la care l-a supus pe marele Dispărut, Corneliu Coposu, cu prilejul contramanifestatiei din 29 ianuarie 1990". De asemenea, se considera ca este "complice moral, direct responsabil de moartea celor doi tineri, Aurica Crainiceanu şi Andrei Frumusanu", la 26 septembrie 1991, "o dată cu venirea pentru a patra oara a minerilor". Se arata ca împotriva sa exista o plîngere penală a celor 1.903 sustinatori, pe care o anexează în copie. În concluzie, se solicita respingerea candidaturii domnului Petre Roman "pentru a nu-i mai da posibilitatea să se alieze cu jumătatea sa, P.D.S.R.".În motivarea contestaţiei domnului Rai I. Mircea se arata ca domnul Petre Roman, în calitate de prim-ministru, s-a făcut partas la "complotul" ce a condus la distrugerea economică şi socială a tarii, ca este "coautor la desfiinţarea abuzivă a P.C.R., la mascarada proceselor politice intentate cuplului Ceauşescu…. şi membrilor C.P.Ex.", la asasinarea a circa 1.000 de persoane în decembrie 1989, la declanşarea tulburarilor provocate de mineri, la aplicarea prin "dictatura" a programului de privatizare, la devalorizarea monetara şi inflaţie, precum şi la distrugerea instituţiilor fundamentale ale statului şi a proprietăţii publice, la degradarea nivelului de trai, a moralităţii şi comportamentului demografic al populaţiei. De asemenea, se considera ca domnul Petre Roman "poate fi acuzat" de complicitate în gestionarea frauduloasă a fondurilor valutare, la jaful patrimoniului naţional, la pătrunderea infractorilor şi spionilor în ţara, la importul deşeurilor toxice etc. şi ca a dobândit abuziv titlul de profesor. În concluzie, se considera ca neintrunind condiţiile morale necesare, candidatura domnului Petre Roman urmează a fi respinsă.Deoarece toate contestaţiile au acelaşi obiect, şi anume înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman, iar între motivele invocate exista o strinsa legătură, preşedintele Curţii Constituţionale, pentru o mai buna administrare a justiţiei, pune în discuţie conexarea dosarelor.Procurorul este de acord cu conexarea dosarelor.Curtea dispune conexarea dosarelor nr. 237 D/1996 şi nr. 238 D/1996 la Dosarul nr. 233 D/1996, care a fost primul înregistrat, urmînd a se pronunţa asupra tuturor contestaţiilor printr-o singura hotărâre.Procurorul, având cuvintul în fond, apreciază ca neintemeiate contestaţiile, motivele invocate nefiind cauze legale de neeligibilitate, ci consideratiuni politice de natura campaniei electorale.CURTEA,luând în dezbatere contestaţiile înaintate de Biroul Electoral Central, constata ca este competenţa să le soluţioneze în temeiul art. 144 lit. d) din Constituţie, al art. 27 din Legea nr. 47/1992 şi al art. 11 alin. (3) din Legea nr. 69/1992.Analizînd contestaţiile în raport cu prevederile Constituţiei, ale Legii nr. 69/1992 pentru alegerea Preşedintelui României şi vazind concluziile reprezentantului Ministerului Public, Curtea retine următoarele:Motivele invocate în contestaţii nu reprezintă impedimente juridice pentru ca o persoană să poată candida la funcţia de Preşedinte al României, în sensul art. 34 alin. (2), art. 16 alin. (3), art. 37 alin. (3), art. 35 alin. (2) şi art. 81 alin. (4) din Constituţie, astfel încât nu pot constitui temei legal pentru infirmarea înregistrării de către Biroul Electoral Central a candidaturii domnului Petre Roman la alegerile preşedinţiale din 3 noiembrie 1996. În acest sens, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin mai multe hotărâri emise cu prilejul alegerilor din anul 1992 şi al alegerilor din acest an, neexistand temeiuri pentru a se reveni asupra celor statuate.Prin natura lor aceste motive exced atribuţiile Curţii Constituţionale, definite de Constituţie şi de Legea nr. 69/1992, putind fi, eventual, apreciate numai de corpul electoral cu prilejul exprimarii votului.În consecinţa, contestaţiile ce fac obiectul judecaţii de faţa urmează a fi respinse.Pentru considerentele arătate şi vazind dispoziţiile art. 144 lit. d) din Constituţie, ale art. 13 alin. (1) lit. B. a), ale art. 27 şi 28 din Legea nr. 47/1992, precum şi pe cele ale art. 2 alin. (2) şi art. 11 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 69/1992, cu unanimitate de voturi,CURTEAÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:Respinge ca neintemeiate contestaţiile privind înregistrarea candidaturii domnului Petre Roman la funcţia de Preşedinte al României, formulate de domnii Ene Viorel, Ion Flueras, Iosif Antonescu, Simon Mihai, Stroe Florea şi Rai I. Mircea.Hotărârea este definitivă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Georgeta Panoviciu––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește