HOTĂRÎRE Nr. 261 din 8 iunie 1994

pentru aprobarea unor regulamente elaborate în temeiul art. 35 şi 36 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/1994 privind calitatea în construcţii



Guvernul României hotărăşte:  + 
Articolul 1Se aprobă Regulamentul privind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii, Regulamentul privind stabilirea categoriei de importanţa a construcţiilor şi Regulamentul privind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor, prevăzute în anexele nr. 1-3 la prezenta hotărâre  + 
Articolul 2Prevederile hotărârii intră în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicării ei în Monitorul Oficial al României. p. PRIM-MINISTRUTEODOR VIOREL MELESCANU,ministru de stat,ministrul afacerilor externe,Contrasemnează:–––––Ministrul lucrărilor publice,şi amenajării teritoriului,Marin Cristeap. Ministrul de stat, ministrul finanţelor,Dan Mogos,secretar de stat + 
Anexa 1REGULAMENTprivind conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii  + 
Capitolul 1Prevederi generale  + 
Articolul 1Conducerea şi asigurarea calităţii în construcţii constituie o componenta principala a sistemului calităţii în construcţii şi reprezintă o parte semnificativă a funcţiei generale de conducere dintr-o unitate. Conducerea şi asigurarea calităţii stabileşte şi traduce în fapt politica în domeniul calităţii, prin activităţi prestabilite şi sistematice, destinate sa prevină noncalitatea, să asigure realizarea şi garantarea calităţii cerute, în condiţii rationale de cost şi termen, şi să ofere încredere în capacitatea unităţii.  + 
Articolul 2Sistemul conducerii şi asigurării calităţii în construcţii cuprinde doua părţi constitutive inseparabile, dar cu roluri distincte: – conducerea calităţii, care determina şi aplica politica în domeniul calităţii; – asigurarea calităţii, care reprezintă instrumentul de aplicare a politicii în domeniul calităţii, prin activităţi adecvate pentru îndeplinirea obligaţiilor contractuale stabilite între factorii implicaţi în procesul de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a construcţiei.  + 
Articolul 3Prezentul regulament stabileşte cadrul normativ general, principalele elemente de conţinut, şi metodologice pentru elaborarea, aplicarea şi dezvoltarea sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii.  + 
Articolul 4Prevederile regulamentului se adresează unităţilor participante sau implicate în procesul de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a construcţiilor: investitori, proprietari, unităţi de cercetare, de proiectare, producători şi furnizori de produse de servicii pentru construcţii, executanţi şi utilizatori. Prevederile se referă la activităţile legate de construcţii pe întreaga durata de existenta a acestora.  + 
Articolul 5Detalierea elementelor de conţinut şi metodologice ale sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii se face prin proceduri specifice diferitelor unităţi participante, ţinând seama de categoria de importanţa a construcţiei, de specificul şi complexitatea acesteia.  + 
Articolul 6Definiţiile termenilor utilizaţi sunt prevăzute în anexa nr. 1 a) la prezentul regulament.  + 
Capitolul 2Elemente de conţinut şi metodologice ale sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii  + 
Articolul 7Sistemul de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii comporta stabilirea următoarelor elemente principale: – datele de intrare; – elementele principale de conţinut; – elementele metodologice ale dezvoltării şi aplicării sistemului; – documentele tehnice. Conţinutul şi dezvoltarea elementelor menţionate mai sus se face pe baza prevederilor prezentului regulament, în funcţie de specificul unităţilor implicate. Acestea urmează a-şi stabili propriul lor sistem de conducere şi de asigurare a calităţii. Date de intrare ale sistemului  + 
Articolul 8Datele de intrare ale sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii sunt concretizate prin documentaţia tehnica anexată contractelor (tema-program de cercetare, de proiectare, proiect, specificăţie tehnica, caiet de sarcini etc.), care trebuie rezolvate pe baza prevederilor din reglementările tehnice în vigoare.  + 
Articolul 9Unităţile participante la proiectarea, realizarea, exploatarea şi postutilizarea construcţiilor au obligaţia să asigure, prin sistemele proprii de conducere şi de asigurare a calităţii, obţinerea nivelului de calitate convenit. Elemente principale de conţinut ale sistemului  + 
Articolul 10Sistemul de conducere şi de asigurare în construcţii cuprinde urmatorele elemente principale de conţinut: – programul de asigurarea a calităţii; – organizarea aferentă sistemului; – funcţiunile sistemului. Acestea se elaborează, se aplică şi se actualizează continuu de către unităţile participante. Elementele principale de conţinut trebuie definite şi precizate potrivit specificului activităţilor din unităţile respective şi în conformitate cu cerinţele faţă de acestea, determinate de anumiti factori care caracterizează produsele sau lucrările ce fac obiectul contractelor încheiate.  + 
Articolul 11Programul de asigurare a calităţii în construcţii stabileşte dispoziţiile specifice directoare pentru definirea şi obţinerea calităţii, precizînd obiective, regulile de operare, resursele şi secventele activităţilor legate de calitate. Programul se referă atât la elemente interne (parţial confidenţiale) ale conducerii calităţii specifice unităţii respective, cît şi la cerinţe ale asigurării externe a calităţii, potrivit contractelor încheiate. Programul este concretizat prin următoarele documente principale: – manualul de asigurare a calităţii, care descrie sistemul de conducere şi de asigurare a calităţii şi care are caracter neconfidential; – procedurile aferente funcţiilor sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii şi procedurile tehnice de execuţie sau de proces. Pentru fiecare obiect al activităţii (proiect, produs, lucrare, serviciu), unitatea respectiva îşi stabileşte programul de asigurare a calităţii prin care se precizează elementele de conţinut corespunzătoare din manualul de asigurare a calităţii, procedurile aferente sistemului, procedurile tehnice, precum şi planul de control al calităţii, verificării şi incercarii, în funcţie de modelul de asigurare a calităţii şi condiţiile contractuale.  + 
Articolul 12Organizarea aferentă sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii, integrată în sistemul general de organizare şi de funcţionare a unităţii, trebuie să cuprindă: – definirea metodelor de conducere, a responsabilităţilor şi a obiectivelor privind asigurarea calităţii, cu precizarea legăturilor dintre compartimentele implicate; – numirea sau delegarea conducerii şi membrilor compartimentelor de asigurare a calităţii şi de control al calităţii şi investirea acestora cu autoritatea necesară; – asigurarea independentei compartimentelor de asigurare a calităţii şi de control al calităţii, faţă de conducerea nemijlocită a producţiei din unitatea respectiva şi subordonarea lor directa pe linie organizatorică, funcţională şi de autoritate, preşedintelui consiliului de administraţie sau directorului general; – formarea şi instruirea personalului.  + 
Articolul 13Funcţiile principale ale sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii, faţă de care se stabilesc cerinţele diferitelor modele pentru categorii de asigurare a calităţii, se referă la următoarele: – analiza contractului; – controlul proiectării; – controlul documentelor; – aprovizionarea; – produse (servicii) furnizate de beneficiar; – recepţia, identificarea şi trasabilitatea (regasirea) produselor: – controlul proceselor privind execuţia produselor, lucrărilor şi serviciilor; – verificarea şi încercarea produselor şi serviciilor prestate; – controlul şi verificarea pe parcursul execuţiei şi în final a lucrărilor; – controlul şi verificarea finala a produselor, lucrărilor şi serviciilor (numai pentru modelul nr. 3); – mijloace (echipamente) de control, măsurare şi încercare; – stadiul contractelor şi încercărilor; – controlul neconformitatilor; – acţiuni colective; – primirea, manipularea şi depozitarea produselor; – înregistrări privind calitatea; – audit al sistemului calităţii; – urmărirea comportării în exploatare; – instruirea personalului. În cadrul sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii elaborat şi aplicat, se selecteaza pentru fiecare contract în parte acele funcţii care corespund modelului adoptat pentru categoria de asigurarea a calităţii. Elemente metodologice ale aplicării sistemului  + 
Articolul 14Aplicarea sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii şi dezvoltarea elementelor de conţinut ale acestuia se efectuează în mod diferenţiat, în funcţie de categoria de importanţa a construcţiilor.  + 
Articolul 15Diferentierea în ceea ce priveşte aplicarea sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii este evidenţiată prin: a) categorii distincte de asigurare a calităţii, concretizate în modele de asigurare a calităţii, determinate în funcţie de:  … – factorii specifici care caracterizează construcţia (complexitatea şi nivelul de cunoaştere şi apreciere în procesul de proiectare; complexitatea procedeelor de execuţie; caracteristicile construcţiei; gradul de siguranţă proiectat; aspecte economice); – gradul de extindere a aplicării sistemului asupra activităţilor şi etapelor duratei de existenta a construcţiei; b) cerinţe specifice de asigurare a calităţii, aferente activităţilor unităţilor participante.  …  + 
Articolul 16Modelele de asigurare a calităţii determina constituirea de ansambluri selecţionate de elemente şi funcţiuni corelate ale sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii, care, aplicate de către unităţile participante, le conferă acestora aptitudinea funcţională sau organizatorică necesară pentru a putea răspunde cerinţelor contractuale în condiţii avantajoase (de riscuri, costuri şi beneficii) pentru părţi.  + 
Articolul 17Pentru construcţii se stabilesc trei modele de asigurare a calităţii (modelele nr. 1-3), diferenţiate între ele, în principal, prin numărul şi gradul de îndeplinire a cerinţelor faţă de elementele şi funcţiunile sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii, conform "Listei orientative privind diferentierea modelelor de asigurare a calităţii sub aspectul cerinţelor faţă de funcţiunile sistemului" cuprinsă în anexa nr. 1 b). Modelul nr. 1 de asigurare a calităţii cuprinde numărul total de funcţiuni şi cerinţe ale sistemului şi se aplică în etapele de proiectare şi de fabricaţie a produselor, de execuţie şi de exploatare a construcţiei. Modelul nr. 2 de asigurare a calităţii cuprinde un număr parţial de funcţiuni şi cerinţe ale sistemului şi se aplică, de regula, în etapele de proiectare, fabricaţie a produselor şi execuţie a construcţiei. Modelul nr. 3 de asigurare a calităţii cuprinde un număr minim (optional) de funcţiuni ale sistemului şi se aplică la etapa de execuţie a construcţiei, de regula la faza finala. Între categoria de importanţa a construcţiei şi modele de asigurare a calităţii se recomanda respectarea corespondentei din următorul tabel:

 + 
Articolul 18Cerinţele specifice ale sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii (programul de asigurare a calităţii cu documentele acestuia şi organizarea aferentă) se diferentiaza corespunzător funcţiilor determinate de cele trei modele.  + 
Articolul 19Încadrarea în cele trei modele a activităţilor de realizare a obiectelor de construcţie sau a unor părţi ale acestora, precum şi a lucrărilor, produselor sau serviciilor din construcţii, se stabileşte de către proiectant, în acord cu investitorul sau proprietarul. Documentele tehnice ale sistemului  + 
Articolul 20Elaborarea şi aplicarea sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii sunt fundamentate şi definite prin următoarele documente principale, întocmite, ţinute la zi şi revizuite periodic de unităţile implicate: a) documente privind datele de intrare ale sistemului, care precizează nivelurile de calitate cerute:  … – detalii de execuţie şi specificăţii tehnice; – specificăţii de performanţă; – caiete de sarcini; b) documente ale programului de asigurare a calităţii:  … – manualul de asigurare a calităţii; – proceduri ale funcţiunilor sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii; – proceduri şi/sau instrucţiuni tehnice sau administrative aferente activităţilor şi operaţiunilor de execuţie; – planul de control al calităţii, verificării şi încercări; c) planul de audit;  … d) documente şi înregistrări referitoare la calitate:  … – certificate de calitate buletine de încercări, certificate de conformitate, procese-verbale de recepţie pentru produsele procurate; – procese-verbale de lucrări ascunse şi de recepţii parţiale, rapoarte de control privind calitatea execuţiei lucrărilor de construcţii; – rapoarte privind costuri cu privire la calitate; – rapoarte de audit; – rapoarte privind neconformităţile şi modul lor de tratare; – rapoarte de acţiuni corective: e) diverse alte documente (rapoarte tehnice, informări, dări de seama periodice) referitoare la calitate.  …  + 
Capitolul 3Atribuţii, obligaţii, raspunderi  + 
Articolul 21Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului va stabili procedurile de autorizare a persoanelor juridice sau fizice pentru efectuarea serviciilor de elaborare, audit şi certificare ale sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în construcţii.  + 
Articolul 22Unităţile principale la procesul de concepere, realizare, exploatare şi postutilizare a construcţiilor răspund de îndeplinirea următoarelor obligaţii principale referitoare la conducerea şi asigurarea calităţii: a) elaborarea şi aplicarea sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în cadrul unităţii proprii, potrivit specificului activităţii desfăşurate şi prevederilor din contractele încheiate, prin:  … – întocmirea programului de asigurare a calităţii; – înfiinţarea compartimentului de asigurare a calităţii, inclusiv organizarea activităţii de control tehnic de calitate din unităţi conform cerinţelor sistemului de asigurare a calităţii; – elaborarea procedurilor aferente funcţiunilor sistemului, precum şi a tuturor procedurilor şi instrucţiunilor tehnice pentru desfăşurarea activităţilor din profilul unităţii; – pregătirea şi calificarea personalului necesar pentru aplicarea prevederilor programului de asigurare a calităţii, punând accentul pe însuşirea motivatiei pentru calitate şi pe efectuarea autocontrolului. Şeful compartimentului de control tehnic al calităţii şi dirigintele de specialitate trebuie să fie autorizaţi de către Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului; b) aplicarea diferenţiată a sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii în cadrul unităţii proprii şi asigurarea funcţionarii acestui sistem prin:  … – punerea în practica a tuturor prevederilor cerinţelor specifice de asigurare a calităţii şi ale manualului de asigurare a calităţii; – asigurarea îndeplinirii corecte a tuturor funcţiunilor sistemului pe baza procedurilor elaborate; – urmărirea aplicării planului de control al calităţii, de verificări şi încercări; – ţinerea la zi a tuturor documentelor pentru aplicarea sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii, inclusiv a tuturor înregistrărilor relative la constatarea şi atestarea calităţii; c) în unităţile în care se aplică modelele nr. 1 şi 2 de asigurare a calităţii, responsabilul tehnic cu execuţia, atestat, este încadrat în activitatea de asigurare a calităţii.  … În unităţile în care se aplică modelul nr. 3 de asigurare a calităţii, responsabilul tehnic cu execuţia, atestat, constituie factorul care asigura un nivel minim obligatoriu al componentei de conducere şi asigurare a calităţii.  + 
Anexa 1 a)TERMENI UTILIZAŢI1. Auditul calităţii (Examinarea Tehnica de Asigurare a Calităţii – E.T.A.C.) – examinarea sistematica şi independenta, întreprinsă pentru a determina dacă activităţile şi rezultatele referitoare la calitate satisfac dispoziţiile prestabilite şi dacă aceste dispoziţii sunt aplicate în mod eficient şi apte sa atinga obiectivele stabilite. Comentarii explicative: a) Auditul calităţii se aplică, în principal, pentru validarea sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii (auditul calităţii sistemului) în vederea evaluării şi confirmării dacă elementele programului de asigurare a calităţii au fost stabilite şi implementate în concordanta cu cerinţele specificate şi dacă activităţile desfăşurate şi rezultatele obţinute sunt eficiente şi capabile sa satisfacă obiectivele şi dispoziţiile prestabilite.  … b) Auditul calităţii poate fi aplicat şi unor produse (auditul calităţii produsului), procedee (auditul calităţii procedeului) sau servicii (auditul calităţii serviciului).  … c) Auditurile calităţii sunt conduse de persoane care nu au responsabilităţi directe în sectoarele supuse auditarii şi de preferinta se desfăşoară în cooperare cu personalul sectoarelor respective.  … d) Unul dintre scopurile auditului calităţii este de a evalua necesitatea acţiunilor de imbunatatire şi corectare. Nu trebuie să se confunde auditul cu activităţile de "supraveghere" sau de "control", care sunt conduse numai în scopul de a stăpâni (tine sub control) un proces sau de a accepta un produs.  … e) Auditurile calităţii pot fi întreprinse pentru necesitaţi interne sau externe:  … – auditul intern, cu caracter periodic, efectuat la cererea conducerii unei unităţii, în vederea verificării adecvarii şi eficientei sistemului propriu de conducere şi asigurare a calităţii, în raport cu politica în domeniul calităţii stabilite şi cu eventualele noi obiective rezultate din schimbarea circumstanţelor; – auditul extern, efectuat de beneficiar, ca parte contractantă, sau de un organism independent, actionind în numele beneficiarului, cu scopul de a determina şi confirma dacă activităţile desfăşurate şi rezultatele acestora, obţinute în domeniul calităţii, de către executant (sau furnizor), ca cealaltă parte contractantă, corespund cu dispoziţiile stabilite prin reglementările tehnice şi prin clauzele contractuale şi dacă sunt apte sa atinga obiectivele fixate. 2. Categorie de asigurare a calităţii – grupare de cerinţe minime necesare pentru a asigura prevenirea şi detectarea neconformitatilor posibile ale produselor (serviciilor, lucrărilor, construcţiilor) care urmează a fi achiziţionate sau executate de un agent economic. Comentarii explicative: a) Categoriile de asigurare a calităţii sunt concretizate în modele distincte de asigurare a calităţii, caracterizate prin cerinţe specifice faţă de elementele şi funcţiunile sistemului de conducere şi asigurare a calităţii.  … b) Categoriile de asigurare a calităţii se diferentiaza între ele prin cerinţe specifice, proprii fiecărui model aferent, ţinând seama de aptitudinea funcţională sau organizatorică a unei unităţi (agent economic), necesare pentru a putea răspunde condiţiilor contractuale, în condiţii avantajoase, precum şi de caracteristicile aferente produselor (serviciilor, lucrărilor sau construcţiilor) şi a categoriei lor de importanţa.  … 3. Categorie de importanţa a unei construcţii – grupare de factori şi criterii care permit considerarea acelei construcţii de către participanţii la procesul de realizare şi la întregul ciclu de existenta a acestei construcţii, în funcţie de caracteristicile şi relaţiile sale cu mediul uman socioeconomic şi natural. Comentarii explicative: a) Stabilirea categoriei de importanţa a construcţiilor este necesară pentru aplicarea diferenţiată, în funcţie de aceasta, a sistemului calităţii şi a tuturor componentelor sale şi în special a sistemului de conducere şi asigurare a calităţii, precum şi a altor proceduri legale.  … b) Categoriile de importanţa a construcţiilor sunt:  … – categorii de importanţa globală, denumite curent categorii de importanţa, care privesc întreaga construcţie sub toate aspectele; – categorii de importanţa specifice, denumite clase de importanţa, care privesc o construcţie sau numai părţi ale acesteia, dar numai sub anumite aspecte. 4. Cerinţa specifică de asigurare a calităţii – expresie a necesităţilor (condiţiilor) ce trebuie îndeplinite pentru încadrarea unui produs într-o categorie de asigurare a calităţii. 5. Control – acţiune (activitate) de evaluare a conformitatii (acceptabilitatii) unui produs (serviciu, lucrare), prin măsurare, examinare (observare), încercare sau trecere prin calibru, a uneia sau mai multor caracteristici ale acestuia şi prin înregistrarea datelor obţinute şi compararea lor cu specificăţiile tehnice. Comentarii explicative: Controlul calităţii, efectuat în cadrul acţiunii de asigurare a calităţii, în scopul verificării conformitatii unui produs (serviciu sau lucrare) cu condiţiile (exigenţele) de calitate specificate, cuprinde următoarele forme: 1. Controlul interior, efectuat de fiecare factor intervenit în cadrul unităţii (organizaţiei) sale în scopul verificării calităţii producţiei (furniturii, lucrării, serviciului) proprii, constind din examinarea modului de respectare a condiţiilor de calitate, care cuprinde: a) controlul intern, desfăşurat de-a lungul tuturor stadiilor procesului, după reguli definite, compus din:  … – autocontrolul efectuat de persoanele executante asupra propriilor operaţiuni, cu corectarea imediata, de către acestea, a erorilor comise; – controlul ierarhic, efectuat de şefii ierarhici (responsabili de producţie sau de activităţile respective), asupra lucrărilor personalului din subordine; b) controlul extern, efectuat prin sondaj, asupra producţiei (activităţii) în toate stadiile sale, de către personalul (controlorii independenţi) compartimentului de control tehnic de calitate din unitate, mandatat direct de conducerea superioară a unităţii, având ca scop verificarea şi validarea operaţiunilor de control intern.  … 2) Controlul exterior, efectuat de beneficiar, sau de un organism independent agreat, actionind în numele beneficiarului, cu misiunea de: – a preveni riscurile greşelilor în asigurarea şi controlul calităţii; – a asista pe beneficiar în obţinerea eficienta a calităţii; – a valida controlul interior al executantului. 6. Criteriu de calitate – indiciu (nivel) limita impus unei caracteristici de calitate. 7. Data – fapt, notiune, informaţie (indicaţie, instrucţiune, rezultat, etc.),reprezentate sub forma conventionala adecvată comunicării, interpretării sau prelucrării. Comentarii explicative: a) Datele constituie elementele exterioare de începere (date de intrare sau intrari) sau rezultate (date de ieşire sau ieşire) ale unei activităţi (acţiune), proces sau sistem.  … b) Intrările sistemului de conducere şi asigurare a calităţii sunt concretizate prin documente tehnice anexate contractelor, care pot fi, după caz: teme-program de cercetare-proiectare, studii, proiecte, specificăţii tehnice, caiete de sarcini etc., având la baza prevederile reglementărilor tehnice în vigoare, exprimate de regula prin condiţii tehnice, de calitate sau exigente (în cazul reglementărilor tehnice cu caracter exigenţial).  … c) Ieşirile sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii sunt concretizate în rezultatele, de calitate corespunzătoare, obţinute în urma aplicării sistemului în activitatea (procesul) respectiva, ca: documentaţii tehnice finale sau, după caz, procese fizice care răspund condiţiilor (cerinţelor) de calitate prescrise.  … 8. Exigenta (cerinţa) pentru calitate – expresie a necesităţilor (trebuintelor), sub forma unui ansamblu de specificăţii anumite, cuantificate sau descriptive, pentru a defini caracteristicile (de calitate) ale unei entităţi, destinate să permită realizarea şi evaluarea acesteia. 9. Exigenta esenţială – exigenta obligatorie care trebuie satisfacuta de o construcţie (lucrare) pentru a fi conformă cu specificăţiile reglementărilor tehnice aplicabile. 10. Funcţiune a sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii – ansamblul de acţiuni (activităţi), componente ale sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii, care reflecta aptitudinea funcţională a unei unităţi de a răspunde cerinţelor de calitate aferente unui produs (lucrare, serviciu). 11. Manualul de asigurare a calităţii – document care enunta politica calităţii şi descrie dispoziţiile şi prevederile generale ale sistemului de conducere şi de asigurare a calităţii, concretizat în programul de asigurare a calităţii al unei unităţi, cuprinzând organizarea, responsabilităţile, autoritatea şi relaţiile reciproce dintre compartimentele şi persoanele care dirijeaza şi efectuează, verifica şi analizează problemele ce au incidenţa asupra calităţii, având ca scop final definirea şi obţinerea calităţii ansamblului activităţilor şi prestaţiilor desfăşurate de unitatea respectiva. 12. Modelul de asigurare a calităţii – ansamblu selecţionat de elemente corelate ale sistemului de conducere şi asigurare a calităţii, combinate pentru a satisface necesităţile de asigurare a calităţii, într-o situaţie data. 13. Neconformitate – nesatisfacerea cerinţelor (exigenţelor) specificate. 14. Plan de control al calităţii, verificări şi încercări – document al programului de asigurare a calităţii care descrie ansamblul controalelor de calitate, verificările şi încercările necesare, pe faze de lucrări şi etape de realizare (pe parcursul şi la finalizarea lucrărilor respective), cuprinzând şi referiri la procedurile şi instrucţiunile aferente, pentru verificarea calităţii unui produs, lucrare sau serviciu. 15. Procedura – metoda (mod) specificată de îndeplinire a unei activităţi. Comentarii explicative: a) Termenul de "procedura" se utilizează adesea şi pentru a semnifica şi documentul scris, prin care se descrie metoda în sine. În aceste cazuri, pentru a face distincţie între cele doua semnificatii, se recomanda a se utiliza termenul de "procedura scrisă" sau "procedura documentata".  … b) În sistemul de conducere şi asigurare a calităţii, prin "procedura" (scrisă) se înţelege documentul care defineste şi descrie modul de îndeplinire (execuţie) a unei activităţi precizînd mijloacele şi măsurile necesare, inclusiv responsabilităţile şi controalele aferente.  … c) În sistemul de conducere şi asigurare a calităţii se disting trei categorii de proceduri şi anume:  … – procedura a funcţiunii de sistem, reprezentind documentul care descrie obiectul şi modul de îndeplinire a unei activităţi legată de o funcţiune a sistemului de conducere şi asigurare a calităţii, stabilind desfăşurarea operaţiunilor, responsabilităţile şi controalele aferente; – procedura/instrucţiune tehnica de proces sau de execuţie, reprezentind documentul care descrie activităţile necesare pentru executarea diverselor lucrări şi operaţiuni din cadrul procesului de producţie (conceptie, fabricaţie sau execuţie, utilizare etc.), inclusiv responsabilităţile şi controalele aferente; – procedura/instrucţiune administrativă, reprezentind documentul care descrie activităţile şi responsabilităţile interne din cadrul compartimentelor organizatorice şi functionale ale unei unităţi. 16. Program (plan) de asigurare a calităţii – principalul document al sistemului de conducere şi asigurare a calităţii, care enunta dispoziţiile specifice ale acestuia, luate pentru definirea şi obţinerea calităţii cerute şi care precizează regulile practice, resursele şi secventele planificate ale activităţilor legate de calitatea unui produs, lucrare sau serviciu, ce fac obiectul unui contract. 17. Durata de existenta (viaţa) a construcţiei – durata de timp după care construcţia a încetat definitiv să-şi îndeplinească funcţiunea ce i-a fost data. 18. Unitate – persoana juridică cu activitate în construcţii (institut de învăţământ superior, institut de cercetare şi agent economic cu activitate de cercetare, proiectare, execuţie, exploatare etc.).  + 
Anexa 1 b)LISTA ORIENTATIVA PRIVIND DIFERENTIEREA MODELELOR DE ASIGURARE A CALITĂŢII SUB ASPECTUL CERINŢELOR FAŢA DE FUNCŢIUNILE SISTEMULUI

Legenda privind îndeplinirea cerinţelor faţă de funcţiunile sistemului:(▪) grad de îndeplinire totală.( ) grad de îndeplinire parţială absentă. + 
Anexa 2REGULAMENTprivind stabilirea categoriei de importanţa a construcţiilor  + 
Capitolul 1Prevederi generale  + 
Articolul 1Prezentul regulament are ca obiect stabilirea modului de încadrare în categorii de importanţa a construcţiilor, în scopul aplicării diferenţiate a sistemului calităţii, conform legii.  + 
Articolul 2Construcţiile reprezintă lucrările concepute şi executate pentru îndeplinirea unor funcţii economico-sociale sau ecologice. Ele sunt caracterizate, de regula, în raport cu necesitatea de adaptare la condiţiile locale de teren şi mediu, cu durata mare de utilizare, cu volumul important de muncă şi cu materialele inglobate.  + 
Articolul 3Prevederile prezentului regulament se aplică tuturor construcţiilor noi sau existente.  + 
Articolul 4Construcţiile se încadrează, după importanţa lor, în următoarele categorii: a) de importanţa globală, denumite curent categorii de importanţa, care privesc întreaga construcţie, sub toate aspectele;  … b) de importanţa specifice, denumite clase de importanţa, care privesc întreaga construcţie sau părţi ale acesteia, sub anumite aspecte.  …  + 
Capitolul 2Categorii de importanţa  + 
Articolul 5Categoriile de importanţa a construcţiilor se stabilesc în conformitate cu metodologia aprobată de Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului, pentru realizarea unor niveluri de calitate determinate de realizarea exigenţelor esenţiale, ţinând seama de următoarele aspecte: a) implicarea vitala a construcţiilor în societate şi natura (gradul de risc sub aspectul siguranţei etc.);  … b) implicarea funcţională a construcţiilor în domeniile socioeconomice, în mediul construit şi în natura (destinaţia, modul de utilizare s.a.);  … c) caracteristici proprii construcţiilor (complexitatea, considerentele economice s.a.).  …  + 
Articolul 6Categoriile de importanţa care se stabilesc pentru construcţii sunt: – construcţii de importanţa excepţionala (A); – construcţii de importanţa deosebită (B); – construcţii de importanţa normală (C); – construcţii de importanţa redusă (D). În anexa 2 a) se prezintă lista exemplificativa cu încadrarea unor construcţii în categorii de importanţa.  + 
Articolul 7Categoria de importanţa se stabileşte de către proiectant, la cererea investitorului, în cazul construcţiilor noi, sau a proprietarului, în cazul construcţiilor existente. Pentru fiecare construcţie se stabileşte o singura categorie de importanţa şi aceasta va fi înscrisă în toate documentele tehnice privind construcţia (autorizaţia de construire, proiectul de execuţie, cartea tehnica a construcţiei, documentele de asigurare s.a.).  + 
Capitolul 3Clase de importanţa  + 
Articolul 8Clase de importanţa se stabilesc prin reglementări tehnice şi au la baza criterii specifice.  + 
Articolul 9Clasele de importanţa se corelează cu categoriile de importanţa de către proiectant la construcţiile noi/sau de către expertul tehnic atestat, la construcţiile existente, în scopul stabilirii condiţiilor de aplicare a componentelor sistemului calităţii.  + 
Capitolul 4Dispoziţii finale  + 
Articolul 10Categoria şi clasa de importanţa stabilite pentru o construcţie nu se vor modifica decît la schimbarea destinaţiei sau în alte condiţii care impun aceasta, prin documentaţii motivate.  + 
Articolul 11Investitorii sau proprietarii pot sa prevadă prin clauze contractuale cu proiectantii unele exigente esenţiale sau alte cerinţe superioare celor corespunzătoare categoriei sau clasei de importanţa a construcţiei.  + 
Articolul 12Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Roman de Informaţii vor adopta prevederile prezentului regulament la fondul construit aflat în administrare şi prin ordine ale ministrilor apărării naţionale, de interne şi al directorului Serviciului Roman de Informaţii vor stabili proceduri pentru încadrarea în categorii şi clase de importanţa, conform legii.  + 
Anexa 2 a)CATEGORII DE IMPORTANŢA A CONSTRUCŢIILOR– Lista exemplificativa – I. Categoria de importanţa A – Construcţii de importanţa excepţionala 1. Construcţii cu funcţiuni deosebit de importante, a căror neîndeplinire implica riscuri majore pentru societate şi natura, pe zone foarte extinse. Exemple: reactoare nucleare, baraje înalte sau amplasate pe terenuri dificile, cu zone intens populate în aval. 2. Construcţii cu caracter de unicat, cu valoare deosebită de patrimoniu. Exemple: ansambluri şi clădiri de cult sau alte monumente de arhitectura propuse pentru a fi înscrise în patrimoniul cultural mondial. II. Categoria de importanţa B – Construcţii de importanţa deosebită 1. Construcţii cu funcţii importante, a căror neîndeplinire implica riscuri majore pentru societate şi natura, pe zone limitate. Exemple: construcţii din industria chimica; cai ferate, şosele, poduri, porturi şi aeroporturi de interes naţional; baraje pentru acumulari mari de apa; construcţii social – culturale cu aglomerari mari de oameni; staţii de emisie de radio şi televiziune. 2. Construcţii de valoare deosebită de patrimoniu sau care adapostesc asemenea valori. Exemple: monumente de arhitectura, situri istorice, muzee, arhive şi biblioteci de importanţa naţionala. III. Categoria de importanţa C – Construcţii de importanţa normală 1. Construcţii cu funcţii obişnuite, a căror neîndeplinire nu implica riscuri majore pentru societate şi natură. Exemple: clădiri de locuinţe cu mai mult de doua niveluri; construcţii industriale şi agrozootehnice curente; construcţii social-culturale care nu intră în categoriile de importanţa A şi B. 2. Construcţii cu caracteristici şi funcţiuni obişnuite, dar cu valori de patrimoniu. Exemple: clădiri de cult; muzee de importanţa locală. IV. Categoria de importanţa D – Clădiri de importanţa redusă Construcţii cu funcţii obişnuite, a căror neîndeplinire afectează un număr redus de oameni. Exemple: clădiri de locuinţe parter şi un etaj; dependinţe gospodăreşti; construcţii provizorii.  + 
Anexa 3REGULAMENTprivind urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor  + 
Capitolul 1Dispoziţii generale  + 
Articolul 1Urmărirea comportării în exploatare, intervenţiile în timp şi postutilizarea construcţiilor sunt componente ale sistemului calităţii în construcţii.  + 
Articolul 2Prezentul regulament stabileşte cadrul general pentru desfăşurarea acestor activităţi, se aplică tuturor categoriilor de construcţii şi sunt obligatorii pentru toţi factorii implicaţi (investitori, proiectanţi, executanţi, proprietari, administratori, utilizatori) pe toată durata de existenta a acestor construcţii.  + 
Articolul 3Urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp reprezintă acţiuni distincte sistematice şi complementare astfel: a) urmărirea comportării construcţiilor se face în vederea menţinerii exigenţelor esenţiale;  … b) realizarea interventiilor în timp asupra construcţiilor se face pe baza datelor furnizate de activitatea de urmărire.  …  + 
Articolul 4Termenii specifici utilizaţi în prezentul regulament sunt definiţi în anexa nr. 1 a).  + 
Capitolul 2Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor  + 
Articolul 5Urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor este de două categorii: – urmărirea curenta; – urmărirea specială. Categoria de urmărire, perioadele la care se realizează, precum şi metodologia de efectuare a acestora se stabilesc de către proiectant, în funcţie de categoria de importanţa a construcţiilor şi se consemnează în cartea tehnica a construcţiilor prin grija proprietarului. Urmărirea curenta  + 
Articolul 6Urmărirea curenta este o activitate sistematica de culegere de date privind starea tehnica a construcţiei, care, corelata cu activitatea de întreţinere şi reparaţii, are ca obiectiv menţinerea construcţiilor la parametrii proiectati.  + 
Articolul 7Urmărirea curenta are caracter permanent şi se realizează asupra tuturor construcţiilor prin grija proprietarului, direct sau prin reprezentanţii săi autorizaţi. Constatările făcute în cadrul acţiunii de urmărire curenta se înregistrează în cartea tehnica a construcţiei de factorii menţionaţi mai sus, iar în cazul constatării unor degradari se stabilesc măsurile de intervenţii în timp.  + 
Articolul 8Urmărirea curenta se realizează prin examinare vizuala directa, cu mijloace simple de măsurare de uz curent, în conformitate cu prevederile din cartea tehnica şi a reglementărilor tehnice de urmărire a comportării în exploatare specifice, pe categorii de lucrări şi de construcţii.  + 
Articolul 9La construcţiile la care s-a depăşit durata de serviciu, se schimba destinaţia sau condiţiile de exploatare. La acestea şi la cele la care se constata deficiente semnificative în cadrul urmăririi curente, proprietarul va solicita efectuarea unei expertize tehnice prin care se stabilesc măsurile necesare.  + 
Articolul 10În cadrul urmăririi curente, la apariţia unor degradari ce se considera ca pot afecta exploatarea în condiţii de siguranţă a construcţiei, proprietarul va solicita o consultanţa de specialitate (în vederea instruirii urmăririi extinse, conform reglementărilor tehnice în vigoare). Urmărirea specială  + 
Articolul 11Urmărirea specială este o activitate sistematica şi cuprinde investigaţii specifice, suplimentare faţă de urmărirea curenta, asupra unor parametri ce caracterizează aptitudinea de utilizare pentru care construcţia a fost proiectata.  + 
Articolul 12Urmărirea specială se instituie la: – construcţii noi de importanţa deosebită sau excepţionala, stabilită prin proiect; – construcţii în exploatare cu evoluţie periculoasa (sau care au suferit avarii) stabilită în urma unei expertize.  + 
Articolul 13Urmărirea specială se realizează pa baza de proiect de către personal tehnic de specialitate. Urmărirea specială nu exclude urmărirea curenta. Rezultatele urmăririi speciale se înscriu în cartea tehnica a construcţiei. Obligaţii şi raspunderi privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor  + 
Articolul 14Obligaţii şi raspunderi ale investiţiilor: a) stabilesc împreună cu proiectantul acele construcţii care se supun urmăririi speciale, asigura întocmirea proiectului şi predarea lui la proprietari şi comunică întocmirea lui la Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului;  … b) comunică proprietarilor, care preiau construcţiile, obligaţiile care le revin în cadrul urmăririi speciale.  …  + 
Articolul 15Obligaţii şi raspunderi ale proprietarilor; a) răspund de activitatea privind urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, sub toate formele, angajează după caz responsabili autorizaţi, comanda expertizarea construcţiilor în cazurile prevăzute la art. 9 şi art. 12, comanda proiectul de urmărire specială şi comunică instituirea urmăririi speciale la Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului;  … b) la înstrăinarea sau închirierea construcţiilor, stipulează în contracte îndatoririle ce decurg cu privire la urmărirea comportării în exploatare a acestora.  …  + 
Articolul 16Obligaţii şi raspunderi ale proiectanţilor: a) stabilesc împreună cu investitorul şi/sau proprietarul acele construcţii care sunt supuse urmăririi speciale;  … b) elaborează, pe baza unei comenzi, documentaţiile tehnice pentru urmărirea curenta şi proiectul de urmărire specială.  …  + 
Articolul 17Executanţii au obligaţia să efectueze urmărirea curenta a construcţiilor pe care le executa, sa monteze conform proiectului şi sa protejeze dispozitivele pentru urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, până la recepţia acestora, după care acestea se vor preda proprietarului.  + 
Articolul 18Administratorii şi utilizatorii răspund de realizarea obligaţiilor contractuale cu proprietarul, privind activitatea de urmărire a comportării în exploatarea a construcţiilor.  + 
Articolul 19Persoanele care efectuează urmărirea curenta şi urmărirea specială, denumite responsabili cu urmărirea comportării în exploatare a construcţiilor, au următoarele obligaţii şi raspunderi: a) să aibă o pregătire tehnica în construcţii, cel puţin de nivel mediu iar cei care efectuează urmărirea specială să fie autorizaţi de Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului;  … b) sa cunoască cartea tehnica a construcţiei şi sa ţină la zi jurnalul evenimentelor;  … c) să efectueze urmărirea curenta, iar pentru urmărirea specială supraveghează aplicarea programelor şi proiectelor întocmite în acest sens.  …  + 
Capitolul 3Intervenţiile în timp asupra construcţiilor  + 
Articolul 20Intervenţiile în timp asupra construcţiilor sunt fundamentate pe baza datelor furnizate de activitatea de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor. Intervenţiile în timp sunt determinate de: exploatarea normală, acţiunile accidentale şi acţiunile omului, pentru aducerea la parametrii iniţiali sau îmbunătăţirea, respectiv reabilitarea acestora. Intervenţiile determinate de exploatarea normală  + 
Articolul 21Intervenţiile determinate de exploatarea normală a construcţiilor sunt lucrările de întreţinere şi reparaţii şi au ca obiectiv menţinerea caracteristicilor esenţiale proiectate, pe întreaga durata de serviciu a construcţiilor. O dată cu aceste intervenţii, se recomanda proprietarilor sa acţioneze pentru îmbunătăţirea condiţiilor de exploatare şi de economisire a energiei.  + 
Articolul 22Lucrările de întreţinere constau în reconditionarea periodică a unor detalii de suprafaţa cu durata scurta de existenta (finisaje, proiectii superficiale, straturi de uzura) şi întocmirea unor piese din instalaţii şi echipamente de uzura rapida.  + 
Articolul 23Lucrările de reparaţii constau în refaceri sau înlocuiri de elemente, detalii sau părţi de construcţie şi instalaţii ieşite din uz, ca urmare a exploatării sau acţiunii agenţilor de mediu. Lucrările de întreţinere şi reparaţii se efectuează periodic, în funcţie de categoria de importanţa a construcţiilor şi de materialele încorporate, conform instrucţiunilor tehnice în vigoare sau în baza unui proiect şi a prevederilor din cartea tehnica a construcţiei. Intervenţiile determinate de acţiunile accidentale  + 
Articolul 24Intervenţiile determinate de acţiunile accidentale asupra construcţiilor (incendii, explozii, inundaţii, uragane, alunecări şi prabusiri de teren, zapezi foarte mari, cutremure) care afectează grav integritatea acestora, constau în efectuarea unor lucrări de inlaturare a efectelor acţiunilor menţionate şi readucerea construcţiilor la nivelul calitativ iniţial. Aceste intervenţii cuprind de regula următoarele categorii de lucrări: – susţinerea provizorie a construcţiei avariate; – demolarea şi îndepărtarea părţilor de construcţie avariate grav; – remedierea degradărilor elementelor de construcţie; – consolidarea elementelor şi ansamblurilor structurale; – reconstruirea integrală a unor părţi de construcţie indepartate.  + 
Articolul 25Remedierea consta în reparaţii şi/sau consolidări uşoare şi are ca scop reducerea părţilor de construcţie la un nivel calitativ apropiat de cel iniţial.  + 
Articolul 26Consolidarea elementelor şi ansamblurilor structurale avariate sau neavariate are ca scop ridicarea nivelului performantelor mecanice (rezistenta, rigiditate, ductilitate) ale acestora în raport cu cele iniţiale.  + 
Articolul 27Reconstruirea integrală a unor părţi de construcţie indepartate are ca scop executarea din nou a acestora, cu respectarea caracteristicilor iniţiale.  + 
Articolul 28Intervenţiile asupra construcţiilor, determinate de acţiunile accidentale, se efectuează pa baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice. Pentru intervenţiile determinate de acţiunea cutremurelor se vor respecta şi prevederile reglementărilor în vigoare. Intervenţiile determinate de acţiunile omului  + 
Articolul 29Intervenţiile determinate de acţiunile omului asupra construcţiilor au ca scop principal: schimbări de destinaţie ale construcţiilor, prelungirea duratei de serviciu, ridicarea nivelului performantelor prevăzute iniţial, inclusiv în urma unor modificări functionale şi retehnologizari. Aceste intervenţii cuprind următoarele categorii de lucrări: – transformări, completări sau înlocuiri ale unor părţi de construcţie; – extinderi sau supraetajari de construcţii; – modernizări sau reabilitări.  + 
Articolul 30Intervenţiile determinate de acţiunile omului se efectuează pe baza unui proiect elaborat ca urmare a unei expertize tehnice. Obligaţii şi raspunderi privind intervenţiile în timp asupra construcţiilor  + 
Articolul 31Obligaţii şi raspunderi ale proprietarilor: a) organizează şi răspund de activitatea de intervenţii în timp asupra construcţiilor, sub toate formele, respectiv, direct sau prin utilizatorii acestora, în baza contractelor încheiate cu ei;  … b) solicita acordul Inspecţiei de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului pentru intervenţiile asupra construcţiilor prevăzute la art. 24-30.  …  + 
Articolul 32Obligaţii şi raspunderi ale proiectanţilor: a) elaborează în baza unei comenzi proiecte pentru lucrări de intervenţii în timp asupra construcţiilor, în conformitate cu prevederile legale;  … b) elaborează caiete de sarcini şi instrucţiuni speciale pentru lucrările de intervenţii în timp, anexe la proiectele elaborate de ei în acest scop, care se introduc în cartea tehnica a construcţiei.  …  + 
Articolul 33Executanţii lucrărilor de intervenţii în timp asupra construcţiilor au obligaţia să respecte prevederile din proiectele elaborate în acest scop.  + 
Articolul 34Utilizatorii construcţiilor au obligaţia să asigure efectuarea la timp a sarcinilor ce le revin în cadrul activităţii de intervenţii în timp asupra construcţiilor, în baza contractelor încheiate cu proprietarii.  + 
Capitolul 4Postutilizarea construcţiilor  + 
Articolul 35Declanşarea activităţilor din etapa de postutilizare a unei construcţii începe o dată cu iniţierea acţiunii pentru desfiinţarea acelei construcţii, care se face: a) la cererea proprietarului sau administratorului construcţiei cu acordul proprietarului;  … b) la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, în cazurile în care:  … – construcţia a fost executată fără autorizaţie de construire; – construcţia nu prezintă siguranţa în exploatare şi nu poate fi reabilitata din acest punct de vedere; – construcţia prezintă pericol pentru mediul înconjurător şi nu poate fi reabilitata pentru a se elimina acest pericol; – cerinţele de sistematizare pentru utilitate publică impun necesitatea desfiinţării construcţiei.  + 
Articolul 36La construcţiile proprietate publică, decizia de declansare a activităţilor din etapa de postutilizare va fi luată în baza unui studiu de fezabilitate tinindu-se cont de cazurile prevăzute la art. 35 şi din care să rezulte necesitatea, oportunitatea şi eficienta economică a acţiunii. Studiul respectiv va trebui să fie aprobat potrivit legii. La construcţiile proprietate privată, la depăşirea duratei de serviciu, pe baza unei expertize tehnice, proprietarii pot decide continuarea utilizării pentru aceeaşi funcţiune sau schimbarea acesteia.  + 
Articolul 37Desfăşurarea activităţilor şi lucrărilor din etapa de postutilizare se efectuează pe baza unei documentaţii tehnice şi a unei autorizaţii de desfiinţare, elaborata de autorităţile competente, conform Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executării construcţiilor şi unele măsuri pentru realizarea locuinţelor şi Ordinului ministrului lucrărilor publice şi amenajării teritoriului nr. 91/1991 privind aprobarea formularelor, a procedurii de autorizare şi a conţinutului documentaţiilor prevăzute în Legea nr. 50/1991*). Fac excepţie de la obţinerea autorizaţiei de desfiinţare, conform Legii nr. 50/1991, construcţiile şi instalaţiile cu caracter militar din patrimoniul Ministerului Apărării Naţionale, Ministerul de Interne şi Serviciul Roman de Informaţii, pentru care se vor elabora reglementările specifice.  + 
Articolul 38Elaborarea documentaţiei tehnice aferente lucrărilor de demolare şi executarea lucrărilor respective se efectuează de agenţi economici cu activitate în construcţii.  + 
Articolul 39Documentaţia tehnica aferentă lucrărilor din etapa de postutilizare va cuprinde următoarele: – planul de amplasare a construcţiilor (poziţiei, dimensiuni, orientare, vecinătăţi) cu indicarea construcţiei(lor) sau a părţilor de construcţie ce urmează a fi demolate; – planurile sau releveele construcţiilor, din care să rezulte destinaţia, alcătuirea construcţiei, şi funcţiunile acesteia (planuri ale tuturor nivelurilor, secţiuni, faţade, planurile instalaţiilor interioare etc.) întocmite la o scara convenabila; – planurile recordurilor la unităţile exterioare (apa, canal, energie electrica, energie termica, gaze, telefon); –––––––- Notă …
*) Ordinul nr. 91/1991 a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 228 din 14 noiembrie 1991. – planurile de asigurare şi refacere a continuităţii unităţilor exterioare pentru vecinătăţi care ar trebui, eventual, să fie întrerupte la demolarea construcţiilor; – condiţii tehnice de calitate, corespunzătoare exigenţelor esenţiale; – detalierea şi precizarea fazelor activităţilor şi lucrărilor; – proceduri tehnice pentru executarea lucrărilor de demontare-demolare, cuprinzând descrierea detaliată a soluţiilor tehnice adoptate, a tuturor operaţiunilor necesare şi măsuri de protecţia muncii; – recomandări (la construcţiile proprietate publică) privind modul de reconditionare a produselor şi elementelor de construcţie recuperate cu ocazia demontarii şi demolarii; – recomandări pentru evacuarea şi transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele de reintegrare în natura; – măsuri pentru protecţia mediului înconjurător, în zona de demolare a construcţiilor şi în zonele de evacuare a deşeurilor; – devizul lucrărilor de demolare, reciclare şi utilizare a materialelor rezultate. Documentaţia tehnica pentru lucrările de postutilizare trebuie verificata de specialiştii verificatori de proiecte atestaţi. De asemenea, vor fi expertizate din punctul de vedere al rezistentei şi stabilităţii clădirile invecinate care pot fi afectate de demolare. Fazele activităţilor şi lucrărilor din etapa de postutilizare a construcţiilor  + 
Articolul 40Dezafectarea construcţiei cuprinde următoarele faze: – încetarea activităţilor din interiorul construcţiei; – suspendarea unităţilor; – asigurarea continuităţii instalaţiilor tehnico-edilitare pentru vecinătăţi; – evacuarea din construcţie a inventarului mobil (obiecte de inventar, mobilier, echipamente etc.).  + 
Articolul 41Demontarea şi demolarea construcţiei cuprinde următoarele faze: – dezechiparea construcţiei prin desfacerea şi demontarea elementelor de instalaţii functionale, de finisaj şi izolaţii; – demontarea părţilor şi elementelor de construcţie; – demolarea părţilor de construcţie nedemontabile (zidării, structuri de rezistenta etc.), inclusiv a fundaţiilor construcţiei; – dezmembrarea părţilor şi elementelor de construcţie şi instalaţiilor demontate, recuperarea componentelor şi produselor refolosibile şi sortarea lor pe categorii; – transportul deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile în zonele destinate pentru utilizarea de materii brute sau reintegrarea în natură.  + 
Articolul 42Reconditionarea, reciclarea şi refolosirea produselor şi materialelor de construcţie rezultate din demontarea şi demolarea construcţiilor proprietate publică cuprind următoarele faze: – reconditionarea produselor de construcţie recuperate din demontare, în vederea refolosirii, prin operaţiuni simple executate în ateliere; – reciclarea materialelor rezultate din demolare, în secţii de producţie specializate, prin folosirea acestor materiale ca materii prime în vederea producerii de materiale de construcţii; – pregătirea refolosirii produselor şi materialelor de construcţie rezultate din recuperare, reconditionare şi reciclare, prin verificarea calităţii acestora şi prin organizarea desfacerii lor în depozite de materiale de construcţii.  + 
Articolul 43Reintegrarea în natura a deşeurilor nefolosibile şi nereciclabile cuprinde următoarele faze: – utilizarea deşeurilor de materiale brute pentru umpluturi; – refacerea peisajului natural în zonele de folosire a deşeurilor prin taluzari adecvate şi lucrări de protecţie aferente, inclusiv refacerea stratului vegetal şi a plantaţiilor. Obligaţii şi raspunderi privind postutilizarea construcţiilor  + 
Articolul 44Obligaţii şi raspunderi ale proprietarilor şi administratorilor cu acordul proprietarilor: Asigurarea, declanşarea activităţilor şi realizarea lucrărilor din etapa de postutilizare prin: a) asigurarea fondurilor necesare pentru proiectarea şi executarea lucrărilor;  … b) elaborarea documentaţiei tehnice aferente de către persoane fizice sau juridice autorizate pentru asemenea lucrări;  … c) obţinerea avizelor necesare şi a autorizaţiei de desfiinţare de la autorităţile competente;  … d) încredinţarea execuţiei lucrărilor din etapa de postutilizare unor persoane fizice sau juridice autorizate în construcţii;  … e) urmărirea respectării condiţiilor de calitate stabilite pe baza exigenţelor, precum şi a reconditionarii şi reciclarii în grad cît mai ridicat a materialelor şi produselor rezultate din demontarea şi demolarea construcţiei.  …  + 
Articolul 45Obligaţii şi raspunderi ale proiectanţilor: a) elaborarea documentaţiei tehnice aferente lucrărilor de demolare, reciclare şi utilizare a materialelor rezultate;  … b) asigurarea, prin soluţiile tehnice şi tehnologice de demontare şi demolare, a respectării prevederilor din avize şi autorizaţia de desfiinţare, a condiţiilor tehnice de calitate corespunzătoare exigenţelor esenţiale, precum şi a unui grup cît mai ridicat de recuperare, reconditionare şi reciclare a materialelor şi produselor rezultate din demontare şi demolare;  … c) asigurarea asistenţei tehnice solicitate de proprietar pentru aplicarea soluţiilor din proiect.  …  + 
Articolul 46Obligaţii şi raspunderi ale executanţilor: a) începerea execuţiei lucrărilor de demolare numai pe baza autorizaţiei de desfiinţare şi a documentaţiei tehnice verificate, funcţie de categoria de importanţa a construcţiei;  … b) respectarea prevederilor din documentaţia tehnica aferentă şi din autorizaţia de desfiinţare;  … c) realizarea condiţiilor de calitate prevăzute în documentaţia tehnica;  … d) instruirea personalului asupra procesului tehnologic, asupra succesiunii fazelor şi operaţiunilor şi a măsurilor de protecţia muncii;  … e) luarea măsurilor de protecţie a vecinatatilor prin evitarea de transmitere a vibratiilor puternice sau a socurilor, prin degajari mari de praf, precum şi prin asigurarea acceselor necesare la aceste vecinătăţi.  …  + 
Capitolul 5Dispoziţii finale  + 
Articolul 47Activitatea de urmărire a comportării în exploatare şi investiţii în timp şi cea privind postutilizarea construcţiilor se vor executa cu respectarea reglementărilor tehnice în vigoare. Ministerul Lucrărilor Publice şi Amenajării Teritoriului va lua măsuri pentru îmbunătăţirea reglementărilor existente privind: a) instrucţiunile-cadru pentru urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp asupra construcţiilor;  … b) instrucţiunile tehnice pentru urmărirea comportării în exploatare şi intervenţiile în timp privind construcţiile alcătuite din diferite materiale;  … c) instrucţiuni tehnice (revizuire) pentru urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii în timp privind categoriile de construcţii şi de lucrări de construcţii cu destinaţie curenta;  … d) indrumatoare (ghiduri) tehnice privind metode, procedee, aparatura şi echipamente specifice, recomandate pentru activităţile de urmărire a comportării în exploatare a construcţiilor şi intervenţiile în timp asupra acestora;  … e) instrucţiuni tehnice privind demolarea parţială sau totală a construcţiilor.  …  + 
Articolul 48Organele administraţiei publice centrale vor lua măsuri ca unităţile specializate de profil sa revizuiasca instrucţiunile tehnice în vigoare privind urmărirea comportării în exploatare şi intervenţii în timp, pentru categoriile de construcţii şi lucrări de construcţii specifice domeniului lor de activitate.  + 
Articolul 49Urmărirea aplicării şi controlul respectării prevederilor prezentului regulament se fac de către Inspecţia de stat în construcţii, lucrări publice, urbanism şi amenajarea teritoriului.  + 
Articolul 50Finanţarea activităţilor prevăzute în acest regulament se face potrivit prevederilor legale. ––––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește