HOTĂRÎRE Nr. 248 din 27 mai 1994

pentru adoptarea unor măsuri în vederea aplicării Legii nr. 82/1993 privind constituirea Biosferei "Delta Dunării"



Guvernul României hotărăşte:  + 
Articolul 1Se aprobă delimitarea zonelor functionale cu regim diferenţiat de protecţie de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", potrivit anexei nr. 1.  + 
Articolul 2Se aprobă Statutul de organizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", prevăzut în anexa nr. 2.  + 
Articolul 3Se numesc Consiliul ştiinţific şi Colegiul executiv ale Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", în componenta prevăzută în anexa nr. 3.  + 
Articolul 4Anexele nr. 1, 2 şi 3 fac parte integrantă din prezenta hotărâre. PRIM-MINISTRUNICOLAE VACAROIUContrasemnează:––––––Ministrul apelor, pădurilor şiprotecţiei mediului,Aurel Constantin Iliep. Ministru de stat, ministrul finanţelor,Dan Mogos,secretar de stat + 
Anexa 1DELIMITAREA zonelor functionale cu regim diferenţiat de protecţie de pe teritoriul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" 1. Introducere 1.1. În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993, Rezervatia Biosferei "Delta Dunării", zona de importanţa ecologica naţionala şi internationala, cuprinde Delta Dunării, saraturile Murighiol-Plopu, complexul lagunar Razim – Sinoie, Dunarea maritima până la Cotul Pisicii, sectorul Isaccea-Tulcea cu zona inundabila, litoralul Marii Negre de la bratul Chilia până la Capul Midia, apele maritime interioare şi marea teritorială, până la izobata de 20 m inclusiv. Limita continentala a rezervatiei este reprezentată de contactul Podisului Dobrogean cu zonele umede şi palustre. 1.2. Teritoriul rezervatiei este delimitat în trei categorii de zone: zone cu regim de protecţie integrală, zone tampon şi zone economice. 1.3. Zonele cu regim de protecţie integrală sunt protejate, în mod obligatoriu, de zone tampon. 2. Zone de regim de protecţie integrală 2.1. Rosca – Buhaiova (9.625 ha) a) Delimitare  … Zona Rosca-Buhaiova este situata în nordul depresiunii Matita-Merhei şi este constituită dintr-un complex de lacuri, girle, japse, delimitat la nord de bratul Cernovca între confluenta cu canalul ocolitor al amenajării piscicole Chilia şi confluenta cu canalul Sulimanca; la est, de canalul Sulimanca între bratul Cernovca şi intrarea în lacul Merhei; la sud, de limita nordica a lacurilor Merhei şi Merheiul Mic, canalul Rosca, canalul de legătură cu Lacul Dracului, limita nordica a lacurilor Dracului şi Babina; la vest, de canalul Radacinoasele, canalul ocolitor al amenajării piscicole Chilia până la confluenta cu bratul Cernovca. b) Caracterizare ecologica  … Zona Rosca-Buhaiova figurează pe lista rezervaţiilor naturale din România încă din anul 1970, iar începând din anul 1979 a fost declarata rezervatie a biosferei (împreună cu Padurea Letea). Include o mare diversitate de biotopi reprezentativi pentru delta fluviala (plauri plutitori şi fixati, mlastini stuficole, lacuri, grinduri fluviale, marginea vestica a grindului marin Letea, marginea estica a grindului continental Chilia, girle naturale, terenuri inundabile, zaloage de salcii etc.). Nucleul acestei zone de regim de protecţie integrală îl constituie lacurile Rosca şi Buhaiova. În mod corespunzător, şi fauna acestei zone protejate prezintă o remarcabila diversitate reprezentată de mamifere: vidra, nurca, hermelina, bizam, câine enot, vulpe, mistret etc., de fauna ornitologica : prezenta celei mai mari colonii de pelican comun (Pelecanus onocrotalus) din Europa, a coloniilor mixte de ardeidae, aproape majoritatea speciilor de anatidae şi paseriforme caracteristice deltei, precum şi a faunei de nevertebrate. Aceeaşi bogata diversitate este prezenta şi sub aspectul lumii vegetale, în ciuda aparentei de monotonie conferita de specia dominantă: stuful. Bazinele acvatice stagnante sunt invadate de specii de nufar (alb şi galben), piciorul cocosului, Hydrocharis, Limnanthemum, Trapa natans, Stratiotes raloides. În apele sarace în nitrati, din unele japse sau ochiuri de apa dintre plauri, apar plantele carnivore Utricularia şi Aldrovanda. Flora submersa este alcătuită din majoritatea speciilor cunoscute şi din alte ape continentale. În stufarisurile compacte se concentreaza aproape toată flora europeană de plante amfibii, reprezentative fiind, printre altele: Dyroperis thelipteris, Solanum dulcamara, Euphorbia palustris, specii de Carex Denanthe etc., dar şi specii rare ca: Acorus calanus sau Calla palustris. 2.2. Padurea Letea (2.825 ha) a) Delimitare  … Zona de regim de protecţie integrală Letea este asezata pe grindul cu acelaşi nume, unul dintre cele mai vechi grinduri ale deltei, fiind delimitata la nord de limita sudica a lacului Nebunu, la est, de drumul comunal Periprava – C.A. Rosetti, până la circa 1,5 km nord de localitatea C.A. Rosetti, la sud, de la drumul comunal Periprava – C.A. Rosetti, pe o linie dreapta nord-est – sud-vest, pe distanta de circa 2 km şi apoi spre vest, pe o distanta de circa 2 km până la limita sudica a Hasmacului Ivancea, la vest, de limita vestica a formatiunilor forestiere ale grindurilor Letea. b) Caracterizare ecologica Zona forestieră naturala Letea a fost pusă sub ocrotire încă din anul 1930, devenind rezervatie naturala în anul 1938. Ocupa un relief puţin înalt faţă de restul deltei, cu dune fluvio-marine, paralele cu Litoralul, care gazduiesc padurea cu acelaşi nume ce reprezintă un tip particular de vegetaţie. Padurea care se dezvolta în spaţiul interdunelor sub forma unor fisii late de 10-250 m (hasmacuri) despărţite de spinarile dunelor este alcătuită, în principal, din: stejarul de lunca (Quercus robur), stejarul brumariu (Q. pedunculiflora), plopul alb (Populus alba), plopul negru (P. nigra), frasinul de lunca (Fracsinus angustifolia), frasinul de balta (F. pallisae), parul (Pirus piraster), teiul alb (Tilia tomentosa), ulmul (Ulmus foliacea) şi foarte rar arinul negru (Alnus glutinosa), completată de un subarboret bogat (Crataegus monogyna, Ligustrum vulgare, Evonymus europaea, Cornus mas, C. sanguineae, Rhamnus frangula, R. cathartica, Viburnum opulus, Berberis vulgaris) şi altele. O caracteristica a zonei o constituie abundenta plantelor, cataratoare (Periploca graeca, Vitis silvestris, Humulus lupulus, Clematis vitalba) care conferă pădurii un aspect subtropical. Padurea se extinde în mod natural prin speciile de avangarda Prunus spicosa (porumbar), Tamarix ramossima (catina osie) şi Hippophae ramnoides (catina alba) care în unele porţiuni, către Litoral, se dezvolta luxuriant, alcatuind adevărate baraje impenetrabile. În covorul vegetal se intilnesc, de asemenea, şi alte specii rare: Convolvulus persicus (volbura de nisip), Ephedra distachya şi Merendera sobolifera (brindusa de nisip).  … Fauna este reprezentată de Haliaetus albicilla (codalbul), Circaetus galicus, Milvus migrans, Bubo bubo, de câteva raritati herpatologice: Eremuias arguta, Vipera ursini renardi, precum şi de circa 1.600 specii de entomofauna identificate până în prezent. 2.3. Lacul Raducu (2.500 ha) a) Delimitare  … Zona cu regim de protecţie integrală Lacul Raducu este situata în partea centrala a deltei maritime şi în sudul formatiunilor de grinduri Letea, fiind delimitata, la sud, de Dunarea Veche, de la Canalul Magearu până al grindul Hudac, la vest, de grindul Hudac până la întîlnirea cu grindul Raducu şi, în continuare, până la girla fără nume, la nord, de girla temporară dintre grindul Raducului şi grindul Parului, la nord-est, de grindul Parului până la canalul Magearu, iar la est, de canalul Magearu, de la grindul Parului până la Dunarea Veche. b) Caracterizare ecologica  … Zona cuprinde lacuri cu apa dulce alimentate din ultimul braţ al marelui "M", situate într-o zona tipica de dezvoltare a grindurilor fluvio-marine dintre Chilia şi Sulina. Bazinele acvatice sunt anturate de grinduri marine cu soluri sarace, mobile sau slab fixate cu Elymus sabulosus, Carex ligerica şi Agropyrum elongatum, pajişti stepice cu Salix repens şi Euphorbia secueriana, sau arii de depresionare cu apa temporară caracterizată de tufe cu Juncus gerardii. Ghiolurile Raducu su Raduculet gazduiesc o ihtiofauna specifică zonei, bine reprezentată şi protejata prin izolarea bazinelor respective. 2.4. Lacul Nebunu (115 ha) a) Delimitare  … Zona este situata în complexul lacustru Sontea-Furtuna, cuprinzând lacul Nebunu şi zona adiacenta, delimitata de girla Sontea la sud şi de limitele lacului Nebunu, la vest, nord şi est. b) Caracterizare ecologica  … Lacul Nebunu şi împrejurimile sale constituie o zona lacustra de mica întindere, caracteristica deltei fluviale ce gazduieste biocenoze specifice, adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura. Sunt asigurate în aceasta zona condiţii bune de cuibarit pentru anatidae şi pentru hrana limicolelor, în lunile de vara. Datorită izolarii sale, lacul asigura condiţii optime de reproducere şi creştere pentru ihtiofauna specifică lacurilor de întindere redusă şi adîncime mica. 2.5. Vatafu-Lungulet (1.625 ha) a) Delimitare  … Zona este situata în complexul lacustru Roşu-Puiu cuprinzând bazine acvatice naturale, lacurile Porcu, Porculet etc. Este delimitata, la nord, de canalul Vatafu-Imputita, la est şi sud-est, de prelungirea grindului Puiu iar la vest, de japsa Vatafu, de la canalul Vatafu-Imputita la lacul Lumina. b) Caracterizare ecologica  … Zona a fost selectionata pe considerentul ca aceasta cuprinde forme diverse de relief: grinduri, japse, depresiuni, formaţiuni de plauri plutitori şi fixati, pajişti halofile şi este caracterizată, în principal, prin existenta biocenozelor adaptate la condiţiile de viaţa eurihaline. Complexul de lacuri şi grinduri fluvio-marine reprezintă, de asemenea, prin formaţiunile de plauri, flora şi fauna specifice acestor biotopi preponderent stuficoli, un important loc de cuibarit pentru stircul pitic şi cormoranul mic în colonii mixte de ardeidae, precum şi pentru conservarea pajiştilor halofile. 2.6. Padurea Caraorman (2.250 ha) a) Delimitare  … Zona forestieră Caraorman ocupa partea centrala a grindului cu acelaşi nume, grind de origine marina, fiind delimitata la est de grindul Hrusca, la sud, de o limita situata a circa 1 km distanta de lacul Erenciuc, la vest, de limita estica a dunelor mobile de nisip, limita situata la distanta de circa 750 m de linia de înaltă tensiune, la nord, de canalul Litcov. b) Caracterizare ecologica  … Zona cu regim de protecţie integrală Caraorman cuprinde cele mai dezvoltate şi reprezentative dune denudate din delta şi padurea Caraorman dezvoltata, îndeosebi în partea sudica a grindului. Nucleul valoros, în suprafaţa de circa 700 ha cuprinde, alături de un variat arboret de lunca format din plop, frasin şi stejar, subarboret de zalog, Salix, Tamarix etc. Extremitatea sudica a pădurii păstrează exemplare monumentale de stejari, cu diametre între 4,20 – 4,70 m. Ca şi în padurea Letea, asociaţiile vegetale gazduiesc animale nevertebrate, îndeosebi insecte şi vertebrate-mamifere. Ca avifauna, padurea gazduieste îndeosebi vulturul codalb (Haliaeetus albicilia) şi corbul (Corvus corax). 2.7. Saraturi Murighiol (87 ha) a) Delimitare  … Zona Saraturi este situata între localităţile Murighiol şi Plopu, fiind delimitata la est de localitatea Murighiol, la sud, de soseaua Plopu-Murighiol şi la vest şi nord, de dealurile Murighiolului. b) Caracterizare ecologica  … Lacul Saraturi Murighiol este situat în terasa Dunării, are o lungime de circa 2 km şi o latime maxima de 500 m. Apele lacului sunt puternic salinizate de tip cloruro-sulfatic, caracterizate prin marea bogatie de zoo- şi fitoplancton. Complexul salmastru gazduieste colonii de sternide unde cuibareste abundent piciorongul (Himantopus himantopus), ciocintorsul (Recurvirostra avosetta), podiceps nigricolis, rata (Netta rufina) şi unde mai cuibareste încă Charadrius alexandrinus. În timpul iernii, inghetul tardiv al luciului de apa (datorat caracterului salmastru) determina o mare concentrare a limicolelor care găsesc aici adapost şi hrana abundenta. 2.8. Arinisul Erenciuc (50 ha) a) Delimitare  … Zona Erenciuc cuprinde arinisul situat de o parte şi de alta a canalului de acces în lacul Erenciuc, fiind delimitata la sud, de bratul Sfântu Gheorghe, la nord, de lacul Erenciuc, limitele estica şi vestica fiind limitele suprafeţei forestiere. b) Caracterizare ecologica  … Aceasta zona este singura zona forestieră din delta în care arinul negru (Alnus glutinosa) se dezvolta compact. În arinis cuibareste vulturul codalb (Haliaetus alibicilla) care găseşte condiţii optime de adapost. 2.9. Insula Popina (98 ha) a) Delimitare  … Insula Popina este situata în nordul lacului Razim, în apropierea amenajărilor piscicole Iazurile şi Sarinasuf şi a localităţii Iazurile. b) Caracterizare ecologica  … Insula Popina reprezintă un rest de grind continental stâncos care constituie un loc important de popas al pasarilor migratoare şi de cuibarit pentru califarul alb (Tadorna tadorna). Primavara, în aceasta zona cu vegetaţie saraca şi pitica se pot intilni păsări de mlastina (codobaturi venite din Congo), păsări de padure: privighetoarea roscata (Luscinia megarhynchos), presura cap negru (Emberiza melanocephala), ciocirlia de Baragan (Melanocorhypha colandro) etc. Izvoarele termale care picheteaza bordul nordic al insulei (încă nestudiate) conferă insulei un plus de interes ştiinţific. Fauna de nevertebrate (de asemenea, insuficient studiata) cuprinde raritati ca paianjenul veninos "vaduva neagra" (Lactrodextra) şi miriapodul gigant (Scolopendra cingulata). 2.10. Sacalin – Zatoane (21.410 ha) a) Delimitare  … Zona Sacalin-Zatoane cuprinde complexul de lacuri, girle şi grinduri, fiind situata în partea de sud a insulei Dranov, în suprafaţa totală de circa 19.340 ha, şi zona de melea cuprinsă între insulele Sacalinul Mare, Sacalinul Mic şi limita continentala a Deltei Dunării, în suprafaţa de circa 2.070 ha. Zona este delimitata la nord-est de bratul Sfântu Gheorghe, de la km 5 până la insulele Sacalin, ocolind prin est şi sud insulele Sacalin, până la extremitatea lor sud-vestica, la sud-vest, de o linie conventionala între extremitatea sud-vestica a insulelor Sacalin până la zona Mocirla şi în continuare de tarimul marin, până la cherhanaua Perisor, la vest de canalul Perisor, de la cherhanaua Perisor până la confluenta cu canalul Tarita. Limita nord-vestica este reprezentată de canalul Tarita, până la confluenta cu canalul Crasnicol, de canalul Crasnicol până la confluenta cu canalul Palade, de canalul Palade până la confluenta cu canalul Buhaz, de canalul Buhaz până la confluenta cu canalul Buhaz-Zaton şi de canalul Buhaz-Zaton până la confluenta cu bratul Sfântu Gheorghe, ocolind pe la est platforma cherhanalei. b) Caracterizare ecologica  … Situata în estul depresiunii Dranov, zona Sacalin-Zatoane este una dintre cele mai vechi părţi ale deltei fluvio-marine, caracterizată printr-o succesiune de grinduri marine ţinere, nisipoase, aproximativ paralele cu litoralul, alternând cu lacuri puţin adinci sau izolate şi de o interpatrundere a apelor marine (pe girle cu deschidere directa în mare) cu cele fluviale (prin canale şi girle). Cele doua lacuri principale, Zatonul Mic şi Zatonul Mare, din cauza abraziunii marine îşi largesc continuu legătură cu Marea Neagra. Lacurile oferă condiţii ideale pentru cuibaritul lebedei mute şi pentru hrana speciilor limicole, abundente, de asemenea, şi pe insula Sacalin, unde se afla şi cea mai mare colonie de chire de mare (Sterna sanvicenzis). Atât luciile de apa cît şi grindurile şi plaja litorala sunt locuri de maxima concentrare a ornitofaunei în timpul migratiei de primavara – toamna. Insula Sacalin, în forma de semiluna, alcătuită din nisip amestecat cu cochilii, saraca în vegetale de saratura, reprezintă zona cea mai importanţa de nidificare, premigratie şi migratie, un cartier de iernare pentru numeroase specii, circa 100, sin care 14 specii cuibaresc aici. 2.11. Periteasca – Leahova (4.125 ha) a) Delimitare  … Zona Periteasca-Leahova este situata în zona sudica a rezervatiei, fiind delimitata la nord-est de canalul Periteasca, între Marea Neagra şi Lacul Razim, la nord, de lacul Razim, de la canalul Periteasca până la insula Bisericuta inclusiv, la vest, de lacul Golovita de la insula Bisericuta până la Gura Portitei, la sud şi sud-est, de girla Portita şi tarmul Marii Negre, între cherhanalele Portita şi Periteasca, exclusiv cele doua cherhanale şi campingul Portita. b) Caracterizare ecologica  … Situata în complexul lagunar Razim-Sinoe, zona reprezintă un mozaic de grinduri uşor halofile şi lacuri puţin adinci (Periteasca, Cosna, Pahome, Ranec, Leahova), aflate într-un proces de continua indulcire după închiderea Gurii Portita şi consolidarea plajei litorale. Caracteristicile sunt biocenozele dezvoltate pe nisipurile uscate ale grindurilor, pe nisipurile scaldate de apele marii sau ale lacului Razim, precum şi biocenozele adaptate la variatii mari ale salinitatii. Este o zona predilecta pentru cuibaritul speciilor limicole, a califarilor (insula Bisericuta), cît şi pentru laridae şi sternidae (grindurile halofile). Important refugiu de popas şi hranire oaspetii de iarna cît şi pentru alte specii (îndeosebi în timpul migratiei de toamna). De asemenea, este refugiul preferat în migratia diurna pentru populaţie Branta ruficolis (gisca cu git roşu) pe durata popasului în Dobrogea. Insula Bisericuta (insula stâncoasă, avanpost al reliefului predeltaic) domina, alături de capul Dolosman, peisajul dintre lacurile Razim şi Golovita. 2.12. Capul Dolosman (125 ha) a) Delimitare  … Este reprezentată de extremitatea estica a promontoriului Dolosman din apropierea localităţii Jurilovca cuprinzând amplasamentul ruinelor cetatii greco-române Argamum (sec. V i.e.n.) şi zona de abrupt a falezei acestui promontoriu, până la priza statiei de pompare pentru irigaţii Salcioara. b) Caracterizare ecologica  … Zona este importanţa pentru conservarea vegetatiei xerofite, pentru cuibaritul lastunului mare (Apus apus), pietrarului negru (Denante pleshanka), precum şi pentru protecţia dihorului patat (Vormela perpegusna) şi a sarpelui rau (Coluber jugularis) şi a sarpelui de apa. Zona are şi importanţa arheologică, existind aici vestigii ale vechilor civilizatii. 2.13. Grindul Lupilor (2.075 ha) a) Delimitare  … Zona Grindul Lupilor este situata în partea de sud a rezervatiei fiind delimitata la nord-vest de lacul Zmeica, la est, sud şi sud-vest, de lacul Sinoie, la vest, de canalul 2, la nord, de lacul Golovita. b) Caracterizare ecologica  … Datorită poziţiei sale, între lacurile Razim şi Sinoie, având cotele reliefului reduse (0,5-1,5 m altitudine) şi o vegetaţie specifică solurilor nisipoase de origine marina, zona reprezintă un important refugiu de cuibarit şi hranire a pasarilor. Îndeosebi în perioada migratiei de toamna, zona devine o impresionanta concentrare a faunei ornitologice şi, în special, a oaspetilor de iarna (gâşte, rate), deoarece în lacul Sinoie apa este mai sărată la sud de grindul Lupilor decît la nord, spre Razim. Datorită cotelor reduse şi a condiţiilor favorabile, zona are şi o mare importanţa pentru reproducerea naturala a pestilor din speciile: crap (Ciprinus carpio), salau (Stizostedion lucioperca), platica (Abramis brama) etc. 2.14. Istria-Sinoie (400 ha) a) Delimitare  … Zona Istria-Sinoie este amplasata în partea sud-vestica a rezervatiei, în extremitatea nord-estica a grindului Saele şi cuprinde promontoriul constituit din sisturile verzi pe care este situat ansamblul arheologic Histria şi o porţiune din grindul Saele, situata între soseaua Cetatea Histria-Satul Nuntasi şi partea estica a grindului Saele având o lungime spre sud de circa 6 km şi o latime cuprinsă între 1.300 m spre nord şi 300 m spre sud. b) Caracterizare ecologica  … În zona exista o mare varietate de specii de păsări: califarul alb (Tadorna tadorna), rate, gâşte etc., uneori apărând şi specii noi pentru ţara noastră. Zona prezintă şi o valoare arheologică deosebită. Cetatea Histria a fost înfiinţată în anul 657 i.e.n. de grecii din Milet datorită, printre altele, şi bogatiei în peste a acestei zone. 2.15. Grindul Chituc (2.300 ha) a) Delimitare  … Zona grindul Chituc este situata în extremitatea sudica a rezervatiei. Cuprinde partea nordica, cea mai recenta parte (în formare) a grindului cu acelaşi nume, cel mai mare grind care fragmenteaza sau delimiteaza complexul lacustru Razim-Sinoie. Este formată dintr-o aglomerare de lacuri mici, delimitata la nord-est de borna hidrografica 13, la sud de borna hidrografica 10. Limita sud-vestica este data de o linie conventionala între borna hidrografica 10 şi malul lacului Sinoie, la circa 1,5 km sub punctul Chituc Sinoie. Limita nord-vestica este lacul Sinoie iar limita sud-estica este drumul de acces la cherhanaua Periboina, paralel cu tarmul Marii Negre, între bornele hidrografice 10 şi 13. b) Caracterizare ecologica  … Zona este valoroasa pentru configuraţia morfologica caracterizată de succesiunea de cordoane, dune şi lacuri, cu predominanta acestora din urma, orientate pe o direcţie piezisa pe linia actuala a ţărmului şi având o dispoziţie în evantai. Vegetatia este caracteristica zonelor litorale cu sol nisipos saraturat. Are importanţa în migratia pasarilor şi pentru iernatul acestora, apele salinizate din zona îngheţând la temperaturi mai joase. 2.16. Lacul Rotundu (228 ha) a) Delimitare  … Lacul Rotundu este situat în complexul lacustru Somova-Parches, în partea vestica a complexului. Zona este delimitata la est de lacul Telincea, la sud de horstul dobrogean, la vest de lacul Saun, iar la nord, de limita nordica a lacului Rotundu. b) Caracterizare ecologica  … Lacul Rotundu este un lac tipic de lunca din zona inundabila a Dunării, complexul lacustru Somova-Parches fiind ultima zona de acest fel neafectata de îndiguiri. Zona lacului Rotundu prezintă interes deosebit, fiind reprezentativa pentru studiul şi conservarea biocenozelor adaptate la amplitudini mari ale undei de viitura, precum şi pentru reproducerea ciprinidelor. 2.17. Lacul Potcoava (652 ha) a) Delimitare  … Cuprinde zona dintre lacurile Babintii Mari, Babintii Mici şi Potcoava, inclusiv lacul Potcoava, fiind situata între lacurile Gorgova şi Obretinul Mic, limita nordica fiind paralele cu bratul Sulina. La est, limita, este reprezentată de zona de zăvoaie şi mlastini situate pe limita estica a lacului Potcoava, la sud, de limita lacului Potcoava, iar la vest, de limita lacurilor Barbintii Mari şi Barbintii Mici. b) Caracterizare ecologica  … Zona se caracterizează prin existenta unei colonii mixte de stirci şi tiganusi, egrete şi cormorani mici. Constituie un loc de cuibarit pentru stircul pitic (Ixobrychus minutus), buhaiul de balta (Botaurus stellaris), rata pestrita (Anasstrepera), rata cu ciuf (Netta rufina), corcodelul cu git roşu (Podiceps ruficollis), codalbul (Haliaetus albicilla) etc., precum şi loc de hranire pentru fundac, corcodel, cormoran mic, stârc, egreta, rata lingurar, soim dunarean etc. Zona constituie, de asemenea, loc de refugiu pentru vidre, nurci, hermeline şi mistreti. Fauna piscicolă este reprezentată de o serie de specii periclitate – caracuda, linul. 2.18. Lacul Belciug (110 ha) a) Delimitare  … Zona cu regim de protecţie integrală lacul Belciug este situata în insula Dranov, în ultima meandra a bratului Sfântu Gheorghe (km 20 – km 25) şi cuprinde lacul propriu-zis, în limitele malurilor, la nivelurile maxime ale Dunării. b) Caracterizare ecologica  … Datorită izolarii şi adâncimii mari, circa 7 m, lacul constituie un loc deosebit de favorabil pentru conservarea unor specii ale faunei piscicole în pericol de dispariţie (caracuda, lin, vaduvita). S-au creat ecotipuri de peşti. Zona este, de asemenea, şi un important loc de hranire pentru numeroase specii ale faunei ornitologice, reprezentate de stirci, egrete, rate etc. În stufarisurile inconjuratoare s-a semnalat cuibarind cocorul, specie ameninţată cu dispariţia. 3. Zone tampon 3.1. Matita-Merhei-Letea (22.560 ha) Protejeaza zonele cu regim de protecţie integrală Rosca-Buhaiova, Padurea Letea şi Lacul Raducu, având următoarea delimitare: – la est, limita vestica a amenajării piscicole Popina, până în dreptul localităţii Sfistofca; – la sud, limita de nord a localităţii Sfistofca, drumul de legătură între aceasta şi localitatea C.A. Rosetti, limita de nord a localităţii C.A. Rosetti, drumul de legătură între aceasta şi localitatea Letea, pe limita de nord şi de est a acestei localităţi, apoi malul drept al canalului Magearu până la Dunarea Veche, pe malul drept al acestuia, până la canalul Bogdaproste şi pe acesta, ocolind pe la sud zona lacustra Bogdaproste – Trei Iezere – Covaliova până la canalul Eracle; – la vest, canalul Eracle, girla lui Iacob, canalul Bahrova, canalul Pardina, până la canalul Radacinoasele, malul dinspre amenajare al canalului amenajării piscicole Chilia până la bratul Cernovca; – la nord, bratul Cernovca până la girla Sulimanca, pe la sud de localitatea Periprava până la pepiniera piscicolă Popina. 3.2. Sontea (12.500 ha) Protejeaza zona cu regim de protecţie integrală Lacul Nebunu şi are următoarea delimitare: – la nord, bratul Chilia, pe malul sau drept, de la confluenta cu canalul M 36 până la intrarea în canalul ocolitor Stipoc, canalul adiacent digului de sud al incintei Pardina şi amenajarea piscicolă Stipoc până la canalul Razboinita; – la est, canalul Razboinita; – la sud, girla Sontea, limita nordica a lacului Furtuna, canalul Corciovata, girla Papadia, limita de nord a incintei Papadia, canalul Arhipenco, limita de nord a localităţii Ilganii de Sus şi a pădurii adiacente bratului Sulina şi bratului Tulcea până la canalul M 36; – la vest, canalul navigabil M 36. 3.3. Caraorman (13.830 ha) Protejeaza zonele cu regim de protecţie integrală Padurea Caraorman şi Arinisul Erenciuc şi are următoarea delimitare: – la nord, canalul Litcov până la canalul navigabil Crisan-Caraorman; – la est, canalul Crisan-Caraorman, limita vestica a localităţii Caraorman, limita estica a complexului de grinduri nisipoase Hrusca-Porotca până la bratul Sfântu Gheorghe; – la sud, malul sting al bratului Sfântu Gheorghe şi al canalelor de rectificare a acestuia, până la girla Perivolovca; – la vest, girla Perivolovca-Isacova până la canalul Litcov. 3.4. Lumina – Vatafu (13.460 ha) Protejeaza zona cu regim de protecţie integrală Vatafu-Lungulet şi are următoarea delimitare: – la nord, limita nordica a lacului Iacub, canalul Litcov-Imputita şi girla Imputita – malul de nord până la canalul Busurca; – la est, canalul Roşu-Imputita, limita de nord a lacului Roşu, canalul Puiu-Roşu, limitele de est-nord-vest ale lacului Puiu, canalul Caraorman cu ocolirea A.P. Caraorman prin est, până la canalul nou Crisan-Caraorman; – la vest, limita de vest a lacului Iacub. 3.5. Dranov (21.760 ha) Protejeaza zonele cu regim de protecţie integrală Sacalin-Zatoane şi lacul Belciug şi are următoarea delimitare: – la nord-est, malul drept al bratului Sfântu Gheorghe, de la gura canalului Dranov şi al canalelor de rectificarea a bratului Sfântu Gheorghe până la canalul Buhaz-Zaton şi apoi, în continuare, incluzind Ostrovul Mare, până la Marea Neagra zona de tampon marina; – la sud, canalul Buhaz-Zaton, canalul Buhaz, canalul Palade, canalul Crasnicol, canalul Tarita până la canalul Perisor; – la vest, canalul Dranov până la priza cu bratul Sfântu Gheorghe. 3.6. Saraturi-Murighiol (5 ha) Protejeaza zona cu regim de protecţie integrală cu acelaşi nume şi este formată dintr-o bandă având lăţimea de 10 m în jurul lacului. 3.7. Lacul Rotundu (1.240 ha) Protejeaza zona cu regim de protecţie integrală lacul Rotundu şi are următoarea delimitare: – la nord, limita sudica a pădurii de pe malul drept al Dunării până la cherhana (girla noua); – la est, girla noua şi limita de est a ghiolului Saun; – la sud şi vest, contactul Podisului Dobrogean cu zona palustra Saun până la limita sudica a pădurii. 3.8. Insula Popina (260 ha) Protejeaza zona cu regim de protecţie integrală cu acelaşi nume şi cuprinde o bandă ce inconjoara insula spre lacul Razim, având o latime de circa 500 m distanta de malul insulei. 3.9. Capul Dolosman (28 ha) Protejeaza zona cu regim de protecţie integrală cu acelaşi nume, având următoarea delimitare: – la nord-est, zona cu regim de protecţie integrală Capul Dolosman; – la sud, malul lacului Razim; – la vest, drumul de exploatare amplasat pe dealul Dolosman. 3.10. Zmeica-Sinoie (31.510 ha) Protejeaza zonele cu regim de protecţie integrală grindul Lupilor, Istria-Sinoie şi grindul Chituc, având următoarea delimitare: – la nord, limita lacului Ceamurlia spre Podisul Dobrogean până la lacul Golovita, apoi o linie curba până la grindul Zmeica, de-a lungul acestuia până în grindul Lupilor şi apoi pe latura dinspre nord acestuia până la litoralul Marii negre; – la est, litoralul Marii Negre până la grindul Plantaţiei (grindul Chituc); – la sud, grindul Plantaţiei, limita sudica a lacului Sinoie, plantaţiile din zona de nord a localităţii Vadu, limita sudica a lacului Tuzla; – la vest, malul vestic al lacurilor Tuzla-Nuntasi, malul vestic al lacului Istria, zona "Movilele Dese" apoi limita zonelor palustre până la movila Sinoie (punctul "la Stanca") şi, în continuare, pe malul vestic al lacului Zmeica şi al lacului Golovita (capul Negru) şi malul vestic al lacului Ceamurlia până în dreptul localităţii Ceamurlia de Jos. 3.11. Lacul Potcoava (2.937 ha) Protejeaza zona cu regim de protecţie integrală cu acelaşi nume, având următoarele limite: – la nord, malul drept al bratului Sulina; – la est, canalul Malafeica; – la sud, canalul Litcov, de la confluenta cu canalul Malafeica la girla Babinti; – la vest, girla Babinti până la bratul Sulina. 3.12. Periteasca-Leahova (210 ha) Protejeaza zona cu regim de protecţie integrală, cu acelaşi nume, având următoarele limite: – la est, malul estic al canalului Periteasca, de la lacul Razim la tarmul Marii Negre; – la sud, zona tampon marina; – la vest şi nord, o bandă având lăţimea de circa 100 m spre lacul Golovita şi spre lacul Razim până la canalul Periteasca. 3.13. Zona tampon marina (103.000 ha) Cuprinde zona dintre tarmul Marii Negre şi izobata de 20 m. Limita de nord a zonei este bara Sulina, iar cea de sud este reprezentată de o linie paralela cu Paralela, cu baza în grindul Chituc, în dreptul extremitatii de sud a lacului Sinoie ce intilneste izobata de 20 m. 4. Zone economice Zonele economice cuprind suprafeţele amenajate în diverse scopuri şi cele din regim liber de inundaţii care nu sunt menţionate în grupele 2 şi 3 (respectiv zonele cu regim de protecţie integrală şi tampon) şi care sunt incluse în perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării". 5. Recapitulatia suprafeţelor

 + 
Anexa 2STATUTULorganizare şi funcţionare a Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării"  + 
Capitolul 1Dispoziţii generale  + 
Articolul 1În baza prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" se înfiinţează Administraţia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", denumita în continuare Administraţia rezervatiei, instituţie publică cu personalitate juridică , aflată în subordinea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, pentru administrarea patrimoniului natural, refacerea şi protecţia unităţilor fizico-geografice ce intră în componenta Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", denumita în continuare rezervatie.  + 
Articolul 2Activitatea Administraţiei rezervatiei se desfăşoară în temeiul prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", ale legislaţiei în vigoare şi al convenţiilor internaţionale la care România este parte privind protecţia factorilor de mediu, a florei şi faunei, a cadrului natural şi resurselor naturale regenerabile, precum şi pe baza prevederilor prezentului statut.  + 
Articolul 3Valoarea patrimoniului natural al rezervatiei este recunoscută prin includerea acestuia în reţeaua internationala a rezervaţiilor biosferei, în cadrul programului "Omul şi Biosfera" (1980), prin declararea ei ca zona umeda de importanţa internationala, în special ca habitat al pasarilor de apa. Convenţia Ramsar (septembrie 1991), şi prin includerea ei pe Lista patrimoniului natural mondial – UNESCO (decembrie 1991).  + 
Articolul 4Administraţia rezervatiei deţine în patrimoniul sau clădiri, mijloace de transport pe apa şi pe uscat, alte mijloace fixe şi fonduri circulante, care îi permit desfăşurarea întregii activităţi.  + 
Articolul 5Obiectul de activitate al Administraţiei rezervatiei îl constituie crearea şi aplicarea unui regim special de administrare pentru conservarea şi protecţia diversitatii biologice din ecosistemele naturale ale rezervatiei, pentru dezvoltarea aşezărilor umane şi organizarea activităţilor economice în corelatie cu capacitatea de suport a acestor ecosisteme. În realizarea obiectului sau de activitate, Administraţia rezervatiei exercita şi atribuţiile de autoritate teritorială de mediu, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare.  + 
Capitolul 2Atribuţiile, organizarea şi funcţionarea Administraţiei rezervatiei  + 
Articolul 6Administraţia rezervatiei are următoarele atribuţii: a) evalueaza starea ecologica a patrimoniului natural, organizează cercetarea ştiinţifică, elaborează strategia de conservare şi redresare şi asigura măsurile necesare conservării şi protecţiei genofondului şi biodiversitatii;  … b) stabileşte şi aplica măsurile de refacere a ecosistemelor deltaice deranjate sau distruse prin:  … – executarea proiectelor de reconstrucţie ecologica; – emiterea ordinelor de prohibitie locale sau pe întreaga rezervatie; – elaborarea listei speciilor periclitate, în vederea protecţiei acestora şi a fondului existent în rezervatie; – identificarea şi protecţia zonelor populate de specii sălbatice din flora şi fauna ameninţată şi a zonelor preferate de speciile migratoare; – combaterea acţiunilor de capturare, deţinere şi ucidere a faunei sălbatice în perioadele de prohibitie; – protecţia zonelor de reproducere, repaus şi hranire a faunei; – prevenirea utilizării mijloacelor neselective de capturare a faunei; c) identifica, delimiteaza şi propune declararea zonelor functionale ale rezervatiei şi introduce marcaje şi semnale avertizoare pentru limitarea acţiunilor perturbatoare;  … d) elaborează propuneri de reglementări în domeniul protecţiei mediului şi al valorificării resurselor naturale din rezervatie;  … e) îndeplineşte funcţia de autoritate de mediu pe teritoriul rezervatiei şi emite acordul şi autorizaţia de mediu privind desfăşurarea activităţilor economice şi sociale;  … f) colaborează cu autorităţile administraţiei publice pentru protejarea intereselor localnicilor, pentru conservarea patrimoniului cultural al populaţiei locale, precum şi pentru creşterea calităţii vieţii şi a standardului de civilizatie;  … g) avizează, sub raportul protecţiei ecosistemelor, planurile de amenajare a teritoriului şi de urbanism ale localităţilor de pe teritoriul rezervatiei;  … h) cooperează cu organismele internaţionale şi instituţiile interesate din ţara şi din străinătate, promovează activităţi de cooperare în cercetarea ştiinţifică, în realizarea de schimburi de informaţii şi activităţi comune de protecţie şi refacere a întregului sistem Dunăre – Delta Dunării şi a zonelor invecinate din Marea Neagra;  … i) organizează acţiunile de informare, educaţie şi propaganda ecologica;  … j) stabileşte locurile şi condiţiile de desfăşurare a activităţii de vinatoare şi pescuit sportiv, autorizeaza desfăşurarea acestor activităţi şi limitează perioadele de practicare a vinatorii cu capcane selective şi zonele în care se pot utiliza acestea;  … k) stabileşte regulile de acces şi de deplasare a barcilor, a ambarcatiunilor şi a navelor fluviale pe canalele, girlele şi lacurile rezervatiei, a mijloacelor de transport terestru pe căile rutiere din perimetrul rezervatiei de către aeronave, din punct de vedere al protecţiei mediului;  … l) efectuează controlul în porturi şi la instalaţiile portuare aflate pe teritoriul rezervatiei privind respectarea normelor de protecţie a mediului precum şi a celor stabilite la lit. d), e) şi j);  … m) organizează sistemul de informare asupra apariţiei unor poluari accidentale sau intenţionate;  … n) organizează sistemul operativ de supraveghere a calităţii factorilor de mediu;  … o) controlează gestionarea deşeurilor, îndeosebi a celor toxice şi periculoase, şi depozitarea, tratarea, neutralizarea sau îndepărtarea lor din perimetrul rezervatiei, precum şi eliminarea, de pe teritoriul rezervatiei, a utilajelor terestre şi navale deteriorate, abandonate sau scoase din uz;  … p) propune spre aprobare Consiliului Judeţean Tulcea tarifele de autorizare pentru practicarea activităţilor economice (cu excepţia navigaţiei şi a activităţilor conexe acesteia de pe cele trei brate ale Dunării), de turism şi agrement de către populaţia locală, persoanele fizice sau juridice interesate, pe teritoriul aflat în patrimoniul Administraţiei rezervatiei, pe care le şi aplica;  … r) propune spre aprobare Consiliului Judeţean Tulcea tarifele de autorizare pentru practicarea activităţilor economice (cu excepţia navigaţiei şi a activităţilor conexe acesteia pe cele trei brate ale Dunării), de turism şi agrement de către persoane fizice sau juridice, pe teritoriul aparţinând domeniului public ori privat, local sau judeţean;  … s) organizează, potrivit legii, concesionarea valorificării resurselor naturale regenerabile;  … t) atrage populaţia locală, societăţile comerciale şi alte instituţii în activităţile de protecţie, conservare şi reconstrucţie ecologica;  … u) colaborează cu autorităţile administraţiei locale, cu comisiile interdepartamentale, cu Regia Autonomă a Apelor, "Apele Române" şi cu Regia Autonomă a Pădurilor "Romsilva" în realizarea obiectivelor sale şi apărarea împotriva calamităţilor sau catastrofelor;  … v) exercita controlul asupra aplicării prevederilor Legii nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării", a legislaţiei în vigoare privind protecţia mediului, a florei şi faunei terestre şi acvatice, a prezentului statut şi a prevederilor actelor de reglementare emise de Administraţia rezervatiei şi aplica sancţiunile prevăzute de acestea pe teritoriul rezervatiei;  … x) propune spre aprobare Consiliului Judeţean Tulcea tarifele de autorizare pentru a acorda populaţiei locale dreptul de valorificare a resurselor naturale regenerabile (practicarea agriculturii, a albinaritului, a pasunatului, a recoltarii finului etc.) de pe terenurile ieşite temporar de sub ape, aflate în patrimoniul Administraţiei rezervatiei, pe care le şi aplica.  …  + 
Articolul 7Administraţia rezervatiei este condusă de Consiliul ştiinţific în subordinea căruia se afla Colegiul executiv ca organ de aplicare a hotărîrilor Consiliului ştiinţific. Preşedintele Consiliului ştiinţific şi al Colegiului executiv este guvernatorul rezervatiei, numit de Guvern la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, cu avizul prefectului judeţului Tulcea şi al Academiei Române.  + 
Articolul 8Consiliul ştiinţific are 30 de membri, în următoarea structura:

 + 
Articolul 9Membrii Consiliului ştiinţific sunt numiţi de Guvern, la propunerea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, cu avizul prefectului judeţului Tulcea şi al Academiei Române.  + 
Articolul 10Calitatea de membru al Consiliului ştiinţific se poate pierde prin demisia titularului sau prin revocarea sa de către Guvern.  + 
Articolul 11Consiliul ştiinţific se reuneste trimestrial în şedinţe ordinare, iar guvernatorul rezervatiei poate convoca şedinţe extraordinare ale Consiliului ştiinţific ori de cîte ori este nevoie. Şedinţele extraordinare ale Consiliului ştiinţific pot fi convocate de către guvernatorul rezervatiei şi la solicitarea unei treimi din numărul membrilor acestuia.  + 
Articolul 12Consiliul ştiinţific al Administraţiei rezervatiei are următoarele atribuţii; a) aproba programele de conservare a genofondului (biodiversitatii) şi ecofondului;  … b) stabileşte perimetrele zonelor cu regim de protecţie integrală, a zonelor tampon şi a zonelor de tranzitie;  … c) aproba programul de realizare a reconstructiei ecologice şi a lucrărilor de investiţii necesare a fi realizate în acest scop;  … d) aproba planul de management al rezervatiei;  … e) stabileşte speciile de plante şi animale ce necesita protecţie totală pe teritoriul rezervatiei;  … f) analizează periodic modul de administrare a patrimoniului natural, gradul de valorificare a resurselor regenerabile pe zone de districte şi stabileşte măsuri de respectare a criteriilor de valorificare a acestora;  … g) aproba nivelurile anuale de valorificare a resurselor naturale regenerabile, tehnologiile de valorificare a acestora şi zonele de valorificare;  … h) aproba cerinţele de cercetare pentru cunoaşterea mediului deltaic, precum şi realizarea temelor de cercetare, indiferent de instituţia care le efectuează şi de sursa de finanţare;  … i) receptioneaza, analizează şi stabileşte modul de valorificare a rezultatelor cercetărilor desfăşurate, în scopul îndeplinirii obiectivelor rezervatiei;  … j) aproba programul unitar de cercetare ştiinţifică a fenomenelor deltaice;  … k) analizează modul de respectare şi de aplicare a prevederilor acordurilor, protocoalelor, programelor şi altor documente încheiate între Administraţia rezervatiei şi organismele guvernamentale şi neguvernamentale interne şi externe cu care colaborează în realizarea unor obiective de interes comun;  … l) aproba raportul anual de activitate, programul şi propunerea de buget pentru anul următor ale Administraţiei rezervatiei;  … m) avizează propunerile de completare a componentei Consiliului ştiinţific şi face propuneri de modificare a structurii acestuia.  …  + 
Articolul 13Şedinţele de lucru ale Consiliului ştiinţific se convoacă de către preşedintele consiliului cu cel puţin 15 zile înainte de data stabilită, prin scrisoare, telex sau fax care conţin informaţii privind ordinea de zi, data, locul, ora ţinerii şedinţei şi modul în care se pot consulta documentele supuse dezbaterii.  + 
Articolul 14Consiliul ştiinţific este legal constituit şi poate adopta hotărâri dacă numărul membrilor prezenţi este de cel puţin 2/3 din numărul total al membrilor.  + 
Articolul 15Consiliul ştiinţific adopta hotărâri cu votul favorabil al majorităţii simple a membrilor consiliului. Hotărârile cu privire la propunerile de modificare a statutului Administraţiei rezervatiei, a perimetrelor zonelor cu regim de protecţie integrală şi a zonelor tampon se iau cu votul favorabil a 2/3 din numărul membrilor consiliului.  + 
Articolul 16Colegiul executiv are următoarele atribuţii: a) organizează şi urmăreşte aplicarea şi respectarea hotărîrilor Consiliului ştiinţific;  … b) supune aprobării Consiliului ştiinţific şi conducerii Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului proiectul de buget pentru anul următor şi propunerile de modificare a prevederilor bugetare pentru anul în curs;  … c) propune concesionarea, în conformitate cu prevederile legale, a unor zone din patrimoniul natural de interes naţional în scopul valorificării resurselor regenerabile în condiţiile legii şi cu respectarea tehnologiilor de exploatare stabilite;  … d) adopta măsuri pentru aplicarea programelor de conservare a ecosistemelor, de marcare şi împrejmuire a zonelor cu regim de protecţie integrală, de respectare a normelor de protecţie a rezervatiei;  … e) identifica posibilităţile de valorificare a rezultatelor cercetărilor ştiinţifice finanţate de Administraţia rezervatiei;  … f) aproba şi urmăreşte îndeplinirea programului de realizare a reconstructiei ecologice şi a lucrărilor de investiţii necesare a fi realizate în acest scop;  … g) urmăreşte periodic modul de încadrare a activităţilor desfăşurate de Administraţia rezervatiei în prevederile bugetului de venituri şi cheltuieli şi ia măsuri pentru încadrarea în nivelurile planificate;  … h) stabileşte măsuri de organizare şi desfăşurare a activităţilor din sistemul informaţional intern, organizarea circulaţiei documentelor, gestionarea şi păstrarea lor;  … i) analizează periodic modul de respectare şi de aplicare a prevederilor acordurilor, protocoalelor, programelor şi altor documente încheiate între Administraţia rezervatiei şi organismele guvernamentale şi neguvernamentale interne şi externe cu care colaborează în realizarea unor obiective de interes comun;  … j) examinează raportul anual privind activitatea Administraţiei rezervatiei, programul de activitate şi proiectul de buget pentru anul următor;  … k) aproba norme interne de consumuri şi normative care nu sunt în competenţa de aprobare a altor organe;  … l) studiază proiectele de norme tehnice privind desfăşurarea activităţilor economico-productive, de turism şi agrement pe teritoriul rezervatiei şi le supune aprobării Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.  …  + 
Articolul 17Colegiul executiv îşi desfăşoară activitatea în şedinţa de lucru lunare, ordinare sau în şedinţe extraordinare. Colegiul executiv este legal constituit şi poate adopta hotărâri în prezenta a minimum 2/3 din numărul membrilor săi. Hotărârile Colegiului executiv sunt valabile dacă se adoptă cu votul favorabil al majorităţii absolute.  + 
Articolul 18Şedinţele Colegiului executiv se organizează şi se convoacă de preşedintele acestuia pe baza programului trimestrial de lucru. Şedinţele extraordinare se pot convoca la cererea preşedintelui sau a 1/3 din numărul membrilor colegiului, cu condiţia prezentării ordinii de zi, a problematicii sau a documentelor ce trebuie analizate şi care să între în competenţa de soluţionare a Colegiului executiv.  + 
Articolul 19Dezbaterile din cadrul şedinţelor ordinare sau extraordinare se consemnează în registrul de procese-verbale al Colegiului executiv, care este ţinut de secretarul acestuia, desemnat în prima şedinţa a Colegiului executiv dintre salariaţii Administraţiei rezervatiei. Documentele supuse dezbaterii fiecărei şedinţe se păstrează în copii, în dosarul respectivei şedinţe, de către secretarul colegiului. Hotărârile adoptate se comunică celor vizati prin secretarul colegiului, iar originalul rămâne în păstrare în dosarul de hotărâri al Colegiului executiv.  + 
Articolul 20Guvernatorul rezervatiei are următoarele atribuţii: a) asigura conducerea curenta a activităţii Administraţiei rezervatiei;  … b) reprezintă Administraţia rezervatiei în raporturile acesteia cu persoane juridice şi fizice, cu autorităţile locale şi centrale ale autorităţii publice, cu organizaţiile guvernamentale sau neguvernamentale din domeniul propriu de activitate;  … c) emite decizii pentru aplicarea hotărîrilor Consiliului ştiinţific şi ale Colegiului executiv;  … d) propune modificarea sau îmbunătăţirea organizării activităţii, a organigramei, a statului de funcţii şi a structurii de personal;  … e) propune îmbunătăţirea dotării Administraţiei rezervatiei cu mijloace fixe necesare desfăşurării activităţii;  … f) analizează şi urmăreşte activitatea de contractare, finanţare şi realizare a lucrărilor de cercetare ştiinţifică;  … g) face propuneri conducerii Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului pentru numiri în funcţiile de conducere din subordine;  … h) ia măsuri pentru încasarea veniturilor din activitatea de administrare a patrimoniului şi vărsarea acestora la bugetul de stat;  … i) analizează şi propune organelor competente modificarea nivelurilor taxelor şi tarifelor.  … Guvernatorul poate delega unele dintre atribuţiile sale, pe termen limitat, unor membri ai Colegiului executiv, altor cadre de conducere sau execuţie care lucrează în cadrul Administraţiei rezervatiei, în vederea îndeplinirii unor prerogative ce îi revin.  + 
Articolul 21Din structura organizatorică a Administraţiei rezervatiei fac parte următoarele direcţii: a) strategie, programare, dezvoltare, contencios, reglementări;  … b) relaţii externe, informare, educaţie;  … c) management ecologic;  … d) inspecţie şi paza ecologica;  … e) economică.  …  + 
Articolul 22Atribuţiile direcţiilor prevăzute la art. 21 se vor stabili prin regulament de organizare şi funcţionare propriu, aprobat de Ministerul Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului.  + 
Articolul 23Controlul aplicării prevederilor acordului şi autorizaţiilor de mediu, a modului de valorificare a resurselor, de practicare a prestărilor de servicii şi de exercitare a unor drepturi acordate populaţiei locale se realizează de Corpul de inspecţie şi paza şi de alte persoane din cadrul serviciilor de specialitate, împuternicite de conducerea Administraţiei rezervatiei. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, personalul împuternicit este asimilat cu personalul ce îndeplineşte funcţii care implica exerciţiul autorităţii de stat.  + 
Articolul 24Personalul Corpului de inspecţie şi paza va purta, pe durata exercitării atribuţiilor de serviciu, uniforma şi armamentul aprobate prin ordin comun al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului şi ministrului de interne.  + 
Articolul 25Obiectele de uniforma se atribuie celor în drept, potrivit legii.  + 
Articolul 26Personalul care are dreptul sa poarte obiectele de uniforma pe timpul exercitării atribuţiilor de serviciu trebuie să posede şi sa poarte asupra sa legitimatia de serviciu şi/sau de control, după caz, eliberate în conformitate cu reglementările în vigoare.  + 
Capitolul 3Zonarea rezervatiei  + 
Articolul 27Zonele cu regim de protecţie integrală de pe teritoriul rezervatiei cuprind: a) formaţiunile fizice şi biologice sau gruparile de asemenea formaţiuni care au o valoare universala excepţionala din punct de vedere ştiinţific sau estetic;  … b) habitatele speciilor de animale şi vegetale amenintate care au o valoare universala excepţionala din punct de vedere ştiinţific sau al conservării lor;  … c) siturile naturale care au o valoare excepţionala din punct de vedere ştiinţific şi istoric, al conservării sau al frumuseţii lor.  …  + 
Articolul 28Zonele cu regim de protecţie integrală se stabilesc prin hotărâre a Guvernului, la propunerea Consiliului ştiinţific al Administraţiei rezervatiei, cu avizul Academiei Române şi al Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. Pentru declararea ca zona cu regim de protecţie integrală, zona va trebui sa îndeplinească una dintre condiţiile prezentate în art. 27 al prezentului statut.  + 
Articolul 29În cadrul zonelor cu regim de protecţie integrală se pot desfăşura activităţi care au următoarele obiective: a) cercetarea evoluţiei zonei, menţinerea şi conservarea calităţilor acesteia, monitorizarea principalilor parametri ce îi definesc starea de evoluţie;  … b) cercetarea biologiei zonei;  … c) realizarea acţiunilor de paza şi control asupra zonei de către personalul Administraţiei rezervatiei.  …  + 
Articolul 30Accesul în interiorul zonelor cu regim de protecţie integrală şi desfăşurarea activităţilor prevăzute la art. 29 se realizează numai în baza autorizaţiei emise de Administraţia rezervatiei.  + 
Articolul 31Zonele tampon de pe teritoriul rezervatiei cuprind suprafeţe de teren sau ape de inconjoara zonele cu regim de protecţie integrală. Zonele tampon prezintă caracteristici biologice apropiate de cele ale zonei pe care o inconjoara, indeplinind funcţia de limitare a impactului activităţilor umane asupra zonelor cu regim de protecţie integrală.  + 
Articolul 32Declararea unei suprafeţe ca zona tampon aferentă unei zone cu regim de protecţie integrală se realizează prin actul de declarare a zonei cu regim de protecţie integrală căreia i se asociaza.  + 
Articolul 33Pe teritoriul zonelor tampon se pot desfăşura, pa baza autorităţilor emise de Administraţia rezervatiei, următoarele activităţi: a) valorificarea resurselor vegetale prin aplicarea de tehnologii nepoluante;  … b) practicarea pescuitului industrial cu mijloace şi tehnologii traditionale;  … c) pasunatul animalelor;  … d) practicarea turismului ecologic;  … e) realizarea de activităţi de cercetare ştiinţifică a fenomenelor deltaice;  … f) realizarea de filme.  …  + 
Articolul 34Accesul în zonele tampon şi practicarea activităţilor prevăzute la art. 33 se vor face în baza autorizaţiei de valorificare a resurselor zonei, emisă de Administraţia rezervatiei. Pentru practicarea activităţilor autorizate în aceste zone, beneficiarul autorizaţiei va plati o taxa stabilită conform prevederilor art. 11 din Legea nr. 82/1993 privind constituirea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării".  + 
Articolul 35Zonele economice cuprind teritoriul rămas din rezervatie după delimitarea zonelor cu regim de protecţie integrală şi a zonelor tampon aferente acestora. În cadrul zonelor economice se desfăşoară activităţi economico-sociale în concordanta cu normele de protecţie şi conservare a valorilor patrimoniului natural al rezervatiei.  + 
Articolul 36În zonele economice ce cuprind terenurile aflate în domeniul privat sau public de interes local sau judeţean se pot desfăşura, cu autorizaţia de valorificare sau autorizaţia de mediu emise de Administraţia rezervatiei, următoarele activităţi: a) toate genurile de activităţi economice şi sociale desfăşurate în intravilanul localităţilor cuprinse pe teritoriul rezervatiei;  … b) practicarea agriculturii şi creşterii animalelor de către persoanele fizice şi juridice, deţinătoare de terenuri agricole în proprietate, arendate sau obţinute prin contracte de concesionare;  … c) practicarea pisciculturii în amenajările piscicole de către societăţile comerciale, persoanele fizice sau juridice deţinătoare de amenajări piscicole;  … d) executarea de lucrări de construcţii-montaj şi de obiective de investiţii de către societăţi comerciale specializate;  … e) practicarea silviculturii şi exploatarea masei lemnoase în amenajările silvice de către societăţile comerciale, persoanele fizice sau juridice;  … f) practicarea de activităţi prestatoare de servicii care deservesc activităţile economice sau sociale ale persoanelor fizice sau juridice;  … g) practicarea activităţilor de prestaţii în turism şi de agrement de către persoanele fizice sau juridice;  … h) orice alte activităţi care nu pun în pericol conservarea patrimoniului natural al rezervatiei.  …  + 
Articolul 37În zonele economice care cuprind domeniul public de interes naţional se desfăşoară activităţi de valorificare a resurselor naturale regenerabile, în limitele de suport ale ecosistemelor naturale, după cum urmează: a) valorificarea faunei acvatice prin pescuit industrial şi sportiv;  … b) valorificarea resurselor forestiere şi ale produselor accesorii;  … c) valorificarea vegetatiei acvatice (stuf, papura, alte specii);  … d) valorificarea produselor cinegetice;  … e) valorificarea potenţialului melifer al florei spontane;  … f) valorificarea ciupercilor;  … g) pasunatul animalelor, recoltarea finului şi a altor furaje.  …  + 
Articolul 38Populaţia locală poate desfăşura unele activităţi de valorificare a resurselor naturale regenerabile prin mijloace traditionale, nepoluante, după cum urmează: a) recoltarea manuală a stufului, papurei şi finului sau a altor produse vegetale;  … b) pescuitul sau recoltarea altor animale acvatice;  … c) cultivarea sau pasunatul unor suprafeţe ieşite temporar de sub ape;  … d) extragerea de agregate minerale;  … e) alte activităţi traditionale, prestări de servicii, inclusiv transportul pe apa cu ambarcatiuni de până la 45 CP.  … Pentru recoltarea unei cantităţi totale de 2 tone de stuf şi papura de familie pe an de către populaţia care locuieşte în perimetrul rezervatiei nu se vor percepe taxe. Populaţia care locuieşte în perimetrul rezervatiei şi care desfăşoară activitate de pescuit are dreptul sa pescuiasca, fără taxe, cu mijloace proprii traditionale, o cantitate de peste destinată consumului propriu, în perioadele şi din speciile admise.  + 
Articolul 39Acordarea dreptului de practicare a activităţilor stabilite la art. 36, 37 şi 38 din prezentul statut se face de către Administraţia rezervatiei, în următoarele condiţii: a) prin concesionarea, în condiţiile legii, a unor zone cu resurse naturale regenerabile ce îndeplinesc condiţiile necesare valorificării;  … b) prin atribuirea dreptului de valorificare a unor resurse regenerabile în scop gospodăresc populaţiei locale în următoarele condiţii:  … – prezentarea cererii de valorificare a resursei conţinând datele de identificare a persoanei fizice, cerere vizata de primarul localităţii de reşedinţa, anexarea unei schite cuprinzând zona din care doreşte sa valorifice resursa şi traseul de transport al produsului; – prezentarea actului doveditor al plăţii tarifului legal. Pentru valorificarea unei cantităţi de stuf şi papura mai mari decît cea stabilită la art. 38, solicitantul va face dovada plăţii tarifului de valorificare stabilit conform prevederilor legale; c) prin atribuirea dreptului de practicare a activităţilor specificate la art. 37, în următoarele condiţii:  … – prezentarea cererii de practicare a activităţii, cu specificarea datelor de identificare a solicitantului, denumirea activităţii, volumul de activitate anuală, programul de lucru, mijloacele tehnice utilizate, zonele de practicare a activităţii şi căile de acces la acestea; – prezentarea actului doveditor al plăţii tarifului legal aplicat pentru practicarea activităţii. Activităţile menţionate nu vor afecta senalul navigabil al celor trei brate ale Dunării în condiţiile convenţiilor internaţionale la care România este parte.  + 
Articolul 40Zonele de reconstrucţie ecologica sunt suprafeţe de teren situate în teritoriul rezervatiei în cadrul cărora impactul produs de activitatea umană sau de anumite fenomene naturale au condus la degradarea ecosistemelor naturale, apariţia unor dezechilibre sau au determinat pierderea unor ecosisteme specifice şi în cadrul cărora Administraţia rezervatiei desfăşoară activităţi de refacere a echilibrului ecologic şi de renaturare a zonei afectate folosind mijloace tehnice şi tehnologii adecvate.  + 
Articolul 41În zonele de reconstrucţie ecologica se pot desfăşura activităţile specifice zonelor tampon sau economice, în funcţie de zona de baza în care se executa lucrările de reconstrucţie ecologica, cu aplicarea restrictiilor impuse de starea ecosistemului şi de normele tehnologice aplicate în procesul de renaturare a zonei stabilite de Administraţia rezervatiei.  + 
Articolul 42Declararea unei zone ca zona de reconstrucţie ecologica se face de către Consiliul ştiinţific al Administraţiei rezervatiei pe baza rezultatelor cercetărilor ştiinţifice, a datelor de monitoring prelucrate sau a studiilor de impact.  + 
Capitolul 4Finanţarea activităţilor Administraţiei rezervatiei  + 
Articolul 43Cheltuielile Administraţiei rezervatiei vor fi acoperite din subvenţii de la bugetul de stat, din donaţii şi din surse proprii.  + 
Articolul 44Administraţia rezervatiei poate deschide un cont în lei şi un cont în valută pentru constituirea unor fonduri în vederea finanţării unor acţiuni de interes pentru rezervatie. Utilizarea fondurilor astfel constituite va fi aprobată de către Colegiul executiv, Administraţia rezervatiei fiind abilitata să efectueze şi operaţiuni cu valută.  + 
Articolul 45Administraţia rezervatiei este abilitata sa deruleze programe referitoare la rezervatie ce sunt finanţate de instituţii financiare şi bancare internaţionale.  + 
Capitolul 5Dispoziţii finale  + 
Articolul 46Editarea de materiale publicitare sau informationale cu privire la patrimoniul natural al rezervatiei, precum şi a hartilor rezervatiei este permisă numai în baza avizului obţinut de la Administraţia rezervatiei, care va certifica veridicitatea datelor publicate.  + 
Articolul 47Administraţia rezervatiei are dreptul de editare a unor publicaţii ce tratează problemele rezervatiei.  + 
Articolul 48Producerea de filme documentare cu privire la evoluţia, structura şi funcţionarea ecosistemelor rezervatiei, la comportamentul vieţii sălbatice din rezervatie se va realiza numai cu acordul şi sub asistenţa Administraţiei rezervatiei. Prezentarea filmelor şi intrarea lor în circuitul comercial se vor face numai pe baza avizului Administraţiei rezervatiei.  + 
Articolul 49Administraţia rezervatiei organizează sesiuni de lucru, comunicări ştiinţifice şi schimburi de experienta cu participare naţionala şi internationala în domeniul protecţiei şi conservării patrimoniului natural.  + 
Anexa 3COMPONENTAConsiliului ştiinţific şi a Colegiului executiv al Administraţiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunării" A. Consiliul ştiinţific

B. Colegiul executiv

–––––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește