HOTĂRÎRE nr. 20 din 17 iulie 1984

pentru aprobarea Normelor privind elementele şi criteriile de defalcare a cheltuielilor aferente consumurilor de gaze naturale măsurate prin contor comun



Biroul Executiv al Ministerului Petrolului, avînd în vedere:– Scrisorile nr. 3150/1746 din 26 octombrie 1982, nr. 9995 din 13 decembrie 1983, nr. 9995 din 31 decembrie 1983 şi nr. 1711 din 17 februarie 1984 ale Comitetului pentru Problemele Consiliilor Populare prin care se face cunoscut ca în temeiul art. 27 din HCM nr. 860/1973 elaborarea baremelor de consum gaze naturale revine unităţilor prestatoare din subordinea Ministerului Petrolului, – Propunerile primite din partea unor cetăţeni şi asociaţii de locatari,– Referatul Dispeceratului Naţional de Gaze Naturale privind necesitatea elaborării baremurilor de consum gaze naturale,– Procesul Verbal şi Avizul nr. 48 din 5 mai 1984 al Consiliului Tehnico-Economic al Centralei Gaz Metan-Medias,– Avizul Consiliului Tehnico-Economic al Ministerului Petrolului nr. 130 din 2 iulie 1984,– Procesul Verbal al Comisiei de analiza a Normelor privind elementele şi criteriile de departajare a consumurilor de gaze naturale măsurate prin contor comun, instituită prin ordinul Ministrului Petrolului dat în şedinţa Consiliului Tehnico-Economic din 14 mai 1984,În temeiul Decretului nr. 42/1974, HCM nr. 1718/1974, HCM nr. 860/1973 şi Decretelor nr. 266/1981 şi nr. 270/1981 privind înfiinţarea şi respectiv organizarea şi funcţionarea Ministerului Petrolului, în vederea aducerii la îndeplinire a prevederilor Decretului nr. 240/1982 privind stabilirea unor măsuri pentru gospodărirea judicioasă şi reducerea în continuare a consumului de energie electrica, energie termica, gaze naturale şi alţi combustibili,Hotărăşte,1. Se aprobă Normele privind elementele şi criteriile de defalcare a cheltuielilor aferente consumurilor de gaze naturale măsurate prin contor comun.2. Centrala Gazului Metan – Medias prin Întreprinderile de distribuţie gaze, cu concursul Consiliilor Populare, va lua măsuri pentru prevenirea oricăror forme de risipa, pentru reducerea consumurilor de gaze la strictul necesar prin: izolarea boilerelor pentru prepararea apei calde, montarea de aparate de măsura pentru gospodărirea raţională a consumurilor de gaze, înlocuirea aparatelor de utilizare vechi, cu randamente scăzute, cu aparate de tip nou, cu randamente superioare, prin ţinerea unei evidente riguroase a consumului fiecărui abonat etc.3. Normele vor fi difuzate la Consiliile populare judeţene prin grija Centralei Gaz Metan – Medias, iar Întreprinderile distribuitoare de gaze naturale le vor populariza prin afişare la toate unităţile de distribuţie gaze din teritoriu pentru a fi cunoscute de către cei interesaţi.PREŞEDINTE,MINISTRUGheorghe VladNORME–––-privind elementele şi criteriile de defalcare a cheltuielilor aferente consumurilor de gaze naturale prin contor comun1. Generalitati1.1. Prezentele norme sînt destinate sa constituie criterii unitare pentru defalcarea şi repartizarea, pe deţinătorii de spaţii locative, a cheltuielilor aferente funcţionarii instalaţiilor de gaze, în clădiri cu mai multe apartamente.Normele se aplică numai la clădirile ale căror instalaţii folosesc gaze măsurate prin contor comun (contor care măsoară cantităţile de gaze pentru mai multe apartamente şi, în unele cazuri, şi în spaţii cu alte destinaţii decît aceea de locuinta, deţinute de persoane fizice sau juridice diferite).1.2. În cazul în care prin contor comun se măsoară şi consumuri ale unor locatari care prestează activităţi lucrative la domiciliu, pentru identificarea şi separarea consumurilor aferente acestor activităţi, se vor considera cantitatea de produse livrate în cursul lunii şi consumul de gaze pentru realizarea unei unităţi de produs. Consumul astfel stabilit se deduce din cantitatea facturată şi se repartizează locatarului care prestează respectiva activitate lucrativă, cantitatea rămasă repartizindu-se conform prevederilor prezentelor norme.1.3. Pentru defalcarea costurilor aferente încălzirii apartamentelor, precum şi a unor spaţii cu destinaţii diverse, în prezentele norme s-a introdus noţiunea de "suprafaţa echivalenta termic" a corpurilor de încălzire, în conformitate cu STAS 11984-83, care caracterizează puterea termica a corpului de încălzire, respectiv cantitatea de căldură pe care aceasta o poate ceda spaţiului în care este montat.Pentru principalele corpuri de încălzire în uz, se dau, în anexa, în conformitate cu STAS 11984-83 şi date furnizate de producător, suprafeţele echivalente termic ale unui element de încălzire. În cuprinsul "Normelor", noţiunea "suprafaţa elementelor de încălzire" se referă la "suprafaţa echivalenta termic" din anexa.În cazul în care unele tipuri de corpuri de încălzire montate nu se regăsesc în anexa, de la caz la caz, se va proceda după cum urmează:a. În cazul în care în clădirea respectiva sînt montate diverse tipuri de corpuri de încălzire, din care unele tipuri nu se regăsesc în anexa, suprafaţa echivalenta termic a acestora se va determina prin asimilare, cu unul din tipurile din anexa, sau Asociaţia de locatari se va adresa laboratorului specializat (INCERC), care efectuează determinarea puterii termice a corpurilor de încălzire.b. În cazul în care în clădirea respectiva funcţionează un singur tip de corpuri de încălzire, se va lua în calcul suprafaţa efectivă de încălzire (suprafaţa geometrica) a acestor corpuri de încălzire.1.4. În vederea reducerii consumului de gaze pentru prepararea apei calde menajere, toţi deţinătorii de boilere şi schimbatoare de căldură sînt obligaţi ca în termen de 6 luni de la apariţia prezentelor Norme sa izoleze suprafeţele exterioare ale aparatelor de schimb de căldură pe care le deţin.1.5. Încălzirea spaţiilor cu doua tipuri de aparate de utilizare (încălzire centrala şi sobe etc.) cu gaze este interzisă.1.6. În conformitate cu "Măsurile privind limitarea consumului de gaze naturale" stabilite de Biroul Executiv al Consiliului de Miniştri, capitolul II, pct. 3, încălzirea spaţiilor destinate spălătoriilor, casei scării şi garajelor este interzisă.În acest context, în termen de 6 luni, corpurile de încălzire existente în spălătorii, case de scara şi garaje se demonteaza pe cheltuiala deţinătorilor spaţiilor respective, iar conductele de aductie a agentului termic se infunda cu dopuri metalice sudate. Soluţia închiderii robinetelor nu este admisă.Pînă la dezafectarea efectivă a elementelor de încălzire din spaţiile menţionate, repartizarea cheltuielilor pentru încălzire se va face conform prevederilor cap. 5 din prezentele Norme.1.7. Taxa de verificare, odată la doi ani, a instalaţiilor de utilizare reprezentind: 10 lei/receptor pînă la 2 mc/h;16 lei/receptor între 2 şi 10 mc/h;39 lei/receptor peste 10 mc/h,respectiv taxa de revizie, odată la 10 ani, a instalaţiilor de utilizare reprezentind:20 lei/receptor pînă la 2 mc/h;24 lei/receptor între 2 şi 10 mc/h;59 lei/receptor peste 10 mc/h,se repartizează astfel:a. Pentru receptorii din interiorul locuinţelor, proporţional cu numărul receptorilor montati în fiecare locuinta.b. Pentru receptorii de folosinţă comuna (centrale termice, spălătorii, uscătorii etc.) proporţional cu consumul de gaze (vezi exemplele 1, 2 şi 3).1.8. Toate exemplele cuprinse în prezentele Norme se referă la cheltuieli lunare.În lunile aprilie-septembrie toate cheltuielile pentru consumul de gaze pentru apartamente se repartizează proporţional cu numărul de persoane, conform indicaţiilor de la punctele 2, 3 şi 4 de mai jos, iar în lunile octombrie-martie acestea se repartizează parţial proporţional cu numărul de persoane (prepararea hranei şi apa calda menajera) şi parţial cu suprafaţa elementelor de încălzire (încălzirea) conform prevederilor de la punctul 5 din Norme.1.9. În cele de mai jos se vor menţiona în detaliu cazurile intilnite în practica la care prezentele Norme se referă.2. Prin contorul comun se măsoară numai consumuri destinate bucătăriilor (preparării hranei în locuinţe).Acest caz se intilneste mai ales la blocurile la care încălzirea şi prepararea apei calde menajere se face prin termoficare, sau cu centrale termice de ansamblu.2.1. Conţinutul cheltuielilor: costul gazelor, conform consumului facturat, şi taxa de contor.2.2. Modul de repartizare.2.2.1. Cînd în instalatie se găsesc montate numai maşini de gătit de acelaşi tip, cheltuielile pentru consumul de gaze şi pentru serviciile menţionate la 2.1 se repartizează proporţional cu numărul persoanelor deservite de instalaţiile respective.Apartamentele fără masina de gătit nu participa la plata consumului de gaze la bucatarii.2.2.2. Cînd prin contorul comun se măsoară consumuri pentru maşini de gătit cu gaze pentru uz casnic (STAS 3613), cunoscute şi sub denumirea de maşini tip Aragaz, şi maşini de gătit cu plita (metalice, obişnuite – tip cizma, Vesta sau similare), în calculele de departajare a consumurilor, masina de gătit cu plita va fi considerată echivalenta cu 4 maşini de gătit cu gaze (STAS 3613).Repartizarea cheltuielilor pentru gaze se face tot proporţional cu numărul de persoane. În general, faţă de situaţiile intilnite în practica, se vor aplica soluţiile de mai jos:a. Majoritatea apartamentelor sînt dotate cu maşini de gătit cu gaze (STAS 3613), maşini de gătit cu plita gasindu-se fie izolat, fie într-un număr redus de apartamente.În acest caz, apartamentele dotate cu maşini de gătit cu gaze participa la acoperirea cheltuielilor pentru gaze cu numărul real de persoane, iar apartamentele care folosesc maşini de gătit cu plita cu numărul real de persoane inmultit cu 4. De exemplu, dacă într-un astfel de apartament locuiesc 2 persoane, pentru plata consumului de gaze pentru bucatarii apartamentul respectiv participa cu 8 persoane.b. Majoritatea apartamentelor sînt prevăzute cu maşini de gătit cu plita, dar se găsesc, izolat sau în număr redus, şi apartamente dotate cu maşini de gătit cu gaze (STAS 3613).În acest caz, apartamentele prevăzute cu maşini de gătit cu plita participa la acoperirea cheltuielilor cu numărul real de persoane, cele în care se găsesc maşini de gătit cu gaze participa cu o pătrime din numărul real de persoane (numărul real de persoane împărţit la 4). De exemplu, dacă într-un astfel de apartament locuiesc 4 persoane acesta participa la plata cheltuielilor cu o persoană.3. Prin contorul comun se măsoară consumuri pentru prepararea hranei, spălătorii şi uscătorii.3.1. Conţinutul cheltuielilor: v. s.cap. 2.1. 3.2. Modul de repartizare.a. Cheltuielile pentru consumul de gaze şi pentru serviciile conexe (v. s.cap. 2.1) se repartizează proporţional cu numărul persoanelor care folosesc instalaţiile respective.b. Apartamentele care nu beneficiază sistematic de unul din consumurile la care se referă prezentul capitol (masina de gătit nemontata, renunţarea expresă la folosirea spalatoriei, sau a uscatoriei etc.) nu participa la plata taxelor respective.Pentru departajarea consumurilor la spălătorii şi uscătorii, se va considera o taxa forfetara, fixa, echivalenta cu preţul a 5 mc gaze/zi de utilizare a spalatoriei, sau a uscatoriei.4. Prin contorul comun se măsoară consumuri destinate preparării apei calde menajere (în centrale termice).4.1. Conţinutul cheltuielilor: costul gazelor, conform consumului facturat, taxa de contor, taxe şi cheltuieli pentru verificarea şi întreţinerea instalaţiilor comune de utilizare (v. paragraf 1.7) retributia sau indemnizaţia personalului care deserveşte centrala termica, inclusiv cotele prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare (impozite, CAS etc.), costul energiei electrice consumate în centrala termica şi în instalaţiile anexe, costul materialelor pentru curăţenia centralei termice etc.4.2. Modul de repartizare4.2.1. Cînd apa calda este folosită numai pentru consumul menajer, cheltuielile menţionate la 4.1 se repartizează proporţional cu numărul persoanelor care folosesc instalaţiile respective.Pentru apartamentele fără baie, sau dus, se va considera jumătate din numărul persoanelor care-l locuiesc.4.2.2. Cînd în clădire exista garaje prevăzute cu robinete de apa calda, pentru fiecare garaj se va plati, pentru fiecare autoturism spălat, echivalentul a 18 mc gaze/luna, la tariful de 1,50 lei/mc, plus cota aferentă din cheltuielile pentru prepararea apei calde (v. exemplul 1).4.2.3. Cînd în instalatie se prepara şi apa calda pentru spălătorii, apartamentele care folosesc spălătoria vor suporta echivalentul a 5 mc gaze/zi de utilizare + cota aferentă din cheltuielile pentru prepararea apei calde (v. exemplul 1).4.2.4. În cazurile prevăzute de paragrafele 4.2.2. şi 4.2.3, pentru departajarea consumurilor se va proceda astfel: a. Mai întîi se defalca costul apei calde pentru garaje, astfel: se înmulţeşte numărul de autoturisme spalate în luna respectiva cu indicele de 27 lei/autoturism spălat (18 mc gaze/luna . autoturism x 1,5 lei/mc), se adauga cota de cheltuieli pentru funcţionarea C.T., suma rezultată impartindu-se pe fiecare garaj proporţional cu numărul de autoturisme spalate (exemplul 1).În cazul ca unele garaje renunţa la folosirea apei calde, aceasta se va face numai prin dezafectarea conductelor de apa calda.b. Pentru spălătorii, se înmulţeşte numărul spălătoriilor cu indicele de 5 mc gaze/zi utilizare, se adauga cota de cheltuieli privind funcţionarea C.T. iar suma rezultată se împarte proporţional cu numărul zilelor de utilizare a spalatoriei (spălătoriilor), sau uscatoriei (uscatoriilor) – v. exemplul 1 – apartamentelor care au beneficiat de spălătorii şi/sau uscătorii.c. Costurile rezultate şi repartizate conform alin. a şi b se deduc din cheltuielile totale pentru prepararea apei calde, diferenţa repartizindu-se conform prevederilor paragrafului 4.2.1.Exemplul 1. Repartizarea cheltuielilor pentru prepararea apei calde într-un imobil cu 60 apartamente, o spalatorie şi 20 garaje.

5. Prin controlul comun se măsoară consumuri pentru încălzire.5.1. Conţinutul cheltuielilor: costul gazelor, conform consumului facturat, taxa de contor, cheltuielile pentru verificarea şi întreţinerea instalaţiei comune de utilizare, retributia sau indemnizaţia personalului care deserveşte centrala termica, inclusiv cotele prevăzute de dispoziţiile legale (impozite, CAS etc.) costul energiei consumate în centrala termica şi în încăperile anexe, costul materialelor pentru curăţenia centralei termice etc.5.2. Modul de repartizare5.2.1. Criteriul după care se face repartizarea cheltuielilor menţionate la 5.1 este suprafaţa elementelor de încălzire, prin care se livreaza efectiv cantitatea de căldură necesară încălzirii spaţiilor cu diverse destinaţii.Totalul cheltuielilor pentru încălzire (v. paragraf 5.1) se împarte la suma suprafeţelor elementelor de încălzire, obţinîndu-se un indice (lei/mc suprafaţa de încălzire care cu care se înmulţeşte suprafaţa de încălzire din fiecare spaţiu încălzit (apartament, spalatorie, spaţiu comercial etc.), în acest fel determinîndu-se cota parte din cheltuieli pentru fiecare spaţiu.5.2.2. Cînd instalatia deserveşte şi corpuri de încălzire montate în garaje şi casa scării, mai întîi se defalca cheltuielile pentru aceste spaţii, la preţul de 1,50 lei/mc gaze.În acest caz se procedează astfel:a. Cantitatea totală de gaze consumată pentru încălzire se împarte la suma suprafeţelor elementelor de încălzire, obţinîndu-se un indice: mc gaze/mp suprafaţa de încălzire.b. Pentru garajeSe înmulţeşte acest indice cu suprafaţa totală a corpurilor de încălzire montate în garaje, obţinîndu-se consumul de gaze pentru încălzirea garajelor.Inmultind acest consum cu 1,50 lei/mc gaze se obţine costul gazelor pentru încălzirea garajelor. Se adauga cota de cheltuieli pentru funcţionarea C.T. (v. paragraf 5.1) şi se obţine cheltuiala totală pentru încălzirea garajelor care se repartizează, pe deţinătorii de garaje, proporţional cu suprafaţa elementelor de încălzire montate în fiecare garaj.c. Pentru casa scăriiIndicele obţinut la lit. a de mai sus se înmulţeşte cu suprafaţa elementelor de încălzire, obţinîndu-se consumul de gaze pentru casa scării.Inmultind acest consum cu 1,50 lei/mc gaze se obţine costul gazelor pentru încălzirea casei scării. Se adauga cota de cheltuieli pentru funcţionarea C.T. (v. paragraf 5.1) şi se obţine cheltuiala totală pentru încălzirea casei scării care se repartizează proporţional cu numărul de persoane din apartamentele de pe casa scării respective. 5.2.3. Din totalul cheltuielilor pentru încălzire se scad cheltuielile aferente încălzirii garajelor şi casei scării, suma rămasă repartizindu-se conform prevederilor din paragraful 5.2.1, astfel:a. Pentru spălătorii şi uscătoriiSe înmulţeşte indicele obţinut cu suprafaţa elementelor de încălzire din aceste încăperi, suma rezultată repartizindu-se, proporţional cu numărul de zile de folosire, între deţinătorii apartamentelor care au folosit aceste încăperi.b. Pentru spaţii comerciale, birouri etc.Se înmulţeşte indicele obţinut cu suprafaţa elementelor de încălzire montate în fiecare spaţiu comercial, suma rezultată fiind suportată de deţinătorul spaţiului respectiv.5.2.4. Pentru încălzirea apartamentelor se va proceda astfel:a. Cînd instalatia de încălzire centrala alimentează cu căldură mai multe corpuri de clădire, tronsoane de bloc etc. cantitatea de căldură livrata fiecărui corp de clădire (tronson) în parte se face proporţional cu suprafaţa de încălzire montata în fiecare din acestea.b. Din cantitatea de căldură care revine unui corp de clădire, tronson etc., se scad, pe baza criteriului suprafeţei de încălzire, conform prevederilor din paragrafele 5.2.2 şi 5.2.3, cheltuielile de încălzire: pentru garaje, casa scării, spălătorii, uscătorii, spaţii comerciale, birouri etc., diferenţa reprezentind cheltuieli pentru încălzirea spaţiilor de locuit.c. Cheltuielile pentru încălzirea spaţiilor de locuit se pot repartiza între deţinătorii spaţiilor respective, dintr-un corp de clădire, şi proporţional cu volumul (suprafaţa neta a apartamentului x înălţimea) deţinut în exclusivitate.Repartizarea cheltuielilor pentru încălzire proporţional cu volumul deţinut în exclusivitate se poate face numai în cazurile în care în nici o încăpere nu s-au făcut modificări faţă de proiect (adăugiri de elemente de încălzire, înlocuiri ale elementelor de încălzire prevăzute în proiect cu alte tipuri de elemente etc.).d. În caz ca în unele spaţii de locuit s-au făcut modificări faţă de proiect, sau exista controverse între locatari pe aceasta tema, criteriul de repartizare a cheltuielilor de încălzire pentru spaţiile de locuit se face proporţional cu suprafaţa de încălzire montata în fiecare spaţiu (apartament).e. Cînd instalatia de încălzire centrala alimentează un singur corp de clădire se procedează conform alin. b, c şi d de mai sus. 5.2.5. În cazul în care prin contorul comun se măsoară consumuri pentru gaze la sobe (de teracota, godine etc.) sau alte aparate de încălzire individuală, cheltuielile pentru consumul de gaze se repartizează proporţional cu volumul încăperilor, incalzite de fiecare locatar, alimentate prin contorul comun.Exemplul 2. Repartizarea cheltuielilor pentru încălzire

6. Prin contorul comun se măsoară consumuri pentru prepararea apei calde, prepararea hranei, spălătorii şi prepararea agentului termic pentru încălzire.6.1. Conţinutul cheltuielilor: costul gazelor, conform consumului facturat, taxe de contor, taxe şi cheltuieli pentru verificarea şi întreţinerea instalaţiilor comune de utilizare a gazelor, retributia sau indemnizaţia personalului care deserveşte centrala termica, inclusiv cotele prevăzute de dispoziţiile legale în vigoare (impozite, CAS etc.), costul energiei electrice consumate în centrala termica şi în instalaţiile anexe, costul materialelor pentru curăţenia centralei termice etc.6.2. Modul de repartizare6.2.1. Se separa mai întîi consumurile pentru prepararea hranei (bucatarii). Pentru acest tip de consum se pot prezenta doua situaţii:a. Consumul lunilor de vara (iunie, iulie, august) se poate măsura separat.În acest caz, se calculează media lunară a consumului pe persoana în lunile de vara astfel: se insumeaza consumurile lunilor iunie, iulie şi august, suma se împarte la 3 şi la numărul de persoane care concura la realizarea consumului, obţinîndu-se q[med] = consumul mediu/persoana şi luna de vara.Pentru obţinerea consumului mediu (mc gaze/persoana şi luna) în celelalte perioade se înmulţeşte consumul mediu de vara cu factorii de mai jos.

b. Consumul nu poate fi măsurat separat în nici o perioadă.În acest caz, pentru departajarea consumului aferent bucătăriilor, se vor folosi indicii medii următori (mc gaze/persoana . luna).

6.2.2. Pentru separarea consumului pentru prepararea hranei se procedează astfel: se înmulţeşte consumul mediu lunar pe persoana, de mai sus, cu numărul de persoane şi se obţine cantitatea de gaze aferentă preparării hranei.Cheltuielile pentru prepararea hranei se repartizează proporţional cu numărul de persoane (v., după caz, paragraf 2.2.1 sau paragraf 2.2.2). Acestea se scad din totalul cheltuielilor pentru gaze, ceea ce rămîne constituind consum aferent preparării apei calde şi încălzirii.6.2.3. În continuare, se separa consumurile pentru apa calda menajera, preparata centralizat.Se vor folosi următorii indici de consum de gaze, pentru prepararea apei calde menajere (mc/persoana şi luna):

6.2.4. La consumurile de mai sus se adauga următoarele cote de cheltuieli pentru funcţionarea centralei termice, verificarea şi întreţinerea instalaţiei etc.:

din totalul cheltuielilor (exclusiv costul gazelor), obţinîndu-se totalul cheltuielilor pentru prepararea apei calde.Cheltuielile pentru prepararea apei calde, astfel obţinute, se repartizează, pe tipuri de consum, potrivit prevederilor s.cap. 4.2.6.2.5. Cheltuielile pentru apa calda se scad din suma obţinută după scăderea cheltuielilor privind prepararea hranei, suma rămasă fiind considerată ca reprezentind cheltuieli pentru încălzire.Repartizarea acestei sume se face proporţional cu suprafaţa elementelor de încălzire montata în diferitele tipuri de spaţii, pentru spaţiile de locuit dintr-un imobil, corp de clădire etc. repartizarea putindu-se face şi proporţional cu volumul deţinut în exclusivitate (v. după caz paragrafele 5.2.1, 5.2.2, 5.2.3 şi 5.2.4).Exemplul 3. Repartizarea cheltuielilor pentru ansamblul utilizarilorÎntr-un imobil cu 40 apartamente, casa scării, spalatorie şi uscatorie, 20 garaje, în care se spala cîte un autoturism, şi spaţii comerciale (fără consum de apa calda), se măsoară, prin contor comun, consumul de gaze al lunii decembrie. Sa se repartizeze cheltuielile pentru consumul de gaze, ştiind ca în apartamentele imobilului locuiesc 120 persoane, iar bucătăriile sînt dotate cu maşini de gătit cu gaze (toate de acelaşi tip).

 + 
Anexa 1cuprinzînd elementele de calcul pentru suprafeţele de încălzireÎn prezenta anexa se dau, pentru elementele de încălzire (calorifere) în uz, suprafeţele echivalente termic care se folosesc în calcul la determinarea suprafeţelor de încălzire menţionate în cuprinsul prezentelor norme.Se procedează astfel:1. Se identifica tipul elementului de încălzire, ca forma şi dimensiuni, cu unul din tipurile prezentate în figurile 1-6.2. În tabelul de sub figura respectiva se citeşte (în coloana încadrată cu linie groasa) suprafaţa echivalenta termic a unui element.3. Se înmulţeşte suprafaţa echivalenta aleasă cu numărul de elemente care compun corpul de încălzire, obţinîndu-se astfel suprafaţa de încălzire la care se referă prezentele norme.În tabelul 1 sînt prezentate suprafeţele echivalente termic pentru corpuri de încălzire (calorifere) confectionate din ţevi netede.Tabelul 1

Tabel pentru Fig. 1

Tabel pentru Fig. 2

Tabel pentru Fig. 4

Tabel pentru Fig. 6

––––––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește