privind Regulamentul Senatului
Senatul României adopta prezenta hotărîre.REGULAMENTUL SENATULUI +
Capitolul 1Biroul provizoriu şi validarea alegerii senatorilor +
Articolul 1Pînă la alegerea biroului permanent, lucrările Senatului sînt conduse, potrivit Decretului-lege nr. 92/1990 pentru alegerea parlamentului şi a Preşedintelui României, de cel mai în vîrsta senator, asistat de 4 secretari, stabiliţi din rindul celor mai tineri senatori.Imposibilitatea exercitării atribuţiilor de către preşedintele de vîrsta sau de către unul ori mai mulţi secretari prevăzuţi la alin. 1 atrage, de drept, înlocuirea acestora cu senatorul cel mai în vîrsta sau, după caz, cu cei mai tineri senatori din rindul celor prezenţi. +
Articolul 2În vederea formării organelor de lucru şi desfăşurării activităţii Senatului, senatorii se constituie în grupuri parlamentare alcătuite din cel puţin 10 senatori.Senatorii partidelor sau formatiunilor politice care nu întrunesc numărul necesar pentru a constitui un grup parlamentar se pot reuni, pentru a constitui un asemenea grup, sau se pot afilia la alte grupuri parlamentare constituite potrivit alin. 1.Grupurile parlamentare astfel constituite îşi aleg un preşedinte şi, după caz, unul sau mai mulţi vicepreşedinţi.Preşedintele grupului comunică Senatului numărul senatorilor şi componenta nominală a grupului parlamentar pe care îl conduce.Sesiunea comunicărilor se stabileşte de către preşedintele de vîrsta al Senatului, în ordinea mărimii grupurilor parlamentare. +
Articolul 3Pentru validarea mandatelor, Senatul alege, în prima sa şedinţa, o comisie compusa din 12 senatori, care să reflecte configuraţia politica a Senatului, asa cum aceasta rezultă din constituirea grupurilor parlamentare.Comisia de validare funcţionează pînă la intrarea în vigoare a Regulamentului Senatului. +
Articolul 4Numărul senatorilor ce vor fi desemnaţi în comisia de validare de către fiecare grup parlamentar este în funcţie de proporţia membrilor fiecărui grup în totalul senatorilor.Propunerile pentru stabilirea numărului de senatori ce revine fiecărui grup parlamentar se fac de preşedinţii acestor grupuri şi se transmit secretarilor.Preşedintele de vîrsta prezintă Senatului aceste propuneri în ordinea mărimii grupurilor parlamentare, iar Senatul hotărăşte asupra lor cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor săi.Componenta comisiei este aprobată de Senat cu votul a cel puţin jumătate plus unu din membrii săi. +
Articolul 5Comisia de validare îşi alege un preşedinte şi doi vicepreşedinţi, care alcătuiesc biroul comisiei, şi se organizează în trei grupe de lucru, alcătuite din 3 membri. Alegerea se face prin vot deschis. +
Articolul 6Biroul comisiei repartizează grupelor de lucru dosarele primite de la Biroul Electoral Central pentru alegerea senatorilor, cu excepţia celor privind membrii grupelor de lucru.Verificarea legalităţii alegerii senatorilor care compun grupele de lucru se face de către biroul comisiei de validare.Biroul comisiei de validare şi grupele de lucru sînt obligate să prezinte comisiei propunerile privind validarea sau invalidarea mandatelor de senatori, în scris, în termen de cel mult 3 zile de la constituirea comisiei. Aceste propuneri se adoptă cu votul majorităţii membrilor.După expirarea termenului de 3 zile, discutarea dosarelor nesolutionate se face în plenul comisiei. +
Articolul 7Comisia de validare poate propune invalidarea alegerii unui senator numai în cazul în care constata ca alegerea senatorului s-a făcut prin frauda electorală. +
Articolul 8Comisia, în cel mult 4 zile de la constituire, întocmeşte un raport în care vor fi precizati senatorii pentru care se propune validarea sau invalidarea mandatelor, cu motivarea pe scurt a propunerilor de invalidare. +
Articolul 9Raportul este aprobat de comisie cu votul a jumătate plus unu din membrii acesteia; în caz de paritate, votul preşedintelui este hotărîtor. +
Articolul 10Raportul comisiei de validare se prezintă Senatului de preşedintele comisiei, a doua zi după aprobarea acestuia.Senatul se convoacă de drept, în a 5-a zi de la constituirea comisiei de validare, pentru dezbaterea raportului acesteia. +
Articolul 11În cazul senatorilor pentru care nu exista motive de invalidare, potrivit art. 7, se întocmeşte o lista cu numele şi prenumele acestora, asupra căreia Senatul se pronunţa printr-un singur vot. În cazul senatorilor la care a fost propusă invalidarea mandatului, Senatul dezbate şi se pronunţa prin vot pentru fiecare caz în parte.Validarea sau invalidarea mandatelor de senatori se face cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor Senatului. +
Articolul 12Senatul este legal constituit după validarea a două treimi din mandatele de senator. +
Capitolul 2Organizarea şi funcţionarea Senatului +
Secţiunea 1Biroul permanent al Senatului +
Articolul 13După constituirea legală a senatului se alege preşedintele Senatului şi biroul permanent al acestuia.Preşedintele Senatului este şi preşedintele biroului permanent, din care mai fac parte 4 vicepreşedinţi, 4 secretari şi 2 chestori.Compunerea biroului permanent se stabileşte în funcţie de configuraţia politica a Senatului, asa cum rezultă ea din constituirea grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentanţii acestora.În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se va supune votului Senatului. +
Articolul 14Preşedintele Senatului este ales, prin vot secret, cu buletine de vot pe care sînt înscrise numele şi prenumele tuturor candidaţilor propuşi în grupurile parlamentare. Fiecare grup parlamentar poate face o singura propunere.Este declarat ales preşedinte al Senatului candidatul care a întrunit, la primul tur de scrutin, votul a cel puţin jumătate plus unu din voturile tuturor senatorilor.Dacă nici un candidat nu a întrunit numărul de voturi necesar, se organizează un al doilea tur de scrutin, în cadrul căruia va fi declarat preşedinte al Senatului candidatul care a obţinut cel mai mare număr de voturi din totalul voturilor exprimate.În caz de egalitate de voturi se organizează un nou tur de scrutin, la care vor participa candidaţii aflaţi în balotaj. +
Articolul 15O dată cu alegerea preşedintelui Senatului, activitatea preşedintelui în vîrsta încetează. +
Articolul 16Alegerea vicepreşedinţilor, secretarilor şi chestorilor care compun biroul permanent se face la propunerea grupurilor parlamentare.În vederea depunerii propunerilor, Senatul stabileşte numărul de locuri din biroul permanent care revine fiecărui grup parlamentar în condiţiile art. 4. Propunerile se transmit preşedintelui Senatului.Propunerile nominale pentru funcţiile prevăzute la alin. 1 se fac de preşedinţii grupurilor parlamentare, în cadrul numărului de locuri stabilit potrivit alin. 2. Propunerile se înaintează preşedintelui Senatului, care le va supune votului Senatului în condiţiile art. 14. +
Articolul 17O dată cu alegerea biroului permanent, activitatea secretarilor desemnaţi în condiţiile art. 1 alin. 1 încetează. +
Articolul 18Biroul permanent al Senatului are următoarele atribuţii:a) propune Senatului perioada în care se va desfăşura sesiunea, iar la terminarea acesteia, data la care Senatul îşi va relua lucrările; … b) supune aprobării Regulamentul Senatului, precum şi propunerile de modificare a acestuia; … c) pregăteşte şi asigura desfăşurarea, în bune condiţii, a lucrărilor Senatului; … d) supune votului senatorilor, la propunerea grupurilor parlamentare, componenta nominală a comisiilor permanente; … e) primeşte şi distribuie proiectele şi propunerile de legi, precum şi rapoartele comisiilor; … f) întocmeşte, cu consultarea preşedinţilor grupurilor parlamentare şi ai comisiilor permanente, proiectul ordinii de zi a şedinţelor parlamentare; … g) conduce şi controlează serviciile Senatului; … h) îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat. … +
Articolul 19Preşedintele Senatului are următoarele atribuţii:a) conduce lucrările Senatului, fiind asistat de 2 secretari; … b) conduce lucrările biroului permanent, asistat de 2 secretari, dintre care unul va întocmi procesul-verbal al şedinţei; … c) asigura menţinerea ordinii în timpul dezbaterilor şi respectarea regulamentului; … d) anunta rezultatul votării şi hotărîrile adoptate; … e) asigura legătură Senatului cu Preşedintele României, cu Adunarea Deputaţilor şi cu guvernul; … f) reprezintă Senatul în relaţiile interne şi externe; … g) îndeplineşte oricare alte atribuţii prevăzute de prezentul regulament sau însărcinări date de Senat. … +
Articolul 20Vicepreşedinţii îndeplinesc, în ordinea stabilită de biroul permanent, atribuţii ale preşedintelui, la solicitarea sau în absenta acestuia. +
Articolul 21Secretarii întocmesc lista inscrierilor la cuvint, în ordinea în care au fost făcute, prezintă propunerile, amendamentele şi orice alte comunicări adresate Senatului, efectuează apelul nominal, noteaza rezultatul votului, ţin evidenta hotărîrilor adoptate, veghează la întocmirea stenogramelor şi proceselor-verbale, asista preşedintele în realizarea atribuţiilor ce-i revin şi îndeplinesc orice alte sarcini trasate de acesta. +
Articolul 22Chestorii verifica modul de gestionare a patrimoniului Senatului, exercita controlul financiar asupra cheltuielilor efectuate, prezintă Senatului proiectul de buget şi încheierea exerciţiului bugetar anual, asigura menţinerea ordinii în localul Senatului şi îndeplinesc alte atribuţii, în conformitate cu dispoziţiile preşedintelui Senatului şi ale biroului permanent. +
Secţiunea a 2-aComisiile Senatului1. Dispoziţii comune +
Articolul 23Comisiile sînt organe de lucru ale Senatului, înfiinţate cu scopul de a îndeplini însărcinările ce le sînt încredinţate în vederea pregătirii lucrărilor Senatului. +
Articolul 24Senatul organizează comisii permanente şi poate constitui comisii speciale, de ancheta sau de mediere.Numărul, denumirea şi competenţa fiecărei comisii permanente se va hotărî de Senat, la propunerea biroului permanent, în prima şedinţa ce urmează adoptării regulamentului sau. Cu acelaşi prilej se va stabili şi numărul de senatori ce trebuie să facă parte din fiecare comisie permanenta. +
Articolul 25Compunerea comisiilor se stabileşte în funcţie de configuraţia politica a Senatului, asa cum rezultă ea din constituirea grupurilor parlamentare sau prin negocieri între reprezentanţii acestora.Biroul permanent, potrivit principiului de mai sus şi ţinînd seama de opţiunea fiecărui senator, propune Senatului, pentru fiecare comisie, lista nominală a membrilor acestora.În cazul în care nu se ajunge la un acord, problema se va supune votului Senatului. Depunerea candidaturilor urmează să se facă de grupurile parlamentare în termenul stabilit de preşedintele Senatului.Senatul va aproba, pentru fiecare situaţie în parte, componenta comisiilor, cu votul deschis al majorităţii membrilor săi. +
Articolul 26În prima lor şedinţa, convocată de Preşedintele Senatului, comisiile îşi aleg birourile, compuse, de regula, dintr-un preşedinte, un vicepreşedinte şi un secretar. În componenta birourilor se va urmări respectarea, pe cît posibil, a configuraţiei politice a Senatului, precum şi a specializării senatorilor. +
Articolul 27Biroul fiecărei comisii propune ordinea de zi a şedinţelor; propune constituirea, dacă este cazul, de subcomisii, desemnindu-le componenta, sarcinile şi conducerea; stabileşte sarcinile ce revin senatorilor în cadrul comisiilor şi ia hotărîri în toate problemele ce interesează bunul mers al activităţii comisiilor. Ordinea de zi se aproba de comisie prin votul majorităţii membrilor săi. +
Articolul 28Preşedintele comisiei asigura reprezentarea acesteia în raporturile ei cu biroul permanent şi cu celelalte comisii. El conduce şedinţele comisiei, poate propune ca la lucrările acesteia sa participe şi alte persoane din afară ei dacă interesele efectuării lucrării respective o cer; are acces, ca reprezentant al comisiei, la lucrările altor comisii care examinează lucrări ce prezintă importanţa pentru comisia pe care o conduce; îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de prezentul Regulament.Vicepreşedintele îndeplineşte, în lipsa preşedintelui, atribuţiile acestuia.Secretarul asigura redactarea actelor comisiei (rapoarte, avize, procese-verbale etc.) şi efectuează numărarea voturilor exprimate în cadrul şedinţelor comisiei. +
Articolul 29Convocarea şedinţelor comisiei se face cu cel puţin 3 zile înainte, de către preşedintele acesteia sau, în lipsa lui, de vicepreşedinte.Participarea senatorilor la şedinţele comisiilor este obligatorie.În caz de absenta nemotivată la 3 şedinţe consecutive ale comisiei, senatorului în cauza i se reduce indemnizaţia cu pînă la 1/4 pe o luna, iar dacă absentele continua, comisia apreciază asupra altor sancţiuni. În cazul cînd un membru al comisiei lipseşte nemotivat la mai mult de 6 şedinţe într-o sesiune, el se considera demisionat din comisie, iar grupul parlamentar care l-a propus va putea desemna un alt reprezentant în locul lui. +
Articolul 30Şedinţele comisiilor nu sînt publice. În mod excepţional, comisiile pot hotărî ca la dezbaterile lor să fie invitaţi delegaţi ai presei şi, după caz, să fie transmise de radio sau televiziune, dacă acest lucru nu aduce atingere unor interese de stat care recomanda păstrarea secretului acestor dezbateri. +
Articolul 31Comisia, în funcţie de problemele ce le analizează, poate invita la lucrările sale membri ai guvernului. Guvernul trebuie înştiinţat, prin preşedintele Senatului, de data la care au loc şedinţele comisiilor respective.Membrii guvernului pot lua cuvintul, răspund la întrebări, dar nu pot fi prezenţi în timpul votării. +
Articolul 32Comisia poate invita sa participe la şedinţele sale şi alte persoane interesate, specialişti calificaţi din partea unor organe de stat sau a altor organisme specializate.La şedinţele comisiilor au dreptul sa participe senatorii care au făcut propuneri ce stau la baza lucrărilor acestora (autori de propuneri legislative, amendamente, de ancheta parlamentară etc.), precum şi, la cererea preşedintelui comisiei, specialişti din compartimentul tehnic-legislativ.Persoanele prevăzute în prezentul articol pot fi ascultate în şedinţa comisiei, dar nu pot fi prezente în timpul votării. +
Articolul 33Pentru ca şedinţele comisiilor să aibă loc în mod legal, este necesar sa participe cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor lor.Hotărîrile comisiilor se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul membrilor lor. +
Articolul 34Preşedinţii comisiilor, în acord cu preşedintele Senatului, vor stabili zilele consacrate activităţii în comisii. +
Articolul 35După încheierea dezbaterilor sau efectuarea lucrării aflate în examinarea comisiei, aceasta desemnează, la propunerea preşedintelui, unul sau mai mulţi raportori dintre membrii săi.Raportorii vor redacta raportul sau avizul comisiei, care va fi supus aprobării acesteia prin vot.Rapoartele şi avizele vor cuprinde, în mod obligatoriu, pe lîngă opinia majorităţii membrilor comisiei, şi părerea contrară, motivată, a celorlalţi senatori din comisie. +
Articolul 36Votul în comisie este, de regula, deschis, dar în anumite situaţii, hotărîte prin vot de membrii acesteia, se poate recurge şi la vot secret. +
Articolul 37Cu privire la desfăşurarea şedinţelor comisiilor se încheie procese-verbale; acestea pot fi puse la dispoziţia altor persoane decît membrilor Senatului numai cu încuviinţarea preşedintelui comisiei, afară de cazul în care şedinţele comisiei au fost publice. Orice membru al Senatului poate lua cunoştinţa de actele şi documentele remise comisiilor, fără strămutarea lor şi fără ca lucrările comisiilor să fie stinjenite.Preşedintele comisiei va putea hotărî stenografierea dezbaterilor acesteia.2. Comisiile permanente +
Articolul 38Comisiile permanente sînt alese pe toată durata legislaturii. Denumirea, domeniile de activitate şi numărul membrilor comisiilor permanente se stabilesc potrivit art. 24 alin. 2 +
Articolul 39Un senator poate face parte din cel mult două comisii permanente.Calitatea de membru al comisiei încetează dacă grupul parlamentar care l-a propus hotărăşte astfel. În acest caz, se poate propune un alt membru. +
Articolul 40Comisiile permanente avizează proiecte şi propuneri legislative, pot efectua anchete parlamentare, dezbat şi hotărăsc asupra altor probleme trimise de biroul permanent. +
Articolul 41Biroul permanent înaintează, spre dezbatere şi avizare, proiectele de lege, propunerile legislative şi amendamentele comisiei permanente sesizată în fond, în competenţa căreia intra materia reglementată prin proiectul sau propunerea respectiva. El poate sesiza şi alte comisii pentru a-şi da avizul cu privire la lucrarea respectiva. +
Articolul 42Orice comisie permanenta care se socoteşte competenţa pentru a-şi da avizul asupra unui proiect de lege, propunerea legislativă sau amendament trimis de biroul permanent altei comisii, informează pe preşedintele acestuia ca intenţionează să-şi dea avizul.În caz de refuz din partea biroului, Senatul hotărăşte prin vot. +
Articolul 43Dacă o comisie permanenta considera ca un proiect de lege sau o propunere legislativă este de competenţa în fond a altei comisii, ea poate cere biroului permanent trimiterea lor către acea comisie.În caz de refuz din partea acestuia, se va proceda potrivit art. 42 alin. 2.La fel se va proceda şi în caz de conflict de competenţa între comisii. +
Articolul 44Comisia permanenta sesizată în fond va putea stabili un termen în care să-i fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examinează proiectul sau propunerea legislativă.În caz de nerespectare a acestui termen, comisia sesizată în fond îşi va putea redacta raportul fără a mai aştepta avizul sau avizele respective. +
Articolul 45La cererea comisiilor sesizate pentru avize, comisia sesizată în fond va putea incuviinta ca la lucrările ei sa participe, cu vot consultativ, raportorul sau raportorii comisiilor sesizate pentru avize. +
Articolul 46În raportul comisiilor sesizate în fond se va face referire la avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea respectiva.Raportul va cuprinde propuneri motivate privind admiterea fără modificări a actului examinat, respingerea acestuia sau admiterea lui cu modificări şi se înaintează biroului permanent. +
Articolul 47Dacă biroul permanent stabileşte un termen înăuntrul căruia comisia sesizată în fond trebuie să-şi depună raportul, modificarea acestui termen poate fi aprobată numai de Senat.Raportul va fi imprimat şi distribuit senatorilor cu cel puţin 3 zile înainte de data stabilită pentru dezbaterea proiectului sau propunerii legislative în plenul Senatului. +
Articolul 48Avizarea amendamentelor scrise, depuse de senatori cu cel puţin 7 zile înainte de data dezbaterii în plen, se va face de către comisia sesizată în fond şi, numai dacă aceasta considera necesar, şi de o alta comisie.Pentru amendamente orale prezentate în plen cu privire la probleme de redactare sau alte aspecte mai puţin însemnate, avizarea se va putea face oral de către raportorul comisiei sesizate în fond, la solicitarea preşedintelui Senatului. +
Articolul 49Dacă în urma dezbaterilor în plen intervin modificări importante pentru conţinutul proiectului sau propunerii legislative, preşedintele Senatului apreciază asupra necesităţii supunerii proiectului spre reexaminare comisiei sesizate în fond şi solicita Senatul să se pronunţe prin vot. +
Articolul 50Comisiile permanente pot tine şedinţe comune cu aprobarea preşedintelui Senatului, care va statua, cu acest prilej, în ce mod se va asigura conducerea lucrărilor comisiilor reunite. În asemenea situaţii, comisiile pot conveni ca raportul sau avizul lor să fie comun. +
Articolul 51Orice comisie permanenta poate porni o ancheta în cadrul competentei sale, privitoare la activitatea desfăşurată de guvern, cu încuviinţarea biroului permanent.Pentru a obţine încuviinţarea, comisia va prezenta o cerere scrisă, adoptată cu votul majorităţii membrilor comisiei, în care vor fi enunţate materiile ce formează obiectul anchetei, scopul ei, mijloacele necesare şi termenul în care raportul comisiei urmează a fi prezentat Senatului.Preşedintele Senatului va supune cererea aprobării biroului permanent şi va comunică încuviinţarea ei, dacă majoritatea membrilor acestuia este de acord sau, după caz, respingerea cererii.În vederea desfăşurării anchetei, comisia permanenta va putea invita, pentru a da relaţii, orice persoană care are o calitate oficială, cu excepţia Preşedintelui României, a preşedinţilor celor două camere parlamentare, a judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie şi a procurorului general.Persoanele invitate pentru audiere vor fi înştiinţate despre aceasta cu cel puţin 10 zile înainte, iar cheltuielile de deplasare şi eventual, cazare, se vor suporta din fondurile Senatului.Prezenta la audieri este obligatorie.În cadrul audierilor, persoanele invitate pot refuza sa dea relaţii în cazul în care întrebările ce le sînt adresate privesc, în condiţiile prevăzute de lege, secrete de stat referitoare la apărarea tarii sau secrete de stat de importanţa deosebită. Refuzul celui invitat poate fi adus la cunoştinţa Senatului, care va decide în şedinţa secreta.Nu pot fi puse întrebări privind viaţa personală a celui audiat sau a familiei acestuia.Dacă dezbaterile asupra raportului comisiei releva existenta unor abateri grave în activitatea unui membru al guvernului, Senatul poate cere primului-ministru destituirea acestuia.În ipoteza în care dezbaterile asupra raportului comisiei dezvaluie abuzuri şi ilegalitati în activitatea guvernului, Senatul poate inainta Adunării Deputaţilor o moţiune de cenzura asupra activităţii guvernului; Adunarea Deputaţilor va proceda potrivit propriului regulament.3. Comisii speciale +
Articolul 52Senatul îşi va putea constitui comisii speciale pentru avizarea unor acte legislative complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte obiective, indicate în hotărîrea de înfiinţare a comisiei. Propunerile legislative astfel elaborate nu se mai supun examinării altor comisii.Prin aceeaşi hotărîre se vor preciza senatorii ce compun comisia şi biroul acesteia, la propunerea biroului permanent al Senatului, precum şi termenul în care va fi depus raportul comisiei.Celelalte probleme legate de organizarea şi funcţionarea comisiei vor fi reglementate de biroul comisiei, în măsura în care prevederile art. 23-37 din prezentul capitol nu sînt îndestulătoare.4. Comisii de ancheta +
Articolul 53La cererea unei treimi din membrii săi, Senatul va putea hotărî înfiinţarea unei comisii de ancheta, fiind aplicabile prevederile art. 23-37, art. 51 alin. 4-6 şi art. 52 alin. 2 şi 3.5. Comisii de mediere +
Articolul 54În situaţia în care una din camere adopta un proiect de lege sau propunere legislativă cu modificări faţă de textul adoptat de cealaltă camera, preşedintele Senatului, de acord cu preşedintele Adunării Deputaţilor, va iniţia, dacă este cazul, procedura de mediere.În acest scop, biroul permanent va desemna, la propunerea grupurilor parlamentare, un număr de 7 senatori care vor face parte din comisia de mediere a celor două camere, urmărindu-se respectarea principiilor prevăzute de art. 25.Senatorii stabiliţi de biroul permanent, împreună cu 7 deputaţi desemnaţi de organul de lucru similar al Adunării Deputaţilor, formează comisia de mediere. +
Articolul 55Comisia de mediere se reuneste, la convocarea celui mai în vîrsta senator sau deputat, la sediul camerei din care el face parte, alege un birou şi stabileşte regulile după care îşi va desfăşura activitatea, inclusiv termenul în care urmează să prezinte raportul.Conducerea lucrărilor comisiei se realizează prin rotaţie de către un senator sau un deputat, stabiliţi de comisie. +
Articolul 56Hotărîrile comisiei se iau cu acordul majorităţii membrilor acesteia. În caz de paritate, decide votul preşedintelui care conduce şedinţa comisiei, în ziua cînd are loc punerea la vot. +
Articolul 57Activitatea comisiei încetează o dată cu depunerea raportului a cărui aprobare are loc în condiţiile art. 56.În cazul în care comisia de mediere nu ajunge la un acord cu privire la problemele aflate în divergenta, în termenul stabilit potrivit art. 55 alin. 1, textele în divergenta se supun dezbaterii în şedinţa comuna a celor două camere, sub conducerea succesiva a preşedintelui Adunării Deputaţilor, respectiv a preşedintelui Senatului.Hotărîrea se adoptă cu votul majorităţii membrilor prezenţi. +
Secţiunea a 3-aAlte dispoziţii +
Articolul 58Prevederile art. 24-26 se aplică şi pentru alegerea altor organe de lucru constituite de Senat. +
Capitolul 3Desfăşurarea lucrărilor Senatului +
Secţiunea 1Ordinea de zi +
Articolul 59Proiectul ordinii de zi a şedinţelor Senatului se adoptă de către biroul permanent, de regula, în fiecare zi de miercuri a saptaminii premergătoare şedinţelor parlamentare, în condiţiile prevăzute de art. 18 lit. f).Toate materialele care se supun Senatului spre a fi înscrise pe ordinea de zi se transmit biroului permanent cu cel puţin 10 zile înainte de dezbaterea acestora în plen, în afară de cazul în care prin lege nu se prevede un termen mai scurt. +
Articolul 60Preşedintele Senatului poate invita un reprezentant al guvernului la şedinţa de stabilire a ordinii de zi. +
Articolul 61Proiectul ordinii de zi cuprinde proiecte de legi, propuneri legislative, precum şi, după caz, interpelări, petiţii sau alte probleme propuse de guvern, de biroul permanent ori de senatori.Prima jumătate de ora a fiecărei şedinţe este rezervată eventualelor întrebări puse de senatori.Proiectele de legi, avizate de comisii se înscriu pe ordinea de zi în cel mult 10 zile de la primirea raportului comisiei sesizate în fond. +
Articolul 62La cererea Preşedintelui României, biroul permanent înscrie cu prioritate prezentarea şi dezbaterea mesajelor pe care el le adresează Senatului.În mod asemănător se va proceda şi cu alte cereri ale Preşedintelui României, legate de exerciţiul atribuţiilor acestuia. +
Articolul 63Proiectul ordinii de zi este supus spre aprobare Senatului în ultima zi din saptamina de lucru a acestuia ce precede perioada pentru care a fost întocmit. Proiectul se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenţi şi se afişează la sediul Senatului. +
Articolul 64Modificarea ordinii de zi poate avea loc numai în prima zi a saptaminii de lucru, la cererea biroului permanent, a unui grup parlamentar sau a unei comisii a Senatului.Motivarea cererii de modificare a ordinii de zi se face printr-o singura luare de cuvint, limitată în timp. În cazul în care exista opoziţie, se va da cuvintul unui singur vorbitor pentru fiecare grup parlamentar, după care se va trece la vot.În mod excepţional, preşedintele Senatului poate propune, în orice şedinţa a Senatului, modificarea ordinii de zi, la cererea biroului permanent sau a unui grup parlamentar. +
Articolul 65La cererea primului-ministru, desemnat de Preşedintele României, Senatul înscrie pe ordinea de zi aprobarea componentei guvernului. +
Secţiunea a 2-aProcedura legislativă +
Articolul 66Dreptul de iniţiativa legislativă aparţine guvernului şi senatorilor. Senatul dezbate şi proiectele sau propunerile legislative transmise de către Adunarea Deputaţilor.În exerciţiul dreptului de iniţiativa legislativă, guvernul înaintează Senatului proiecte de legi, iar senatorii, propuneri legislative. Ele trebuie însoţite de expunere de motive şi redactate în forma proprie unui act normativ, în articole şi, după caz, capitole şi secţiuni.În vederea promovării de propuneri legislative care privesc desfăşurarea activităţii locale, senatorii sînt obligaţi să se consulte cu organele locale ale administraţiei de stat din judeţele în care au fost aleşi. La redactarea propunerilor legislative vor tine seama de eventualele propuneri sau sugestii făcute de organele locale, precum şi direct de către alegatori.O dată cu prezentarea propunerii legislative la biroul permanent, senatorul va face precizări cu privire la modul în care s-a conformat acestei proceduri. +
Articolul 67Toate proiectele şi propunerile legislative se înregistrează de către biroul permanent în ordinea prezentării lor şi sînt aduse la cunoştinţa Senatului la prima şedinţa, prin anunţarea titlului şi iniţiatorului acestora. Ele se imprima şi se distribuie senatorilor de îndată, dar nu pot fi trecute pe ordinea de zi decît după trecerea unui termen de cel puţin 10 zile. +
Articolul 68Proiectele şi propunerile legislative se trimit de biroul permanent, spre dezbatere şi avizare, comisiilor permanente competente.De asemenea, aceste propuneri sau proiecte se vor transmite şi compartimentului tehnic-legislativ, spre examinare, care îşi va comunică opinia comisiei sesizate în fond.Examinarea proiectelor şi propunerilor legislative se poate face şi la cererea altei comisii care se considera competenţa, în condiţiile art. 42. +
Articolul 69Initiatorul proiectului sau al propunerii legislative poate să-şi retragă proiectul sau propunerea pînă la înscrierea acestora pe ordinea de zi. +
Articolul 70După examinarea proiectului sau propunerii legislative, comisia permanenta sesizată în fond întocmeşte un raport care va cuprinde propuneri cu privire la adoptarea sau, după caz, modificarea ori respingerea proiectului sau propunerii legislative examinate.Raportul, însoţit de avizele celorlalte comisii care au examinat proiectul sau propunerea legislativă, se transmite biroului permanent, care va asigura multiplicarea şi difuzarea acestuia către guvern şi senatori, cu respectarea termenului prevăzut la art. 47 alin. 2. +
Articolul 71Proiectele şi propunerile legislative, avizate potrivit art. 68 şi 70, se supun dezbaterii Senatului în succesiunea prevăzută de ordinea de zi aprobată de acesta. +
Articolul 72Senatorii sau guvernul au dreptul de a prezenta amendamente în scris, motivate, care se transmit biroului permanent cu cel puţin 7 zile înainte de dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative.Amendamentele se supun examinării comisiilor competente şi concluziilor acestora se adauga la raportul întocmit anterior. +
Articolul 73Dezbaterea proiectului sau a propunerii legislative este precedată de prezentarea, de către initiator, a motivelor care au condus la promovarea proiectului, precum şi a raportului comisiei permanente.Raportul comisiei permanente este prezentat de către preşedintele acesteia sau un raportor desemnat de comisie. +
Articolul 74Pentru dezbaterea generală a proiectului sau propunerii legislative, preşedintele Senatului da cuvintul senatorilor în ordinea înscrierii la cuvint. +
Articolul 75Initiatorul proiectului sau propunerii legislative are dreptul sa ia cuvintul înainte de închiderea dezbaterii generale. +
Articolul 76În faza dezbaterii generale a proiectului sau a propunerii legislative nu pot fi propuse amendamente. +
Articolul 77Dacă prin raportul comisiei se propune respingerea proiectului sau a propunerii legislative, după închiderea dezbaterii generale preşedintele poate cere Senatului să se pronunţe prin vot. +
Articolul 78Senatul trece la dezbaterea pe articole a proiectului sau a propunerii legislative, cu modificările făcute de comisii, potrivit raportului comisiei sesizate în fond. +
Articolul 79La discutarea fiecărui articol senatorii pot lua cuvintul pentru a exprima punctul de vedere al grupului parlamentar din care fac parte sau punctul lor de vedere.De asemenea, va putea lua cuvintul şi reprezentantul guvernului.În cursul luarilor de cuvint pot fi făcute amendamente orale privind probleme de redactare. +
Articolul 80Discutarea articolelor începe cu amendamentele.În cursul dezbaterilor, senatorii sau guvernul pot propune amendamente scrise la modificările intervenite în urma examinării şi definitivării textului în comisii.Amendamentele trebuie să se refere la conţinutul unui singur articol. +
Articolul 81În cazul în care amendamentul are consecinţe importante asupra proiectului sau propunerii legislative, preşedintele Senatului îl poate trimite spre avizare comisiilor competente, suspendind dezbaterile. În acest caz, autorul amendamentului are dreptul de a fi ascultat în cadrul comisiilor. Acelaşi drept îl au şi reprezentanţii guvernului. +
Articolul 82Discutarea amendamentelor începe cu cele prin care se propune suprimarea unora din textele cuprinse în articolul supus dezbaterii şi, după aceea, cu cele privind modificarea sau completarea acestora.Senatul se va pronunţa prin vot distinct asupra fiecărui amendament, afară de cazul în care prin adoptarea unuia se exclude acceptarea celorlalte. +
Articolul 83La propunerea preşedintelui, Senatul va putea stabili o procedură legislativă specială pentru dezbaterea unor proiecte de acte normative cu caracter deosebit (legi financiare, ratificarea unor tratate internaţionale etc.). +
Articolul 84Dispoziţiile art. 68-83 sînt aplicabile şi pentru proiectele sau propunerile legislative primite din partea Adunării Deputaţilor. +
Secţiunea a 3-aProcedura de vot +
Articolul 85Votul senatorului este personal. El poate fi deschis sau secret.Votul deschis se exprima public prin ridicare de mîini, apel nominal sau ridicare în picioare.Votul secret se exprima prin buletine de vot pentru numiri şi prin bile sau electronic în cazul votării legilor sau altor hotărîri.Aprobarea nominală a componentei guvernului se face prin vot secret.Senatul hotărăşte, la propunerea biroului, ce modalităţi de vot va folosi, afară de cazul în care prin regulament se stabileşte o anumită procedura de vot. +
Articolul 86Votarea prin apel nominal se face în modul următor: preşedintele explica obiectul votării şi sensul cuvintelor "pentru" şi "contra"; unul din secretari da citire numelui şi prenumelui senatorilor; fiecare senator răspunde "pentru" sau "contra".După terminarea apelului se repeta numele şi prenumele senatorilor care nu au răspuns. +
Articolul 87Votul prin bile se desfăşoară astfel: în faţa preşedintelui senatului se aseaza o urna alba şi alta neagra. Senatorii vin pe rind la urne, după ce primesc de la secretari cîte doua bile, din care una alba şi una neagra, pe care le introduc în cele doua urne. Bila alba introdusă în urna alba şi bila neagra introdusă în urna neagra înseamnă vot în favoarea proiectului sau propunerii ce se votează, iar bila neagra introdusă în urna alba şi bila alba introdusă în urna neagra semnifica vot împotriva proiectului sau propunerii. +
Articolul 88În cazul votului cu buletine de vot, pe buletin se trec numele şi prenumele candidatului, funcţia pentru care acesta candidează şi, după caz, grupul parlamentar din care face parte.Senatorul votează "pentru", lasind neatins pe buletinul de vot numele şi prenumele persoanei propuse; el votează "contra" stergind numele şi prenumele persoanei propuse.Buletinele de vot se introduc într-o singura urna.La numărarea voturilor nu se iau în calcul buletinele pe care nu a fost sters numele nici unui candidat. +
Articolul 89Legile şi celelalte propuneri se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul senatorilor, dacă prin prezentul regulament nu se prevede altfel.În cazul în care numirile, confirmările sau avizele pentru numiri în funcţii se fac, potrivit legii de către Senat, ele se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenţi, la propunerea preşedintelui Senatului.Numirile, confirmările sau avizele se supun dezbaterii Senatului, pe baza raportului Comisiei Juridice, de numiri, disciplina şi imunităţi.În vederea întocmirii raportului, comisia va examina propunerile de numiri, confirmări sau avize, avînd dreptul de a chema spre audiere persoanele în cauza.Dacă în sala Senatului nu sînt prezenţi jumătate plus unu din numărul senatorilor, preşedintele amina votarea pînă la întrunirea acestui număr. +
Articolul 90În caz de paritate de voturi, votul preşedintelui Senatului este decisiv. +
Articolul 91În cursul votării nu se poate acorda senatorilor dreptul de a lua cuvintul. +
Articolul 92Proiectele de legi şi propunerile legislative respinse de Senat nu pot fi readuse în discuţia acestuia în cursul aceleiaşi sesiuni. +
Articolul 93Proiectele de legi şi propunerile legislative adoptate de Senat se semnează de preşedintele Senatului şi se înaintează Adunării Deputaţilor în vederea dezbaterii şi adoptării. Guvernul va fi înştiinţat despre aceasta.În cazul care Senatul a adoptat un proiect de lege sau propunere legislativă în redactarea aprobată de Adunarea Deputaţilor, acestea vor fi înaintate sub semnatura preşedintelui Senatului, în termen de 10 zile de la adoptare, Preşedintelui României, în vederea promulgării legii. +
Articolul 94Preşedintele României are dreptul, înainte de a promulga legea, sa ceara printr-un mesaj motivat o noua deliberare a legii sau a unor articole din lege, în cazul în care considera ca acestea contravin principiului separaţiei puterilor în stat sau drepturilor fundamentale ale omului ori prevederilor tratatelor internaţionale la care România este parte.Reexaminarea poate fi cerută în cel mult 15 zile de la primirea legii spre promulgare, noua deliberare urmînd sa înceapă, în cel mult 3 zile, în camera care a aprobat prima textul de lege.Preşedintele României poate prezenta mesajul personal.Dacă ambele camere, după reexaminarea legii, adopta textul legii în forma sa iniţială, Preşedintele României este obligat sa procedeze la promulgarea legii, în termen de 5 zile de la data la care a primit-o din partea camerei care s-a pronunţat ultima. +
Articolul 95În cazul în care Senatul adoptă un proiect de lege sau o propunere legislativă aprobată anterior de Adunarea Deputaţilor, într-o alta redactare sau cu unele texte diferite faţă de proiectul votat de Adunarea Deputaţilor, preşedintele Senatului, de acord cu preşedintele Adunării Deputaţilor, va iniţia procedura de mediere.Dacă Adunarea Deputaţilor adopta un proiect de lege sau o propunere legislativă aprobată anterior de Senat, într-o alta redactare sau cu unele texte diferite în raport cu cel votat de Senat, preşedintele acestuia, primind proiectul legislativ modificat în sensul de mai sus, va iniţia, de acord cu preşedintele Adunării Deputaţilor, procedura de mediere.Aceasta activitate se va desfăşura prin intermediul unei comisii de mediere, care va lucra potrivit normelor cuprinse în art. 38-51 şi 54-57 din prezentul regulament.Raportul comisiei de mediere, precum şi textul de conciliere propus, vor fi înscrise pe ordinea de zi a Senatului, urmindu-se procedura prevăzută de art. 59-84 din prezentul regulament. +
Articolul 96Raportul comisiei de mediere se dezbate mai întîi în Adunarea Deputaţilor şi apoi în Senat.Dacă Adunarea Deputaţilor şi Senatul îşi insusesc textul legii în forma propusă de comisia de mediere, se va proceda conform art. 93 alin. 2.În cazul în care fie Adunarea Deputaţilor, fie Senatul aduc modificări textului legii în forma propusă de comisia de mediere, birourile permanente ale celor două adunări vor iniţia procedura de conciliere.În acest scop, ele se vor reuni, prin acord comun al preşedinţilor ambelor adunări, şi vor incerca redactarea unui text convenabil acestora, care va trebui adoptat cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor celor două birouri.Fiecare adunare va lua în dezbatere, separat, textul de conciliere propus de birouri. Legea se va socoti adoptată dacă membrii fiecărei adunări vor aproba acest text cu votul a jumătate plus unu din numărul membrilor lor.În caz contrar sau al adoptării unor modificări neconcordante, indiferent din partea oricărei adunări ar veni, ori în situaţia în care birourile permanente nu ajung la un acord pentru un text comun, în condiţiile alin. 2, proiectul de lege sau propunerea legislativă se considera respinse. +
Secţiunea a 4-aDesfăşurarea şedinţelor Senatului +
Articolul 97Şedinţele Senatului sînt publice, în afară cazurilor în care, la cererea preşedintelui sau a 20 de senatori, se hotărăşte, cu cel puţin jumătate plus unu din voturile senatorilor prezenţi, ca acestea să fie secrete. +
Articolul 98La şedinţele publice ale Senatului pot participa diplomati, reprezentanţi ai presei, radioului şi televiziunii, precum şi cetăţeni, pe baza autorizaţiei sau invitatiei emise de secretarul general al aparatului Senatului, în condiţiile stabilite de biroul permanent.La toate şedinţele Senatului este obligatorie prezenta, pe banca ministerială, a cel puţin unui reprezentant al guvernului.Persoanele aflate în tribune trebuie să păstreze liniştea şi să se abţină de la orice manifestare de aprobare sau dezaprobare, în caz contrar fiind eliminate din sala.Preşedintele are dreptul sa atragă atenţia ziarelor şi celorlalte mijloace de informare în masa asupra informaţiilor vadit inexacte privind lucrările Senatului. La cererea preşedintelui, mijloacele de informare în masa sînt obligate sa dea publicităţii cele arătate de preşedinte. Dacă abaterea se repeta, preşedintele Senatului va putea, consultînd Senatul, sa retragă pe un timp anumit, reprezentantului ziarului sau al altui mijloc de informare în masa aflat în culpa, autorizaţia de participare la lucrările Senatului. +
Articolul 99Senatorii sînt obligaţi să fie prezenţi la lucrările Senatului şi să se înscrie pe lista de prezenta, ţinuta de unul din secretari.Senatorul care nu poate lua parte la şedinţa, din motive independente de voinţa sa, va trebui sa anunţe din timp biroul permanent, menţionînd cauzele care îl împiedica sa participe. +
Articolul 100Senatul îşi desfăşoară activitatea, în plen şi pe comisii, în zilele de luni, de la ora 13, marti, miercuri şi joi.La propunerea biroului permanent se vor putea tine şedinţe sau efectua deplasări ale senatorilor în judeţe şi după un alt program. +
Articolul 101Şedinţa Senatului este deschisă de preşedinte sau de vicepreşedinte care îl înlocuieşte.Preşedintele este asistat de 2 secretari.Persoana care conduce lucrările Senatului este obligată sa precizeze dacă este întrunit cvorumul legal şi sa anunţe ordinea de zi. +
Articolul 102Senatul lucrează legal în prezenta a cel puţin jumătate plus unu din numărul senatorilor.În timpul şedinţelor, preşedinţii grupurilor parlamentare pot cere preşedintelui Senatului verificarea întrunirii cvorumului. Preşedintele Senatului va decide dacă acest lucru este necesar.În cazul în care cvorumul legal nu este întrunit, preşedintele Senatului suspenda şedinţa şi arata ziua şi ora de reluare a lucrărilor.Secretarii vor informa ulterior Senatul despre cauzele lipsei senatorilor care nu şi-au anuntat absenta. +
Articolul 103Preşedintele Senatului sau vicepreşedintele care îl înlocuieşte conduce dezbaterile, veghează la respectarea regulamentului şi menţinerea ordinii în sala de şedinţe. +
Articolul 104Înainte de începerea lucrărilor, secretarii întocmesc lista cu senatorii care se înscriu la cuvint.Senatorii vor lua cuvintul în ordinea de pe lista, cu încuviinţarea preşedintelui Senatului.Preşedintele Senatului poate supune acestuia spre aprobare ca la discutarea aceluiaşi articol dintr-un proiect sau propunere legislativă sau a unui alt material ori a unei probleme aflate în dezbaterea Senatului, după ce au luat cuvintul mai mulţi vorbitori din acelaşi grup parlamentar, să se dea cuvintul vorbitorilor aparţinînd altui grup parlamentar. În acest caz, ordinea luării cuvintului se stabileşte de preşedinte.Ministrilor prezenţi în Senat li se poate da cuvintul în orice faza a dezbaterii şi ori de cîte ori solicita acest lucru. +
Articolul 105Nimeni nu poate lua cuvintul decît dacă îi este dat de preşedinte. Persoanele care iau cuvintul în Senat vorbesc de la tribuna acestuia. +
Articolul 106Preşedintele are dreptul sa limiteze durata luarilor de cuvint, în funcţie de obiectul dezbaterilor.Vorbitorii sînt obligaţi ca în cuvintul lor să se refere exclusiv la chestiunea pentru discutarea căreia s-au înscris la cuvint. În caz contrar, preşedintele le atrage atenţia şi, dacă nu se conformează, le retrage cuvintul. +
Articolul 107Preşedintele Senatului poate da cuvintul oricînd unui senator pentru a răspunde într-o chestiune de ordin personal care îl priveşte, limitind timpul acordat în acest scop.Prevederile alin. 1 se aplică şi în cazul în care se cere cuvintul în probleme privitoare la regulament. +
Articolul 108Preşedintele, un grup parlamentar sau 15 senatori pot cere încheierea dezbaterii unei probleme puse în discuţia Senatului.Cererea de încheiere a dezbaterii se adoptă cu votul a cel puţin jumătate plus unu din numărul senatorilor prezenţi. +
Articolul 109Este interzisă proferarea de insulte sau calomnii atît de la tribuna Senatului, cît şi din sala de şedinţe.Se interzice dialogul între vorbitorii aflaţi la tribuna şi persoanele aflate în sala. +
Articolul 110Preşedintele cheamă la ordine pe senatorii care tulbura dezbaterile sau creează agitatie. El poate întrerupe şedinţa cînd tulburarea persista şi poate dispune eliminarea din sala a persoanelor care împiedica în orice mod desfăşurarea normală a lucrărilor Senatului. +
Articolul 111Dezbaterile din şedinţele Senatului se înregistrează pe banda magnetica şi se stenografiaza.Separat, prin grija secretarilor, se întocmesc procese-verbale pentru fiecare şedinţa a Senatului. Procesele-verbale se semnează de către preşedinte şi secretarii care l-au asistat la conducerea lucrărilor.Stenogramele se publică în Monitorul Oficial, Partea a II-a, cu excepţia celor privitoare la şedinţele secrete.Senatorii au dreptul de a examina exactitatea stenogramei prin confruntarea ei cu banda magnetica, înainte de publicarea stenogramei în Monitorul Oficial. +
Capitolul 4Întrebări, interpelări, petiţii +
Secţiunea 1Întrebări +
Articolul 112Fiecare senator poate adresa întrebări ministrilor sau altor conducatori ai organelor centrale ale administraţiei de stat.Întrebarea consta într-o simpla cerere de a răspunde dacă un fapt este adevărat, dacă o informaţie este exactă, dacă guvernul înţelege sa comunice Senatului actele ori informaţiile solicitate de senator sau dacă are intenţia de a lua o hotărîre într-o problemă determinata.Cei întrebaţi vor răspunde imediat, la fiecare intrebare în parte sau vor declara că nu pot răspunde ori ca vor prezenta răspunsul în zilele următoare, indicind ziua respectiva. +
Articolul 113Dacă răspunsul la o intrebare da naştere unei replici a celui care a adresat întrebarea, pentru a declara dacă răspunsul primit corespunde intrebarii, timpul pentru replica este de 10 minute. +
Articolul 114La prezentarea intrebarii, senatorul va preciza dacă doreşte sa primească răspunsul în scris sau oral în şedinţa publică.În cazul în care se solicita un răspuns scris, cel chestionat va declara, în cel mult 5 zile, ca a dat răspunsul sau scris, fără a face alte precizări. +
Articolul 115Nici un senator nu poate adresa mai mult de doua întrebări în aceeaşi şedinţa.Dacă timpul afectat intrebarilor şi raspunsurilor la acestea depăşeşte o jumătate de ora, preşedintele Senatului va amina de drept, pentru şedinţa următoare, celelalte întrebări şi raspunsuri. +
Secţiunea a 2-aInterpelări +
Articolul 116Interpelările se fac în scris, aratindu-se obiectul acestora, fără nici o dezvoltare.Interpelarea consta într-o cerere adresată guvernului de un senator, prin care se solicita explicaţii asupra politicii guvernului în probleme ale activităţii sale interne sau externe.Ele se citesc de către senator în şedinţa publică şi se transmit preşedintelui Senatului. +
Articolul 117Interpelările se înscriu în ordinea prezentării într-un registru special şi se afişează în sala de şedinţa.La începutul fiecărei sesiuni, Senatul va stabili o zi a saptaminii consacrată dezvoltării interpelarilor. +
Articolul 118În şedinţa consacrată dezvoltării interpelării se da cuvintul interpelatorului şi apoi reprezentantului guvernului sau ministrului. Aceştia din urma pot, după dezvoltarea interpelării, sa răspundă imediat sau sa ceara o amînare de cel mult 3 zile pentru a răspunde. +
Secţiunea a 3-aInformarea senatorilor +
Articolul 119Fiecare membru al Senatului are dreptul de a cere, prin intermediul guvernului, de la organele centrale ale administraţiei de stat, printr-o petiţie scrisă adresată preşedintelui Senatului, orice acte sau dosare, precum şi alte informaţii utile pentru activitatea senatorului.Guvernul poate refuza satisfacerea petiţiei în cazul în care aceasta priveşte, în condiţiile prevăzute de lege, secrete de stat referitoare la apărarea tarii sau secrete de stat de importanţa deosebită.În acest caz, refuzul guvernului poate fi adus la cunoştinţa Senatului, care va decide în şedinţa secreta.De asemenea, senatorii au dreptul de a cere, în scris sau oral, de la organele locale ale administraţiei de stat din circumscripţia electorală pe care o reprezintă, acte, dosare, precum şi alte informaţii utile pentru activitatea lor.Actele sau dosarele primite se restituie organului respectiv după ce au fost consultate. +
Secţiunea a 4-aPetiţii +
Articolul 120Oricine are dreptul de a se adresa cu petiţii Senatului. Petitiile vor fi prezentate în scris şi semnate, precizîndu-se domiciliul petitionarului sau al unuia dintre petitionari. +
Articolul 121Petitiile se înscriu într-un registru, în ordinea primirii, consemnindu-se numărul de înregistrare, numele, prenumele, domiciliul petitionarului şi obiectul cererii. +
Articolul 122Petitiile înregistrate se transmit de către unul din vicepreşedinţii Senatului, desemnat de preşedinte, Comisiei de validari şi petiţii, spre dezbatere şi soluţionare.Orice membru al Senatului poate lua cunoştinţa de conţinutul unei petiţii, adresindu-se în acest sens preşedintelui comisiei.Senatorul căruia îi sînt adresate direct petiţii are dreptul de a depune diligenţele necesare pentru soluţionarea acestora de organele de stat competente, informind despre aceasta pe preşedintele comisiei. +
Articolul 123Comisia va decide care sînt petitiile ce nu suferă amînare, sesizind, de îndată, organele competente să le soluţioneze. Pentru celelalte petiţii, comisia va decide, în cel mult 10 zile de la înregistrarea lor, dacă le va trimite unui organ competent ori le va clasa sau, în cazuri deosebite, le va prezenta Senatului.Organele de stat sesizate au obligaţia de a informa Senatul, în scris, în termen de 10 zile, despre soluţia adoptată.Petitionarului i se aduce la cunoştinţa ultima decizie adoptată. +
Articolul 124În fiecare luna, Comisia de validari şi petiţii prezintă Senatului un raport asupra petitiilor primite şi asupra modului de soluţionare a acestora.În raport se vor face menţiuni cu privire la soluţiile date de organele de stat la petitiile care le-au fost trimise spre soluţionare. +
Capitolul 5Statutul senatorului +
Secţiunea 1Imunitatea parlamentară +
Articolul 125Imunitatea parlamentară are ca scop protejarea senatorilor împotriva urmăririlor judiciare şi garantarea libertăţii de gindire şi acţiune a acestora.Senatorul nu poate fi tras la răspundere juridică, sub nici o formă, pentru opiniile politice sau voturile exprimate în parlament.Nici un senator nu poate fi reţinut, arestat, percheziţionat sau trimis în judecata penală ori contravenţională fără încuviinţarea prealabilă a Senatului.Cererea de reţinere, arestare, perchezitie sau privind posibilitatea trimiterii în judecata penală ori contravenţională se adresează preşedintelui Senatului de către procurorul general. Preşedintele Senatului o aduce la cunoştinţa senatorilor în şedinţa publică, după care o trimite de îndată Comisiei juridice, de numiri, disciplina şi imunităţi spre examinare, care va stabili dacă exista motive temeinice pentru aprobarea cererii. Hotărîrea comisiei se adoptă prin votul secret a cel puţin jumătate plus unu din membrii comisiei.Procurorul general va inainta comisiei toate documentele pe care aceasta le solicita; în caz de refuz, comisia va apela la Senat.Raportul comisiei se supune, în termenul stabilit de Senat, dezbaterii şi aprobării acestuia.Senatul decide, prin vot secret, asupra cererii, cu majoritatea de cel puţin două treimi din numărul senatorilor prezenţi.Un senator este considerat în tot timpul mandatului sau a fi în exerciţiul funcţiunii, motiv pentru care orice agresiune îndreptată împotriva sa este asimilată şi sancţionată conform dispoziţiilor prevăzute pentru infracţiunea de ultraj. De aceasta protecţie juridică beneficiază şi membrii familiei – soţ, sotie şi copii – în cazul în care agresiunea împotriva acestora urmăreşte nemijlocit exercitarea de presiuni asupra senatorului cu în legătură cu îndeplinirea mandatului sau. +
Articolul 126În caz de infracţiune flagrantă, senatorul poate fi reţinut la domiciliu, numai cu încuviinţarea prealabilă a procurorului general. Procurorul general va informa, neîntîrziat, preşedintele Senatului asupra reţinerii.Dacă Senatul considera că nu exista temei pentru reţinere, dispune imediat revocarea acestei măsuri. +
Articolul 127Toate cererile privind ridicarea imunitatii parlamentare se înscriu cu prioritate pe ordinea de zi. +
Secţiunea a 2-aIncompatibilităţi +
Articolul 128Mandatul de senator este incompatibil cu funcţia de membru al guvernului. Pe timpul exercitării acestei funcţii, mandatul de senator se suspenda. +
Articolul 129Mandatul de senator este incompatibil cu funcţia de Preşedinte al României şi cu calitatea de membru al Adunării Deputaţilor. +
Articolul 130Mandatul de senator este incompatibil cu statutul persoanelor care, potrivit legii, nu pot face parte din partidele politice. +
Articolul 131Exercitarea unor funcţii conferite de un stat străin sau de către o organizaţie internationala şi salarizate de către acestea este incompatibilă cu mandatul de senator. +
Articolul 132Persoanele însărcinate de guvern cu o misiune temporară pot cumula exercitarea acestei misiuni cu mandatul de senator pe o perioadă de cel mult şase luni.O misiune pe o perioadă mai mare de şase luni este incompatibilă cu calitatea de senator. +
Articolul 133Se interzice utilizarea numelui oricărui senator urmat de aceasta calitate a sa în orice acţiune publicitara privitoare la o întreprindere financiară, industriala sau comercială. +
Articolul 134Senatorul care se afla într-o incompatibilitate prevăzută în art. 129-132, în termen de 30 de zile de la data validării mandatului sau, va demisiona din funcţiile care sînt incompatibile cu mandatul de senator.După expirarea termenului prevăzut la alin. 1, senatorul care se afla într-un caz de incompatibilitate este declarat ca demisionat din funcţia de senator de către Senat, la cererea biroului permanent al acestuia.Locul vacant va fi ocupat de către supleantul imediat următor de pe lista partidului sau formatiunii politice pentru care a candidat. Asupra legalităţii alegerii supleantului, Comisia de validari şi petiţii va prezenta Senatului un raport. +
Articolul 135În cursul termenului prevăzut la art. 134 alin. 1, senatorul trebuie să declare la Biroul permanent al Senatului orice activitate pe care va continua sa o desfăşoare în viitor. +
Articolul 136Schimbările survenite în activitatea senatorului, în timpul exercitării mandatului, se aduc la cunoştinţa biroului permanent, în cele mult 10 zile de la data apariţiei acestora. +
Secţiunea a 3-aExercitarea mandatului de senator +
Articolul 137Senatorii intra, de îndată, prin simplul fapt al alegerii lor, în dreptul deplinei exercitari a mandatului, pe baza certificatelor doveditoare a alegerii în Senat, eliberate de preşedinţii birourilor electorale de circumscripţie. +
Articolul 138Senatorii îşi exercită drepturile şi îşi îndeplinesc îndatoririle pe toată durata legislaturii pentru care au fost aleşi, în afară de cazurile de demisie sau pierdere a drepturilor electorale.Pentru exercitarea mandatului de senator, în circumscripţiile electorale, prin grija prefecturilor sau primăriilor, se organizează, pentru fiecare senator, cîte un birou senatorial, unde este încadrat un şef de birou senatorial, care face parte din aparatul Senatului.Pentru desfăşurarea activităţii senatoriale, prefecturile vor pune la dispoziţia senatorului un mijloc de transport şi o dactilografa.Personalul încadrat la birourile senatoriale, în funcţia de şef de birou senatorial, pe timpul cît îndeplineşte aceasta activitate, se considera detaşat sau, după caz, transferat în interesul serviciului, în condiţiile legislaţiei muncii. +
Articolul 139Senatorii au dreptul la o indemnizaţie lunară, precum şi la o diurna pe perioada cît sînt prezenţi la lucrările în plen şi în comisii.De asemenea, senatorilor care nu domiciliază în municipiul Bucureşti li se asigura cazarea gratuita sau, la alegere, primesc o indemnizaţie de cazare, pe durata desfăşurării sesiunilor.Prevederile alin. 2 se aplică şi senatorilor care nu domiciliază în circumscripţiile electorale pe care le reprezintă, pe timpul deplasarii în teritoriu.Senatorii au dreptul la diurne de deplasare şi la transport gratuit pe căile ferate române şi pe liniile auto, navale şi aeriene interne şi li se rambursează taxele de posta şi telecomunicaţii, pentru activităţile legate de exercitarea mandatului.Indemnizaţiile şi diurnele prevăzute în prezentul articol se stabilesc de lege.Senatorii primesc indemnizaţia lunară şi celelalte drepturi băneşti începînd din ziua cînd au fost aleşi şi pînă la încetarea mandatului.Senatorii au dreptul la un schimb valutar într-un volum şi în condiţiile stabilite de lege.Senatorii vor avea un semn distinctiv al calităţii lor de reprezentanţi ai natiei, cu dreptul de a-l purta pe toată durata mandatului lor. Natura şi forma acestei distincţii se vor stabili de biroul permanent. +
Articolul 140Comisia juridică, de numiri, disciplina şi imunităţi poate propune Senatului diminuarea indemnizaţiei lunare în raport de timpul afectat de senator exercitării îndatoririlor sale. +
Articolul 141Pe durata exercitării mandatului de senator, contractul de muncă al persoanei în cauza se suspenda, cu excepţia cazurilor în care biroul permanent, la cererea senatorului, decide altfel.Efectele suspendării contractului de muncă, drepturile privind vechimea în munca pe perioada exercitării mandatului, precum şi regimul juridic al indemnizaţiei de senator, se stabilesc prin lege.Biroul permanent, la cererea senatorului sau a unităţii la care activează, poate aproba cumulul indemnizaţiei de senator cu alte venituri. +
Secţiunea a 4-aConcedii, absente, demisii +
Articolul 142Nici un senator nu poate lipsi de la şedinţele Senatului sau comisiei din care face parte, decît în cazul în care a obţinut aprobarea unui concediu.Nu se considera absent senatorul care nu participa la lucrări pentru ca a primit de la Senat sau de la guvern o însărcinare care-l retine în afară parlamentului. Senatorul în cauza nu va fi socotit în numărul regulamentar cerut. +
Articolul 143Concediile se acordă pentru motive de boala sau interese personale.Concediile de boala se acordă pentru cel mult 30 de zile şi pot fi prelungite, dacă este cazul, iar cele pentru interese personale nu pot fi mai mari de 30 de zile în timpul unei sesiuni şi se pot lua integral sau în mai multe transe.Concediile pînă la 5 zile se acordă de preşedinte. Cererile de concedii mai lungi se supun aprobării biroului permanent.Fiecare cerere de concediu pentru interese personale va avea notificat pe margine, de către unul din secretarii Senatului, numărul de zile de concediu pe care le-a avut senatorul respectiv. +
Articolul 144Orice membru al Senatului care lipseşte de la 7 şedinţe consecutive fără concediu sau peste concediul acordat, va fi invitat de preşedinte să justifice motivele absentei.Dacă în termen de 20 de zile de la comunicarea invitatiei, senatorul nu se prezintă sau nu trimite justificarea, pierde toate drepturile prevăzute la art. 139 din prezentul regulament.Dacă absenta de mai sus se produce de trei ori în aceeaşi sesiune, preşedintele este dator sa declare locul vacant, fără alta formalitate. +
Articolul 145Senatorii pot demisiona prin cerere scrisă, adresată preşedintelui. Acesta, în şedinţa publică, întreabă senatorul respectiv dacă stăruie în demisie, iar dacă răspunde afirmativ sau nu se prezintă în Senat pentru a răspunde, declara locul vacant. +
Articolul 146La începutul fiecărei legislaţii, Comisia juridică, de numiri, disciplina şi imunităţi va examina declaraţiile senatorilor privitoare la incompatibilităţi şi va întocmi un raport care se aproba de Senat cu votul majorităţii membrilor săi.Dacă senatorul a făcut sa înceteze cazul de incompatibilitate, după sesizarea facuta de comisie, se va lua act despre aceasta în procesul-verbal al şedinţei. Cazurile de acest gen nu se trec în raportul comisiei.Pentru cazurile de incompatibilitate apărute pe durata unei legislaturi se va proceda în conformitate cu normele prezentei secţiuni. +
Secţiunea a 5-aSancţiuni +
Articolul 147Abaterile de la regulament atrag următoarele sancţiuni:a) avertismentul; … b) chemarea la ordine; … c) retragerea cuvintului; … d) eliminarea din sala de şedinţe; … e) interzicerea de a participa la lucrările Senatului pe timp de maximum 15 zile; … f) excluderea temporară. … Sancţiunile prevăzute la lit. a), b), c) şi d) se aplică de preşedintele Senatului, iar cele de la lit. e) şi f), de către biroul permanent, la propunerea preşedintelui.Pentru aplicarea sancţiunii de la lit. e) şi f), cazul se va trimite Comisiei juridice, de numiri, disciplina şi imunităţi, care va prezenta un raport asupra cercetării efectuate. +
Articolul 148La prima abatere de la regulament, preşedintele Senatului atrage atenţia senatorului în culpa şi-l invita să respecte regulamentul. +
Articolul 149Senatorii care vor nesocoti avertismentul şi invitaţia preşedintelui şi vor continua să se abata de la regulament, precum şi cei care, chiar pentru prima data, încalcă în mod grav dispoziţiile regulamentului, vor fi chemaţi la ordine.Chemarea la ordine se înscrie în procesul-verbal al şedinţei. +
Articolul 150Preşedintele Senatului poate, înainte de a chema la ordine un senator, sa-l invite să-şi retragă sau sa explice cuvintul care a generat incidente şi care ar da loc la aplicarea sancţiunii.Dacă expresia întrebuinţată a fost retrasă sau regretata ori dacă explicaţiile date sînt apreciate de preşedinte ca satisfăcătoare, sancţiunea nu se mai aplica. +
Articolul 151În cazul în care, după chemarea la ordine, un senator continua să se abata de la regulament, preşedintele Senatului îi va putea retrage cuvintul, iar dacă persista, îl va elimina din sala. +
Articolul 152În cazul unor abateri deosebit de grave sau al unor abateri grave săvîrşite de senator în mod repetat, biroul permanent, la propunerea preşedintelui Senatului, poate aplica sancţiunea interzicerii participării senatorului la lucrările Senatului pe o perioadă de maximum 15 zile sau poate cere excluderea temporară a senatorului în culpa. +
Articolul 153Excluderea temporară poate varia de la o şedinţa pînă la maximum 30 de şedinţe din aceeaşi sesiune.Aplicarea excluderii temporare are următoarele consecinţe:a) suspendarea indemnizaţiei parlamentare pe timpul excluderii; … b) suspendarea drepturilor ce ţin de calitatea de senator, cu excepţia imunitatii; … c) interzicerea participării la lucrările Senatului şi ale comisiilor; … d) interzicerea accesului în localul Senatului. … Excluderea se executa de către chestori. +
Articolul 154Pentru menţinerea ordinii în şedinţele comisiilor, preşedinţii acestora au aceleaşi drepturi ca şi preşedintele Senatului şi pot aplica sancţiunile prevăzute la art. 147 alin. 1 lit a)-c).În cazul în care un senator săvîrşeşte abateri deosebit de grave, preşedintele comisiei va suspenda şedinţa şi va aduce la cunoştinţa preşedintelui Senatului, care îl va supune biroului permanent, spre aplicarea sancţiunilor prevăzute de regulament. +
Capitolul 6Serviciile Senatului +
Articolul 155Personalul din serviciile Senatului este condus de secretarul general al aparatului Senatului.Secretarul general este numit de Senat, la propunerea preşedintelui. El este ordonator de credite şi întocmeşte, împreună cu chestorii, proiectul de buget al Senatului. +
Articolul 156Senatul aproba bugetul anual, precum şi executarea acestuia, după verificarea de către chestorii Senatului. +
Articolul 157Structura aparatului Senatului, propusă de secretarul general, cu acordul biroului permanent, este aprobată de Senat. +
Articolul 158În cadrul serviciilor Senatului funcţionează compartimentul tehnic-legislativ, format din specialişti în domeniul juridic, angajaţi sau, după caz, remuneraţi cu o indemnizaţie fixa lunară.Compartimentul tehnic-legislativ asigura asistenţa tehnica necesară pentru redactarea proiectelor şi propunerilor de lege cu respectarea normelor de tehnica legislativă, precum şi evidenta oficială a legislaţiei. +
Articolul 159În cadrul aparatului Senatului funcţionează Oficiul de informare-documentare parlamentară, care răspunde şi de gestionarea bibliotecii Senatului. +
Articolul 160În cazul în care la lucrările Senatului sau comisiilor acestuia sînt invitaţi sa participe specialişti care nu au calitatea de senator, aceştia vor primi o indemnizaţie ce va fi stabilită de biroul permanent, la propunerea secretarului general al aparatului. +
Capitolul 7Dispoziţii diverse +
Articolul 161După alegerea Biroului permanent al Senatului, preşedintele Senatului, de comun acord cu preşedintele Adunării Deputaţilor, convoacă şedinţa comuna a Senatului şi a Adunării Deputaţilor pentru prezentarea hotărîrii Curţii Supreme de Justiţie privitoare la validarea alegerii Preşedintelui României. +
Articolul 162Lucrările şedinţei comune se desfăşoară în prezenta candidatului a cărui alegere a fost validată de Curtea Suprema de Justiţie şi sînt conduse de preşedinţii celor două camere. +
Articolul 163Preşedintele Curţii Supreme de Justiţie prezintă în şedinţa comuna a Senatului şi a Adunării Deputaţilor hotărîrea Curţii Supreme de Justiţie cu privire la validarea alegerii Preşedintelui României.După prezentarea hotărîrii Curţii Supreme de Justiţie, preşedintele Senatului declara ca cel ales este Preşedintele României.Preşedintele României depune jurămîntul pe baza textului adoptat de parlament. +
Articolul 164Dispoziţiile prezentului regulament pot fi modificate potrivit procedurii de elaborare şi adoptare a legilor, prevăzute de art. 45-97.Modificările se adoptă cu votul a jumătate plus unu din numărul senatorilor. +
Articolul 165În probleme de organizare, Senatul adoptă hotărîri potrivit procedurii prevăzute la art. 59-111 din prezentul regulament.PREŞEDINTELE SENATULUIacademician ALEXANDRU BÎRLĂDEANU––––––-
