cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată
În temeiul dispoziţiilor art. 40 din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992,Guvernul României hotărăşte: +
Articolul 1Se aprobă Normele pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobată şi modificată prin Legea nr. 130/1992 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995, cu modificările şi completările aprobate prin ordonanţele Guvernului nr. 2/1996 şi nr. 21/1996. +
Articolul 2Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abroga Hotărârea Guvernului nr. 809/1995 cu privire la aprobarea Normelor pentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 245 din 26 octombrie 1995.PRIM-MINISTRUNICOLAE VACAROIUContrasemnează:Ministru de stat,ministrul finanţelor,Florin Georgescu +
NORMEpentru aplicarea Ordonanţei Guvernului nr. 3/1992 privind taxa pe valoarea adăugată, aprobată şi modificată prin Legea nr. 130/1992 şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995, cu modificările şi completările aprobate prin ordonanţele Guvernului nr. 2/1996 şi nr. 21/1996 +
Capitolul 1Operaţiuni impozabilePotrivit art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992, denumita în continuare ordonanţa, în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se cuprind operaţiunile privind:Livrări de bunuri mobile şi prestări de servicii efectuate în cadrul exercitării activităţii profesionale1.1. Livrarea constituie transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor deţinute de proprietar către beneficiar, direct sau prin cei care acţionează în numele acestora.Livrarea cuprinde toate operaţiunile prin care se realizează transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile corporale, indiferent de forma juridică prin care se realizează: vînzare, schimb, aport în bunuri la capitalul social al societăţii comerciale.Gazele, energia electrica şi termica şi altele similare sunt considerate bunuri mobile corporale.1.2. Prin prestare de servicii impozabilă, în sensul taxei pe valoarea adăugată, se înţelege orice activitate rezultată dintr-un contract prin care o persoană fizica sau juridică se obliga să execute o munca manuală sau intelectuală în scopul obţinerii de profit şi care nu reprezintă transfer al dreptului de proprietate asupra bunurilor mobile sau imobile.Astfel de activităţi pot avea ca obiect:a) lucrări de construcţii montaj; … b) transport de persoane şi mărfuri; … c) servicii de posta şi telecomunicaţii; … d) închiriere de bunuri mobile sau imobile; … e) operaţiuni de intermediere sau de comision; … f) reparaţii de orice natura; … g) cesiuni de bunuri mobile necorporale, precum: dreptul de autor, de brevete, de licenţe, de mărci de fabrica şi de comerţ, de titluri de participare; … h) operaţiuni de publicitate, consulting, studii, cercetări şi expertize; … i) operaţiuni bancare, financiare, de asigurare sau reasigurare. … Transferul proprietăţii bunurilor imobile între agenţii economici, precum şi între aceştia şi instituţii publice sau persoane fizice1.3. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind transferul proprietăţii bunurilor imobile, indiferent de forma juridică prin care se realizează, potrivit precizărilor de la pct. 1.1. de mai sus.În categoria bunurilor imobile, în sensul ordonanţei, se cuprind:a) toate construcţiile imobiliare prin natura lor, cum sunt: locuintele, vilele, construcţiile industriale, comerciale, agricole sau cele destinate exercitării altor activităţi; … b) terenurile pentru construcţii şi cele situate în intravilan, inclusiv cele aferente localităţilor urbane sau rurale pe care sunt amplasate construcţii sau alte amenajări; … c) bunurile de natura mobiliară care nu pot fi detasate fără a fi deteriorate sau fără a antrena deteriorarea imobilelor insesi. … Operaţiuni asimilate cu livrări de bunuri şi prestări de servicii1.4. Vînzarea cu plata în rate sau închirierea unor bunuri pe baza unui contract, cu clauza trecerii proprietăţii asupra bunurilor respective după plata ultimei rate sau la o anumită data.1.5. Preluarea de către agentul economic a unor bunuri din producţia proprie sau, după caz, achiziţionate, pentru care s-a exercitat dreptul de deducere, în vederea folosirii sub orice formă, în scop personal sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit. Acelaşi regim se aplică şi prestărilor de servicii.Se exceptează de la prevederile de mai sus bunurile şi serviciile acordate, în mod gratuit, în limitele şi potrivit destinaţiilor prevăzute prin lege.Încadrarea în plafoanele în limita cărora pot fi predate bunuri şi prestate servicii cu titlu gratuit se determina pe baza datelor raportate prin bilanţul contabil anual. Depăşirea plafonului reprezintă operaţiune impozabilă.1.6. După terminarea lichidării societăţii comerciale în nume colectiv, în comandită simpla sau cu răspundere limitată, conform art. 186 din Legea nr. 31/1990, repartizarea activului între asociaţi nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, dacă pentru bunurile respective nu s-a exercitat dreptul de deducere potrivit legii.1.7. Transferul dreptului de proprietate prin schimb de bunuri şi servicii are efectul a doua livrări separate şi se impozitează distinct, în condiţii stabilite de Ministerul Finanţelor.Importul de bunuri şi servicii1.8. În sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată intra:a) bunurile introduse în ţara direct sau prin intermediari autorizaţi, de către orice persoană fizica sau juridică, în condiţiile prevăzute de Regulamentul vamal al României; … b) serviciile contractate de persoane juridice cu sediul sau cu domiciliul stabil în România cu persoane fizice sau juridice cu sediul sau cu domiciliul în străinătate. … +
Capitolul 2Persoane fizice sau juridice care exercită activităţi supuse taxei pe valoarea adăugată2.1. Potrivit art. 2 din ordonanţa, pentru ca operaţiunile privind transferul proprietăţii bunurilor sau prestările de servicii efectuate cu plata, precum şi cele asimilate acestora să între în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, trebuie ca acestea să rezulte dintr-o activitate economică având drept scop obţinerea de profit, desfăşurată de persoane juridice, cum sunt:a) regiile autonome; … b) societăţile comerciale; … c) unităţile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor Materiale; … d) societăţile agricole; … e) unităţile cooperatiste; … f) asociaţiile şi organizaţiile cu scop lucrativ; … g) liber-profesioniştii autorizaţi, persoanele fizice şi asociaţiile familiale autorizate sa desfăşoare activităţi economice pe baza liberei iniţiative. … Persoanele juridice, precum şi persoanele fizice, indiferent dacă au fost înregistrate sau nu ca agenţi economici, datorează taxa pe valoarea adăugată stabilită potrivit legii pentru operaţiunile definite la pct. 1.8. din prezentele norme.2.2. Intrările şi ieşirile de produse constituite în rezerve de mobilizare nu sunt supuse taxei pe valoarea adăugată la toţi agenţii economici mandataţi în acest scop şi care sunt înregistraţi la organele fiscale ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată. Produsele respective se supun taxei pe valoarea adăugată la scoaterea lor din regimul de mai sus şi la livrarea către alţi beneficiari. +
Capitolul 3Operaţiuni care nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată3.1. Potrivit art. 3 din ordonanţa, nu se cuprind în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile privind livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate de:a) asociaţiile fără scop lucrativ, pentru activităţile având caracter social-filantropic; … b) organizaţiile care desfăşoară activităţi de natura religioasă, politica sau civică; … c) organizaţiile sindicale, pentru activităţile legate direct de apărarea intereselor colective, materiale şi morale ale membrilor lor; … d) instituţiile publice, pentru activităţile lor administrative, sociale, educative, de apărare, ordine publică, siguranţa statului, culturale şi sportive; … e) Camera de Comerţ şi Industrie a României, camerele de comerţ şi industrie teritoriale şi Registrul comerţului. … 3.2. Acelaşi regim se aplică şi vinzarii către populaţie a imobilelor sau părţilor de imobile construite şi date în folosinţă înainte de introducerea taxei pe valoarea adăugată; închirierii de imobile sau de părţi ale acestora în scop de locuinta; închirierii de spaţii în scop de locuinta în cămine, locuinţe de serviciu sau în alte spaţii destinate locuinţei, cu condiţia respectării prevederilor legale privind determinarea tarifului de închiriere.Sumele aferente lucrărilor executate şi decontate de constructori până la data de 30 iunie 1993 pentru blocurile de locuinţe aflate în diferite stadii de execuţie nu se includ în baza de impozitare la vânzarea către populaţie a locuinţelor terminate.3.3. Nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile efectuate de unităţile care nu au calitatea de agent economic şi al căror venit este destinat autofinantarii.Acelaşi regim se aplică şi agenţilor economici care au ca obiect de activitate administrarea şi întreţinerea pieţelor, oboarelor şi tirgurilor, pentru veniturile încasate în baza art. 27 din Legea nr. 27/1994 privind impozitele şi taxele locale.3.4. Intra în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată operaţiunile realizate de unităţile prevăzute la pct. 3.1. de mai sus care îndeplinesc condiţiile unei activităţi economice, precum cele privind:– activitatea comercială cu bunuri cumpărate sau realizate în unităţi proprii;– activitatea hoteliera;– alimentaţia publică;– activitatea de turism;– prestările de servicii.Pentru activităţile economice de natura celor de mai sus se înregistrează ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată numai partea din structura asociaţiei, organizaţiei sau instituţiei (magazin, hotel, atelier, gospodărie anexa etc.), prin care se realizează operaţiunile respective şi pentru care este obligatorie organizarea distinctă a evidentei gestiunilor şi contabilităţii care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă. Nu se admite stabilirea taxei pe valoarea adăugată deductibilă pe bază de pro rata.Subunitatilor respective li se atribuie cod fiscal potrivit art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993.Unităţile care realizează din activităţile enumerate mai sus venituri de până la 50 milioane lei anual sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată potrivit art. 6 lit. A.i)12 din ordonanţa.Unităţile care realizează din activităţile enumerate mai sus venituri de peste 50 milioane lei anual, dar pentru care nu pot fi organizate distinct gestiunile şi evidentele care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă, aferentă activităţilor respective, nu intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată.3.5. Unităţile teritoriale din subordinea Administraţiei Naţionale a Rezervelor Materiale, autorizate sa desfăşoare activităţi cu caracter comercial, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată, cu excepţia operaţiunilor al căror venit este destinat autofinantarii.3.6. Regiile autonome ale aeroporturilor de interes public naţional cu specific deosebit, Regia Autonomă "Administraţia Naţionala a Drumurilor din România" şi regiile autonome de interes local, având ca obiect de activitate construirea, întreţinerea şi modernizarea drumurilor şi a podurilor de interes naţional, judeţean, orasenesc şi comunal, intră în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată numai pentru veniturile proprii obţinute din prestări de servicii pentru terţi, dacă acestea depăşesc 50 milioane lei anual şi reprezintă mai mult de 10% din totalul prestărilor de servicii efectuate.Prestările de servicii efectuate cu finanţare de la bugetul de stat sau de la bugetele locale nu se supun taxei pe valoarea adăugată. +
Capitolul 4TeritorialitateaConform art. 4 ultimul alineat din ordonanţa, prestările de servicii sunt impozabile atunci când sunt utilizate în România, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului de servicii.În baza prevederilor de mai sus se stabilesc criteriile în funcţie de care se determina locul prestării pentru serviciile utilizate în România.4.1. De regula, locul prestării de servicii se considera a fi locul unde prestatorul de servicii îşi are stabilit sediul activităţii economice, iar în lipsa acestuia, acolo unde este situat domiciliul stabil al prestatorului de servicii, cu excepţia următoarelor servicii pentru care locul prestării este:1. Locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliară4.2. Sunt supuse taxei pe valoarea adăugată lucrările de construcţii-montaj executate pentru realizarea, repararea şi întreţinerea bunurilor imobile existente în România, independent de locul unde este situat sediul prestatorului – în ţara sau în străinătate.Acelaşi regim se aplică şi închirierii de bunuri imobile, serviciilor de arhitectura, proiectare, de coordonare a lucrărilor de construcţii, precum şi serviciilor prestate de alţi agenţi economici cu activitate în domeniul bunurilor imobile (studii, expertize, reparaţii şi alte prestări de servicii ale agenţilor imobiliari).2. Locul unde se prestează transportul de persoane şi de mărfuri4.3. Pentru activitatea de transport de persoane şi de mărfuri, locul prestării de servicii este locul unde se efectuează transportul în funcţie de distanţele parcurse de la punctul de plecare la cel de sosire.3. Locul unde beneficiarul are stabilit sediul activităţii economice sau, în lipsa acestuia, domiciliul stabil al beneficiarului4.4. În această categorie se încadrează:a) închirierea de bunuri mobile corporale, inclusiv pe bază de contracte de leasing; … b) cesiuni şi concesiuni ale dreptului de autor, de brevete, de licenţe, de mărci de fabrica şi de comerţ şi alte drepturi similare; … c) servicii de publicitate; … d) prestaţiile consultantilor, inginerilor, birourilor de studii, avocaţilor, experţilor contabili şi alte prestaţii similare; … e) prelucrare de date şi furnizare de informaţii; … f) operaţiuni bancare, financiare, de asigurare şi de reasigurare; … g) punere la dispoziţie de personal; … h) prestările intermediarilor care intervin în furnizarea serviciilor prevăzute la lit. a)-g) de mai sus. … 4. Locul unde serviciile sunt prestate efectiv4.5. În această categorie se cuprind următoarele activităţi:a) culturale, artistice, sportive, ştiinţifice, educative, de divertisment sau similare, inclusiv serviciile accesorii şi cele ale organizatorilor de astfel de activităţi; … b) prestările accesorii transportului, cum sunt: încărcarea-descărcarea mijloacelor de transport, manipularea, paza şi depozitarea mărfurilor, reparaţiile, alimentarea cu carburanţi şi lubrifianţi, întreţinerea şi alte servicii aferente mijloacelor de transport; … c) expertize privind bunurile mobile corporale; … d) lucrări efectuate aspra bunurilor mobile corporale. … 4.6. Pentru operaţiunile enumerate mai sus se aplică regulile şi cotele de impozitare prevăzute de lege. +
Capitolul 5Operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugatăOperaţiunile scutite de taxa pe valoarea adăugată sunt reglementate în art. 5 lit. c) şi în art. 6 din ordonanţa şi nu se admite extinderea lor prin analogie.În aplicarea prevederilor art. 6 din ordonanţa, se precizează:Cu privire la livrările de bunuri şi prestările de servicii rezultate din activitatea specifică autorizata, efectuate în ţara5.1. Se încadrează în scutirea prevăzută la art. 6 lit. A.a) din ordonanţa operaţiunile efectuate de unităţile autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare, inclusiv veterinare, şi de asistenţa socială, indiferent de forma de organizare şi de titularul dreptului de proprietate: spitale, sanatorii, policlinici, dispensare, cabinete medicale, cămine de batrini şi de pensionari, case de copii, salvari şi altele autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare şi de asistenţa socială; unităţile autorizate sa desfăşoare activităţi sanitare şi de asistenţa socială în staţiuni balneoclimaterice; serviciile de cazare, masa şi tratament prestate cumulat de către agenţii economici autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în staţiuni balneoclimaterice şi a căror contravaloare este decontată pe bază de bilete de tratament.Sunt scutite, de asemenea, serviciile funerare prestate de unităţile sanitare sau de alte unităţi special autorizate.În cazul în care unităţile enumerate mai sus desfăşoară şi alte activităţi decît cele sanitare şi de asistenţa socială, încadrarea acestora în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată se efectuează în mod distinct, ţinând seama de prevederile normelor legale.Astfel, operaţiunile economice efectuate în mod sistematic în vederea obţinerii de profit, cum ar fi: livrările de medicamente, de bunuri din gospodăriile anexe, prestările hoteliere, inclusiv pensiunile, activităţile de comerţ, se supun taxei pe valoarea adăugată, dacă unitatea în cauza realizează din aceste activităţi un venit total de peste 50 milioane lei anual.5.2. Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. A.b) primul alineat din ordonanţa, operaţiunile efectuate de unităţile cuprinse, potrivit legii, în sistemul naţional de învăţământ.În situaţia în care unităţile prevăzute la alineatul precedent realizează şi alte operaţiuni impozabile, obţinând din acestea venituri de peste 50 milioane lei anual, sunt obligate să depună cererea de luare în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, iar organele fiscale vor proceda conform prevederilor pct. 11.3 din prezentele norme.Nu se încadrează în prevederile alin. 1 cursurile organizate cu plata de către agenţi economici în scopul obţinerii de profit.5.3. Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. A.b) alineatul ultim din ordonanţa, unităţile care desfăşoară activitate de cercetare-dezvoltare şi cărora li s-a atribuit, potrivit legii, spre execuţie, programe, subprograme şi teme componente ale Programului naţional de cercetare ştiinţifică şi dezvoltare tehnologică, precum şi acţiuni cuprinse în acesta.5.4. Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. A.e) din ordonanţa:– livrările de bunuri efectuate de gospodăriile agricole individuale cărora li s-a reconstituit sau li s-a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor agricole şi care le folosesc şi le exploatează în mod individual;– livrările de bunuri efectuate de asociaţiile constituite conform art. 2 din Legea nr. 36/1991.5.5. Sunt scutite, potrivit art. 6 lit. A.f) din ordonanţa, organizaţiile de nevăzători şi asociaţiile persoanelor handicapate care desfăşoară activităţi în scop social, precum şi unităţile protejate, special organizate în baza Legii nr. 57/1992 privind încadrarea în munca a persoanelor handicapate.Unităţile economice aparţinând organizaţiilor enumerate mai sus, care nu se încadrează în reglementările prevăzute la alineatul precedent, sunt supuse taxei pe valoarea adăugată, dacă realizează o cifra de afaceri de peste 50 milioane lei anual.5.6. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.g) din ordonanţa, vânzările de preparate culinare care fac parte din meniul propriu servit personalului care îşi desfăşoară activitatea în unităţile ce participa la finanţarea cheltuielilor de regie ale cantinelor.Acelaşi regim se aplică şi cantinelor care nu sunt organizate pe lângă o unitate, însă numai pentru meniul propriu servit pe bază de abonament personalului unor unităţi cu care s-a încheiat contract în acest sens şi la preţuri stabilite fără profit.Vînzarea preparatelor culinare proprii la alte persoane decît cele prevăzute mai sus, precum şi a altor produse achiziţionate în vederea revinzarii, care nu sunt cuprinse în meniul propriu, este supusă taxei pe valoarea adăugată, dacă aceste operaţiuni depăşesc plafonul de scutire de 50 milioane lei cifra de afaceri anuală.Cantinele care realizează o cifra de afaceri anuală de peste 50 milioane lei din activităţile impozabile prevăzute la alineatul precedent vor fi luate în evidenta ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată şi vor prezenta deconturi distincte pentru întreaga activitate desfăşurată de acestea.5.7. Unităţile scutite de taxa pe valoarea adăugată potrivit art. 6 lit. A.h)1 – h)6 şi i)6 din ordonanţa, care realizează operaţiuni impozabile, vor fi luate în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, dacă din aceste operaţiuni obţin o cifra de afaceri anuală mai mare de 50 milioane lei.5.8. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.i)3 din ordonanţa, operaţiunile de:a) tipărire a timbrelor; … b) vînzare a timbrelor la valoarea declarata. … Nu sunt scutite vânzările de timbre filatelice pentru colecţii la alte valori decît cele declarate.5.9. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.i)5 din ordonanţa:1. operaţiunile care intră în sfera impozitului pe spectacole, reglementate prin Hotărârea Guvernului nr. 679/1991. Sunt scutite sumele încasate din vânzarea biletelor şi a abonamentelor pentru care se datorează impozitul pe spectacole de către unitatea de exploatare, precum şi sumele repartizate din încasări proprietarilor şi difuzorilor de filme, în activitatea de exploatare şi de difuzare a filmelor cinematografice pentru public;2. operaţiunile care intră în sfera de aplicare a impozitului pe activitatea de taximetrie, reglementate în art. 2 din Ordonanţa Guvernului nr. 11/1992, aprobată şi modificată prin Legea nr. 114/1992, şi care se referă la persoanele fizice autorizate potrivit Decretului-lege nr. 54/1990, precum şi la colaboratorii cu autoturisme proprii ai societăţilor comerciale care desfăşoară activitate de taximetrie;3. activitatea de jocuri de noroc desfăşurată de agenţii economici autorizaţi de Comisia de coordonare, avizare şi atestare a jocurilor de noroc.5.10. Sunt scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A.i)6 din ordonanţa:1. vânzarea de cărţi, inclusiv dictionare şi enciclopedii, ziare şi reviste, indiferent de modul de realizare: directa, prin intermediari, pe bază de abonament. Nu sunt scutite încasările pentru reclama şi publicitate, precum şi tipariturile realizate exclusiv în scopuri comerciale, de reclama şi publicitate;2. activităţile posturilor de radio şi de televiziune, altele decît cele de reclama şi publicitate, atât la unităţile care realizează programele, cît şi la cele care le difuzează. Lucrările efectuate pentru recepţia programelor audiovizuale sunt supuse taxei pe valoarea adăugată.5.11. Produsele şi serviciile scutite de taxa pe valoarea adăugată potrivit art. 6 lit. A.i)11 din ordonanţa sunt cele prevăzute în lista-anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 288 din 12 decembrie 1995. Începând cu data de 1 ianuarie 1997, poziţia nr. 7 din lista-anexa se modifica corespunzător prevederilor Ordonanţei Guvernului nr. 21/1996, având următorul cuprins:"7. Transportul fluvial al localnicilor în Delta Dunării şi pe relaţiile Orşova-Moldova Noua, Brăila-Hîrşova, Galaţi-Grindu."La poziţia "Pîine" din lista-anexa la Ordonanţa Guvernului nr. 3/1992, republicată, se încadrează:– pâinea alba, semialba, neagra, simpla şi cu adaosuri, inclusiv specialitatile de pîine cu specific local, indiferent de denumire, gramaj şi producător;– produsele de franzelarie, simple şi cu adaosuri: chifle, cornuri, batoane, franzelute, bulci, produse traditionale;– covrigi simpli şi cu adaosuri.5.12. Scutirea de taxa pe valoarea adăugată prevăzută la art. 6 din ordonanţa se aplică atât de către agenţii economici producători, importatori, comisionari, cît şi de cei care comercializează produsele şi serviciile respective, cu excepţia agenţilor economici din reţeaua de alimentaţie publică şi a celor care practica adaosul comercial de alimentaţie publică care determina taxa pe valoarea adăugată colectata pe baza preţului total aferent produselor culinare vîndute, inclusiv pâinea, produsele de franzelarie şi de panificatie prevăzute mai sus. +
Capitolul 6Operaţiuni impozabile prin opţiune6.1. Potrivit art. 7 din ordonanţa, agenţii economici, precum şi unităţile economice din cadrul altor persoane juridice, care efectuează operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, potrivit art. 6 lit. A. f), i)12 din ordonanţa, pot opta pentru plata acestei taxe.6.2. Aprobarea se da de către Ministerul Finanţelor prin organele fiscale la care agenţii economici sunt înregistraţi ca plătitori de impozite şi taxe, pe bază de cerere şi de justificare economică prezentate de solicitant, numai în condiţiile în care includerea operaţiunilor respective în sfera de aplicare a taxei pe valoarea adăugată nu influenţează negativ alte activităţi specifice sau produse scutite de taxa pentru protecţia socială.Cererile de opţiune pentru o parte a activităţii desfăşurate de agenţii economici care se încadrează în prevederile art. 6 lit. A.f) se aproba de către organele fiscale numai în condiţiile organizării distincte a evidentei gestiunilor şi contabilităţii, care să permită determinarea taxei pe valoarea adăugată deductibilă.Aprobarea este irevocabilă până la data de 31 decembrie a celui de-al patrulea an următor celui în care s-a introdus plata taxei pe valoarea adăugată prin opţiune şi se prelungeşte, de drept, pentru încă 5 ani, dacă, în cursul perioadei iniţiale, agentul economic plătitor prin opţiune a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe cumpărate. +
Capitolul 7Faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată7.1. Potrivit prevederilor art. 10 alin. 1 şi ale art. 12 din ordonanţa, faptul generator şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată iau naştere, de regula, în momentul efectuării livrării bunurilor mobile, transferului proprietăţii bunurilor imobiliare sau prestării serviciilor.7.2. Prin art. 10 ultimul alineat şi prin art. 11 din ordonanţa se reglementează condiţiile în care ia naştere faptul generator al taxei pe valoarea adăugată aferentă unor operaţiuni specifice, condiţii care determina şi exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă operaţiunilor respective.7.3. Pentru bunurile din import aflate în regim de tranzit, antrepozit sau de introducere temporară în ţara, potrivit Regulamentului vamal al României, faptul generator al taxei pe valoarea adăugată ia naştere la data când bunurile în cauza sunt scoase din regimul de mai sus şi s-au întocmit formalităţile vamale corespunzătoare noii destinaţii.Bunurile din import introduse în ţara în regim de leasing, după data de 1 iulie 1993, se supun taxei pe valoarea adăugată la beneficiar, corespunzător sumelor şi termenelor de plată prevăzute în contractele încheiate pentru perioada de leasing.În cazul în care la expirarea perioadei de leasing bunurile trec în proprietatea beneficiarului, se datorează taxa pe valoarea adăugată pentru suma negociata de părţi, în plus faţă de suma prevăzută în contractul de leasing.Sumele rămase de plată, aferente bunurilor introduse în ţara în regim de leasing înainte de data de 1 iulie 1993, prevăzute în contracte cu scadente după această dată, nu se supun taxei pe valoarea adăugată. La expirarea perioadei de leasing se aplică prevederile alin. 3 de mai sus.7.4. Pentru bunurile din import predate producătorilor în cadrul operaţiunilor legate, import-export, în vederea realizării produselor ce urmează a fi exportate, a căror contravaloare reprezintă plata importurilor, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată ia naştere atât la furnizor, cît şi la beneficiar, la data livrării produselor la export, în condiţii stabilite de Ministerul Finanţelor.7.5. Pentru bunurile exportate care s-au returnat, faptul generator al taxei pe valoarea adăugată intervine la data când bunurile respective au fost valorificate către beneficiarii interni.7.6. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată este anticipata faptului generator al taxei pe valoarea adăugată, atunci când:a) factura este emisă înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor; … b) contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se încasează înaintea efectuării livrării bunurilor sau prestării serviciilor; … c) se încasează avansuri, cu excepţia avansurilor acordate pentru: … – plata importurilor şi taxelor datorate în vama;– realizarea producţiei destinate exportului;– efectuarea de plati în contul clientului;– activitatea de intermediere în turism;– livrări de bunuri şi prestări de servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată.7.7. Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, care se efectuează continuu sau succesiv, precum şi pentru cele la care se încasează, de regula, avansuri, cu autorizarea organelor fiscale la care agenţii economici sunt înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data stabilirii debitului clientului, pe bază de factura sau alt document legal aprobat.7.8. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate de agenţii economici care au cistigat licitaţii pentru efectuarea obiectivelor finanţate din credite acordate de organismele financiare internaţionale (B.I.R.D., B.E.R.D. etc.) statului român sau garantate de acesta ia naştere la data facturarii situaţiilor de lucrări.7.9. Pentru lucrările de construcţii pentru care se încasează avansuri şi se fac decontări parţiale pe bază de situaţii de lucrări facturate, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată ia naştere la data facturarii situaţiilor de lucrări.7.10. Antreprenorii de lucrări imobiliare pot opta pentru plata taxei pe valoarea adăugată la livrarea imobilelor, pentru lucrările şi în condiţiile următoare:a) lucrările imobiliare să aibă caracter deosebit şi să fie executate în cadrul unui contract unic care prevede obligaţia antreprenorului de a asigura procurarea, instalarea sau încorporarea bunurilor mobile în lucrarea respectiva; … b) lucrările imobiliare la care materialele şi aparatele indispensabile pentru funcţionarea instalaţiilor sau încorporate în lucrare depăşesc 50% din preţurile negociate între antreprenor şi beneficiar. … Opţiunea se aproba de către organul fiscal la care agentul economic este înregistrat ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, pe baza unei declaraţii prin care antreprenorul se obliga sa achite, la efectuarea livrărilor, taxa pe valoarea adăugată aferentă lucrărilor, care se încadrează în prevederile de mai sus. Aprobarea opţiunii se comunică beneficiarilor în termen de 10 zile de la acordare.După obţinerea aprobării se interzice antreprenorilor facturarea taxei pe valoarea adăugată înainte de efectuarea livrării, iar beneficiarilor, deducerea taxei pe valoarea adăugată înainte de receptionarea lucrării.Nerespectarea condiţiilor de mai sus atrage anularea opţiunii şi obligarea la plata taxei pe valoarea adăugată, în condiţiile prevăzute la art. 12 din ordonanţa.Antreprenorul poate renunţa oricând la opţiunea primită. În aceasta situaţie, are obligaţia achitării taxei pe valoarea adăugată aferentă avansurilor încasate.7.11. Exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată aferentă sumelor constituite drept garanţie pentru acoperirea eventualelor reclamaţii privind calitatea lucrărilor ia naştere la data încheierii procesului-verbal de recepţie definitivă sau, după caz, la data încasării sumelor, dacă încasarea este anterioară acestuia.7.12. Pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii efectuate între agenţii economici plătitori de taxa pe valoarea adăugată cu încasare la termen de peste 90 de zile, exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată colectata la furnizor şi deductibilă la beneficiar ia naştere la data scadentei plăţii stabilite conform clauzelor contractuale. Data scadentei plăţii se înscrie în mod obligatoriu în factura sau în alt document legal întocmit. +
Capitolul 8Baza de impozitare8.1. Ca regula generală, baza de impozitare este constituită pentru livrările de bunuri şi prestările de servicii, din toate sumele, valorile, bunurile sau serviciile primite sau care urmează a fi primite de furnizor sau de prestator în contrapartida pentru livrările sau prestările de servicii efectuate, exclusiv taxa pe valoarea adăugată.8.2. În cazul plăţii în natura, valoarea tuturor bunurilor sau serviciilor primite trebuie să asigure acoperirea integrală a contravalorii bunurilor livrate sau, după caz, a serviciilor prestate.8.3. Pentru determinarea bazei de impozitare aferente livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii în devize, furnizorul este obligat sa emita concomitent factura, atât în devize cît şi în lei, utilizînd cursul de referinţa stabilit de Banca Naţionala a României, valabil pentru ziua în care a avut loc livrarea sau prestarea.8.4. Agenţii economici, care au cistigat licitaţii pentru realizarea unor obiective finanţate din credite acordate de organisme financiare internaţionale statului român sau garantate de acesta, determina baza de impozitare în condiţiile stabilite prin contractele încheiate.8.5. Baza de impozitare se determina integral la livrarea bunurilor sau la prestarea serviciilor sau, după caz, la întocmirea facturilor, chiar dacă în contract se prevede plata în rate sau la anumite termene, conform prevederilor pct. 7.12 din prezentele norme.8.6. Agenţii economici care realizează atât livrări de bunuri şi prestări de servicii, cît şi operaţiuni de intermediere determina baza de impozitare corespunzător fiecărei categorii de operaţiuni, potrivit prevederilor art. 13 din ordonanţa.8.7. Pentru vânzările de bunuri în regim de consignaţie, baza de impozitare se determina după cum urmează:a) suma obţinută din vânzarea bunurilor cumpărate de la agenţii economici sau încredinţate de aceştia pentru a fi vîndute. Pentru bunurile încredinţate vîndute, agenţii economici respectivi sunt obligaţi sa emita facturi conţinând elementele prevăzute la art. 25 lit. B din ordonanţa, cel mai tirziu în ultima zi a lunii în care s-a efectuat vânzarea; … b) suma reprezentind comisionul aplicat asupra vinzarilor de bunuri aparţinând persoanelor fizice neinregistrate ca agenţi economici sau persoanelor juridice necuprinse în sfera de aplicare sau scutite de plată taxei pe valoarea adăugată. … 8.8. Pentru activitatea de intermediere în turism, baza de impozitare se determina la prestarea efectivă a serviciilor şi se stabileşte ca diferenţa între preţul total, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, plătit de client agentiilor de turism sau organizatorilor de circuite turistice, şi preţul, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, facturat de prestatorii serviciilor de transport, hoteliere, de restaurant şi de alţi prestatori care executa material serviciile utilizate de client.Din taxa calculată pe baza cotei de 15,254%, aplicată asupra bazei de impozitare determinata potrivit prevederilor de mai sus, se scade taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate necesităţilor proprii de funcţionare a agenţiei de turism sau organizatorilor de circuite turistice.Agenţii economici care prestează serviciile de turism folosind mijloace proprii sau închiriate (mijloace de transport, hoteluri, restaurante etc.) determina baza de impozitare potrivit art. 13 lit. b) din ordonanţa.8.9. Operaţiunile realizate de casele de amanet sunt supuse taxei pe valoarea adăugată astfel:a) corespunzător comisionului încasat, când împrumutul este restituit la termen; … b) corespunzător valorii obţinute din vânzarea bunurilor care devin proprietatea casei de amanet, ca urmare a nerestituirii împrumutului; … c) corespunzător preţului de piaţa, pentru bunurile care devin proprietatea casei de amanet şi sunt utilizate potrivit art. 2 pct. 2.2. din ordonanţa. … 8.10. Pentru tranzacţiile cu bunuri mobile şi imobile în executarea creanţelor, baza de impozitare se determina în condiţii stabilite de Ministerul Finanţelor.8.11. Echipamentul de lucru suportat parţial de salariaţi se supune taxei pe valoarea adăugată numai corespunzător valorii bunurilor, care este suportată de salariaţi, iar exigibilitatea taxei pe valoarea adăugată intervine la data prevăzută pentru plata ratelor.8.12. În cazul în care anumite elemente accesorii ale preţului nu sunt determinate în mod precis în momentul livrării mărfurilor sau prestării serviciilor din ţara sau din import, toate sumele percepute ulterior se impozitează separat în condiţiile prevăzute de ordonanţa.Reprezintă cheltuieli accesorii ale livrărilor de bunuri sau prestărilor de servicii comisioanele, cheltuielile de ambalare, de transport, de asigurare şi altele de asemenea natura datorate de cumpărător, în măsura în care nu au fost cuprinse în preţurile negociate.Conform art. 14 din ordonanţa nu se cuprind în baza de impozitare:8.13. – remizele şi alte reduceri de preţ acordate de către furnizor direct clientului, inclusiv cele acordate după facturarea bunurilor sau serviciilor; bunurile acordate de către furnizori clienţilor în vederea stimulării vinzarilor, în condiţiile prevăzute în contractele încheiate.Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, remizele şi alte reduceri de preţ trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:a) să fie efective şi în sume exacte în beneficiul clientului; … b) sa nu constituie, în fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestaţie oarecare; … c) să fie reflectate în facturi sau în alte documente legale, iar pentru cele acordate după facturare să se respecte prevederile art. 28 din ordonanţa; … 8.14. – penalizările pentru neîndeplinirea totală sau parţială a obligaţiilor contractuale.Excluderea din baza de impozitare se face numai dacă penalităţile sunt percepute peste preţurile şi tarifele negociate.Nu se exclud din baza de impozitare sumele încasate pentru acoperirea prejudiciilor provocate de distrugerea, deteriorarea, nerestituirea în termen a bunurilor închiriate sau altele similare, care, în fapt, reprezintă contravaloarea bunurilor livrate;8.15. – dobinzile percepute pentru plăţile cu întârziere, pentru vinzari cu plata în rate sau la termenele de peste 90 de zile;8.16. – sumele achitate de furnizor sau de prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia. Exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoare adăugată aferentă sumelor respective se face numai de către clientul în contul căruia s-au achitat sumele respective;8.17. – ambalajele care circulă între furnizorii de marfa şi clienţi, prin schimb, fără facturare;8.18. – sumele încasate de la bugetul de stat de către agenţii economici înregistraţi la organele fiscale ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată sub forma de subvenţii sau alocaţii bugetare destinate finanţării investiţiilor, acoperirii diferenţelor de preţ şi de tarif, finanţării stocurilor de produse cu destinaţie specială.Sumele încasate de la bugetul de stat de către agenţii economici înregistraţi la organele fiscale ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată şi care sunt destinate finanţării obiectivelor proprii de investiţii nu se cuprind în baza de impozitare.Taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării obiectivelor de investiţii finanţate în condiţiile prevăzute mai sus, se deduce în conformitate cu prevederile art. 18-21 din ordonanţa.Cu sumele deduse, potrivit legii, este obligatorie reîntregirea disponibilităţilor pentru investiţii. În cursul anului financiar, sumele respective pot fi utilizate numai pentru plati aferente aceluiaşi obiectiv de investiţii pentru care s-au primit alocaţiile de la bugetul de stat.La încheierea exerciţiului financiar, sumele deduse şi neutilizate, potrivit alineatului precedent, se virează la bugetul de stat în conturile şi la termenele stabilite prin instrucţiuni emise de Ministerul Finanţelor.Conform art. 15 din ordonanţa, baza de impozitare va fi redusă corespunzător în situaţiile:8.19. – refuzurilor totale sau parţiale rămase definitive;8.20. – ambalajelor în care s-a expediat marfa, restituite şi facturate de clienţi;8.21. – neincasarii totale sau parţiale a contravalorii bunurilor sau serviciilor de la clienţi, declaraţi insolvabili prin hotărâri judecătoreşti definitive.8.22. Sumele necuprinse în baza de impozitare la furnizori sau la prestatori, potrivit art. 14 şi 15 din ordonanţa, atrag în mod corespunzător pierderea dreptului de deducere la beneficiari. În acest scop, beneficiarilor le revin următoarele obligaţii:1. sa înregistreze în jurnalul pentru cumpărări valoarea facturilor şi taxa pe valoarea adăugată, corectate cu reducerile acordate de furnizori şi, respectiv, cu influentele rezultate din refuzurile făcute;2. să solicite şi sa urmărească primirea de la furnizori a facturilor corectate, potrivit art. 28 din ordonanţa. +
Capitolul 9Cotele de impozitare9.1. În conformitate cu art. 17 din ordonanţa, în România se aplică următoarele cote de impozitare:– cota normală de 18%;– cota redusă de 9%;– cota zero.1. Cota de 18%9.2. Cota de 18% se aplică, potrivit prevederilor art. 17 lit. A. din ordonanţa, asupra operaţiunilor privind:A. vânzările de bunuri mobile şi imobile, efectuate de către agenţii economici înregistraţi ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, către beneficiari cu sediul sau cu domiciliul în România, cu excepţia bunurilor supuse cotei reduse de 9% şi a celor scutite potrivit legii.Aceeaşi cota se aplică şi vinzarilor de bunuri către persoanele fizice nerezidente în România;B. importul de bunuri mobile, precum şi vânzarea acestora către beneficiari, în condiţiile prevăzute la lit. A de mai sus;C. prestările de servicii pentru care locul prestării stabilit conform prevederilor cap. IV din prezentele norme este situat în România, cu excepţia celor supuse cotei reduse de 9% şi a celor scutite potrivit legii.2. Cota redusă de 9%9.3. Cota redusă de 9% se aplică de agenţii economici producători, importatori, comisionari şi de cei care comercializează produsele şi serviciile supuse cotei conform art. 17 lit. B din ordonanţa, cu excepţia agenţilor economici din reţeaua de alimentaţie publică şi a celor care practica adaosul comercial de alimentaţie publică.9.4. Agenţiile de reclama şi publicitate care preiau comenzi de reclama şi publicitate în contul ziarelor şi revistelor aplica pentru comisionul cuvenit, reprezentind o parte din tarifele stabilite de ziare şi reviste, cota de 9% stabilită conform ordonanţei pentru publicaţiile respective.Nu se încadrează în prevederile de mai sus reclama şi publicitatea efectuate direct de agenţiile de reclama şi publicitate cu mijloace proprii sau închiriate, precum şi prin publicaţii cu profil de reclama şi publicitate pentru care se aplică cota de 18%.3. Cota zeroCota zero se aplică, potrivit prevederilor art. 17 lit. B din ordonanţa, pentru:9.4. exportul de bunuri şi prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor, efectuate de agenţii economici cu sediul în România.Se considera export livrările de bunuri efectuate de agenţii economici cu sediul în România către beneficiari cu sediul în străinătate şi care sunt transportate în afară teritoriului tarii, cu îndeplinirea formalităţilor vamale pentru export. Cota zero se aplică şi prestărilor de servicii legate direct de exportul bunurilor, cum sunt:a) serviciile prestate de comisionari sau de alţi intermediari care intervin în operaţiunile de export; … b) serviciile prestate de agenţii economici autorizaţi pentru certificarea calităţii produselor livrate la export, pentru eliberarea certificatelor de origine şi a altor avize solicitate de exportator; … c) transportul mărfurilor exportate la destinaţie în străinătate; … d) prestările accesorii la transportul bunurilor exportate: încărcări-descărcări ale mijloacelor de transport, manipulari ale mărfurilor; … e) închirierea mijloacelor de transport, inclusiv cele dotate cu materiale necesare pentru protecţia mărfurilor exportate; … f) paza şi depozitarea mărfurilor exportate; … g) operaţiunile de prezentare şi ambalare a produselor destinate exportului; … h) livrările de bunuri destinate aprovizionarii navelor şi aeronavelor care prestează transporturi internaţionale de persoane şi de mărfuri. … 9.5. Prestatorii de servicii beneficiază de cota zero numai în condiţiile în care prestarea se efectuează pe bază de documente prezentate de beneficiari, din care să rezulte ca operaţiunile în cauza sunt direct legate de exportul de bunuri.În cazul în care nu se îndeplineşte condiţia de mai sus, prestatorul factureaza serviciile aplicind cota de 18%, urmînd ca exportatorul să aplice prevederile art. 18-21 din ordonanţa.9.6. Justificarea realităţii exportului de bunuri şi a prestărilor de servicii legate direct de exportul bunurilor se face cu:a) pentru exportul de bunuri: … – factura externa;– declaraţia vamală de export, vizata de organele vamale;– documentele de transport internaţional şi, după caz, poliţa de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi cu alte documente specifice care să certifice realitatea exportului, stabilite de Ministerul Finanţelor;b) pentru prestările de servicii legate direct de exportul bunurilor: … – copia de pe declaraţia vamală de export vizata de organele vamale sau, după caz, documentele de transport internaţional, poliţa de asigurare şi/sau de reasigurare, precum şi alte documente specifice prestărilor efectuate în porturi, aeroporturi, gări şi autogări.9.7. Prestările de servicii efectuate de agenţii economici cu sediul în România, contractate cu beneficiari cu sediul sau cu domiciliul în străinătate, pentru care locul prestării se situeaza în străinătate potrivit criteriilor stabilite la cap. IV din prezentele norme.Justificarea cotei zero se face cu:– contractele încheiate cu partenerii externi sau, după caz, comanda acestora;– factura externa;– dovada încasării facturii externe sau, după caz, a introducerii în banca a declaraţiei de încasare valutară.Sunt, de asemenea, supuse cotei zero:9.8. – transportul internaţional de persoane în şi din străinătate, efectuat prin curse regulate de agenţii economici autorizaţi cu sediul în România, cu excepţia celui pentru agenţii economici care intermediaza activitatea de turism internaţional, care determina baza de impozitare conform prevederilor pct. 8.8. din prezentele norme.Cota zero se aplică şi prestărilor de servicii legate direct de transportul internaţional de persoane efectuat prin curse regulate.Cota zero pentru transportul internaţional auto de persoane efectuat prin curse regulate se aplică numai dacă durata acestuia pe parcurs extern depăşeşte 24 de ore.Justificarea realităţii transportului internaţional auto de persoane se face pe baza următoarelor documente:– licenta de transport;– licenta de execuţie pentru curse regulate de călători;– caietul de sarcini;– foaia de parcurs, scrisoarea de transport şi alte documente oficiale din care să rezulte data de ieşire/intrare din/în ţara;– documentele emise de prestatorii serviciilor de cazare, de masa etc. din străinătate;9.9. – trecerea mijloacelor de transport, de mărfuri şi de călători cu mijloace de transport fluvial specializate între România şi statele vecine;9.10. – bunurile şi serviciile în favoarea directa a misiunilor diplomatice, a oficiilor consulare şi a reprezentantelor internaţionale interguvernamentale, acreditate în România, precum şi a personalului acestora, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor pe bază de reciprocitate;9.11. – bunurile cumpărate din expoziţiile organizate în România, precum şi din reţeaua comercială, expediate sau transportate în străinătate de către cumpărătorul care nu are domiciliul sau sediul în România, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor;9.12. – bunurile şi serviciile destinate realizării unor obiective pe teritoriul României cu finanţare directa asigurata din ajutoare sau împrumuturi nerambursabile acordate de guverne străine, de organisme internaţionale, precum şi de organizaţii nonprofit şi de caritate, în condiţiile stabilite de Ministerul Finanţelor;9.13. – materialele, accesoriile şi alte bunuri care sunt introduse din teritoriul vamal al României în zonele libere cu îndeplinirea formalităţilor de export; redevenţele şi chiriile aferente terenurilor şi construcţiilor din zonele libere.4. Cotele de 18% şi 9%, recalculate9.14. Cotele prevăzute de art. 17 din ordonanţa se aplică asupra bazei de impozitare, determinata potrivit art. 13 din ordonanţa, în care nu este cuprinsă taxa pe valoarea adăugată.Pentru bunurile comercializate prin comerţul cu amănuntul (magazine comerciale, consignatii, unităţi de alimentaţie publică sau alte unităţi care au relaţii directe cu populaţia), precum şi pentru unele prestări de servicii (transport, posta, telefon, telegraf etc.), preţurile sau tarifele practicate cuprind şi taxa pe valoarea adăugată.În aceste condiţii, taxa pe valoarea adăugată se determina prin aplicarea unei cote recalculate asupra sumei obţinute din vânzarea bunurilor şi din prestarea serviciilor respective, astfel:– (18 : 118) x 100 = 15,254 pentru operaţiunile supuse cotei de 18%;– (9 : 109) x 100 = 8,257 pentru operaţiunile supuse cotei de 9%.Acelaşi regim se aplică şi pentru determinarea taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor vîndute pe bază de licitaţie, pe bază de evaluare sau expertiza, precum şi pentru alte situaţii în care în documentele legale nu se specifică în mod expres cuantumul taxei pe valoare adăugată. +
Capitolul 10Regimul deducerilor10.1. Potrivit art. 18 din ordonanţa, plătitorii de taxa pe valoarea adăugată au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor şi serviciilor achiziţionate, destinate realizării de:a) operaţiuni supuse taxei pe valoarea adăugată conform art. 17 din ordonanţa; … b) bunuri şi servicii scutite de taxa pe valoarea adăugată, pentru care, prin lege, se prevede în mod expres exercitarea dreptului de deducere; … c) acţiuni de sponsorizare, reclama şi publicitate, precum şi pentru alte acţiuni prevăzute de lege, cu respectarea plafoanelor şi destinaţiilor prevăzute în acestea. … 10.2. Prestatorii de servicii de transport de mărfuri, de persoane sau de servicii accesorii transportului au drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor de bunuri şi servicii, indiferent de faptul ca acestea au fost destinate transportului pe parcurs extern sau intern, cu respectarea celorlalte condiţii prevăzute la cap. VI din ordonanţa.10.3. Pentru bunurile acordate de către furnizori clienţilor, în vederea stimulării vinzarilor în condiţiile prevăzute în contractele încheiate, conform prevederilor art. 14 lit. a) din ordonanţa, agenţii economici vor exercita dreptul de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor, potrivit legii.10.4. Bunurile şi serviciile achiziţionate pentru realizarea operaţiunilor prevăzute la pct. 10.1. cuprind materiile prime şi materialele, combustibilul şi energia, piesele de schimb, obiectele de inventar şi de natura mijloacelor fixe, precum şi alte bunuri şi servicii ce urmează a se reflecta în cheltuielile de producţie sau, după caz, de circulaţie.10.5. Nu poate fi dedusă, potrivit legii, taxa pe valoarea adăugată aferentă intrărilor referitoare la:a) bunuri şi servicii destinate realizării de operaţiuni scutite de taxa pe valoarea adăugată, pentru care legea nu prevede exercitarea dreptului de deducere; … b) bunuri şi servicii achiziţionate de furnizor sau de prestator în contul clientului şi care apoi se decontează acestuia potrivit pct. 8.16 din prezentele norme; … c) servicii de transport, hoteliere, de restaurant şi altele efectuate pentru agenţii economici care desfăşoară activitate de intermediere în turism; … d) alte cheltuieli care nu au legătură directa şi exclusiva cu activitatea agentului economic, cum ar fi cele pentru: distractie, divertisment, achiziţionarea şi întreţinerea autoturismelor folosite pentru activităţi ce nu au drept scop obţinerea de profit; … e) bunuri şi servicii aprovizionate pe bază de documente care nu îndeplinesc condiţiile prevăzute la art. 25 lit. B din ordonanţa; … f) bunurile lipsa sau depreciate calitativ în timpul transportului, constatate peste normele legale, neimputabile, pe baza documentelor întocmite pentru preluarea bunurilor de la transportator şi pentru înregistrarea lor în gestiunea agentului economic. … 10.6. Exercitarea dreptului de deducere nu se face pentru fiecare operaţiune în parte, ci pentru ansamblul operaţiunilor realizate în cursul unei luni.10.7. În situaţia în care un agent economic realizează atât operaţiuni cu drept de deducere, cît şi operaţiuni fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă aprovizionarilor, dreptul de deducere se determina, potrivit art. 20 din ordonanţa, în raport cu participarea bunurilor şi serviciilor achiziţionate la realizarea operaţiunilor cu drept de deducere.Gradul de participare a bunurilor şi a serviciilor la realizarea operaţiunilor cu drept de deducere se determina pe bază de pro rata rezultată ca raport între contravaloarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate cu drept de deducere şi totalul operaţiunilor realizate. În situaţia în care pro rata nu asigura determinarea corecta a taxei pe valoarea adăugată aferentă bunurilor şi serviciilor destinate realizării operaţiunilor prevăzute la art. 18 din ordonanţa, Ministerul Finanţelor poate aproba criterii specifice pentru exercitarea dreptului de deducere.Operaţiunile realizate de cantine, crese, grădiniţe şi cluburi sportive nu se includ în decontul întocmit de unitatea pe lângă care sunt organizate.10.8. Taxa pe valoarea adăugată aferentă mijloacelor fixe, materiilor prime, altor bunuri şi servicii achiziţionate înainte de punerea în funcţiune a unui obiectiv de investiţii, dedusă potrivit prevederilor de mai sus, se recalculează la expirarea primului an de funcţionare, în condiţiile prevăzute la art. 20 din ordonanţa.10.9. Pentru exercitarea dreptului de deducere, agenţii economici plătitori de taxa pe valoarea adăugată sunt obligaţi:A. să justifice prin documente legal întocmite cuantumul taxei.Documentele legale sunt:a) facturile, după caz, chitanţa fiscală pentru bunurile şi serviciile cumpărate de la furnizorii din ţara; … b) declaraţia vamală de import sau actul constatator al organelor vamale; pentru importurile efectuate prin comisionari, taxa pe valoarea adăugată înscrisă în declaraţia vamală de import sau în actul constatator se deduce numai de către unitatea beneficiara, pe baza documentelor respective transmise în copie certificată de comisionari; … c) documentul care confirma achitarea taxei pe valoarea adăugată de către agentul economic, pentru operaţiunile prevăzute la art. 8 din ordonanţa; … d) documentele specifice privind aplicarea taxei pe valoarea adăugată aprobate conform Hotărârii Guvernului nr. 768/1992. … Documentele aferente intrărilor de bunuri şi servicii care nu sunt legate direct şi exclusiv de activitatea agentului economic, precum şi cele destinate folosirii în scop personal sau pentru a fi puse la dispoziţia altor persoane fizice sau juridice în mod gratuit nu vor fi înscrise în jurnalul pentru cumpărări, iar taxa pe valoarea adăugată aferentă nu este deductibilă.În condiţiile în care, pentru destinatiile de mai sus, au fost utilizate bunuri aprovizionate iniţial pentru nevoile agentului economic, se aplică prevederile pct. 1.5. din prezentele norme;B. să justifice ca bunurile în cauza sunt destinate pentru desfăşurarea activităţii agentului economic şi sunt proprietatea acestuia.10.10. Modalităţile de exercitare a dreptului de deducere sunt:a) prin reţinerea, din suma reprezentind taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii, a taxei pe valoarea adăugată aferentă intrărilor; … b) prin rambursarea de către organul fiscal a sumei reprezentind diferenţa dintre taxa aferentă intrărilor şi taxa aferentă iesirilor. … 10.11. Termenele de regularizare cu bugetul de stat a diferenţelor de taxa pe valoarea adăugată sunt următoarele:A. Taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat, stabilită pe bază de deconturi ale plăţilor, se achită până la data de 25 a lunii următoare.B. Diferenţa rezultată potrivit art. 21 lit. b) din ordonanţa se rambursează în termen de maximum 30 de zile de la data depunerii decontului, a cererii de rambursare şi a documentaţiei justificative la organul fiscal competent, pentru:a) operaţiunile de export; … b) societăţile constituite în baza Legii nr. 31/1990 şi a Legii nr. 36/1991, care au ca obiect de activitate producţia agricolă, contractarea şi achiziţionarea de produse agricole vegetale, de animale şi păsări vii, industrializarea şi comercializarea produselor rezultate; … c) unităţile pentru care, prin lege, s-a prevăzut exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferente bunurilor şi serviciilor destinate realizării produselor prevăzute la poziţiile nr. 1-5 din lista-anexa la ordonanţa; … d) redactiile ziarelor, pentru taxa pe valoarea adăugată aferentă hirtiei de ziar; … e) unităţile productive noi, până la punerea în funcţiune, precum şi pentru bunurile de natura mijloacelor fixe destinate retehnologizării secţiilor de producţie; … f) diferenţele de primit rezultate din actele constatatoare întocmite de organele vamale. … C. Diferenţa rezultată potrivit art. 21 lit. b) din ordonanţa la alţi plătitori de taxa pe valoarea adăugată decît cei prevăzuţi la lit. B de mai sus se compensează cu taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat în lunile următoare. În situaţia în care din deconturile întocmite pe o perioadă de 3 luni consecutiv sumele datorate bugetului de stat nu acoperă integral taxa deductibilă, diferenţa se rambursează de către organul fiscal competent în termen de 30 de zile de la data depunerii decontului aferent lunii a treia şi a cererii de rambursare.D. Organele fiscale pot compensa sumele cuvenite a fi rambursate potrivit prevederilor lit. B şi C de mai sus cu taxa pe valoarea adăugată datorată şi neplatita din deconturile lunilor anterioare. Majorările de întârziere se calculează începând cu prima zi lucrătoare după expirarea termenului legal de plată şi până la data depunerii decontului din care rezultă sumele cuvenite a fi rambursate.10.12. Sumele sub 1.000.000 lei nu se rambursează, urmînd a fi regularizate prin reportare în perioadele următoare.10.13. După întocmirea documentaţiei şi prezentarea cererii de rambursare la organul fiscal competent, suma respectiva nu mai poate fi inclusă în decont şi reţinută din taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor sau serviciilor facturate în perioada următoare celei pentru care s-a solicitat regularizarea.10.14. În baza art. 24 din ordonanţa se stabilesc următoarele cazuri în care organele Ministerului Finanţelor pot cere agenţilor economici garanţii personale sau solidare, dacă rambursarea se face înainte de verificarea documentaţiei:a) când suma de rambursat depăşeşte 100 milioane lei, ca urmare a livrării produselor la export; … b) când din documentaţia prezentată rezultă ca s-a ajuns în situaţia de a solicita rambursarea diferenţei de taxa pe valoarea adăugată ca urmare a unor aprovizionari excesive sau de calitate necorespunzătoare sau nelivrarii produselor sau serviciilor prestate; … c) când din verificări au rezultat abateri de la prevederile legii cu privire la obligaţiile plătitorilor de taxa pe valoarea adăugată. … Garanţiile vor fi constituite de către agenţii economici din bunuri şi din alte valori, până la nivelul sumelor solicitate a fi rambursate sau prin depunerea unei scrisori de garanţie prin care o unitate bancară cu sediul în România se angajează sa plătească organelor fiscale eventuale sume incorect rambursate.Organele fiscale sunt obligate sa verifice corecta determinare a sumelor rambursate şi sa regularizeze eventualele diferenţe. +
Capitolul 11Obligaţiile plătitorilorA. Cu privire la înregistrarea la organele fiscale:11.1. Agenţii economici nou-infiintati vor fi luati în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată pe baza declaraţiei depuse, conform Hotărârii Guvernului nr. 224/1993, în vederea atribuirii codului fiscal. Agenţii economici sunt obligaţi sa completeze toate datele prevăzute în declaraţia de înregistrare, iar organele fiscale au obligaţia sa stabilească, înainte de atribuirea codului fiscal, calitatea de plătitor sau neplatitor de taxa pe valoarea adăugată şi sa remită agenţilor economici, în termen de 15 zile de la data primirii declaraţiei, înştiinţarea de luare în evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată cu aceeaşi dată cu care s-a acordat codul fiscal.11.2. În cazul în care un agent economic plătitor de taxa pe valoarea adăugată îşi schimba sediul social, va fi luat în evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată la noul sediu numai cu avizul organului fiscal în evidenta căruia se afla la data modificării şi în baza dosarului de plătitor de taxa pe valoarea adăugată transmis de acesta. Codul fiscal acordat iniţial se menţine şi la noul sediu social.11.3. Agenţii economici care, în cursul anului, au depăşit plafonul de scutire prevăzut la art. 6 lit. A.i) 12 din ordonanţa sunt obligaţi să solicite luarea în evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată.Cererea se depune la organul fiscal care a atribuit codul fiscal, până la data de 15 a lunii următoare celei în care plafonul a fost depăşit, conform modelului stabilit de Ministerul Finanţelor.În cazul în care cererea de luare în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată se prezintă în luna în care s-a depăşit plafonul de scutire, luarea în evidenta se va face începând cu data de 1 a lunii următoare celei în care organele fiscale au primit cererea de luare în evidenta.11.4. Pentru agenţii economici care, potrivit legii, îndeplinesc condiţiile de plătitori de taxa pe valoarea adăugată, nu au depus cerere de luare în evidenta şi nu au îndeplinit obligaţiile prevăzute la art. 25 lit. B, C şi D din ordonanţa, organele fiscale vor proceda astfel:a) vor stabili taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat prin diferenţa dintre taxa pe valoarea adăugată deductibilă, determinata, potrivit legii, pe baza documentelor legale primite de la furnizorii de bunuri şi de la prestatorii de servicii şi taxa colectata aferentă bunurilor livrate şi serviciilor prestate sau, după caz, prin estimare; … b) vor calcula majorările legale pentru intirzierea plăţii taxei pe valoarea adăugată, vor aplica amenzile contravenţionale prevăzute de lege şi vor lua măsuri pentru intrarea în legalitate. … 11.5. Agenţii economici care realizează exclusiv operaţiuni scutite fără drept de deducere a taxei pe valoarea adăugată aferentă aprovizionarilor nu vor fi înregistraţi sau, după caz, vor fi scoşi din evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată.11.6. La încetarea activităţii, agenţii economici sunt obligaţi să solicite, în termen de 15 zile de la data actului legal în care consemnează situaţia respectiva, scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată, concomitent cu depunerea declaraţiei prevăzute la art. 5 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993.B. Cu privire la întocmirea documentelor de vînzare:11.7. Agenţii economici care realizează operaţiuni impozabile sunt obligaţi sa consemneze livrările de bunuri şi prestările de servicii în facturi sau în documente specifice aprobate în condiţiile prevăzute la art. 26 din ordonanţa şi în Hotărârea Guvernului nr. 768/1992.Pentru bunurile livrate cu aviz de însoţire, furnizorii sunt obligaţi ca, în termen de 3 zile lucrătoare de la data livrării, sa emita facturi şi să le transmită clienţilor.Pentru livrări de bunuri care se efectuează continuu, precum şi pentru prestări de servicii decontate pe bază de situaţii de lucrări, facturarea se poate face în luna următoare celei în care livrarea sau prestarea s-a efectuat, în termen de 3 zile de la data întocmirii documentelor prin care furnizorii, prestatorii şi beneficiarii au stabilit cantităţile livrate şi serviciile prestate.11.8. Pentru avansuri, furnizorii de bunuri şi prestatorii de servicii sunt obligaţi sa emita facturi în termen de 3 zile de la data încasării sumelor. Se exceptează agenţii economici care beneficiază de prevederile cap. VII pct. 7.6 lit. c), ale pct. 7.7 şi 7.8 din prezentele norme.C. Cu privire la evidenta operaţiunilor:11.9. Sa întocmească şi să depună lunar la organul fiscal, până la data de 25 a lunii următoare, decontul de taxa pe valoarea adăugată, potrivit modelului stabilit de Ministerul Finanţelor. Ministerul Finanţelor poate stabili şi alte termene de depunere a decontului în funcţie de volumul taxei pe valoarea adăugată de plată şi de alte situaţii specifice ale plătitorilor. Formularul se procura de la organul fiscal, se completează cu toate datele solicitate, se semnează de persoanele autorizate şi i se aplică ştampila care angajează agentul economic.Agenţii economici plătitori de taxa pe valoarea adăugată sunt obligaţi să depună deconturi la termenele stabilite, conform alineatului de mai sus, indiferent dacă au realizat sau nu operaţiuni ori dacă suma de plată sau de rambursare este zero.11.10 Se atribuie subunitatilor înregistrate în baza art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 224/1993 calitatea de plătitor de taxa pe valoarea adăugată numai dacă subunitatile respective au asigurate condiţii pentru respectarea art. 25 din ordonanţa şi numai în condiţiile obţinerii avizului organului fiscal la care unitatea centrala este înregistrată ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată.D. Cu privire la plata taxei pe valoarea adăugată:11.11. Sa achite taxa pe valoarea adăugată, datorată potrivit decontului întocmit, până la data de 25 a lunii următoare sau, după caz, până la termenul stabilit conform pct. 11.9 din prezentele norme, prin virament, cec sau numerar, la organul fiscal la care s-a înregistrat ca plătitor sau la banca comercială, după caz.11.12. În cazul locatiilor de gestiune, taxa pe valoarea adăugată aferentă livrărilor de bunuri şi prestărilor de servicii se plăteşte de locatar, dacă acesta are calitatea de plătitor de taxa pe valoarea adăugată.În cazul în care locatarul este o persoană fizica sau juridică neinregistrata ca plătitor, taxa pe valoarea adăugată se plăteşte de către locator.Sumele încasate de locator, reprezentind contravaloarea locatiei de gestiune, nu se supun taxei pe valoarea adăugată.11.13. Pentru operaţiunile realizate pe bază de contracte de asociere, drepturile şi obligaţiile prevăzute de reglementările legale privind taxa pe valoarea adăugată revin agentului economic care conduce evidenţa contabilă, potrivit legii.Repartizarea profitului între asociaţi nu se supune taxei pe valoarea adăugată.11.14. Pentru bunurile din import, taxa pe valoarea adăugată se determina de către importator, inclusiv pentru bunurile exceptate de taxe vamale, şi se înscrie în declaraţia vamală de import care se prezintă organului vamal.11.15. Importatorul sau, după caz, reprezentantul acestuia, care întocmeşte declaraţia vamală de import, este obligat sa achite taxa pe valoarea adăugată organului vamal, conform regimului în vigoare privind plata taxelor vamale.11.16. Ministerul Finanţelor poate aproba ca taxa pe valoarea adăugată aferentă importurilor de maşini şi utilaje tehnologice destinate investiţiilor productive, precum şi materiilor prime şi materialelor destinate producţiei să fie inclusă în decontul lunar şi supusă aceloraşi reglementări ca şi taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor livrate şi serviciilor prestate.Aprobarea se da anual, la cererea importatorilor, în condiţiile stabilite prin normele metodologice elaborate de Ministerul Finanţelor.11.17. Pentru mărfurile din import aflate sub regim vamal, care suspenda temporar încasarea taxelor vamale, importatorul sau reprezentantul acestuia este obligat sa garanteze şi plata taxei pe valoarea adăugată. Ministerul Finanţelor poate acorda scutiri de la garantarea plăţii taxei pe valoarea adăugată, conform regimului în vigoare pentru plata taxei vamale.11.18. Taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor contractate de agenţii economici plătitori de taxa pe valoarea adăugată cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul în străinătate şi pentru care locul prestării se situeaza în România, potrivit prevederilor cap. IV din prezentele norme, se include în decontul lunar şi se supune aceloraşi reglementări ca şi taxa pe valoarea adăugată aferentă bunurilor livrate şi serviciilor prestate.Taxa pe valoarea adăugată aferentă serviciilor contractate de persoane juridice neinregistrate ca plătitoare de taxa pe valoarea adăugată se plăteşte la organul fiscal teritorial sau la banca comercială, în termen de 7 zile de la data primirii facturii externe. Pentru plăţile efectuate fără factura, taxa pe valoarea adăugată se plăteşte concomitent cu plata prestatorului extern.11.19. Pentru materiile prime, materialele şi accesoriile trimise de clienţii externi în vederea executării de comenzi de export pentru aceiaşi clienţi nu se va calcula taxa pe valoarea adăugată şi nu se va solicita garanţie pentru aceasta.La constatarea schimbării destinaţiei bunurilor respective, organele vamale vor sesiza organele fiscale teritoriale competente pentru a lua măsuri potrivit prevederilor legale în vigoare.11.20. Sa achite taxa pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat concomitent cu declaraţia înaintată organului fiscal pentru scoaterea din evidenta ca plătitor de taxa pe valoarea adăugată în termenul reglementat prin art. 25 lit. A.b) din ordonanţa. +
Capitolul 12Dispoziţii finale12.1. Formularele tipizate comune şi specifice în legătură cu aplicarea taxei pe valoarea adăugată sunt cele aprobate conform Hotărârii Guvernului nr. 768/1992.12.2. Corectarea erorilor de înregistrare în evidenta se va face conform prevederilor Regulamentului de aplicare a Legii contabilităţii nr. 82/1991. Corectarea taxei pe valoarea adăugată cuprinsă în facturi se face astfel:a) în cazul în care documentul nu a plecat de la agentul economic, acesta se anulează şi se emite un nou document; … b) în cazul în care documentul a fost transmis beneficiarului, corectarea erorilor se efectuează prin emiterea unei noi facturi cu semnul minus sau în roşu şi concomitent se emite o noua factura corecta. Factura de corectare va fi ataşată la factura corect întocmită şi vor fi înregistrate în jurnale şi reflectate în deconturile întocmite de furnizor şi de beneficiar pentru luna în care a avut loc corectarea. … 12.3. Sumele rămase de încasat la data aplicării ordonanţei pentru livrări de bunuri şi prestări de servicii cu plata în rate nu se supun taxei pe valoarea adăugată la termenele scadente după intrarea în vigoare a ordonanţei.12.4. Avansurile încasate de furnizori şi prestatori până la data introducerii taxei pe valoarea adăugată se impozitează potrivit reglementărilor în vigoare existente la data efectuării operaţiunilor respective, urmînd ca la facturarea bunurilor livrate şi a serviciilor prestate baza de impozitare să se diminueze corespunzător.12.5. Taxa pe valoarea adăugată aferentă materiilor prime şi materialelor, produselor finite, produselor în curs de fabricaţie şi mărfurilor existente în stoc la începutul lunii în care agenţii economici au fost luati în evidenta ca plătitori de taxa pe valoarea adăugată, precum şi celor destinate realizării produselor şi serviciilor al căror regim de taxa pe valoarea adăugată se modifica de la scutire la impozitare, se deduce potrivit prevederilor art. 18 din ordonanţa.12.6. În situaţiile prevăzute la art. 32 ultimul alineat din ordonanţa, organele fiscale sunt autorizate sa procedeze la stabilirea taxei pe valoarea adăugată datorată bugetului de stat prin estimare. Estimarea se face tinindu-se seama de volumul activităţii din perioada precedenta şi prin comparatie cu taxa pe valoarea adăugată datorată de alţi agenţi economici cu profil similar.––––
