HOTĂRÎRE nr. 1 din 16 aprilie 1997

cu privire la iniţiativa legislativă cetateneasca de modificare a art. 9 alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995



Ioan Muraru – preşedinteCostica Bulai – judecătorViorel Mihai Ciobanu – judecătorMihai Constantinescu – judecătorNicolae Popa – judecătorLucian Stangu – judecătorFlorin Bucur Vasilescu – judecătorRomul Petru Vonica – judecătorVictor Dan Zlatescu – judecătorGabriela Dragomirescu – magistrat-asistentCu adresa nr. L 1.468 din 23 decembrie 1996, preşedintele Senatului, în conformitate cu prevederile art. 73 alin. (1) şi ale art. 144 lit. h) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. B.d) şi ale art. 36 din Legea nr. 47/1992, a sesizat Curtea Constituţională cu propunerea legislativă cetateneasca înaintată de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi de Adunarea Naţionala Bisericeasca şi susţinută prin semnăturile a 1.049.853 de credinciosi, privind modificarea Legii învăţământului nr. 84/1995*), a solicitat Curţii Constituţionale sa verifice dacă sunt îndeplinite condiţiile constituţionale pentru exercitarea acestei iniţiative.––––Notă …
*) Legea învăţământului nr. 84/1995 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 1996.Din cuprinsul documentaţiei rezultă ca iniţiativa legislativă a fost depusa la Senat, care, în conformitate cu art. 69 alin. 5 din regulamentul sau, a sesizat Curtea Constituţională.Documentaţia anexată sesizării conţine, în afară propunerii legislative, un număr de 161 de dosare, cuprinzând liste cu semnăturile a 1.049.853 de credinciosi.Propunerea legislativă priveşte modificarea art. 9 alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995, text care, în redactarea actuala, are următorul cuprins:"Art. 9 – (1) Planurile învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplina şcolară. În învăţământul primar religia este disciplina obligatorie, în învăţământul gimnazial este opţională, iar în învăţământul liceal şi profesional este facultativă. Elevul, cu acordul părintelui sau al tutorelui legal instituit, alege pentru studiu religia şi confesiunea."Potrivit propunerii legislative, acest alineat ar urma sa primească următoarea redactare:"Planurile învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplina şcolară de baza. Participarea la orele de religie se va face în funcţie de apartenenţa religioasă şi confesionala."În şedinţa sa din 29 ianuarie 1997, Plenul Curţii Constituţionale a aminat judecarea cauzei pentru astăzi, 16 aprilie 1997, hotarind ca, în scopul lămuririi unor aspecte privind organizarea învăţământului preuniversitar şi consecinţele adoptării prin lege a propunerilor cuprinse în iniţiativa legislativă, să se solicite Ministerului Învăţământului unele precizări.Prin adresa nr. 9.304/1997, Ministerul Învăţământului precizează, cu referire nemijlocită la obiectul iniţiativei legislative, următoarele:"1. În Legea învăţământului nu exista noţiunea de lt; lt; disciplina de baza gt; gt;. Art. 127 alin. (2) prevede că planurile de învăţământ cuprind discipline obligatorii, opţionale şi facultative.2. Introducerea religiei ca disciplina obligatorie nu va avea consecinţe negative asupra elevilor care nu aparţin unei credinţe şi confesiuni dintre cele recunoscute, potrivit legii. Exista posibilitatea ca aceştia – foarte putini – sa primească spre rezolvare, în şcoala, individual sau în grup, diverse sarcini didactice.3. Dacă religia devine disciplina obligatorie, nu exista alternativa, iar dacă este disciplina opţională, cei care nu doresc sa studieze religia vor studia o alta disciplina şcolară din pachetul de discipline opţionale din planul de învăţământ în care este cuprinsă şi religia."CURTEA CONSTITUŢIONALĂ,având în vedere actele şi lucrările dosarului, retine următoarele:Potrivit art. 144 lit. h) din Constituţie, Curtea Constituţională verifica îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea iniţiativei legislative de către cetăţeni.Potrivit art. 73 alin. (1) din Constituţie, iniţiativa legislativă cetateneasca aparţine unui număr de cel puţin 250.000 de cetăţeni cu drept de vot, provenind din cel puţin un sfert din judeţele tarii, iar în fiecare dintre aceste judeţe sau în municipiul Bucureşti trebuie să fie înregistrate cel puţin 10.000 de semnături în sprijinul iniţiativei.Nu pot face obiectul iniţiativei legislative a cetăţenilor, potrivit art. 73 alin. (2) din Constituţie, problemele fiscale, cele cu caracter internaţional, amnistia şi graţierea.În fine, propunerile legislative trebuie să fie prezentate în forma cerută pentru proiectele de lege [art. 73 alin. (4) din Constituţie].Cît priveşte aceste doua din urma condiţii, propunerea legislativă asupra căreia urmează să se pronunţe Curtea Constituţională este conformă cu prevederile constituţionale [art. 73 alin. (2) şi (4)].În legătură cu verificarea condiţiei puse de art. 73 alin. (1) din Constituţie, referitoare la dispersia teritorială a semnaturilor iniţiativei legislative, documentaţia înaintată Senatului de Patriarhia Română şi pusă la dispoziţia Curţii Constituţionale îmbracă o formă care pune probleme dificile pentru constatarea îndeplinirii cerinţelor constituţionale.Aceasta deoarece, în timp ce Constituţia condiţioneaza validitatea iniţiativei legislative de apartenenţa autorilor acesteia la un procent minim din judeţele tarii şi de înregistrarea, în fiecare dintre acestea, a unui număr minim de semnături, listele transmise de Patriarhia Română grupează semnatarii nu pe judeţe, ci pe eparhii (episcopii, arhiepiscopii, dioceze). Aplicarea criteriilor stabilite de Constituţie presupune gruparea pe judeţe a listelor alcătuite în prezent pe eparhii în cadrul judeţelor. Este o operaţiune complexa, care ar angaja un mare volum de muncă, pentru un timp relativ îndelungat, ţinând seama ca dosarele insumeaza aproximativ 16.000 de file.Dat fiind ca o asemenea operaţiune depăşeşte posibilităţile Curţii Constituţionale şi spre a evita neajunsurile returnarii materialelor la Patriarhia Română – soluţie care, printre altele, ar presupune o considerabila întârziere a examinării propunerii legislative de către Parlament – Curtea a recurs la un mod de verificare care da certitudinea îndeplinirii condiţiilor constituţionale menţionate, fără, însă, a se putea preciza, nominal, în cazul eparhiilor cuprinzând doua sau 3 judeţe, care anume dintre judeţe îndeplineşte condiţia de a întruni cel puţin 10.000 de semnături.Pornind de la precizarea ca numărul eparhiilor pentru care exista liste de semnături este de 19 (cuprinzând 34 de judeţe şi municipiul Bucureşti), iar, cu excepţia Arhiepiscopiei Bucureştilor, care cuprinde trei judeţe şi Capitala, celelalte eparhii pentru care exista liste sunt alcătuite din 1-3 judeţe, sistemul folosit pentru verificare este următorul:În cazul celor 6 eparhii cuprinzând cîte un singur judeţ (a Caransebesului, a Dimbovitei, a Sucevei, a Timisoarei, a Alexandriei şi Teleormanului şi a Husilor), se constată că numărul semnaturilor depăşeşte 10.000 în 4 eparhii, asadar în 4 judeţe (Dâmboviţa, Suceava, Timiş şi Vaslui).În cazul celor 11 eparhii alcătuite din cîte doua judeţe, se poate considera ca, în fiecare dintre eparhiile în care s-au înregistrat cel puţin 20.000 de semnături, un judeţ îndeplineşte, neîndoielnic, condiţia celor cel puţin 10.000 de cetăţeni care sprijină iniţiativa legislativă. Este, în documentaţia transmisă Curţii, cazul a 9 eparhii (Episcopiile Alba Iulia, a Aradului, a Romanului, a Clujului, a Iasilor, a Sibiului, a Oradei, a Dunării de Jos şi a Buzaului), ceea ce înseamnă alte 9 judeţe ce se adauga celor 4 menţionate anterior. Sunt, asadar, în total, 13 judeţe, ceea ce înseamnă neîndoielnic îndeplinirea condiţiilor puse de art. 73 alin. (1) din Constituţie.În fine, Arhiepiscopia Bucureştilor, care întruneşte 80.000 de semnături, este alcătuită din 3 judeţe plus municipiul Bucureşti, ceea ce presupune cu certitudine îndeplinirea condiţiei (de minimum 10.000 de semnături) de către cel puţin un judeţ (sau Capitala), care urmează a fi adăugat celor 13 menţionate mai sus.Sunt, asadar, cel puţin 14 judeţe care îndeplinesc condiţia prevăzută în Constituţie, iar acestea reprezintă cu mult mai mult decît un sfert din judeţele tarii.Este, desigur, foarte probabil ca şi alte judeţe sa îndeplinească condiţiile prevăzute de Constituţie.Asa fiind, Curtea Constituţională constata ca, potrivit documentaţiei prezentate, iniţiativa legislativă întruneşte condiţiile de ordin formal prevăzute în art. 73 alin. (1) din Constituţie, precum şi condiţiile prevăzute în alin. (2) şi (4) ale aceluiaşi articol.În lipsa unei legi care să reglementeze procedura de exercitare a iniţiativei legislative a cetăţenilor, Curtea Constituţională nu poate, însă, sa verifice autenticitatea semnaturilor de pe liste, nici calitatea de cetăţeni cu drept de vot a semnatarilor şi, în fine, nici domiciliul acestora.Aceasta nu poate conduce, însă, la imposibilitatea exercitării de către cetăţeni a iniţiativei lor legislative, prevederile constituţionale ale art. 73 alin. (1) nefiind condiţionate de existenta unei legi ulterioare, ci, dimpotriva, fiind direct aplicabile.Cele arătate cu privire la îndeplinirea condiţiilor pentru exercitarea acestei iniţiative legislative cetăţeneşti au în vedere ca, prin conţinutul sau, iniţiativa nu este contrară prevederilor Constituţiei, deoarece, altminteri, ar insemna să aibă semnificatia unei iniţiative de revizuire a Constituţiei, ale carei condiţii de admisibilitate sunt prevăzute de art. 146 din legea fundamentală.Prin Decizia nr. 72 din 18 iulie 1995, Curtea Constituţională a statuat ca prevederile art. 9 alin. (1) din Legea învăţământului, care se referă la religie ca disciplina şcolară, sunt constituţionale numai dacă se respecta, conform art. 29 alin. (1) şi (6) din Constituţie, dreptul părinţilor sau al tutorilor de a asigura, potrivit propriilor lor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.Prezenta iniţiativa legislativă are în vedere, de asemenea, religia ca disciplina şcolară, astfel încât constituţionalitatea ei depinde de îndeplinirea aceleiaşi condiţii, de a se asigura respectarea prevederilor art. 29 alin. (1) şi (6) din Constituţie, care urmează să fie observata şi cît priveşte noua redactare a art. 9 alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995, propusă de autorii iniţiativei legislative.Având în vedere considerentele expuse, în temeiul prevederilor art. 29 alin. (1) şi (6), ale art. 73 alin. (1), (2) şi (4) şi ale art. 144 lit. h) din Constituţie, precum şi ale art. 13 alin. (1) lit. B.d) şi ale art. 36 din Legea nr. 47/1992, în unanimitate,CURTEA CONSTITUŢIONALĂÎn numele legiiHOTĂRĂŞTE:1. Constata ca, din documentaţiile prezentate, iniţiativa legislativă privind modificarea art. 9 alin. (1) din Legea învăţământului nr. 84/1995 întruneşte condiţiile de ordin formal, prevăzute în art. 73 alin. (1) din Constituţie, de a fi susţinută de cel puţin 250.000 de cetăţeni provenind din cel puţin un sfert din judeţele tarii, iar în fiecare dintre aceste judeţe, de cel puţin 10.000 de cetăţeni, precum şi condiţiile prevăzute de alin. (2) şi (4) ale aceluiaşi articol.2. Constata ca, în lipsa unei legi pentru reglementarea exercitării de către cetăţeni a iniţiativei legislative, nu se poate verifica autenticitatea semnaturilor din listele de sustinatori, dacă semnatarii au calitatea de cetăţeni cu drept de vot şi nici dacă aceştia au domiciliul în judeţele pe listele cărora au semnat.3. Constata ca, iniţiativa legislativă este constituţională, dacă se respecta, conform art. 29 alin. (1) şi (6) din Constituţie, dreptul părinţilor sau al tutorilor de a asigura, potrivit propriilor convingeri, educaţia copiilor minori a căror răspundere le revine.Hotărârea se comunică preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, iar dosarele cuprinzând listele de sustinatori se vor trimite direct Senatului.PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE,prof. univ. dr. IOAN MURARUMagistrat-asistent,Gabriela Dragomirescu–––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește