HOTĂRÂREA nr. 76 din 15 noiembrie 2019

Redacția Lex24
Publicat in CC: Decizii, 11/12/2024


Vă rugăm să vă conectați la marcaj Închide

Informatii Document

Publicat în: MONITORUL OFICIAL nr. 937 din 21 noiembrie 2019
Actiuni Suferite
Actiuni Induse
Refera pe
Referit de
Nu exista actiuni suferite de acest act
Nu exista actiuni induse de acest act
Acte referite de acest act:

Alegeti sectiunea:
SECTIUNE ACTREFERA PEACT NORMATIV
ActulREFERIRE LALEGE (R) 370 20/09/2004
ActulREFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991
ActulREFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 370 20/09/2004 ART. 54
ART. 1REFERIRE LALEGE (R) 370 20/09/2004 ART. 53
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 370 20/09/2004 ART. 68
ART. 3REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 52
ART. 4REFERIRE LALEGE (R) 370 20/09/2004
ART. 6REFERIRE LALEGE 208 20/07/2015 ART. 6
ART. 7REFERIRE LALEGE (R) 370 20/09/2004 ART. 68
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 370 20/09/2004 ART. 52
ART. 8REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 52
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
ART. 8REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 9REFERIRE LALEGE (R) 370 20/09/2004 ART. 52
ART. 10REFERIRE LAHOTARARE 630 27/08/2019
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 370 20/09/2004 ART. 52
ART. 10REFERIRE LALEGE (R) 370 20/09/2004 ART. 69
ART. 12REFERIRE LAHOTARARE 58 07/11/2014
ART. 12REFERIRE LALEGE (R) 370 20/09/2004 ART. 52
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 370 20/09/2004 ART. 52
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 37
ART. 13REFERIRE LALEGE (R) 47 18/05/1992 ART. 38
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE (R) 21/11/1991 ART. 146
ART. 13REFERIRE LACONSTITUTIE 21/11/1991 ART. 146
 Nu exista acte care fac referire la acest act





Valer Dorneanu – președinte
Cristian Deliorga – judecător
Marian Enache – judecător
Mona-Maria Pivniceru – judecător
Gheorghe Stan – judecător
Elena-Simina Tănăsescu – judecător
Varga Attila – judecător
Andreea Costin – magistrat-asistent

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea cererii formulate de domnul Petru Bucur-Volk „împotriva acordării validării de către Curtea Constituțională a României a situației prevăzute și reglementate de art. 53 alin. (1) și respectiv art. 54 alin. (2) din Legea nr. 370/2004 față de rezultatele primului tur al alegerilor din 10 noiembrie 2019“ și „de anulare a întregului proces desfășurat până acum“.2.Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituțională în data de 14 noiembrie 2019 și a fost completată prin Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 8.878 din 15 noiembrie 2019, formând obiectul Dosarului nr. 3.049F/2019.3.În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. 4.Prin cererea formulată solicită anularea validării rezultatelor turului întâi și obligarea Parlamentului și Guvernului, după caz, să clarifice două aspecte fundamentale, respectiv care este procedura de urmat în situația decesului unuia dintre candidații calificați în turul doi în perioada cuprinsă între cele două tururi, precum și prevalența articolelor din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, făcând referire la dispozițiile legale care prevăd că votarea în străinătate se desfășoară și pe parcursul zilelor de vineri și sâmbătă și cele care reglementează faptul că votarea se face în ziua de duminică.5.Prin urmare, solicită reluarea, în condiții de claritate legislativă și corectitudine, a primului tur de scrutin.6.Prin completarea formulată la prezenta cerere, autorul acesteia arată că, potrivit art. 6 alin. (1) din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente, cu modificările și completările ulterioare, alegerile se desfășoară într-o singură zi, care poate fi numai duminica. Plecând de la analiza semantică a adverbului „numai“, concluzionează că nu se poate institui o excepție de la această prevedere, legiuitorul trebuind să abroge mai întâi dispoziția legală mai sus menționată dacă a dorit să organizeze alegeri în străinătate în zilele de vineri și sâmbătă. Așadar, se întreabă dacă votarea care s-a desfășurat în zilele de vineri, 8 noiembrie 2019, și sâmbătă, 9 noiembrie 2019, se încadrează în perimetrul legislației electorale existente sau nu.7.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a cererii.
CURTEA,
examinând cererea în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele: 8.Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și art. 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019. Curtea reține în acest sens că solicitarea formulată „împotriva acordării validării“ din cuprinsul cererii se subsumează, sub aspectul efectelor preconizate de autorul acesteia, celei de „anulare a alegerilor“, cuprinsă în textele legale menționate, texte care circumstanțiază competența Curții Constituționale în cadrul contenciosului electoral pentru alegerea președintelui României. 9.Examinând cererea formulată, Curtea reține că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, conform alin. (2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază“.10.De asemenea, potrivit art. 69 alin. (1) din aceeași lege, „Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă și se termină la ora 24,00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare“. De altfel, Curtea observă că, în aplicarea acestei dispoziții legale, Hotărârea Guvernului nr. 630/2019 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 28 august 2019, reține ca dată-limită de formulare, în temeiul art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a cererilor pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală data de 12 noiembrie 2019, ora 24,00.11.În cauza de față, Curtea reține că cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, ce formează obiectul prezentei cauze, a fost depusă și înregistrată la Curtea Constituțională la data de 14 noiembrie 2019, după expirarea termenului prevăzut de lege.12.Față de aceste aspecte, Curtea constată că cererea formulată de domnul Petru Bucur-Volk a fost tardiv introdusă, fiind depășit termenul prevăzut de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care permite depunerea acesteia (în acest sens a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea Curții Constituționale nr. 58 din 7 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 7 noiembrie 2014).13.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 37 și art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi,
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca tardivă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Petru Bucur-Volk.Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 15 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin

Abonati-va
Anunțați despre
0 Discuții
Cel mai vechi
Cel mai nou Cele mai votate
Feedback-uri inline
Vezi toate comentariile
0
Opinia dvs. este importantă, adăugați un comentariu.x