HOTĂRÂREA nr. 75 din 15 noiembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir. … 2.Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituțională în data de 13 noiembrie 2019 și formează obiectul Dosarului nr. 3.043F/2019. … 3.În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar.  … 4.Prin cererea formulată, referindu-se la calitatea sa procesuală, domnul Bogdan Mihail Zamfir invocă excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 52 alin. (1) [în realitate fiind vorba de art. 52 alin. (2)] din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, apreciind că este neconstituțional ca numai candidații care au participat la alegeri să poată formula cerere de anulare a alegerilor. … 5.Consideră că excepția de neconstituționalitate invocată este admisibilă, întrucât, astfel cum rezultă din Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019, Curtea Constituțională acționează atât ca instanță judecătorească, cât și ca instanță de control constituțional, iar excepția de neconstituționalitate invocată are legătură cu soluționarea cauzei. În susținerea excepției de neconstituționalitate arată că îi este îngrădit, într-un mod neconstituțional, accesul la justiție prin imposibilitatea formulării cererii de anulare a alegerilor, iar astfel scrutinul din 10 noiembrie 2019 rămâne viciat. Tocmai calitatea de „candidat care a participat la alegeri“, invocată drept necesară de către legiuitor pentru a putea avea calitate procesuală în formularea cererii de anulare a alegerilor, face obiectul cererii formulate, întrucât această lipsă a calității este consecința unor aspecte care au denaturat rezultatul alegerilor din 10 noiembrie 2019. … 6.În continuare, solicită unirea soluționării excepției lipsei calității procesuale cu fondul cauzei, având în vedere că dovezile necesare pentru susținerea neconstituționalității prevederilor art. 52 alin. (1) [în realitate fiind vorba de art. 52 alin. (2)] din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt aceleași cu cele invocate în fondul cauzei. … 7.În ceea ce privește fondul cauzei, autorul cererii face, în esență, un examen comparativ al jurisprudenței Curții statuate prin hotărârile nr. 63, 64 și 65 din 30 septembrie 2019 prin raportare la Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019, subliniind faptul că prin cea din urmă instanța constituțională a efectuat un reviriment jurisprudențial referitor la competența sa de a efectua un control de constituționalitate cu privire la dispozițiile legale ce reglementează procedura de alegere a Președintelui României în cadrul atribuției prevăzute la art. 146 lit. f) din Constituție, diametral opus față de cele reținute în cele dintâi hotărâri menționate. Ca urmare, apreciază că, dacă în cazul contestației soluționate prin Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019, Curtea a dispus redeschiderea dezbaterilor și repunerea pe rol pentru data de 1 octombrie 2019, având în vedere necesitatea lămuririi suplimentare a unor aspecte, la fel ar fi trebuit să procedeze și în cazul contestațiilor soluționate prin hotărârile nr. 63, 64 și 65 din 30 septembrie 2019 dacă lămuririle suplimentare se refereau la tranșarea chestiunii „dacă în cadrul contenciosului electoral prezidențial Curtea Constituțională poate sau nu poate soluționa excepții de neconstituționalitate“. În acest fel, Curtea trebuia să soluționeze excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 4 alin. (2) prima teză și ale art. 27 alin. (2) lit. c) teza finală din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, invocată de cei trei contestatori, iar în cazul admiterii acesteia, domnii Bogdan Mihail Zamfir, Radu Moraru și Nicolae-George Epurescu puteau să-și desfășoare campanie electorală, ceea ce ar fi condus la modificarea ordinii candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin.  … 8.De altfel, mai arată că și Avocatul Poporului a sesizat Curtea Constituțională cu această excepție de neconstituționalitate.  … 9.Continuând raționamentul, autorul cererii arată că în situația în care lămuririle suplimentare vizau alte aspecte, atunci Curtea Constituțională nu putea să-și modifice jurisprudența anterioară. … 10.Faptul că din cursa prezidențială au fost excluși trei competitori legitimi este de natură să influențeze nu numai ordinea candidaților care participă la al doilea tur de scrutin, cât și înșiși candidații care participă la al doilea tur de scrutin.  … 11.Noțiunea de fraudă menționată la art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, nu poate fi interpretată numai în sensul de fraudă constatată ca urmare a unui proces penal soluționat cu o hotărâre definitivă sau în sensul de fraudă sancționată administrativ, pentru că atunci textul legii nu ar mai avea nicio aplicabilitate. Hotărârea Curții Constituționale nr. 66 din 1 octombrie 2019 este pronunțată în cadrul aceluiași proces electoral pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, astfel încât trebuie să producă consecințe pentru întregul proces electoral, nefinalizat. … 12.În consecință, solicită anularea alegerilor pentru Președintele României din data de 10 noiembrie 2019, reluarea campaniei electorale pentru alegerea Președintelui României cu „alinierea la start“ și a domnilor Bogdan Mihail Zamfir, Radu Moraru și Nicolae-George Epurescu. … 13.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea, ca inadmisibilă, a cererii.  … 
CURTEA,examinând cererea în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele: 14.Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și art. 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019. … 15.Examinând cererea formulată, Curtea reține că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, conform alin. (2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază“. … 16.De asemenea, potrivit art. 69 alin. (1) din aceeași lege, „Termenele pe zile, prevăzute de prezenta lege, cuprind ziua când încep să curgă și se termină la ora 24,00 a zilei când se împlinesc, chiar dacă acestea nu sunt zile lucrătoare“. De altfel, Curtea observă că, în aplicarea acestei dispoziții legale, Hotărârea Guvernului nr. 630/2019 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 707 din 28 august 2019, reține ca dată-limită de formulare, în temeiul art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a cererilor pentru anularea alegerilor pe motiv de fraudă electorală data de 12 noiembrie 2019, ora 24,00. … 17.În cauza de față, Curtea reține că cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, ce formează obiectul prezentei cauze, a fost depusă și înregistrată la Curtea Constituțională la data de 13 noiembrie 2019, după expirarea termenului prevăzut de lege. … 18.Față de aceste aspecte, Curtea constată că cererea formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir a fost tardiv introdusă, fiind depășit termenul prevăzut de art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care permite depunerea acesteia (în acest sens a se vedea, mutatis mutandis, Hotărârea Curții Constituționale nr. 58 din 7 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 815 din 7 noiembrie 2014). … 19.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 37 și art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:Respinge, ca tardivă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Bogdan Mihail Zamfir.Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunțată în ședința din data de 15 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent,
Andreea Costin––

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește