HOTĂRÂREA nr. 72 din 15 noiembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea cererii de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Radu Moraru. … 2.Cererea a fost înregistrată la Curtea Constituțională în data de 11 noiembrie 2019, formând obiectul Dosarului nr. 3.022 F/2019. … 3.În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cererile de anulare a alegerilor se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. … 4.În cererea formulată, domnul Radu Moraru solicită Curții să vegheze activ la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și să ia act de frauda electorală prin care s-a modificat „ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin“, conform art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … 5.Referindu-se mai întâi la admisibilitatea cererii formulate, domnul Radu Moraru arată că, „potrivit Legii audiovizuale“, moderatorii de televiziune care își anunță public intenția de a candida la Președinția României devin candidați și nu mai au dreptul să își exercite meseria („cazul public al lui Moraru Radu, Nașul, după anunțul public din 2 decembrie 2018“). Susține că, potrivit Hotărârii Curții Constituționale nr. 41 din 26 septembrie 2019, domnia sa a fost înregistrat candidat la Președinția României, Curtea admițând contestația privind neînregistrarea candidaturii. În opinia domniei sale, „«candidații care au participat la alegeri» este sintagma din art. 52 alin. (2), Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, de unde definim ce înseamnă «alegeri», conform DEX! Alegere = acțiunea de a alege și rezultatul ei. Pe cale logică și juridică, «alegi din momentul în care ai oferta» și «alegerea condiționează rezultatul»“. În baza acestui raționament, apreciază că are calitatea de „candidat care a participat la alegeri“, pentru a formula cerere de anulare a acestora. … 6.În motivarea cererii arată că domnia sa „nu a fost înscris pe buletinul de vot prin încălcarea Legii nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare [decizie tardivă a Biroului Electoral Central, art. 29 alin. (2)], prin încălcarea Constituției [art. 36 alin. (1) și art. 37], dar și prin încălcarea Hotărârii nr. 41 din 26 septembrie 2019 a Curții Constituționale a României“. Ca urmare, „tragerea la sorți a ordinii candidaților pe Buletinul de vot din 28 septembrie 2019, ora 9.30, a fost mincinoasă, ilegală și imorală, dovezile fiind înregistrate la Curtea Constituțională cu nr. 8.675 din 7 noiembrie 2019, sub semnătura petentului Moraru Radu.“ Astfel fiind, „ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin (…) a fost profund viciată“. Apreciază că „ordinea în turul doi putea fi «Iohannis versus Moraru“». În concluzie, arată că „alegerile din 10 noiembrie 2019 au mințit românii cu un buletin de vot fals, mincinos, ilegal și imoral, rezultând o «ordine a candidaților în turul 2» falsă“. În opinia sa, potrivit probelor prezentate (sens în care realizează o estimare a procentelor pe care le-ar fi luat de la fiecare candidat, ținând seama de „notorietatea și oferta electorală“) ar fi intrat în turul doi, depășind-o pe doamna Vasilica-Viorica Dăncilă cu 4%. … 7.Cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 8.857 din 14 noiembrie 2019, domnul Radu Moraru a depus o completare la cererea de anulare a alegerilor ce face obiectul Dosarului nr. 3.022F/2019 al Curții Constituționale. Cu referire la Hotărârea Curții Constituționale nr. 66 din 1 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 907 din 8 noiembrie 2019, prin care, în opinia sa, „Curtea Constituțională a României recunoaște că are de judecat, pronunțat și completat Hotărârea nr. 41 din 26 septembrie 2019 cu următoarele: cele 200.000 de semnături sunt sau nu sunt constituționale“, sugerează Curții „să ceară Parlamentului, având în vedere catastrofa democrației, prin cea mai mare fraudă electorală de la 1946 încoace, prelungirea mandatului președintelui, prin lege organică, conform art. 83 alin. (3) din Constituția României“. De asemenea, sugerează „luna martie 2020 pentru organizarea de noi alegeri prezidențiale democratice“. … 8.Cu Adresa înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 8.877 din 15 noiembrie 2019, domnul Radu Moraru, „în calitate de petent în cererea de anulare a alegerilor prezidențiale – primul tur, 10.11.2019“, ridică și excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor „art. 4 alin. (2), art. 27 alin. (2) lit. c) și alin. (3), alin. (3^1) și alin. (7) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României“. Apreciază că excepția de neconstituționalitate este admisibilă, invocând în acest sens considerentele 29-34 din Hotărârea Curții Constituționale nr. 66 din 1 octombrie 2019. Cât privește fondul excepției de neconstituționalitate, susține, în esență, că textele criticate limitează candidaturile, în special pe cele independente, fiind în contradicție cu prevederile constituționale ale art. 16 alin. (2) și (3) care consacră principiul egalității în fața legii și condițiile ocupării funcțiilor și demnităților publice, civile sau militare, ale art. 36 referitoare la dreptul la vot și ale art. 81 referitoare la alegerea Președintelui. Astfel, prin condiționarea imperativă a candidaturii de existența unei liste cu minimum 200 000 de semnături „este direct și neechivoc îngrădit dreptul oricărui cetățean care ar intenționa să candideze la alegerile prezidențiale.“ Se arată că strângerea acestor semnături reprezintă o procedură greoaie, că „în condițiile reglementărilor în vigoare aceste semnături nu ar fi putut fi obținute legal, deoarece reprezintă în sine o prelucrare a datelor cu caracter personal a tuturor semnăturilor“, că această condiție determină ca un cetățean obișnuit, cu venituri modeste, să nu poată accede niciodată la candidatura la funcția prezidențială, neputând avea fondurile necesare. În opinia sa, „legea fundamentală nu prevede niciun fel de delegare sau posibilitate acordată organului legiuitor (…) de a adăuga alte condiții, cu atât mai puțin limitative, de acces la funcția prezidențială“. Sintagma „în condițiile legii“, cuprinsă în art. 16 alin. (3) din Constituție, „se referă doar la stabilirea condițiilor procedurale și organizatorice“. Printr-o astfel de condiție se încalcă, deopotrivă, egalitatea și libertatea de exprimare a votului „de către cetățenii care își doresc să voteze un anumit candidat, o persoană care își anunță candidatura, dar care nu poate strânge toate cele 200.000 de semnături.“ În partea de concluzii se invocă și un „considerent de ordin moral, ce tinde la revenirea la normalitatea democratică și constituțională“, susținând că domnia sa este „singurul candidat care nu poate fi suspectat de uz de fals cu privire la depunerea unor liste de semnături falsificate“ și că este de notorietate faptul că Biroul Electoral Central a sesizat organele de cercetare penală cu privire la majoritatea candidaților, dar și faptul că „nesesizarea față de ceilalți candidați nu implică deloc «certitudinea» că aceia nu au comis exact aceleași fapte, cu atât mai mult cu cât au depus un număr mult mai mare de semnături“. … 9.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea cererii ca inadmisibilă. … 
CURTEA,examinând cererea în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, reține următoarele:10.Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 52 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale art. 52 din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze cererea privind anularea alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019. … 11.Examinând cererea astfel cum a fost formulată, Curtea observă că, potrivit art. 52 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, „Curtea Constituțională anulează alegerile în cazul în care votarea și stabilirea rezultatelor au avut loc prin fraudă de natură să modifice atribuirea mandatului sau, după caz, ordinea candidaților care pot participa la al doilea tur de scrutin. În această situație Curtea va dispune repetarea turului de scrutin în a doua duminică de la data anulării alegerilor“, iar, potrivit alineatului (2) al aceluiași articol din lege, „Cererea de anulare a alegerilor se poate face de partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri, în termen de cel mult 3 zile de la închiderea votării; cererea trebuie motivată și însoțită de dovezile pe care se întemeiază“. … 12.Față de dispozițiile legale citate, Curtea reține că una dintre condițiile de admisibilitate a cererilor de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României o reprezintă aceea de a fi formulate de către „partidele politice, alianțele politice, alianțele electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale reprezentate în Consiliul Minorităților Naționale și de candidații care au participat la alegeri“. În cererea formulată, domnul Radu Moraru susține că este îndeplinită această condiție, întrucât domnia sa are calitatea de „candidat care a participat la alegeri“, sens în care invocă Hotărârea Curții Constituționale nr. 41 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 27 septembrie 2019, precum și argumente de interpretare logico-juridică a prevederilor art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … 13.Cu referire la aceste susțineri, Curtea observă că Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, operează cu noțiuni diferite, în mod corespunzător etapelor procesului electoral pentru alegerea președintelui României, respectiv „propunerile de candidați“/„propunerea de candidatură“ (art. 27 din lege), „înregistrarea candidaturilor“/ „respingerea înregistrării candidaturilor“ (art. 29 din lege), „candidaturile definitive“ (art. 31 din lege). Întreaga procedură de propunere a candidaturilor, verificarea și înregistrarea/ neînregistrarea candidaturilor de către Biroul Electoral Central, căile de atac și termenele aplicabile sunt reglementate detaliat de lege în secțiunea a 4-a Candidaturile (art. 28-31). Numai acei candidați ale căror candidaturi sunt definitive potrivit acestei proceduri pot participa la alegeri, sens în care art. 31 alin. (3) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, stabilește obligația Biroului Electoral Central ca, „în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului de soluționare a contestațiilor“, să aducă la cunoștința publică, „prin afișare pe pagina proprie de internet și prin intermediul mass-mediei, candidaturile și semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse. În același termen, Biroul Electoral Central comunică birourilor electorale județene, birourilor electorale ale sectoarelor municipiului București și biroului electoral pentru secțiile de votare din străinătate, candidaturile și semnele electorale definitive, în ordinea în care au fost depuse, acestea având obligația de a le afișa de îndată la sediul lor“. De altfel, chiar interpretarea logico-juridică enunțată de autorul cererii, care se referă la „acțiunea de a alege și rezultatul ei“/„alegi din momentul în care ai oferta“, conduce la aceeași concluzie, și anume că sunt participanți la alegeri numai acei candidați consemnați pe buletinele de vot ca urmare a rămânerii definitive a candidaturilor, pentru că numai în raport cu aceștia se exercită „acțiunea de a alege“, iar nu față de toate propunerile de candidați. … 14.În ceea ce privește propunerea de candidatură a domnului Radu Moraru, prin Hotărârea nr. 41 din 26 septembrie 2019, precitată, Curtea Constituțională a admis contestația formulată de acesta și a obligat Biroul Electoral Central să emită, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura domnului Radu Moraru la alegerile pentru Președintele României din anul 2019. În considerentele hotărârii pronunțate, Curtea a reținut însă că „actul prin care Biroul Electoral Central respinge înregistrarea unei candidaturi, indiferent de condiția constituțională sau legală considerată a fi neîntrunită, este decizia. Prin urmare, nedepunerea listei susținătorilor sau depunerea acesteia cu un număr mai mic de 200.000 de susținători determină respingerea candidaturii prin decizie. Or, în cazul de față, respingerea s-a realizat printr-o adresă de comunicare a soluției de neînregistrare a candidaturii, iar acest înscris nu poate fi calificat/asimilat drept decizie, nici formal, nici material. În condițiile nerespectării de către Biroul Electoral Central a prevederilor art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Curtea va admite contestația formulată și, în condițiile în care se verifică faptul că, în cauză, nu a fost depusă lista de susținători potrivit art. 4 alin. (2) teza întâi și art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Biroului Electoral Central îi va reveni, potrivit legii, obligația de a emite o decizie de respingere a înregistrării candidaturii domnului Radu Moraru la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.“ Ca urmare, este neîntemeiată susținerea domnului Radu Moraru conform căreia „potrivit Hotărârii nr. 41 din 26 septembrie 2019 a Curții Constituționale Moraru Radu a fost înregistrat candidat la Președinția României“. Dimpotrivă, prin această hotărâre Curtea a reținut obligația Biroului Electoral Central de a respinge înregistrarea candidaturii domniei sale, printr-o decizie. … 15.Astfel fiind, Curtea constată că domnul Radu Moraru nu se încadrează în dispozițiile art. 52 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sub aspectul titularilor dreptului de sesizare a Curții Constituționale cu cereri de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României. Ca urmare, în acest cadru procesual, clar definit de lege sub aspectul titularilor, termenelor și obiectului, Curtea nu va putea proceda la analiza criticilor formulate de domnul Radu Moraru, astfel cum au fost completate în mod succesiv, cererea sa de anulare a alegerilor urmând să fie respinsă ca inadmisibilă. … 16.Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 37 și art. 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 52 din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:Respinge, ca inadmisibilă, cererea de anulare a alegerilor pentru funcția de Președinte al României din anul 2019, desfășurate în primul tur de scrutin la data de 10 noiembrie 2019, formulată de domnul Radu Moraru.Hotărârea este definitivă și general obligatorie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 15 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Prim-magistrat-asistent,
Marieta Safta–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește