HOTĂRÂREA nr. 69 din 12 noiembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu.1.Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Radu Moraru prin care solicită Curții Constituționale să vegheze activ la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României din anul 2019 și să dispună urgent anularea tragerii la sorți a ordinii candidaților pe buletinele de vot și anularea buletinelor de vot, cu consecința reluării procedurii de la momentul înscrierii candidaților pe buletinele de vot. … 2.Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 8.675 din 7 noiembrie 2019 și formează obiectul Dosarului nr. 2.983F/2019, la care au fost atașate Hotărârea nr. 64 din 30 septembrie 2019 privind contestarea neînregistrării candidaturii domnului Radu Moraru la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, Decizia nr. 29/D din 27 septembrie 2019 privind respingerea înregistrării candidaturii domnului Radu Moraru pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, precum și două comunicate de presă emise de Biroul Electoral Central. … 3.În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. … 4.Cu privire la admisibilitatea sesizării, contestatorul arată că, pentru a veghea corespunzător la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României, Curtea trebuie sesizată, conform art. 10 din Legea nr. 47/1992, printr-o cerere scrisă și motivată. De asemenea, art. 37 și 38 din aceeași lege reglementează lapidar această competență a Curții, din analiza gramaticală a celor două articole rezultând că acestea reglementează limitativ modul de soluționare a unor contestații, iar nu „ceea ce trebuie/se soluționează, respectiv nu ceea ce se sesizează“. Prin urmare, nu rezultă sub nicio formă vreo limitare cu privire la competența Curții de a soluționa sesizările care au ca obiect respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României, atât timp cât în sesizare sunt invocate încălcări ale legii. … 5.Pe de altă parte, aceste prevederi fac trimitere la dispozițiile legii pentru alegerea președintelui României, deci la Legea nr. 370/2004. Faptul că în Legea nr. 370/2004 există cazuri expres prevăzute de atacare a unor decizii ale Biroului Electoral Central, legea prevăzând atât modalitatea concretă de sesizare, cât și termenele de sesizare, nu înseamnă că acelea sunt singurele cazuri în care Curtea poate fi sesizată. Nu există nicio reglementare expresă care să interzică ori să limiteze cazurile de sesizare doar la cele expres prevăzute de Legea nr. 370/2004. … 6.Autorul contestației susține că procedura de alegere a Președintelui României presupune o întreagă succesiune de acte procedurale, astfel că respectarea procedurii, respectiv „veghea“ constituțională, nu se poate reduce doar la soluționarea contestațiilor împotriva deciziilor Biroului Electoral Central, deoarece ar însemna că procedura de alegere se reduce doar la acele decizii, ceea ce nu poate fi logic și pertinent argumentat. … 7.În fine, autorul susține că are interesul de a acționa, în calitate de cetățean român cu drept de vot, și, având în vedere depunerea, în termenul legal, a propunerii de candidatură, el are atât un interes legitim (personal, actual și determinat), cât și un drept subiectiv de a sesiza instanța constituțională pentru a veghea la respectarea procedurii de alegere a Președintelui României. … 8.Pe fondul contestației, autorul sesizării arată că din dispozițiile art. 31 alin. (3) din Legea nr. 370/2004 rezultă indubitabil că la expirarea a 24 de ore de la data de 27 septembrie 2019 (termenul-limită de soluționare a contestațiilor), Biroul Electoral Central trebuia să publice candidaturile și semnele electorate definitive. Astfel, începând cu data de 28 septembrie 2019, ora 00,00, nu se mai puteau face legal modificări în ce privește propunerile de candidatură. Cu alte cuvinte, numele și numărul candidaților care trebuiau înscriși în cursa electorală trebuiau să fie definitive la data de 27 septembrie 2019, în baza Hotărârilor Curții Constituționale pronunțate până la acel moment, potrivit legii. Or, ținând seama de „propunerea de candidatură a cetățeanului Moraru Radu, depusă în termenul legal, dar neînregistrată dintr-o gravă neglijență (sau cu intenție), de caracterul definitiv al hotărârilor Curții, rezultă că la data-limită de 28 septembrie 2019, ar fi trebuit să existe 15 candidați“, între care și contestatorul. … 9.Ignorând prevederile legale imperative, procedura pentru alegerea președintelui în scrutinul din 2019 a fost profund viciată, cu consecința vătămării incontestabile a drepturilor fundamentale ale contestatorului, prin „următoarele acte procedurale nelegale, nule absolut“: Decizia Biroului Electoral Central nr. 29/D din 26 septembrie 2019, emisă cu depășirea termenului legal stabilit de art. 29 din Legea nr. 370/2004, raportat la data alegerilor stabilită prin Hotărârea Guvernului nr. 485/2019, față de care autorul sesizării arată că a depus contestație, prin care a invocat tardivitatea deciziei și decăderea Biroului Electoral Central din dreptul de a mai emite vreo decizie în temeiul art. 29 din Legea nr. 370/2004, aspect cu privire la care Curtea Constituțională nu s-a pronunțat, precum și Hotărârea Curții Constituționale nr. 64 din 30 septembrie 2019, pronunțată la peste două zile de la data la care situația candidaturilor trebuia să fie „definitivă“, potrivit legii. … 10.În condițiile în care termenul prevăzut la art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 370/2004 s-a împlinit la data de 27 septembrie 2019, dată la care fusese inițial anunțată pe site-ul Biroului Electoral Central tragerea la sorți a ordinii candidaților pe buletinele de vot, dar care a fost amânată pentru data de 28 septembrie 2019, ora 09,30, potrivit Comunicatului de presă nr. 5/CP/BEC/P din 27 septembrie 2019, în speranța că în acest termen Curtea Constituțională va soluționa contestațiile existente încă pe rol. Efectuată la această dată, tragerea la sorți s-a realizat cu încălcarea dispozițiilor imperative ale art. 17 alin. (1) lit. c), întrucât la data de 28 septembrie 2019 existau mai multe contestații pe rolul Curții Constituționale, cel puțin una dintre acestea fiind soluționată la data de 30 septembrie 2019. Tragerea la sorți s-a desfășurat prematur, cu încălcarea unei dispoziții imperative a legii, care instituie termenul de 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor. … 11.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea sesizării. … 
CURTEA,examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele:12.Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația cu privire la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României din anul 2019. … 13.În acest sens, Curtea reține că, potrivit art. 146 lit. f) din Constituție, Curtea Constituțională are atribuția de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României. Această atribuție a Curții Constituționale nu se limitează numai la ipotezele reglementate la art. 38 din Legea nr. 47/1992, respectiv soluționarea contestațiilor cu privire la înregistrarea sau neînregistrarea candidaturii la funcția de Președinte al României, precum și a celor cu privire la împiedicarea unui partid sau a unei formațiuni politice ori a unui candidat de a-și desfășura campania electorală. „Prevederile art. 146 lit. f) din Constituție stabilesc competența Curții Constituționale de a verifica, în ultimă instanță, toate operațiunile electorale care privesc procedura de alegere a Președintelui României pe întreaga perioadă cuprinsă între declanșarea procedurii de alegere și finalizarea sa. Astfel, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze prezenta contestație din moment ce decizia contestată este obligatorie pentru toate autoritățile, instituțiile publice, birourile electorale, organismele cu atribuții în materie electorală, precum și pentru toți participanții la alegeri“ (a se vedea, în acest sens, Hotărârea nr. 66 din 1 octombrie 2019, paragraful 23). … 14.În ceea ce privește fondul problemei deduse judecății, Curtea, examinând prevederile legale aplicabile cauzei (Legea nr. 47/1992, Legea nr. 360/2004, respectiv Hotărârea Guvernului nr. 630/2019 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2019), observă că, potrivit art. 27 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, „Propunerile de candidați pentru alegerea Președintelui României se depun la Biroul Electoral Central, cel mai târziu cu 50 de zile înainte de data alegerilor“. Termenul-limită pentru depunerea propunerilor de candidatură a fost data de 22 septembrie 2019, dată calculată în raport cu dispozițiile Hotărârii Guvernului nr. 485/2019 privind stabilirea datei alegerilor pentru președintele României. Potrivit art. 29 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, „Înregistrarea și respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora“. Prin urmare, termenul până la care Biroul Electoral Central ar fi putut emite decizii de admitere sau de respingere a înregistrării candidaturilor expira în data de 24 septembrie 2019, ora 00,00. Potrivit dispozițiilor art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004, „în cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art. 29 alin. (2), respectiv la art. 30 alin. (6), candidații, partidele politice, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale, alianțele politice, alianțele electorale și alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestațiile se fac în scris și se depun la Curtea Constituțională“. Așa fiind, rezultă că termenul-limită pentru depunerea contestațiilor a fost data de 25 septembrie 2019, ora 00,00.Întrucât, în temeiul art. 31 alin. (2) teza întâi din aceeași lege, „Curtea Constituțională soluționează contestațiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare“, se desprinde concluzia că termenul de soluționare a contestațiilor a fost data de 27 septembrie 2019, ora 00,00. … 15.În fine, potrivit art. 17 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 370/2004, Biroul Electoral Central „în 48 de ore de la rămânerea definitivă a candidaturilor stabilește ordinea de înscriere în buletinul de vot, prin tragere la sorți […]“. Ulterior, comunică ordinea înscrierii candidaților și a semnelor electorale ale acestora în buletinul de vot Curții Constituționale și Regiei Autonome „Monitorul Oficial“ și o aduce la cunoștința publică prin intermediul serviciilor publice de radio și de televiziune, precum și prin afișare pe pagina proprie de internet. Totodată, potrivit art. 17 alin. (3) din lege, Biroul Electoral Central adoptă decizii pentru aplicarea unitară a legii, decizii care sunt obligatorii. … 16.Analizând critica formulată de autorul sesizării, Curtea reține că obiect al contestației formulate îl constituie Decizia Biroului Electoral Central nr. 29/D din 26 septembrie 2019, precum și Hotărârea Curții Constituționale nr. 64 din 30 septembrie 2019, acte cu privire la care se solicită constatarea nulității absolute. … 17.Curtea reține că în faza contestării înregistrării sau neînregistrării candidaturilor, după caz, competența sa vizează îndeplinirea de către candidați a condițiilor de fond și de formă pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României. În cazul de față, Curtea constată că, prin Hotărârea nr. 41 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 27 septembrie 2019, soluționată în termenul legal, instanța constituțională a obligat Biroul Electoral Central să emită, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura domnului Radu Moraru la alegerile pentru Președintele României din anul 2019. Totodată, în considerentele acestei hotărâri, la paragraful 17, a precizat că „în condițiile în care se verifică faptul că, în cauză, nu a fost depusă lista de susținători potrivit art. 4 alin. (2) teza întâi și art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Biroului Electoral Central îi va reveni, potrivit legii, obligația de a emite o decizie de respingere a înregistrării candidaturii domnului Radu Moraru la alegerile pentru Președintele României din anul 2019“. În aceeași zi în care a fost pronunțată hotărârea Curții, în executarea acestei hotărâri, Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 29/D din 26 septembrie 2019 privind respingerea înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale domnului Radu Moraru pentru alegerea Președintelui României din anul 2019. Prin urmare, având în vedere că decizia a fost emisă după expirarea termenului până la care Biroul Electoral Central ar fi putut emite decizii de admitere sau de respingere a înregistrării candidaturilor (24 septembrie 2019, ora 00,00), potrivit calendarului scrutinului electoral, domnul Radu Moraru a fost repus în termenul prevăzut de art. 31 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 (a cărei data de împlinire fusese 25 septembrie 2019, ora 00,00), respectiv 24 de ore de la emiterea deciziei, întrucât abia la această dată i s-a născut dreptul de a contesta decizia Biroului Electoral Central. Prin urmare, în data de 27 septembrie 2019, domnul Radu Moraru a formulat contestație, care a fost soluționată de Curtea Constituțională prin Hotărârea nr. 64 din 30 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 808 din data de 4 octombrie 2019. Curtea a constatat că decizia adoptată de Biroul Electoral Central este legală, întrucât propunerea de candidatură a domnului Radu Moraru nu a fost însoțită de lista de susținători prevăzută de art. 4 alin. (2) și art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … 18.Având în vedere decalarea termenelor procedurale ca efect al admiterii contestației formulate de domnul Radu Moraru prin Hotărârea Curții Constituționale nr. 41 din 26 septembrie 2019, Curtea nu poate reține critica potrivit căreia „procedura pentru alegerea președintelui în scrutinul din 2019 a fost profund viciată, cu consecința vătămării incontestabile a drepturilor fundamentale“, întrucât atât Decizia Biroului Electoral Central nr. 29/D din 26 septembrie 2019, cât și Hotărârea Curții Constituționale nr. 64 din 30 septembrie 2019 nu au făcut decât să dea expresie, pe de o parte, dreptului legal și constituțional al persoanei a cărei candidatură a fost respinsă de a obține ca actul prin care Biroul Electoral Central a refuzat înregistrarea candidaturii, indiferent de condiția constituțională sau legală considerată a fi neîntrunită, să fie o decizie și, pe de altă parte, dreptului persoanei de a contesta decizia Biroului Electoral Central prin care i s-a respins candidatura. Desfășurarea procedurii legale în aceste condiții a determinat prorogarea unor termene legale (de emitere a unor acte, respectiv de contestare a lor) în scopul valorificării drepturilor legale și constituționale, și nicidecum eludarea condițiilor legale care reglementează dreptul la înregistrarea în competiția electorală pentru funcția de Președinte al României din anul 2019. … 19.Curtea reține că modul în care autorul sesizării solicită să îi fie valorificate drepturile pe calea contestației care face obiectul prezentei cauze nu numai că tinde la invalidarea soluțiilor pronunțate de Curtea Constituțională prin două acte jurisdicționale prealabile (Hotărârea nr. 41 din 26 septembrie 2019 și Hotărârea nr. 64 din 30 septembrie 2019), ci admiterea unei atare contestații ar avea ca efect înlăturarea incidenței dispozițiilor legale care vizează condițiile de eligibilitate și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României în cazul persoanei contestatorului, ceea ce este inadmisibil. … 20.Prin urmare, având în vederea că prin contestația formulată autorul sesizării, solicitând constatarea nulității absolute a Deciziei Biroului Electoral Central nr. 29/D din 26 septembrie 2019 și a Hotărârii Curții Constituționale nr. 64 din 30 septembrie 2019, exercită, în realitate, o cale de atac împotriva acestor acte, iar potrivit art. 31 alin. (2) din Legea nr. 360/2004 hotărârile instanței constituționale sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, Curtea constată că sesizarea astfel formulată este inadmisibilă. … 21.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unanimitate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:Respinge, ca inadmisibilă, contestația formulată de domnul Radu Moraru cu privire la procedura pentru alegerea Președintelui României din anul 2019.Hotărârea este definitivă și general obligatorie, se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 12 noiembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Mihaela Senia Costinescu–-

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește