HOTĂRÂREA nr. 64 din 30 septembrie 2019

Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.1.Pe rol se află soluționarea contestației formulate de domnul Radu Moraru împotriva neînregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Președintele României din anul 2019. … 2.Contestația a fost înregistrată la Curtea Constituțională la data de 27 septembrie 2019 și formează obiectul Dosarului nr. 2.559F/2019, la care au fost atașate propunerea de candidatură a domnului Radu Moraru, împreună cu Decizia nr. 29/D din 27 septembrie 2019 privind respingerea înregistrării candidaturii domnului Radu Moraru pentru alegerea Președintelui României din anul 2019, transmise de Biroul Electoral Central cu Adresa nr. 306/C/BEC/P/2019 din 28 septembrie 2019, înregistrată la Curtea Constituțională cu nr. 7.494 din 28 septembrie 2019. … 3.În temeiul dispozițiilor art. 52 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, contestațiile se soluționează fără înștiințarea părților, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, pe baza sesizării și a celorlalte documente aflate la dosar. … 4.La termenul de judecată fixat pentru data de 29 septembrie 2019, Curtea, constatând imposibilitatea constituirii legale a completului de judecată la acest termen potrivit art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a dispus, în temeiul art. 51 alin. (1) teza întâi și al art. 14 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, amânarea judecării cauzei pentru data de 30 septembrie 2019. … 5.Contestatorul solicită constatarea tardivității emiterii Deciziei Biroului Electoral Central nr. 29/D din 27 septembrie 2019, întrucât aceasta ar fi trebuit adoptată în termen de 48 de ore de la data depunerii propunerii de candidatură, în speță 22 septembrie 2019. Acest termen nu poate fi prelungit printr-o hotărâre a Curții Constituționale, astfel cum s-a întâmplat în cauză prin pronunțarea Hotărârii nr. 41 din 26 septembrie 2019. … 6.Se susține că, prin raportare la art. 146 lit. f) din Constituție, atribuția Curții Constituționale de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea pentru Președintele României se limitează la a admite sau respinge o contestație, fără ca instanța constituțională să dispună de competența ori dreptul de a da dispoziții obligatorii părților implicate. A stabili altfel înseamnă fie că instanța constituțională exercită o vădită activitate jurisdicțională în soluționarea acestor contestații, astfel că, în acest caz, este deplin admisibilă și judecarea unei excepții de neconstituționalitate, fie că își depășește atribuțiile de „veghetor“ al respectării procedurii pentru alegerea pentru Președintele României. Sunt redate sensurile cuvântului „a veghea“. … 7.În susținerea contestației mai este invocat un considerent de ordin moral, și anume că domnul Radu Moraru este singurul candidat care nu poate fi suspectat de uz de fals cu privire la depunerea unor liste de semnături falsificate. … 8.Se solicită admiterea contestației depuse, constatarea tardivității emiterii deciziei Biroului Electoral Central de respingere a candidaturii sale și anularea acesteia, urmând ca Biroul Electoral Central să procedeze la înregistrarea candidaturii sale în temeiul Hotărârii Curții Constituționale nr. 41 din 26 septembrie 2019. … 9.Se apreciază că, în măsura în care în exercitarea atribuției reglementate de art. 146 lit. f) din Constituție Curtea Constituțională „judecă“, este admisibilă și o excepție de neconstituționalitate, sens în care consideră că art. 4 alin. (2), art. 27 alin. (2) lit. c), alin. (3),alin. (3^1) și alin. (7) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sunt neconstituționale, fiind contrare art. 16 alin. (1) și (3), art. 36 și art. 37 din Constituție. … 10.În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată, în esență, că prin condiționarea imperativă a candidaturii de existența unei liste cu minimum 200.000 de semnături este direct și neechivoc îngrădit dreptul oricărui cetățean care ar intenționa să candideze la alegerile prezidențiale. Strângerea unui număr de 200.000 de semnături reprezintă o operațiune extrem de greoaie și de costisitoare. Dacă un candidat al unui partid politic sau al altei organizații beneficiază la strângerea de semnături de suportul logistic al organizației, prin oameni care să strângă acele semnături, în mod voluntar sau plătiți fiind, în cazul unui candidat independent această activitate este aproape imposibilă. Numărul de 200.000 de semnături și distribuția lor, potrivit legii, reprezintă mai mult decât populația medie urbană/localitate a României. Prin urmare, pentru a putea strânge un număr atât de mare de semnături, este absolut necesară asistența a cel puțin câteva zeci de persoane care să fie distribuite cel puțin în orașele mari, cu peste 20-30.000 de locuitori. Cum o asemenea activitate consumă un timp semnificativ este evident că vor exista foarte puține persoane care să accepte această activitate cu titlu gratuit, iar remunerarea presupune existența unor fonduri bănești importante. O asemenea condiționare a dreptului de a fi ales este extrem de oneroasă și nu are o justificare pertinentă. … 11.Referitor la lista cu cele 200.000 de semnături, se arată că, în condițiile reglementărilor legale în vigoare, acestea nu ar fi putut fi obținute legal, deoarece reprezintă în sine o prelucrare a datelor cu caracter personal a tuturor semnatarilor (minimum 200.000 de persoane). Limitarea este și mai evidentă în condițiile în care acest număr imens de semnături trebuie strâns cu minimum 51 de zile înainte de data alegerilor, dar strângerea efectivă nu poate începe înainte de validarea datei alegerilor, prin hotărâre a Guvernului. Astfel, rămâne o perioadă de cel mult 2-3 luni pentru completarea listei de semnături. În acest mod se creează o discriminare implicită și evidentă a candidaților independenți față de candidații partidelor politice. Candidații independenți sunt puși într-o situație de inferioritate juridică în fața autorității publice, într-o imposibilitate de fapt de a accede la candidatura pentru funcția de Președinte al României. … 12.Prin această prevedere legală un intelectual cu venituri modeste nu va putea accede niciodată la funcția prezidențială, neputând avea fondurile necesare pentru efortul financiar impus de condiția completării listei cu minimum 200.000 de semnături. Constituția nu prevede niciun fel de posibilitate acordată Parlamentului de a adăuga alte condiții de acces la funcția prezidențială, din moment ce toate aceste condiții sunt stabilite prin chiar textul Constituției. … 13.Se încalcă, totodată, caracterul egal, direct și liber exprimat al votului de către cetățenii care doresc să voteze un anumit candidat, o persoană care își anunță public candidatura, dar nu poate strânge toate cele 200.000 de semnături. În aceste condiții, cetățeanul fie nu va vota, fie va vota un alt candidat decât cel preferat, astfel că votul devine inegal, forțat și condiționat. … 14.Reprezentantul Ministerului Public, punând concluzii, în temeiul art. 68 alin. (1) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, solicită respingerea, ca neîntemeiată, a contestației formulate, având în vedere că instanța constituțională, prin Hotărârea nr. 41 din 26 septembrie 2019, nu a obligat Biroul Electoral Central să emită o decizie de înregistrare a candidaturii domnului Radu Moraru, ci, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura acestuia. … 
CURTEA,examinând contestația în raport cu prevederile Constituției, ale Legii nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, republicată, cu modificările și completările ulterioare, și ale Legii nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată, cu modificările și completările ulterioare, văzând concluziile reprezentantului Ministerului Public, precum și documentele aflate la dosar, reține următoarele: 15.Potrivit dispozițiilor art. 146 lit. f) din Constituție, ale art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și celor ale art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004 pentru alegerea Președintelui României, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 650 din 12 septembrie 2011, cu modificările și completările ulterioare, Curtea Constituțională este competentă să soluționeze contestația privind neînregistrarea candidaturii domnului Radu Moraru la alegerile pentru Președintele României din anul 2019. … 16.Curtea reține că atât condițiile de eligibilitate, cât și impedimentele constituționale pentru a fi ales în funcția de Președinte al României sunt prevăzute expres și limitativ în Constituție și în Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … 17.Potrivit art. 37 din Constituție, coroborat cu art. 16 alin. (3), art. 36 și art. 40 alin. (3) din Constituție, au dreptul de a fi aleși pentru funcția de Președinte al României cetățenii cu drept de vot care, până în ziua alegerilor inclusiv, au împlinit 35 de ani, au domiciliul în țară și cărora nu le este interzisă asocierea în partide politice. Totodată, conform art. 27 alin. (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare,(2)Propunerile se fac în scris și vor fi primite numai dacă:a)sunt semnate de conducerea partidului sau a alianței politice ori de conducerile acestora, care au propus candidatul sau, după caz, de candidatul independent; … b)cuprind prenumele și numele, locul și data nașterii, starea civilă, domiciliul, studiile, ocupația și profesia candidatului și precizarea că îndeplinește condițiile prevăzute de lege pentru a candida; … c)sunt însoțite de declarația de acceptare a candidaturii, scrisă, semnată și datată de candidat, de declarația de avere, declarația de interese, de o declarație pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securității sau de colaborator al acesteia, precum și de lista susținătorilor, al căror număr nu poate fi mai mic de 200.000 de alegători. …  … 18.Curtea reține că în faza contestării înregistrării sau neînregistrării candidaturilor, după caz, competența sa vizează îndeplinirea de către candidați a condițiilor de fond și formă pentru a fi aleși în funcția de Președinte al României. În cazul de față, Curtea constată că, prin Hotărârea sa nr. 41 din 26 septembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 788 din 27 septembrie 2019, a obligat Biroul Electoral Central să emită, potrivit legii, o decizie cu privire la candidatura domnului Radu Moraru la alegerile pentru Președintele României din anul 2019. Totodată, în considerentele acestei hotărâri, la paragraful 17, s-a precizat că „în condițiile în care se verifică faptul că, în cauză, nu a fost depusă lista de susținători potrivit art. 4 alin. (2) teza întâi și art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, Biroului Electoral Central îi va reveni, potrivit legii, obligația de a emite o decizie de respingere a înregistrării candidaturii domnului Radu Moraru la alegerile pentru Președintele României din anul 2019“. Ca urmare a acestei hotărâri, Biroul Electoral Central a emis Decizia nr. 29/D din 26 septembrie 2019 privind respingerea înregistrării candidaturii și a semnului electoral ale domnului Radu Moraru pentru alegerea Președintelui României din anul 2019. Curtea constată că decizia adoptată este legală, întrucât propunerea de candidatură a domnului Radu Moraru nu a fost însoțită de lista de susținători prevăzută de art. 4 alin. (2) și art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare. … 19.De asemenea, Curtea constată că, în cauză, contestatorul este nemulțumit și de soluția legislativă prevăzută de art. 4 alin. (2) teza întâi și art. 27 alin. (2) lit. c) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit căreia candidaturile propuse de partidele și de alianțele politice, precum și candidaturile independente pot fi depuse numai dacă sunt susținute de cel puțin 200.000 de alegători, pe care o consideră neconstituțională. Prin Hotărârea nr. 41 din 26 septembrie 2019, paragraful 18, Curtea a statuat că verificarea constituționalității legilor pe calea controlului a posteriori de constituționalitate se realizează pe calea excepției de neconstituționalitate, potrivit art. 146 lit. d) din Constituție. O asemenea excepție poate fi analizată numai în cadrul exercitării atribuției Curții Constituționale prevăzute de art. 146 lit. d) din Constituție, potrivit căruia Curtea „hotărăște asupra excepțiilor de neconstituționalitate privind legile și ordonanțele, ridicate în fața instanțelor judecătorești sau de arbitraj comercial; excepția de neconstituționalitate poate fi ridicată și direct de Avocatul Poporului“, iar nu și în cadrul atribuției reglementate de dispozițiile art. 146 lit. f) din Constituție, potrivit cărora Curtea Constituțională „veghează la respectarea procedurii pentru alegerea Președintelui României și confirmă rezultatele sufragiului“, astfel că nu poate face obiectul contenciosului electoral. … 20.Pentru considerentele arătate, în temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, al art. 11 alin. (1) lit. B.a), al art. 37 și 38 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, precum și al art. 31 alin. (1) și (2) din Legea nr. 370/2004, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu majoritate de voturi, … 
CURTEA CONSTITUȚIONALĂ
În numele legii
HOTĂRĂȘTE:Respinge contestația formulată de domnul Radu Moraru împotriva neînregistrării candidaturii sale la alegerile pentru Președintele României din anul 2019.Hotărârea este definitivă, se comunică Biroului Electoral Central și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.Pronunțată în ședința din data de 30 septembrie 2019.
PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE
prof. univ. dr. VALER DORNEANU
Magistrat-asistent-șef,
Benke Károly

	Redacția Lex24 Drept la Sursa!
	Articole Urmărește